Sportul Popular, mai 1952 (Anul 7, nr. 2045-2061)
1952-05-03 / nr. 2045
Exemplul ciclistului Traian Chicomban " Una din cele mai mari bucuriipe care o poate trăi un sportiv fruntaş este aceea de a vedea cum tinerele elemente pregătite de el îşi ridică necontenit măestria sportivă, au o comportare din ce în ce mai frumoasă în competiţii şi, treptat, treptat, il ajung şi chiar îl întrec pe el, cel care l-a iniţiat in disciplina sportivă respectivă. O asemenea bucurie a trăit de curând, cu prilejul „Cursei Scânteii“, ciclistul Traian Chicomban, sudor la uzinele „Sovromtractor“ din Oraşul Stalin. Cu un an în urmă, sudorul Traian Chicomban, unul din cicliştii noştri fruntaşi, a ales din uzină patru tineri muncitori, printre care şi pe oţelarul Ion Folbert, luându-şi angajamentul să-i pregătească metodic în practicarea ciclismului. Zi de zi s-a preocupat ciclistul Traian Chicomban de elevii săi. Adeseori putea fi văzut mergând în pluton cu ei, pe şoseaua de pe Valea Prahovei sau cea dinspre Sibiu. Roadele grijii purtate de Traian Chicomban elevilor săi nu au întârziat să se arate. Ion Folbert, fratele jucătorului de baschet Andrei Folbert, a stârnit admiraţia tuturor cu prilejul „Cursei Scânteii*“. In prima lui cursă de mare fond, Ion Folbert l-a întrecut pe V. Naidin, Petre Nuţă, I. Constantinescu şi alţii şi a ocupat locul 15. Desigur, pentru un tânăr de 18 ani, aceasta este o performanţă excepţională. „Ion Folbert are calităţi deosebite. Sunt bucuros că am reuşit să-mi îndeplinesc angajamentul de a-l ajuta ca până la 1 Mai 1952 să ajungă în rândul cicliştilor fruntaşi şi sunt hotărît să-l ajut să obţină performanţe şi mai valoroase“, a spus Traian Chicomban. Hotărît lucru, exemplul lui Traian Chicomban trebue urmat de toţi sportivii noștri fruntași. DIN TOATE COLŢURILE REPUBLICII SIBIU. De curând a avut loc în oraş campionatul regional de scrimă pentru probele floretă (feminin şi masculin) şi sabie (masculin). Organizarea «ecursurilor a fost bună, întrecerile s-au ridicat la un înalt nivel tehnic. La floretă fete, locul I a fost ocupat de L. Gabany, iar la floretă băeţi de H. Alfred. La sabie băeţi, locul I a revenit trăgătorului Schuster H-1+1 PAUL POPESCU corespondent CONSTANŢA. In dorinţa de a avea cât mai multe cadre bine pregătite, comitetul C.F.S. Constanţa a deschis de curând o şcoală de arbitri pentru şah, moto, fotbal şi handbal. Cursurile sunt urmate de peste 90 de elevi. EROIL IENCEC corespondent 1 CALARAŞI. Elevii din Călăraşi •au primit cu multă bucurie vestea organizării campionatelor şcolilor medii. încă din primele zile ei au ’Început antrenamente serioase pen. •tru a reuşi o comportare cât mai bună în cadrul întrecerilor. In această direcţie merită să fie evidenţiată activitatea elevilor de la iL.B.C., care se pregătesc sub con-, ducerea profesorului Vasile Mihalache. ION VASILESCU corespondent FĂGĂRAŞ, îndrumaţi de conducerea şcolii şi de comitetul C.F.S., elevii liceului de băeţi au reamenajat în timpul lor liber terenul de baschet din interiorul Stadionului Libertăţii. Deasemeni, elevii şcolii medii chimice au construit un teren de volei în curtea şcolii lor. Colectivele sportive sindicale Spartac, Progresul şi Metalul vor trebui să treacă şi ele cât mai curând la amenajarea de baze şi terenuri de sport. DUMITRU MUNGIU corespondent „SPORTUL, POPULAR" Î Pag- 2-a Nr. 2045 Doi instructori sportivi săteşti Cei mai mulţi dintre foştii elevi ai diferitelor şcoli sportive desfăşoară astăzi o rodnicăactivitate în munca ■ lor