Sportul Popular, aprilie 1954 (Anul 9, nr. 2397-2413)

1954-04-15 / nr. 2405

Proletari din toate tarile, uniti-vă! ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURĂ FIZICĂ $I SPORT DE PE LÎNGĂ­­MIUL DE MINIȘTRI ȘI AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. ANUL X Nr. 2405 Joi 15 aprilie 1954 Marea tinerelor cadre, sarcină importantă a maeştrilor sportului D­E O PREŢUIRE deosebită se bucură titlul de maestru al sportului, titlu pe care visează să-l obţină fiecare dintre sportivii noştri. Unii dintre ei, ca Iolanda Balaş (atletism) şi Carol Meder (nataţie) l-au şi obţinut mai înainte chiar ca fiecare din ei să fi împlinit 18 ani. Maeştrii sportului sunt cei mai buni dintre fruntaşii noştri sportivi. Spre ei îşi îndreaptă atenţia fie­care dintre tinerii începători, care le ascultă cu interes sfaturile şi pun de îndată în aplicare învăţă­turile primite de la ei. Spre ei îşi în­dreaptă nădejdile cu justificată în­credere zecile de mii de spectatori şi iubitori ai sportului cu prilejul fie­cărei întreceri internaţionale. Cei mai mulţi dintre maeştrii sportului din ţara noastră ştiu acest lucru şi îl socotesc ca un îndemn de a se pre­găti mai mult şi mai bine. Perfec­­ţionîndu-şi neîncetat măiestria spor­tivă, ei au ridicat nivelul perfor­manţelor pe plan intern, iar în unele ramuri de sport au atins de acum o înaltă valoare reflectată pe plan european şi mondial. Printre aceşti sportivi trebuie să amintim pe ju­­cătoarea de tenis de masă Ange­lica Rozeanu, pe atleţii Ion Soter, Ilie Savel, Iolanda Ba­laş, pe trăgători: Iosif Sîrbu, Gheor­­ghe Lichiardopol, Henri Herşcovici, pe jucătorii de volei Ştefan Roman, Mircea Cristea, pe boxerii Gheorghe Fiat, Dumitru Ciobotaru şi mulţi alţii. Rezultatele muncii lor ca şi cele ale altor sportivi au fost dese­ori prilej de mare bucurie pentru toţi oamenii muncii din ţara noas­tră. Cei mai mulţi dintre maeştrii sportului, care au atins treptele înalte ale măiestriei sportive, şi-au pus toate cunoştinţele şi priceperea lor în slujba ridicării de noi şi noi elemente talentate din rîndul masei de începători şi sportivi din cate­goriile inferioare. Ei au devenit ast­fel ajutoarele cele mai bune ale an­trenorilor şi instructorilor sportivi, ocupîndu-se îndeaproape de creşte­rea tineretului. Astfel, se poate spune că exemplul personal şi ex­perienţa bogată a maestrului spor­tului Ion Seter au ajutat creşterii performanţelor săritorilor noştri în înălţime şi în deosebi la creşterea rezultatelor sportive ale Iolandei Ba­laş, Alexandru Merică, Rudolf Hor­­hoianu şi alţii. Exemple asemănătoare pot fi cu­lese din activitatea rodnică a ma­estrului sportului Dumitru Paras­­chivescu, care a ridicat un mare nu­măr de tineri mărşăluitori, din ac­tivitatea maestrului emerit al spor­tului Iosif Sîrbu, a maestrului spor­tului Petre Cişmigiu care au ajutat cu experienţa lor la formarea a nu­meroşi trăgători. Alte exemple pot fi date cu maeştrii sportului Vasile lonescu, Dumitru Sulică, Ion Co­­jocaru (schi), Dumitru Manoileanu, Dumitru lonescu (rugbi), Zoltán