Sportul Popular, iulie 1958 (Anul 13, nr. 3230-3247)
1958-07-01 / nr. 3230
MA MAT MAZOV a realizat două recorduri naionale şi a cucerit titlul de campion internaţional al II.P.Ir. la care pornea ca favorit IOSIF SÎUHI! (bilmare din pag. 1) şi sovietici, pistolarii noştri au avut ambianţa unei Întreceri de importanţă. Aceasta s-a văzut şi din încordarea cu care ai luptat pentru fiecare foc, dar şi din... greşelile pe care le-au comis (trăgătorii consacraţi sânt stăpîniţi şi ei de emoţie în marile întreceri !). De pildă Ştefan Petrescu (292 p., în manşa I-a) a ratat un rezultat şi mai ridicat în penultima serie (la 4 sec.) cînd spre surprinderea lui şi bineînţeles al noastră, a „înregistrat“ doi „opt ani“. Dar... mai este timp (astăzi... de pildă!) pentru îmbunătăţirea rezultatului. Şi noi sperăm aceasta ! Marin Dochiliţa (292 p.) şi Citi. Lykiaidopol (291 p.), au completat „trio“-ul romînesc care luptă cu şanse pentru primul loc alături de F.Kun (R.P.U.) — 293 p. şi E. Haiduciul lor este complet deschis. De altfel şi rezultatele (excepţie face cel realizat de József Vary) au fost mult mai slabe decît în prima zi. Intr-o Vervă deosebită, valorosul cortenant maghiar şi-a surclasat partenerii obţinând 95 graţie cărora şi-a asigurat conducerea în clasament (după două zile) cu un avans de 21. Concurenţii români Gh. Florescu şi Marcel Vasiliu se menţin îri plutonul- fruntaş alături de experimentaţii lor adversari. Înaintea ultimei zile de concurs clasamentul (neoficial) are următoarea înfăţişare: 1. József Vary (R.P.U.) 188 k; 2. VI. Zimenko (URSS) 186 t.; 3. Ede Szomjas (R.P.Et.) 184 t. ; 4—5 Gh. Florescu şi Marcel Vasiliu 181 t.; 6. A. Szmurlo (R.P.F.) 180 t.; 7. Raul Olivo (Venezuela) 179 t.; 8—9; Z. Kiszkirno (R.P.P.) şi T. Peterczyc (-R.P.P.) 1781.; 10. 1. Dumitrescu 176. V. GODESCU H. NAUM PROGRAMUL DEMARTI SI MIERCURI Ziua a 11-a (marţi): ora 9 armă liberă calibru redus, meci englez (senioare şi juniori) ; pistol viteză (manşa a Il-a) • talere aruncate din şanţ (ziua a 111-a, 100 buc..) Ziua a IV-a (miercuri); ora 8,30 — talere aruncate din turn (skeet) — ziua 1, 100 buc.; ora 91 armă liberă calibru redus 3x30 senioare și juniori); cerb alergător 50 focuri simple. A ÎNCEPUT CURSUL INTERNAŢIONAL DE ARBITRI Ieri a început la Bucureşti un curs internaţional de arbitri organizat de Federaţia Românâ de Tir, sub patronajul Uniunii Internaţionale de Tir row (U.R.S.S.) — 293 p. Disputa pentru primul loc este deci deschisă şi spectatorii care vor fi prezenţi astăzi pe poligonul Tunari vor putea urmări o întrecere pasionantă între aceşti 5 trăgători, pentru obţinerea primului loc, dar şi pentru o performanţă de valoare, care să-i recomande pentru Moscova. Un clasament (neoficial) ne indică următoarea ordine în prima manşă: 1—2. E. Haidurov (URSS) Şi F. Kun (R.P.U.) 30/293;1 3—4. Dochiliţă şi Şt. Petrescu 30/1292 p.; 5. Gh. Lykiardopol 30/291 p.; 6. T. Matricatide 30/288 p.; 7—8. P. Mocuţa* şi I. Tripsa 303287 p. 9. Carlos Monteverde (Venezuela) 30/283 p.; 10—13. Ernesto Astori (Italia), B. Krcheli (URSS), H. Baretto (Venezuela) şi Z. Deak 30/282. p. LA TALERE UNI NOU LIDER: JÓZSEF VARY (R.P.U.) Aşa cum prevedeam, clasamentul la talere a suferit, în ziua a 11-a modificări şi este posibil ca mîine (în ultima zi) configuraţia clasamentului final să fie din nou răsturnată. Cei mai incomodați de vînt au fost desigur taleriştii, deoarece stau- Conferinţă despre Jocurile olimpice Astă-seară, la ora 20, în grădina ce vară S.R.S.C. din str. Iulius Fucik nr. 31 va avea loc, în organizarea S.R.S.C., o conferinţă despre „Jocurile olimpice antice şi moderne“. Conferenţiază tov. Egon Horn, activist