de instructori sportivi. Contribuţia lor la întărirea şi desvoltarea continuă a mişcării noastre de cultură fizică şi sport este deosebit de însemnată. Instructorii sportivi îşi manifestă astfel dragostea şi recunoştinţa faţă de grija partidului şi a guvernului pentru formarea şi pregătirea temeinică a unui număr tot mai mare de activişti obşteşti în domeniul culturii fizice şi al sportului. Exemple ca cele date de instructorii sportivi Năstase Vizitiu şi Marin Mitroi din regiunea Dolj, sunt tot mai numeroase. Sunt însă şi unii instructori sportivi care, de la absolvirea şcolii şi până astăzi, n’au făcut nimic pentru îndeplinirea importantelor sarcini ce le-au fost încredinţate. Mai există, de asemenea, cazuri, când unii activişti sportivi împiedică, prin atitudinea lor nejustă faţă de diferite probleme, munca instructorilor sportivi. Iată numai două exemple din care se pot trage însă multe învăţăminte. FUGA LUI... ION FUGARU Era către sfârşitul lui Decembrie, anul trecut. Intr’una din zile, colectiviştii de la G. A. C. Botoşeşti- Paia au trăit o mare bucurie: se înapoiase, venind de la şcoala de instructori sportivi, tovarăşul lor de muncă Ion Fugaru. Cu câtă nerăbdare şi cu câtă încredere l-au aşteptat colectiviştii dornici de a face sport! — De-ar veni mai repede Fugaru! Să vedeţi ce treabă bună o să facem acum, în sezonul sportiv de iarnă — spuneau unii. — Să devenim fruntaşi pe tot raionul Brabova — îşi exprimau alţii dorinţa. Şi iată că Ion Fugaru a venit. Colectiviştii l-au primit cu multă căldură, întrebările nu mai conteneau. Până seara târziu au vorbit despre sport, au făcut fel de fel de planuri și au hotărît să pornească de îndată la muncă. Au trecut câteva zile,, apoi săptămâni, luni... La G.A.C. Botoşeşti- Paia activitatea sportivă este tot atât de slabă. „Instructorul sportiv“ Ion Fugaru fuge de muncă. El este totuşi mulţumit. Are insignă, are şi diplomă. — De ce să mai am bătae de cap şi cu sportul? gândeşte Ion Fugaru. Nu odată a dat el acest răspuns foarte hotărît celor care veneau la el pentru rezolvarea diferitelor probleme sportive: — Nu fac nimic! Nu vreau! Să mă lăsaţi in pace! Tot aşa răspunde Ion Fugaru şi la întrebările puse de tov. Cornel Vâloci, preşedintele comitetului raional C.F.S. Brabova. Cum oare va răspunde el atunci când toţi colectiviştii de la G.A.C. Botoşeşti-Paia, care ştiu că nu degeaba s’au cheltuit bani pentru organizarea şcolilor de instructori sportivi, se vor hotărî să-l tragă la răpri’ndere pentru purtarea lui? „NU MA LUA CU D’ASTEA!" Câteva zile înaintea concursurilor de cros. In comuna Măicăneşti, regiunea Putna, totul este pregătit. Aşa cel puţin afirmă tov. Dumitru Dima, preşedintele comitetului raional C.F.S. Măicăneşti. De vizita medicală uitase însă tovarăşul preşedinte. De acest lucru a încercat să-i amintească instructorul sportiv Nicolae Scutaru. Tov. Dumitru Dima s’a mirat la Început de „îndrăzneala* instructorului, apoi s’a Înfuriat: — Auzi neobrăzare! Nu mă lua pe mine cu d’astea dela şcoală. Am făcut şi eu şcoală şi, deşi n’am aplicat nimic din ce mi-au spus acolo, totuşi treaba merge bine. întrecerile de cros s’au desfăşurat fără ca participanţii să fi făcut vizita medicală. Aşa a vrut tov. preşedinte. Să se înveţe minte instructorul sportiv Scutaru. Dar, spre părerea de rău a preşedintelui, instructorul Scutaru „nu s-a învăţat minte“. Ba mai mult, înainte de începerea unei serbări, a propus să se ţină o conferinţă cu caracter sportiv. De data aceasta, preşedintele nu s’a mai înfuriat. A dat doar din cap, în semn că: „nu se aprobă“ şi apoi s’a pornit să râdă cu hohote de „nepriceperea“ instructorului. In faţa acestei atitudini nesănătoase, cum oare să nu dăm dreptate instructorului sportiv Nicolae F Scutaru din comuna Măicăneşti, care, într-o scrisoare adresată redacţiei, ne întreabă: „Cum să ne putem îndeplini sarcinile dacă acesta este „sprijinul“ pe care-l primim în muncă?