Sportul Popular, iulie 1958 (Anul 13, nr. 3230-3247)

1958-07-01 / nr. 3230

MA MAT M­­AZOV a realizat două recorduri naionale şi a cucerit titlul de campion internaţional al II.P.Ir. la care pornea ca favorit IOSIF SÎUHI! (bilmare din pag. 1) şi sovietici, pistolarii noştri au avut ambianţa une­i Întreceri de importanţă. Aceasta s-a văzut şi din încordarea cu care a­i luptat pentru fiecare foc, dar şi din... greşelile pe care le-au comis (trăgătorii consacraţi sânt stă­­pîniţi şi ei de emoţie în marile între­ceri !). De pildă Ştefan Petrescu (292 p., în manşa I-a) a ratat un rezultat şi mai ridicat în penultima serie (la 4 sec.) cînd spre surprinderea lui şi bineînţeles al noastră, a „înregistrat“ doi „opt ani“. Dar... mai este timp (astăzi... de pildă!) pentru îmbună­tăţirea rezultatului. Şi noi sperăm a­­ceasta ! Marin Dochiliţa (292 p.) şi Citi. Lykiaidopol (291 p.), au comple­tat „trio“-ul romînesc care luptă cu şanse pentru primul loc alături de F.­­Kun (R.P.U.) — 293 p. şi E. Haidu­ciul lor este complet deschis. De alt­fel şi rezultatele (excepţie face cel realizat de József Vary) au fost mult mai slabe decît în prima zi. Intr-o Vervă deosebită, valorosul cortenant maghiar şi-a surclasat partenerii ob­ţinând 95 graţie cărora şi-a asi­gurat conducerea în clasament (după două zile) cu un a­vans de 21. Concu­renţii rom­âni Gh. Florescu şi Marcel Vasiliu se menţin îri plutonul- fruntaş alături­ de experimentaţii lor adver­sari. Înaintea ultimei zile de con­curs clasamentul (neoficial) are ur­mătoarea înfăţişare: 1. József Vary (R.P.U.) 188 k; 2. VI. Zimenko (URSS) 186 t.; 3. Ede Szomjas (R.P.Et.) 184 t. ; 4—5 Gh. Florescu şi Marcel Vasiliu 181 t.; 6. A. Szmurlo (R.P.F.) 180 t.; 7. Raul Olivo (Ve­nezuela) 179 t.; 8—9; Z. Kiszkirno (R.P.P.) şi T. Peterczyc (-R.P.P.) 1781.; 10. 1. Dumitrescu 176­­. V. GODESCU H. NAUM PROGRAMUL DE­­MARTI SI MIERCURI Ziua a 11­­-a (marţi): ora 9 armă liberă calibru redus, meci en­glez (senioare şi juniori) ; pistol viteză (manşa a Il-a) • talere arun­cate din şanţ (ziua a 111-a, 100 buc..) Ziua a IV-a (miercuri); ora 8,30 — talere aruncate din turn (skeet) — ziua 1, 100 buc.; ora 91 armă liberă calibru redus 3x30 senioare și juniori); cerb alergător 50 focuri simple. A ÎNCEPUT CURSUL INTERNAŢIONAL DE ARBITRI Ieri a început la Bucureşti un curs internaţional de arbitri orga­nizat de Federaţia Românâ de Tir, sub patronajul Uniunii Internaţio­nale de Tir row (U.R.S.S.) — 293 p. Disputa pentru primu­l loc este deci deschisă şi spectatorii care vor fi prezenţi as­tăzi pe poligonul Tunari vor putea urmări o întrecere pasionantă între aceşti 5 trăgători, pentru obţinerea primului loc, dar şi pentru o perfor­manţă de valoare, care să-i recomande pentru Moscova. Un clasament (neoficial) ne in­dică următoarea ordine în prima man­şă: 1—2. E. Haidurov (URSS) Şi F. Kun (R.P.U.) 30/293;1 3—4­­. Do­chiliţă şi Şt. Petrescu­ 30/1292 p.; 5. Gh. Lykiardopol 30/291 p.; 6. T. Ma­tricat­ide 30/288 p.; 7—8. P. Mocuţa* şi I. Tripsa 303287 p. 9. Carlos Monteverde (Venezuela) 30/283 p.; 10—13. Ernesto As­tori (Italia), B. Krcheli (URSS), H. Baretto (Vene­zuela) şi Z. Deak 30/282. p. LA TALERE UNI NOU LIDER: JÓZSEF VARY (R.P.U.) Aşa cum prevedeam, clasamentul la talere a suferit, în ziua­ a 11-a modificări şi este posibil ca mîine (în ultima zi) configuraţia clasa­mentului final să fie din nou răstur­nată. Cei mai incomodați de vînt au fost desigur taleriştii, deoarece stau- Conferinţă despre Jocurile olimpice Astă-seară, la ora 20, în grădina c­e vară S.R.S.C. din str. Iulius Fucik nr. 31 va avea loc, în organizarea S.R.S.C., o conferinţă despre „Jocurile olimpice antice şi moderne“. Conferenţiază tov. Egon Horn, activist al U.C.F.S. Confe­rinţa va fi urmată de film. Sportivii și activiștii sportivi sunt invitați să participe un număr cât mai mare. este pe deplin posibil ca gam­nastica de producţie să fie introdusă pe scară largă, printr-o strinsă colaborare a consiliilor colectivelor cu organele U.C.F.S. Cluburile şi colectivele spor­tive au sarcina să intensifice munca de educare comunistă a sportivilor. Manifestările nesănătoase, huliganice, nu au dispărut complet de pe terenu­rile noastre de sport. Ivirea lor arată că nu a­u fost încă lichidate complet rămă­şiţele putredei morale burgheze­ în sport. Cluburie şi colectivele sportive, federaţiile, trebuie să ştie că orice concesie făcută elementelor indisci­­plinate, care-şi închipuie că-şi pot face de cap pe terenurile noastre de sport, ori­ce abdicare de la linia în­tronării unei atmosfere sănătoase, re­prezintă de fapt căi prin care pătrund morala şi ideologia burgheză în sportul nostru. In munca de educare a sportivilor, cluburile şi colectivele au datoria să ceară sprijinul organi­zaţiilor de partid şi de U.T.M. F.le trebuie să vegheze ca sportivii să fie exemplu d­e conştiinciozitate în mun­că, să se situeze in primele rînduri ale întrecerii socialiste. Rezul­tatele bune obţinute în anul care a trecut de la apariţia Hotărîrii pe linia dezvoltării sportului de mase, nu ne pot împiedica să privim în mod critic lipsurile care se manifestă încă în această problemă. O parte din colectivele sportive n-au renunţat la­ atitudinea formală faţă de spor­tul de masă, şi se rezumă în conti­nuare la a se achita de­­ diferitele „mobilizări“, în loc să caute forme cât mai atractive de atragere a sala­riaţilor şi membrilor lor de facrilii în­tr-o activitate sportivă continuă. Unii directori de şcoli şi profesori d­e edu­caţie fizică nu se străduiesc să asi­gure condiţiile necesare pentru ca ac­tivitatea sportivă a elevilor —­ în o­­fecie de educaţie fizică şi în afara lor — să se desfăşoare la un nivel­ cores­punzător. Angrenarea elementului fe­minin in sport continuă să fie ne­satisfăcătoare. De la 2 iulie 1957 şi pînă astăzi sportul romînesc a obţinut o serie de succese pe tărîm interna­ţional şi este suficient să amintim comportarea delegaţiei sportive din I. P.R. la Jocurile sportive de la Moscova, victoriile repurtate la Jo­curile Mondiale Universitare de la Paris, rezultatele onorabile ale echi­pei noastre in „Cursa Păcii" şi altele. Totuşi, la box, volei, fotbal, rezultatele sportivilor noştri