al U.C.F.S. Conferinţa va fi urmată de film. Sportivii și activiștii sportivi sunt invitați să participe un număr cât mai mare. este pe deplin posibil ca gamnastica de producţie să fie introdusă pe scară largă, printr-o strinsă colaborare a consiliilor colectivelor cu organele U.C.F.S. Cluburile şi colectivele sportive au sarcina să intensifice munca de educare comunistă a sportivilor. Manifestările nesănătoase, huliganice, nu au dispărut complet de pe terenurile noastre de sport. Ivirea lor arată că nu au fost încă lichidate complet rămăşiţele putredei morale burgheze în sport. Cluburie şi colectivele sportive, federaţiile, trebuie să ştie că orice concesie făcută elementelor indisciplinate, care-şi închipuie că-şi pot face de cap pe terenurile noastre de sport, orice abdicare de la linia întronării unei atmosfere sănătoase, reprezintă de fapt căi prin care pătrund morala şi ideologia burgheză în sportul nostru. In munca de educare a sportivilor, cluburile şi colectivele au datoria să ceară sprijinul organizaţiilor de partid şi de U.T.M. F.le trebuie să vegheze ca sportivii să fie exemplu de conştiinciozitate în muncă, să se situeze in primele rînduri ale întrecerii socialiste. Rezultatele bune obţinute în anul care a trecut de la apariţia Hotărîrii pe linia dezvoltării sportului de mase, nu ne pot împiedica să privim în mod critic lipsurile care se manifestă încă în această problemă. O parte din colectivele sportive n-au renunţat la atitudinea formală faţă de sportul de masă, şi se rezumă în continuare la a se achita de diferitele „mobilizări“, în loc să caute forme cât mai atractive de atragere a salariaţilor şi membrilor lor de facrilii într-o activitate sportivă continuă. Unii directori de şcoli şi profesori de educaţie fizică nu se străduiesc să asigure condiţiile necesare pentru ca activitatea sportivă a elevilor — în ofecie de educaţie fizică şi în afara lor — să se desfăşoare la un nivel corespunzător. Angrenarea elementului feminin in sport continuă să fie nesatisfăcătoare. De la 2 iulie 1957 şi pînă astăzi sportul romînesc a obţinut o serie de succese pe tărîm internaţional şi este suficient să amintim comportarea delegaţiei sportive din I. P.R. la Jocurile sportive de la Moscova, victoriile repurtate la Jocurile Mondiale Universitare de la Paris, rezultatele onorabile ale echipei noastre in „Cursa Păcii" şi altele. Totuşi, la box, volei, fotbal, rezultatele sportivilor noştri fruntaşi au fost în ultimă vreme necorespunzătoare. Aceasta se dătoreşte scăderii exigenţei antrenorilor în procesul de instruire-antrenament, li...,ei unui control sistematic din partea Federaţiilor asupra modului cum se desfăşoară pregătirea în cluburi şi colective, desfăşurării la un nivel necorespunzător al campionatelor republicane şi a altor competiţii interne. Document izvorît din realitatea vieţii sportive din ţara noastră, Hotârîrea din 2 iulie 1957 reprezintă un minunat îndreptar în munca tuturor celor ce activează pe tărîmul culturii fizice şi sportului. Profund recunoscători partidului şi guvernului pentru acest nepreţuit ajutor dat mişcării noastre sportive, să nu precupeţim nici un efort pentru a da viaţă indicaţiilor Hotărîrii pentru ca, în noua sa formă organizatorică, sportul românesc să obţină victorii din ce în ce mai importante. Dinamo Bucureşti învingătoare pe toată linia in campionatele republicane de atletism pentru juniorii • Ce spun clasamentele • Duelul Dirtamo Bucureşti—Ştiinţa Cluj într-o nouă versiune • Bravo Romania!!. După o finală de campionat republican de juniori şi junioare care a durat trei zile încheiate şi In care peste 1.000 de concurenţi s-au întrecut