** Fără îndoială că atitudinea tov. Dumitru Dima, preşedintele comitetului raional C.F.S. Măicăneşti-Putna este complect greşită şi ea trebue lichidată de urgenţă. Un nou curs de corespondenţi sportivi Din iniţiativa unor corespondenţi ai ziarului „Sportul Popular“ şi cu sprijinul comitetului regional C.F.S. Dolj şi al consiliului sindical regional, s-a deschis la Craiova în ziua de 23 Aprilie primul curs de corespondenţi sportivi de presă, organizat in cinstea zilei de 1 Mai. La lecţii participă 45 de elevi, în majoritate tineri din diferite întreprinderi din localitate. Ei şi-au manifestat dorinţa de a deveni corespondenţi, formând o reţea capabilă să-şi îndeplinească cu cinste sarcinile. Printre primii elevi înscrişi la acest curs au fost lăcătuşul Alexandru Licurici, strungarul Mihai Leferman de la depoul de locomotive, Petre Mercioni de la fabrica Electro-Putere şi sportivul fruntaş Ion Mihăilescu din colectivul Locomotiva. CONSTANTIN MOŢOC corespondent Cum sunt duse la îndeplinire sarcinile pe linie de G.M.A. Hotărîrea Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri cu privire la îmbunătăţirea activităţii din cadrul complexului G.M.A. apărută acum două luni de zile a constituit un preţios îndreptar în munca tuturor organelor care coordonează şi îndrumează desfăşurarea complexului. Majoritatea comitetelor C.F.S. şi a colectivelor sportive au trecut la transpunerea în viaţă a sarcinilor din această hotărîre. Astfel, în cadrul unei şedinţe, comitetul C.F.S. regional Arad şi-a analizat activitatea depusă pe linie G.M.A. în anul 1951. Din discuţiile arpale asupra raportului citit a reeşit că acest comitet a înregistrat o serie de frumoase realizări, care au făcut ca cifra de plan la purtători să fie depăşită cu 132 la sută. In cadrul acestei analize au fost sesizate deasemeni şi o serie de lipsuri şi totodată au fost luate şi măsurile necesare pentru îmbunătăţirea viitoarei activităţi pe linia complexului G.M.. Un alt comitet C.F.S. care a privit just importanţa hotărîrii Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport este cel al regiunii Vâlcea. In cadrul şedinţei de prelucrare a hotărîrii au luat parte instructorii şi antrenorii, responsabilii sportivi din cadrul organizaţiilor U.T.M., membrii comisiilor pe ramură de sport, preşedinţii colectivelor sportive şi membrii comisiilor G.M.A. precum şi cei ai consiliilor regionale ale asociaţiilor sportive, care au prelucrat în comun sarcinile ce 1© reveneau în urma hotărîrii şi au întocmit un plan de acţiune pentru traducerea în fapt a acestora. Acestei hotăriri nu i s’a acordat însă pretutindeni aceeaşi importanţă. Unele comitete C.F.S. şi consilii centrale ale asociaţiilor sportive nu au trecut încă la aplicarea practică a măsurilor luate de către Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport în vederea îmbunătăţirii activităţii complexului G.M.A., deşi dele apariţia hotărîrii au trecut aproape două luni. De exemplu, comitetul regional C.F.S. Buzău nu a prelucrat hotărîrea cu activul salariat al comitetului şi nici nu a adus la cunoştinţa organizaţiilor