Be­nedek, Sergiu Zelinschi, Mircea A­­nastasescu (canotaj), Dumitru Cuc, Lazăr Bujor (lupte), Gheorghe Bă­­cuţ (fotbal) etc. care au fost aju­toare de preţ în munca antrenorilor, preocupîndu-se ei înşişi, în mod spe­cial, de creşterea tehnico-tactică şi educativă a multor sportivi începă­tori. Maeştrii sportului din­­ ţara noastră au urmărit cu interes me­todele de muncă şi experienţa maes­trului emerit al sportului sovietic, Victor Alexeev, care a organizat o minunată şcoală de formare a tine­rilor sportivi. Din şcoala lui Alexeev de la Leningrad s-au ridicat nu­meroase elemente talentate, dintre care Natalia Smirniţkaia şi Vladi­mir Kuzneţov au ajuns ei înşişi maeştri emeriţi. Cartea lui Franti­­sek Rozi­t (Victoria voinţei) care oglindeşte viaţa maestrului emerit, recordmanul cehoslovac Emil Záto­pek, arată activitatea renumitului atlet nu numai în lupta sa cu se­cundele, dar şi pentru descoperirea şi ridicarea a noi elemente de vi­itor. Din exemplele acestora cărora li se adaugă şi acelea ale altor maeştri cunoscuţi cum sunt: N. G. Ozolin, V. Sergheev, C. Gradopolov, Imre Nemeth etc., maeştrii sportu­lui din ţara noastră au avut multe lucruri bune de învăţat. Din păcate însă, mai există o se­rie de maeştri ai sportului care nu au înţeles încă înalta misiune ce o au şi care nu desfăşoară o ac­tivitate susţinută, bine organizată pe măsura cerinţelor actuale ale mişcării noastre sportive. Astfel, sunt destul de mulţi acei maeştri ai sportului printre care: Alexandra Sicoe, St. Prisiceanu (atletism), Nic. Linca (box), Ion Ioniţă (ci­clism), Iosif Petschovski, Gh. Vaczi, Iosif Covaci (fotbal), Gavrilă Török (nataţie), Ion Popescu (lupte) care nu ajută pe antrenori în munca lor şi care dintr-o greşită atitudine de delăsare şi comoditate nu-şi fo­losesc toată priceperea şi experien­ţa lor, pe care nu le pun în slujba ridicării de noi elemente tinere şi de talent, din mijlocul cărora vor trebui să fie recrutaţi viitorii spor­tivi fruntaşi, viitorii maeştri ai sportului din ţara noastră. Aceşti maeştri ai sportului nu trebuie să considere activitatea de ridicare a noi elemente numai ca pe o obli­gaţie morală ce le revine ci chiar ca o obligaţie practică impusă de însuşi regulamentul de clasificare sportivă. Ei trebuie, aşa­dar, să a­­jute pe antrenori şi să se ocupe în mod temeinic şi continuu de desco­perirea şi creşterea elementelor ti­nere. Pentru aceasta cei mai mulţi dintre ei trebuie să renunţe în mod hotărît la comoditate şi la delăsare şi să meargă în mijlocul tineretului, în uzine, în şcoli, în şcolile spor­tive de tineret, la sate, să arate ti­nerilor binefacerile practicării spor­tului; de asemenea, ei trebuie să participe la antrenamentele lor, să le arate practic fiecare mişcare şi să le îndrumeze primii paşi în ramura de sport respectivă, făcîndu-le în acelaşi timp o temeinică educaţie moral-politică. Maeştrii sportului trebuie să folosească într-o măsură şi mai largă calea scrisului, publi­­când în presă articole din care să arate clar ce au făcut ei pentru a ajunge la măiestrie, care au fost metodele lor cele mai bune de mun­că şi în acelaşi timp să arate şi lipsurile şi greutăţile, pentru ca fiecare dintre cei tineri să le poată evita. Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport trebuie să acorde mai multă atenţie acestei probleme şi să ia măsuri concrete pentru fiecare caz în parte. De asemenea, asociaţiile şi colectivele sportive trebuie să ur­mărească activitatea maeştrilor spor­­tului, să-i îndrumeze şi să le creieze condiţii de lucru cit mai bune. Maeştrii sportului trebuie să fie şi în această privinţă în primele rînduri ale sportivilor ţării. Ei tre­buie să muncească neobosiţi pentru a-şi ridica propria lor măiestrie, să ajute cu fiecare prilej pe antrenori, să se ocupe de creşterea tinerilor sportivi, cărora trebuie să le fie în permanenţă exemple vii, printr-o comportare frumoasă pe stadion şi nu activitatea profesională. 8 pagini 25 bani D­ECRET PENTRU CONVOCAREA i*ARk­ ADUNARI NAȚIONALE A REPUBLICii POPULARE ROM­INE In temeiul art. 37 lit. a din Constituția Republicii Populare Ro­mine, Prezidiu! Marii Adunări Națio­nale a Republicii Populare Române, decretează : 1. — Se convoacă a treia sesiune a Marii Adunări Naţionale a celei de a doua legislaturi, pe ziua de marţi 20 aprilie 1954, ora 10 dimi­neaţa, la sediul Marii Adunări Na­ţionale, Bucureşti 14 aprilie 1954. PREŞEDINTELE PREZIDIULUI MARII ADUNARI NAŢIONALE dr. P. GROZA SECRETARUL PREZIDIULUI MARII ADUNĂRI NAŢIONALE GH. MARUSSI Angelica Rozeanu (R. P. Romino) campioană a lumii pentru a 5-a oară consecutiv I Toma Reiter (R. P. R.)calificat printre primii 8 jucători din lume LONDRA (Prin telefon).­­ Ziua finalelor campionatelor mondiale de tenii® de masă a atras la Wembley peste 10.000 de spectatori. Finala probei de simplu femei a adus Republicii Populare Romíne un meritat titlu mondial cucerit de maestra emerită a sportului Ange­lica Rozeanu. Invingînd-o pe japo­neza Tanaka cu 3—1, reprezentanta Republicii Populare Romíne cuce­­rește pentru a C­incea oară consecu­tiv titlul de cea mai bună jucătoare a lumii. Din anul 1950 Angelica Ro­zeanu este neînvinsă în proba de simplu fer­ei a campionatelor mon­diale dovedind de fiecare dată înal­ta sa măiestrie. Lup­tind cui o deose­bită dîrzenie şi însufleţită de un înalt patriotism Angelica Rozeanu a reuşit să aducă patriei noastre şi anul acesta titlul mult rîvnit de orice sportiv din lume. In primul set al finalei sale cu Tanaka (Japonia) Angelica Rozea­nu apără cu mingi variate căutînd să găsească punctele slabe ale ad­versarei. Setul îi revine cu 21 — 15. Setul al doilea aparţine jucătoarei japoneze care cîştigind cîteva puncte la început reuşeşte să-şi menţină avantajul însuşindu-şi setul cu 21—14. Apărarea An­gelicăi Ro­zeanu nu mai poate fi străpunsă, mai ales că tactica întrebuinţată nu-i mai permitea jucătoarei Tana­ka să tragă cu uşurinţă. Campioa­na noastră trimite cu multă preci­zie mingi pe partea dreaptă a ad­versarei sale, ceea ce acesteia nu-i convenea. Setul al treilea este cîști­­giat de reprezentanta noastră cu 21 — 17. Superioritatea Angelicăi