cu ardoarea specifică vîrstei lor, în mai bine de 50 de probe, sint atitea lucruri de spus, altfea aspecte — vechi şi noi — de remarcat, incit cronicarul de atiensM se apă ihonarea dilemă de a nu şti căruia să-i acorde atenția primordială. In ceea ce ne privește, am lăsat la o parte, îrt aceste comentarii de început, elementele „clasice“ ale revenirilor după marile evenimente sportive . (aiîalia rezultatelor tehrtice, a pregă- 1 firii concurenților, a organzăffii popularîtzăTH etc.)1 mnltrtirtindu-ne, deocam- 1 dată, la o SoliLtă1 privire asrtpra clasamentelor finale ale campionatelor — Sinteză a marii întreceri atletice tinerești găzduită1 la sfîrșitrtî săptămînii trecute de Stadionul Republicii. Dar iată mai întîi clasamentele: CLASAMENTUL GENERAL I DE REGfulNI: 1. oraşul Bucureşti 656 p; 2. eiurj 51® p; 3. Timişoara 465 p; 4. reg. Stalin 425 p; S. Oradea 408,6 p; 6. Bacău* 316,5 p; 7. R.A.M. 332 p; 8. Ploeşti 297 p; 9. Cortstanta 29,5 p; 10 Baia Mare len,5 p. n. (dataţi r» pi H. reg. Acureşti 169,5 PV 18. îTuiriforra 138 p; 14. Craiova 132 p; 15. Piteşti 101,6 p; 16. Suceava 98 p; 17. T.VV flC p. CLAS SAA1 BAT UI GENERAL PE CLUBURI ŞI COLECTIVE: juniori şi junioare categ. 17—1® avi: 1. Dinamo Bucureşti 249 p; 2. Ştiinţa Cluj 171 p; 3. Rapid Bucureşti 124 p; 4. Progresul Bucureşti no p; 5. Meritul I.M.S. Roman 97,5 p; 6. Dinamo Or. Stalfi 97 p; 7. S.S.E. Oradea 89 p; 8. 5.5. T. Constanța 83 p; 9. S.S.E. Ploești 110,5 p; 10. U. T. ATnd 72 p; 11. C.S.Tr. București 71 p; 12. Recolta Tg. Mureș 67 ti; 13. T.C.IL AeUTeșrt* 66 p) W. C.F.R. Cluj 57,5 p; 15. Progresul Timișoara 56 p; 3®. Metaiert Bucureș ti 41,5 p; 17. Spartac Bucureşti 42 p etc. juniori şi junioare categ. 15—ie aniîi 1. Ditrartip Bucureşti 131 p; 21 Şc. sportivă de elevi din Bucureşti 123,5 p; 3. Metalul I.M.S. Roman 107,5 p; 4. Progresul Bucureşti 105 p; 5. S.S.E. Ploeşti 88 p; 6. S.S.E. Oradea 62 p; 6. Progresul Tirruişoara 70 p; 8. Ştiinţa Cluj 58 p; 9. S.S.E. Giurgiu 56 p; 10. 5.5. T. Constanta 49 p; 11. S.S.T. Or. Stalin 40 p; 12. Dinamo Galaţi 48 p; 13. T.C.H. Bucureşti 41,5 p; 14. someşul Satu Mare 38 p; 15. C.F.R. Cluj 35 p; 1«. Metalul Oradea SI p; 17. Rapid Cluj 27 p; 1«. Rapid Bucureşti 25,6 p; 19. S.S.E. Reşiţa 24 p. 20. Constructorul Constanţa 24 p . etc. Campionatele de juniori au prilejuit o noută afirmare a secţiei de atletism a clubului Dinamo Bucureşti. Câştigători în majoritatea probelor campionatelor republicane de cros, condicînd fără înfrîngere în Campionatul pe echipe, atleţii dinamovişti deţin o supremaţie indiscutabilă şi în acest domeniu al juniorilor, e-este un merit deosebit al conducerii clubului că acordă atletismului preţuirea cea mai înaltă*, este meritul entuziaştilor antrenori, profesorii Ion Benga, Baruh Elias şi Alexandru Sioenescu, care pregătesc cu toată conştiinciozitatea pe cei care vor prelua „ştafeta“ de la Wiesenmayer, Savei, Pop, Grecescu, Kirdan Sau... Alexandru Sioenescu. Dacă reprezentanţii Ştiinţei Cluj (antrenori dr. Ion Arităut, Ad. Kovács, Ion Moina, Emeric Salzberger) sunt în întrecerile de seniori principalii adversari ai dinamoviştilor, şi de data aceasta şi juniorii clujeni au atins o valoare ridicată, stituîndu-se în toate clasamentele (cu o singură excepţie) imediat după cei de la Dinamo Bucureşti. Clubul bucureştean Progresul (antrenori Nicolae Gurău şi Th. Ionescu) şi-a confirmat renumele de pepinieră de cadre pentru atletismul nostru. Marea revelaţie a campionatelor a constituit-o însă echipa Metalul I.M.S. Roman condusă de inimosul antrenor- Olimpiu Constanttihescu-Negoi. Pe locuri fruntaşe în toate clasamentele,, câştigători ai mai multor titluri, juniorii