de massă din regiune sarcinile care le revin. Din cercetările pe teren s-a văzut că majoritatea comitetelor raionale C.F.S. nu cunosc noua formă de organizare a concursurilor pentru trecerea normelor G.M.A., măsură care se situează printre principalele puncte ale hotărîrii. Deasemeni, tov. Alexandru, preşedintele comitetului regional C.F.S. Ialomiţa, care a participat la consfătuirea de prelucrare a sarcinilor din hotărîre, ţinută la Bucureşti, nu a adus nici până astăzi la cunoştinţa activului comitetului sarcinile desbătute în acea consfătuire. Exemple asemănătoare găsim şi la comitetele regionale C.F.S Bihor şi Dolj. Consiliile centrale ale asociaţiilor Locomotiva, Metalul, Spartac şi Flacăra nu au făcut analiza activităţii depuse până acum. Deasemeni, ele nu au trimis instructaje consiliilor regionale, raionale şi orăşeneşti, instructaje care să cuprindă măsurile luate de către consiliile centrale în vederea îndeplinirii sarcinilor din hotărîre. Este limpede deci că modul în careunele comitete C.F.S. şi consilii centrale ale asociaţiilor sportive au primit hotărîrea Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri cu privire la îmbunătăţirea activităţii din cadrul complexului G.M.A., dovedeşte multă lipsă de răspundere din partea acestora faţă de sarcinile ce le revin. Nu trebue să uităm nicio clipă că această hotărîre a fost luată tocmai pentru ca munca activiştilor pe linie G.M.A. să fie mai rodnică şi că realizarea sarcinilor trasate de hotărîre va face să crească necontenit numărul celor care și-au înzecit eforturile cucerind mândra insignă. Răspuns la critica Tovarăşe redactor, Articolul trimis ziarului „Sportul Popular“ de corespondentul Gh. Neacşu, apărut in numărul 2032 din 8 Aprilie 1952, referitor la situaţia terenului sportiv „Gh. Gheorghiu Dej“ administrat de colectivul sportiv Metalul-Cluj, a fost analizat de către consiliul provizoriu al colectivului nostru şi de către consiliul regional al asocieției Metalul. Datele cuprinse in articolul apărut sunt juste. Critica a constituit pentru noi un preţios ajutor, un stimulent şi un îndrumar pentru munca de viitor. In urma criticii apărute in ziar, am luat măsuri pentru a remedia lipsurile existente la acel teren sportiv. Astfel, s’a hotărît: repararea gardului care înconjoară terenul de sport, repararea tribunei, instalarea tabelei de scor și a unui ceas- Deasemeni, s’a hotărît gazonarea întregului teren de fotbal, pavoazarea tribunei, a peluzei şi a părţilor laterale ale terenului de sport şi instalarea a trei panouri. Planul lucrărilor a fost întocmit din timp şi ele au început in urmă cu câteva zile. Gazonarea terenului va fi terminată la 1 iunie. Dealtfel, colectivul nostru sportiv îşi ia angajamentul ca la această dată să inaugureze festiv noua bază sportivă Mulţumim ziarului „Sportul Popular" pentru ajutorul dat şi vă rugăm să ne sesizaţi şi in viitor lipsurile ivite în munca noastră. PORAN GEORGHE preşedintele colectivului sportiv Metalul Cluj „Cine tine doi pepeni intr’o mână ii scapă pe amândoi...” „Cine tine doi pepeni intr’o mână, ii scapă pe amândoi...