fruntaşi au fost în ultimă vreme necorespunzătoare. A­­ceasta se dătoreşte scăderii exi­genţei antrenoril­or în procesul de instruire-antrenament, li...,ei unui control sistematic din partea Fede­raţiilor asupra modului cum se desfă­şoară pregătirea în cluburi şi colec­tive, desfăşurării la un nivel necores­punzător al campionatelor republicane şi a altor competiţii interne. Document izvorît din realitatea vieţii sportive din ţara noastră, Hotârîrea din 2 iulie 1957 reprezintă un minu­nat îndreptar în munca tuturor celor ce activează pe tărîmul culturii fizice şi sportului. Profund recunoscători partidului şi guvernului pentru acest nepreţuit ajutor dat mişcării noastre sportive, să nu precupeţim nici un efort pentru a da viaţă indicaţiilor Hotărîrii pentru ca, în noua sa formă organizatorică, sportul românesc să obţină victorii din ce în ce mai im­portante. Dinamo Bucureşti învingătoare pe toată linia in campionatele republicane de atletism pentru juniorii • Ce spun clasamentele • Duelul Dirtamo Bucureşti—Ştiinţa Cluj într-o nouă versiune • Bravo Romania!!. După o fina­lă de campionat republican de juniori şi junioare care a durat trei zile încheiate şi In care peste 1.000 de concurenţi s-au întrecut cu ardoarea specifică vîrstei lor, în mai bine de 50 de probe, sint atitea lucruri de spus, altfea aspecte — vechi şi noi — de remarcat, incit cronicarul de atien­sM se apă ih­onarea dilemă de a nu şti căruia să-i acorde atenția pri­mordială. In ceea ce ne privește, am lăsat la o parte, îrt aceste comentarii de în­ceput, elementele „clasice“ ale reveni­rilor după marile evenimente sportive . (aiîali­a rezu­ltatelor tehrtice, a pregă- 1 firii concurenților, a organzăffii popu­­­­larîtzăTH etc.)1 mnltrtirtindu-ne, deocam- 1 dată, la o SoliLtă1 privire asrtpra clasa­mentelor finale ale campionatelor — Sinteză a marii întreceri atletice tine­rești găzduită1 la­ sfîrșitrtî săptăm­înii trecute de Stadionul Republicii. Dar iată mai­ întîi clasamentele: CLASAMENTUL GENERAL I DE RE­­Gfu­lNI: 1. oraşul Bucureşti 656 p; 2. eiurj 51® p; 3. Timişoara 465 p; 4. reg. Stalin­ 425 p; S. Oradea 408,6 p; 6. Bacău* 316,5 p; 7. R.A.M. 332 p; 8. Ploeşti 297 p; 9. Cortstanta 2­9,5 p; 10 Baia Mare len,5 p. n. (dataţi r» pi H. reg. Acu­­­reşti 169,5 PV 18. îTui­riforra 138 p; 14. Craiova 132 p; 15. Piteşti 101,6 p; 16. Suceava 98 p; 17. T.­VV flC p. CLAS­ SAA1 BAT UI GENERAL PE CLU­BURI ŞI COLECTIVE: juniori şi junioare categ. 17—1® avi: 1. Dinamo Bucureşti 249 p; 2. Ştiinţa Cluj 171 p; 3. Rapid Bucureşti 124 p; 4. Progresul Bucureşti no p; 5. Meri­tul I.M.S. Roman 97,5 p; 6. Dinamo Or. Stalfi­ 97 p; 7. S.S.E. Oradea 89 p; 8. 5.5. T. Constanța 83 p; 9. S.S.E. Ploești 110,5 p; 10. U. T. ATnd 72 p; 11. C.S.Tr. București 71 p; 12. Recolta Tg. Mureș 67 ti; 13. T.C.IL AeUTeșrt* 66 p) W.­­ C.F.R. Cluj 57,5 p; 15. Progresul Timi­șoara 56 p; 3®. Metaiert Bucureș ti 41,5 p; 17. Spartac Bucureşti 42 p etc. juniori şi junioare categ. 