Ro­­zeanu este categorică în setul pa­tru — ultimul a­l acestei partide. Angelica Rozeanu apără foarte si­gur și trage prin surprindere. Sco­rul — 21—9 pentru Angelica Rozea­nu — indică cu claritate superiori­tatea reprezentantei Republicii Populare Române. Angelica Rozea­nu devine campioană mondială pen­tru a 5-a oară consecutiv și cei 10.000 de spectatori aplaudă cu căl­dură performanţa jucătoarei noa­stre. După relatarea meciurilor campioana mondială Angelica Ro­zeanu a venit la telefon şi ne-a fă­cut următoarea declaraţie: „Sînt nespus de fericită că in a­­cest campionat foarte greu, am reuşit să aduc Republicii Populare Române un titlu de campioană mondială. Rit­durile mele se îndreaptă în a­­cest moment cu recunoştinţă către patria mea şi aştept cu nerăbdare să fiu din nou in mijlocul celor dragi şi să-mi încep curind pregă­tirile pentru campionatul mondial viitor. Fiindcă la anul vreau să aduc patriei mele performanţe şi mai răsunătoarei“ Dintre reprezentamţii noştri la a­­ceste campionate o performanţă strălucită a înregistrat şi Toma Rei­ter. In optimile de finală Toma Reiter l-a învins pe japonezul Ta­­m­asu cu 3—1, caiM’cîmdu-se astfel­ printre primii 8 jucători ai iimr'i. Deosebit de spectaculoasă a fost finala probei de dublu mixt revenită perechei Andreadis-Gizi Farkas (R. Cehoslovacă, R.P.U.) care au între­cut cu 3—1 (21—17, 19—21, 21—15, 23—21) pe reprezentanţii Japoniei, Tomita­ Eguoh. S-a remarcat mai ales Ivan Andreadis care a realizat un joc deosebit de eficace. Iată celelalte rezultate înregistrate în finatele campionatelor mondiale: SIMPLU BARBAŢI. — Ogimura (Japonia) — Fliesberg (Suedia) 3—1 (21—7, 21—12, 18—21, 21—10). DUBLU BARBATI. - Harangozó — Dedinar (Iugoslavia) · Ha­ge­nauer — Barna (Franţa, Angli­­a) 3—0 (21—15, 21—15, 21-10). DUBLU FEMEI. — RosafKnde Ro­­we-Diona Rowe (Angli ia) — Best- Haydon (Amgllia) 3—1 (17—21, 21—10. 2t—19 22—201 Tn seml-tHinaiiă ne­ rechea Best-Haydon a întrecut pe-' rechea Angelica Rozeanu-G'zi Far­kas cu 3—2. 1 CUPA DE CONSOLARE.­­ Sim­plu bărbaţi: finala : Freundorfer,­ (Germania) — Merret (Anglia) 2—0. Reprezentant­ul nostru Ma­te’ Gantner s-a ralificat pînă în semifinala a­­cestei probe, unde a fost întrecut de Freundorfer cu 2—1. In sferturi de fîna­lă Gantmner a învins pe Se­bök (R.P.U.) cu 2—0 SIMPLU FEMEI, finala. - Krej­­cova (R. Cehoslovacă) — S’rnon.né (R.P.U.) 2-1. * Rezultate tehnice: SIMPLI BĂRBAȚI. Optimi de fi­nală : Fliesberg (Suedia) — Stipek (R. Cehoslovacă) 3—0 (21 — 17, 21—17, 21—12), Roothoff (Franța) — Föld­ (R. P. Ungară) 3—0 (22—20, 21—9, 17—14), Toma Reiter (R. P Romină) — Tamasu (Japonia) 3—1 (12—13, 21—19, 21—10), Ogimura (Ja­ponia) - Sido (R. P. Ungară) 3—0 (21 18, 21—11, 21—13), Bergman (Anglia) — Gyetvay (R. P. Ungară) 3—2 (21 — 10, 21 — 17, 20—22, 17-21, 21—18), Tomita (Japonia)— Shead (Anglia) 3—1 (21—17, 21 — 13, 17—21, 21—15). Sferturi de finală: Berg­man (Anglia) — Tomita (Japonia) 8—1 (21—13. 22—20. 20—22. 21—16), Fliesberg (Suedia) — Roothoff (Franța) 3—1 (21—18. 21 — 18. 20—22. 