“ O mică modificare adusă proverbului s’ar potrivi de minune şi felului cum se munceşte în colectivul „Voinţa“ Reşiţa. Modificarea constă în faptul că la acest colectiv nu un singur om conduce şi controlează munca a două resoarte ci un singur om — preşedintele colectivului — conduce şi coordonează munca tuturor resoartelor din colectiv. Acest lucru nu se întâmplă din cauză că resoartele nu au responsabili. Dimpotrivă, aceştia există, însă pe... hârtie. Ei nu muncesc deci, dar nici tovarăşul Szabó, preşedintele colectivului sportiv, nu s’a preocupat prea mult de angrenarea lor în muncă. Preşedintele colectivului sportiv preferă să spună: „Sunt ei băeţi buni, dar nu se prea pricep in scriptologie”. Şi cu acestea el se mulţumeşte să-şi vadă mai departe de treabă de unul singur. De comisii obşteşti pe lângă resoarte nici nu poate fi vorba. „Noi nu avem cadre pentru consiliul provizoriu, dar uite pentru comisiile obşteşti”, a fost răspunsul tovarăşului Goda, activist al consiliului sportiv al asociaţiei „Voinţa”. Curios lucru! Din cei peste 140 membri cât numără colectivul, nu se găsesc cadrele necesare care să pună colectivul pe picioare ? Rezultatele acestei munci sectare pot fi uşor văzute din activitatea acestui colectiv. Astfel, in cursul lunii Martie nu a existat nici un fel de activitate sportivă iar pentru sezonul de vară nu s-a făcut încă nimic. Cei 25 aspiranţi G.M.A. nu şi-au putut trece decât norma de schi, deşi există posibilităţi şi pentru trecerea celorlalte norme. Iată deci cum peste 140 membri ai colectivului sportiv „Voinţa” Reşiţa sunt lipsiţi de posibilitatea de a face sport. Motive obiective. „Nu sunt cadre”. Cazul colectivului „Voinţa” Reşiţa nu este izolat. La fel de sectar se munceşte şi la colectivele „Voinţa” din Călăraşi, Tg. Jiu şi Rm. Vâlcea, unde treaba merge la fel de prost şi unde activiştii de zonă nu au ca preocupare formarea unor colective şi comisii obşteşti puternice. In cadrul şedinţei de analiză, ţinută la asociaţia „Voinţa”, şi-au dat rapoartele responsabilii de zonă. A reeşit clar că la majoritatea colectivelor din zonele Oradea şi Tg. Mureş lucrurile se petrec cu totul altfel, in aceste colective munca nu este dusă sectar, ci toţi activiştii pun umărul pentru ca treaba să meargă bine. In colectivul „Voinţa" Oradea, de exemplu, pe lângă majoritatea resoartelor, există largi active obşteşti care îşi duc munca in condiţii din ce în ce mai buni. Astfel cu prilejul campionatului individual de cros al R.P.R „Să întâmpinăm 1 Mai”, membrii comisiei obşteşti au defalcat planul pe cercuri şi au reuşit să mobilizeze la această competiţie a primăverii 850 salariaţi. Astfel, angajamentele au fost depăşite. Datorită largului activ obştesc de pe lângă resortul de instruire sportivă, secţiile pe ramură de sport desfăşoară o rodnică activitate, evidertţiindu-se in mod deosebit cele de gimnastică, nataţie, box şi popice, secţii care au participat cu numeroase elemente tinere la diferitele competiţii pe asociaţii şi campionate republicane. Consiliul provizoriu, în frunte cu tov. Ştefan Banyai, preşedintele colectivului „Voinţa" Oradea, dă toată atenţia desfăşurării activităţii din cadrul complexului G-M.A. Până în prezent 326 muncitori cooperatori sunt purtători ai insignei, iar alţi 1200 aspiranţi se întrec pentru obţinerea normelor. Dacă pe lângă aceste realizări vom mai adăuga şi numeroasele excursii la care au participat un mare număr de muncitori, deplasările făcute cu echipele model la sate şi frumoasa bibliotecă sportivă a colectivului, vom vedea că roadele muncii colective se restrâng asupra întregii activităţi sportive şi că în acest fel treaba nu poate merge decât bine. ★ Despre realizările colectivelor din Oradea şi Tg. Mureş, care sunt fruntaşe pe asociaţie, a auzit şi tovarăşul Goda, instructorul zonei Arad. El a aflat desigur şi „secretul” acestor realizări: colaborare şi muncă in colectiv. FLORIAN BAICEA