15—ie aniîi 1. Ditrartip Buc­ureşti 131 p; 21 Şc. spor­tivă de elevi din Bucureşti 123,5 p; 3. Metalul I.M.S. Roman 107,5 p; 4. Pro­gresul Bucureşti 105 p; 5. S.S.E. Plo­eşti 88 p; 6. S.S.E. Oradea 62 p; 6. Progresul Tirruişoara 70 p; 8. Ştiinţa Cluj 58 p; 9. S.S.E. Giurgiu­ 56 p; 10. 5.5. T. Constanta 49 p; 11. S.S.T. Or. Stalin 40 p; 12. Dinamo Galaţi 48 p; 13. T.C.H. Bucureşti 41,5 p; 14. someşul Satu Mare 38 p; 15. C.F.R. Cluj 35 p; 1«. Metalul­ Oradea SI p; 17. Rapid Cluj 27 p; 1«. Rapid Bucureşti 25,6 p; 19. S.S.E. Reşiţa 24 p. 20. Constructo­rul Constanţa 24 p . etc. Campionatele de juniori au prilejuit o noută afirmare a secţiei de atletism a clubului Dinamo Bucureşti. Câştigă­tori în majoritatea probelor campiona­telor republicane de cros, condi­cînd fără înfrîngere în Campionatul pe e­­ch­ipe, atleţii dinamovişti deţin o su­premaţie indiscutabilă şi în acest do­m­eniu al juniorilor, e-este un merit deosebit al conducerii clubului că a­­cordă atletismului preţuirea cea mai înaltă*, este meritul entuziaştilor an­trenori, profesorii Ion Benga, Baruh Elias şi Alexandru Sioenescu, care pregătesc cu toată conştiinciozitatea pe cei care vor prelua „ştafeta“ de la Wiesenmayer, Savei, Pop, Grecescu, Kirdan­ Sau... Alexandru Sioenescu. Dacă reprezentanţii Ştiinţei Cluj (antrenori dr. Ion Arităut, Ad. Ko­vács, Ion Moina, Emeric Salzberger) sunt în întrecerile de seniori principalii adversari ai dinamoviştilor, şi de data aceasta şi juniorii clujeni au atins o va­loare ridicată, stituîndu-se în toate clasamentele (cu o singură excepţie) imediat după cei­ de la Dinamo Bucu­reşti. Clubul bucureştean Progresul (antrenori Nicolae Gurău şi Th. Io­­nescu) şi-a confirmat renumele de pe­pinieră de cadre pentru atletismul nostru. Marea revelaţie a cam­pionatelor a constituit-o însă echipa Metalul I.M.S. Roman condusă de inimosul antrenor- Olimpiu Constanttihescu-Negoi. Pe­ locuri fruntaşe în toate clasamentele,, câştigători ai mai multor titluri, ju­niorii din Roman au­ demonstrat că se­ pot obţine rezultate excelente în atle­t­­ism chiar fară „tradiţie" şi „condiţii"­ atunci cînd există însă dragoste şi perseverenţă pentru acest sport. Bravo, Metalu! Soman ! Rezultatele concurenţilor care au­ re­prezentat şcolile Sportive de elevi din­ Bucureşti (antrenori profesorii Angela F­ilip, Valentina Igiu­şca, D-tru Ştilea­­nu, Andrei Sebeşi, G-tni Spiridon), Oradea (antrenor I­adiS-■ Ian Kiss), Ploeşti (antre­­­nor prof. Mircea Silfi Ioni.. dovedesc cît de important este aportul acestor u­­nităţi şcolare la progre­sul atletismului nostru şi arată încotro trebuie în­dreptată atenţia forurilor conducătoare ale acestui sport Comportări pentru care merită laude au avut şi echipele de juniori Rapid Bucureşti (antrenori D-tru Osiac şi George Bătea­­nu), S.S.T. Constanţa (antrenor­ Gh. Srfihledrut), Dinamo Oraşul Stafia (antrenor Letd. Deak).. Progresul Tîr­tiŞoara (an­trenor Alex. Pandele), Recolta Tg. Mu­re­ş (an­trenori I. Suedugan şi Mircea Buhlea). Cît despre regiunile, cluburile şi colectivele sportive la care atletismul nu se bucu­ră de consideraţia cuveni­ta, no­ mai este nevoie să aducem exemplificări. Clasamentele de t­tai sus aduc mărturii clare, incon­testabile şi — uneori — acuzatoare­. ROMEO VILARA JACINT MANDI.IU Aspect plin întrecerea finală a alergătorilor pe 800 m. Zor­an Idrosievisi (C.F.It. Cluj), ciștigă­­torul profiei, este anim al treilea, în pluton. Cu cinci zile înaintea triunghiularului atletic feminin Cehoslovacia - Italia - România Meciul atletic triunghiular dintre echipele feminine ale Cehoslovaciei, Italiei şi României a ajuns în acest an la cea de a treia ediţie a sa. După Napoli în 1956 (Cehoslovacia — Italia 51:41; Cehoslovacia —­ Romînia 50:43; Italia — Romînia — 53:39) și București în 1957 (Romînia — Ita­lia 49­,5:43.5; Romînia — Cehoslova­cia 52:52; Cehoslovacia — Italia 48:45) acum este rîndul orașului Brno din Cehoslovacia să găzduiască această frumoasă întîlnire. Cu cinci zile înaintea acestui eve­niment este bine să facem o scurtă trecere în revistă a ultimelor rezul­tate înregistrate de atletele noastre. La sprint, Ioana Lulă este atleta nr. 1. Rezultatele ei de la Cluj 12.1 şi 25.1 (la ambele probe cîte o zeci­me a despărţit-o de recordurile ţării) o anunţă capabilă să obţină perfor­manţe şi mai bune şi focuri fruntaşe în clasamentele întrecerii. La 800 m, nu vom prezenta pe Florică Oţel şi pe Elisabeta Bud­a- Todorof, dar Georgeta Dumitrescu şi Mariuis Cuţlci, judecind prin prizma , ultimelor lor rezultate (2:11,9 şi, res­pectiv, 2:12,3) se pot comporta la înălţime. Recordmana noastră la 80 m. g. Ana Şerb­an, abia de citând restabilită de pe urma unei boli, nu a atins încă o formă acceptabilă, aşa­ că la această probă vom fi repre­zentaţi de Liana Szabó şi Antoa­­neta Dragomirescu, ultima marcînd în acest an un progres sernsibil. La înălţime, Iolanda Balaş este virtuală cîştigătoare, dar ea trebuie să confirme la Brno recordul de 1,80 m de la Cluj, obţinînd un rezultat cît mai bun. La fel şi Eva Mayer pentru re­centul său rezultat de 1,60 m­. Ana Cortian este principala favorită a în­trecerilor de la greutate (14,88 m­­în 1958), iar de la Paraschiva Simi­­on­escu (47,03 m) aşteptăm un nou record la disc. Este interesant să vedem ce va face Mat­ei Diţi la sti­­liţăi, deoarece după accidentul de la Varşovia, abia ieri ea şi a p­reluat an­trenamentele. Meciurile de la Brno cu Cehoslova­cia şi Italia sînt grele, fără discuţie, dar fetele noastre — concu­rînd la valoarea lor normală şi străduindu-se pentru rezultate cît mai bune — pot spera într-o comportare cît mai frumoasă. Aşteptăm şi noi cu toată încrederea. A APARUT Revista ilustrată de sport STADION Nr. 12 Din sumar: • Emoţii în lumea voleiului • Griji în sportul nautic • Campionatele internaţionale de tenis • Itebiada • Sărbătoarea atletismului şcolar • Fotbal... Fotbal... Fotbal... • Televizorul „Stadionului" • Cuvinte înscrucişate, umor etc. Ganţ se fase ozonarea unui teren? Pentru a răspunde acestei întrebări ce frămîntă multe colective spor­tive dornice să-şi îmbunătăţească bazele sportive, ne-am adresat specialişti­lor efe la întreprinderea de exploatare a bazelor sportive. Şi iată citeva sfa­turi folositoare: Gazonarea se poate face in doua fe­luri: prin însămînțare și prin brazduire. Insămintarea