din Roman au demonstrat că se pot obţine rezultate excelente în atletism chiar fară „tradiţie" şi „condiţii" atunci cînd există însă dragoste şi perseverenţă pentru acest sport. Bravo, Metalu! Soman ! Rezultatele concurenţilor care au reprezentat şcolile Sportive de elevi din Bucureşti (antrenori profesorii Angela Filip, Valentina Igiuşca, D-tru Ştileanu, Andrei Sebeşi, G-tni Spiridon), Oradea (antrenor IadiS-■ Ian Kiss), Ploeşti (antrenor prof. Mircea Silfi Ioni.. dovedesc cît de important este aportul acestor unităţi şcolare la progresul atletismului nostru şi arată încotro trebuie îndreptată atenţia forurilor conducătoare ale acestui sport Comportări pentru care merită laude au avut şi echipele de juniori Rapid Bucureşti (antrenori D-tru Osiac şi George Băteanu), S.S.T. Constanţa (antrenor Gh. Srfihledrut), Dinamo Oraşul Stafia (antrenor Letd. Deak).. Progresul TîrtiŞoara (antrenor Alex. Pandele), Recolta Tg. Mureş (antrenori I. Suedugan şi Mircea Buhlea). Cît despre regiunile, cluburile şi colectivele sportive la care atletismul nu se bucură de consideraţia cuvenita, no mai este nevoie să aducem exemplificări. Clasamentele de ttai sus aduc mărturii clare, incontestabile şi — uneori — acuzatoare. ROMEO VILARA JACINT MANDI.IU Aspect plin întrecerea finală a alergătorilor pe 800 m. Zoran Idrosievisi (C.F.It. Cluj), ciștigătorul profiei, este anim al treilea, în pluton. Cu cinci zile înaintea triunghiularului atletic feminin Cehoslovacia - Italia - România Meciul atletic triunghiular dintre echipele feminine ale Cehoslovaciei, Italiei şi României a ajuns în acest an la cea de a treia ediţie a sa. După Napoli în 1956 (Cehoslovacia — Italia 51:41; Cehoslovacia — Romînia 50:43; Italia — Romînia — 53:39) și București în 1957 (Romînia — Italia 49,5:43.5; Romînia — Cehoslovacia 52:52; Cehoslovacia — Italia 48:45) acum este rîndul orașului Brno din Cehoslovacia să găzduiască această frumoasă întîlnire. Cu cinci zile înaintea acestui eveniment este bine să facem o scurtă trecere în revistă a ultimelor rezultate înregistrate de atletele noastre. La sprint, Ioana Lulă este atleta nr. 1. Rezultatele ei de la Cluj 12.1 şi 25.1 (la ambele probe cîte o zecime a despărţit-o de recordurile ţării) o anunţă capabilă să obţină performanţe şi mai bune şi focuri fruntaşe în clasamentele întrecerii. La 800 m, nu vom prezenta pe Florică Oţel şi pe Elisabeta Buda- Todorof, dar Georgeta Dumitrescu şi Mariuis Cuţlci, judecind prin prizma , ultimelor lor rezultate (2:11,9 şi, respectiv, 2:12,3) se pot comporta la înălţime. Recordmana noastră la 80 m. g. Ana Şerban, abia de citând restabilită de pe urma unei boli, nu a atins încă o formă acceptabilă, aşa că la această probă vom fi reprezentaţi de Liana Szabó şi Antoaneta Dragomirescu, ultima marcînd în acest an un progres sernsibil. La înălţime, Iolanda Balaş este virtuală cîştigătoare, dar ea trebuie să confirme la Brno recordul de 1,80 m de la Cluj, obţinînd un rezultat cît mai bun. La fel şi Eva Mayer pentru recentul său rezultat de 1,60 m. Ana Cortian este principala favorită a întrecerilor de la greutate (14,88 mîn 1958), iar de la Paraschiva Simionescu (47,03 m) aşteptăm un nou record la disc. Este interesant să vedem ce va face Matei Diţi la stiliţăi, deoarece după accidentul de la Varşovia, abia ieri ea şi a preluat antrenamentele. Meciurile de la Brno cu Cehoslovacia şi Italia sînt grele, fără discuţie, dar fetele noastre — concurînd la valoarea lor normală şi străduindu-se pentru rezultate cît mai bune — pot spera într-o comportare cît mai frumoasă. Aşteptăm şi noi cu toată încrederea. A APARUT Revista ilustrată de sport STADION Nr. 12 