21—14), Andreadis (R. Cehoslovacă) — Toma Reiter (R. P. Română) 3—1 (21—16. 19—21. 21 — 11. 21 — 10), Ogi-' mura (Japonia) — Bakiét (Statele Unite) 3—0 (21—11. 21—16, 21—12). SEMIFINALE : Fliesberg (Suedia) — Bergman (Anglia) 3—1, Ogimura (Japonia) — Andreadis (R. Ceho­slovacă) 3—1. SIMPLU FEMEI. Sferturi de finală: Angelica Ro­zeanu (R. P. Romina) — Jones (Ța­ra Galilor) 3-0 (21-17, 21-18, 21—10), Eva Koczlan (R. P. Unga­ră)— Rosalinde Rowe (Anglia) 3—G,. Eguchi (Japonia) — Diana Rowe (Anglia) 3—0 (21—14, 21—8, 21—17). Tanaka (Japonia) — Best (Anglia) 3-0 (21-13, 21-14, 21-19). Semifir nale .* Angelica Rozeanu (R. P. Ro­mână) — Eva Koczian (R. P. Unga­ră) 3—0 (21—9, 21—15, 22—20), Tana-a­ka (Japonia) — Eguchi (Japonia) 3—1 (14—21, 21—10, 21-19 21—14).. .­ ANGELICA ROZEANU AŞA INTIMPINA SPORTIVII DE LA UZINELE GRIVIŢA ROŞIE ZIUA DE 1 MAI Uzinele Griviţa Roşie se gătesc de sărbătoare. In secţii şi hale, lozinci au apărut ca un îndemn în marea întrecere: „Să depăşim pla­nul cu 100 la sută“, „Să dăm două locomotive peste plan". In secţia armături montatorul de locomo­tive Ilie Milea a fixat o piesă în menghini. Ciocanul prins în pal­­mele-i vînjoase bate ritmic. Scîntei mici ca o pulbere strălucitoare cad peste piesa strînsă în dinţii men-­­ ghinei. Ilie Milea, fruntaşul sec-­­­ţiei, este unul dintre cei mai vechi jucători de rugbi ai echipei Loco­motiva. — Anul acesta se împlinesc 19 ani de cînd lucrez aici, în uzinele Griviţa. Am 34 de ani. Dar sportul îmi dă elanul şi entuziasmul tine­rilor din jur. Zilele de antrenament sînt pentru mine plăcute ore de destindere şi nu mă ştiu să fi lipsit vreodată de la ele. Sunase de mult sirena, cînd schimbul II luase locul schimbu­lui I. In ușa uriașelor hale rug­bistul Ilie Milea privea spre loco­motivele care alunecau ușor de-a lungul liniilor. In curînd, alte două locomotive complect reparate vor ieși din hala de montaj. An­gajamentul luat în cinstea lui ..1 Mai" va fi îndeplinit. ★ Şi-a prins părul încă jilav to­maticul albastru, şi-a încheiat sa­lopeta şi s-a oprit în faţa frezei.­­ Simţea încă căldura plăcută a apei­­ din bazinul Floreasca. Acolo, ea, Victoria Bălănescu, îşi face zilnic­­ antrenamentele. Cîte 2-3 ore în Şir înoată de-a lungul bazinului, cu înverşunarea omului care vrea să obţină rezultate cit mai bune. S-a hotărît să se facă trezoare cu cinci ani în urmă. A părăsit cărţile bi­bliotecii şi a cerut direcţiei să in­tre în producţie. Trecuseră două luni de atunci şi Victoria Bălănescu era singura femeie din Griviţa care lucra la două maşini. Acum, în preajma sărbătorii de 1 Mai Victoria Bălănescu s-a angajat să obţină o depăşire de 20 la sută. Angajamentele ei sînt ca şi fapte. Incepînd din primele zile graficul ei a urcat mai sus de 20 la sută, dovedind hotărîrea şi indîrjirea cu care ea lucrează. ★ Ga Ilie Mitea, Victoria Bălănescu, sunt zeci şi sute de muncitori la Griviţa. In cele 40 de cercuri spor­tive sínt sute şi sute de tineri har­­nici care se mîndresc cu succesele lor obţinute pe locul de muncă În cinstea zilei de 1 Mai. CARMEN CONSTANTINESCU)

Next