oferă avantajul unui pro­cedeu mult mai ieftin, în schimb tere­nul gazonat astfel trebuie menajat timp de circa 6 luni. brăzduirea, mai scumpa, permite în schimb folosirea te­renului după 2—3 săptămîni. PRECLA­­TIREA TERENULUI este aceeaşi pen­tru ambele procedee: primăvara sau toamna (unde sînt posibilităţi de udare se poate şi vara), terenul trebuie scari­­ficat şi bine nivelat (sau bombat pen­tru scurgerea apei pe terenurile nedre­nate)­. Neapărat trebuie să existe un strat de 10—15 cm. păm­înt vegetal la suprafaţa terenului. INSAMINŢAREA se face pe terenul astfel pregătit­. Se folosesc 80—100 gr. sămînţă pe metru pătrat. Se întrebuinţează sămînţă de gazon care este bine să fie amestecată în proporţie de 5—10 la sută cu trifo­­lium repens (trifoi pitic). Se aşterne deasupra un strat de 1,5—2 cm. pămînt vegetal amestecat, cu mraniţă (bă­legar putrificat), apoi se compresează cu un compresor manual sau mecanic. Se udă de 2 ori pe zi (dimineaţa şi seara) pînă la apariţia ierbii. Cînd iarba creşte de 15 cm, se coseşte. Pentru a doua coasă se aşteaptă să crească din nou la 15 cm. după care se tunde săptămîhal de preferinţă *» ma­şina. După cum am menţionat, terenul se va da îli folosinţă abt­a' la 6 luni de la însămînţare. BRAZDtlIRF.A necesită aceeaşi pre­gătire a terenului. Se aleg apoi braz­dele de pe islazuri bătătorite de vite cornute și se extrag patrate de 25/25 cm cu o grosime de 3—5 cm Recoman­dăm culegerea brazdelor de pe islazuri călcate de vite, pentru că pe astfel de terenuri iarba este mai deasă, mai b­­f­­gată, din cauza „compresării“ prin co-f­pitele cornutelor. Se vor alege brazde cît mai frumoase, mai curate şi fură buruieni. O dată aduse brazdele, se trece la placarea terenului, avîndu-se grijă sa mî rămînă spaţii prea mari între plăci. După brazduire se aşterne un strat de 1—2 cm. graniţă ames­tecată cu sămînţă de gazon şi se con­­­presează. Se udă de 2 ori pe zi timp de 15—20 de zile, după care terenul se poate da în folosinţă. Şi în cazul te­renurilor gazonate prin brăzduire este­ necesară tunderea săptăm­inală, de pre­ferinţă cu maşina. Tunderea are scopul de a înlesni legarea ierbii şi de a-i în­tări firul şi este bine să se facă nu cu coasa, operaţie care cere un fir de iarbă mai lung ca maşina. Maşinile manuale de tuns iarba reprezintă o investiţie minimă (o maşină costă 3.400 lei) dar foarte necesară unuui teren gazonat.. Un ultim detaliu: se preferă primă­vara sau toamna pentru gazonarea terenurilor în scopul de a se asigura şi pe cale naturală umezeala strict nece­sară, ca sămînţa sau brazdele să prindă şi să rodească, in orice caz trebuie■ făcut stropitul terenului. In zilele cate­du­roase, el se va face dimineaţa pînă la ora 9 şi după-amiază de la ora 17­. In zilele noroase sau răcoroase udarea temrudu­i se poate face oricînd. Şi o precizare: gazonarea este o o* re ■‘raţie posti si toti re şi orice neglijenţe în întreţinerea unui teren gazonat poate du­ce’ la irosirea fondurilor investite.». Asupra acestui subiect — întreţinerea­ terenurilor — vom reveni. cr.ORTUL POPULAR Nr. 3230 Pag. 3-a. 1

Next