Din sumar: • Emoţii în lumea voleiului • Griji în sportul nautic • Campionatele internaţionale de tenis • Itebiada • Sărbătoarea atletismului şcolar • Fotbal... Fotbal... Fotbal... • Televizorul „Stadionului" • Cuvinte înscrucişate, umor etc. Ganţ se fase ozonarea unui teren? Pentru a răspunde acestei întrebări ce frămîntă multe colective sportive dornice să-şi îmbunătăţească bazele sportive, ne-am adresat specialiştilor efe la întreprinderea de exploatare a bazelor sportive. Şi iată citeva sfaturi folositoare: Gazonarea se poate face in doua feluri: prin însămînțare și prin brazduire. Insămintarea oferă avantajul unui procedeu mult mai ieftin, în schimb terenul gazonat astfel trebuie menajat timp de circa 6 luni. brăzduirea, mai scumpa, permite în schimb folosirea terenului după 2—3 săptămîni. PRECLATIREA TERENULUI este aceeaşi pentru ambele procedee: primăvara sau toamna (unde sînt posibilităţi de udare se poate şi vara), terenul trebuie scarificat şi bine nivelat (sau bombat pentru scurgerea apei pe terenurile nedrenate). Neapărat trebuie să existe un strat de 10—15 cm. pămînt vegetal la suprafaţa terenului. INSAMINŢAREA se face pe terenul astfel pregătit. Se folosesc 80—100 gr. sămînţă pe metru pătrat. Se întrebuinţează sămînţă de gazon care este bine să fie amestecată în proporţie de 5—10 la sută cu trifolium repens (trifoi pitic). Se aşterne deasupra un strat de 1,5—2 cm. pămînt vegetal amestecat, cu mraniţă (bălegar putrificat), apoi se compresează cu un compresor manual sau mecanic. Se udă de 2 ori pe zi (dimineaţa şi seara) pînă la apariţia ierbii. Cînd iarba creşte de 15 cm, se coseşte. Pentru a doua coasă se aşteaptă să crească din nou la 15 cm. după care se tunde săptămîhal de preferinţă *» maşina. După cum am menţionat, terenul se va da îli folosinţă abta' la 6 luni de la însămînţare. BRAZDtlIRF.A necesită aceeaşi pregătire a terenului. Se aleg apoi brazdele de pe islazuri bătătorite de vite cornute și se extrag patrate de 25/25 cm cu o grosime de 3—5 cm Recomandăm culegerea brazdelor de pe islazuri călcate de vite, pentru că pe astfel de terenuri iarba este mai deasă, mai bfgată, din cauza „compresării“ prin co-fpitele cornutelor. Se vor alege brazde cît mai frumoase, mai curate şi fură buruieni. O dată aduse brazdele, se trece la placarea terenului, avîndu-se grijă sa mî rămînă spaţii prea mari între plăci. După brazduire se aşterne un strat de 1—2 cm. graniţă amestecată cu sămînţă de gazon şi se conpresează. Se udă de 2 ori pe zi timp de 15—20 de zile, după care terenul se poate da în folosinţă. Şi în cazul terenurilor gazonate prin brăzduire este necesară tunderea săptăminală, de preferinţă cu maşina. Tunderea are scopul de a înlesni legarea ierbii şi de a-i întări firul şi este bine să se facă nu cu coasa, operaţie care cere un fir de iarbă mai lung ca maşina. Maşinile manuale de tuns iarba reprezintă o investiţie minimă (o maşină costă 3.400 lei) dar foarte necesară unuui teren gazonat.. Un ultim detaliu: se preferă primăvara sau toamna pentru gazonarea terenurilor în scopul de a se asigura şi pe cale naturală umezeala strict necesară, ca sămînţa sau brazdele să prindă şi să rodească, in orice caz trebuie■ făcut stropitul terenului. In zilele cateduroase, el se va face dimineaţa pînă la ora 9 şi după-amiază de la ora 17. In zilele noroase sau răcoroase udarea temrudui se poate face oricînd. Şi o precizare: gazonarea este o o* re ■‘raţie posti si toti re şi orice neglijenţe în întreţinerea unui teren gazonat poate duce’ la irosirea fondurilor investite.». Asupra acestui subiect — întreţinerea terenurilor — vom reveni. cr.ORTUL POPULAR Nr. 3230 Pag. 3-a. 1