Sportul Popular, ianuarie 1959 (Anul 14, nr. 3333-3349)
1959-01-24 / nr. 3345
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VAT Organ al Uniunii de Cultura Fizică și Sport din R. P. Romina Simbătă 24 ianuarie 1959 ANUL XIV—Nr. 3345 — mn imiffltrat 8 pagini 25 bani Un veac de la Unire Pe întreg cuprinsul Patriei, oamenii muncii de la oraşe şi sate sărbătoresc astăzi cu inimile pline de bucurie împlinirea a 100 de ani de la înfăptuirea unirii Ţării Romîneşti cu Moldova şi crearea statului naţional — eveniment de o deosebită importanţă istorică în viaţa poporului nostru, în procesul de făurire a statului român de sine stătător, în dezvoltarea socială a Romîniei. Intimpinată cu deosebit entuziasm de întreg poporul muncitor, Hotărîrea Partidului şi Guvernului privind sărbătorirea Centenarului Unirii exprimă Înalta preţuire de care se bucură în zilele noastre tradiţiile nobile ale luptei poporului nostru pentru libertate şi o viaţă mai bună. Cu mîndrie legitimă poporul sărbătoreşte azi înfăptuirea unirii pentru faptul că unirea ţărilor române, acum un veac, este rezultatul luptei maselor, opera maselor populare. Dacă activitatea minţilor luminate ale vremii pentru realizarea unirii a fost încununată de succes, acest lucru a fost posibil tocmai datorită faptului că ea a corespuns năzuinţelor fierbinţi ale maselor şi s-a bucurat de sprijinul lor entuziast. Cită strădanie nu au depus împotriva Unirii mari puteri de pe atunci ca Turcia, Anglia şi Austria, care nu vedeau cu ochi buni realizarea unui stat puternic la părţile noastre, fie pentru a-şi menţine dominaţia, cum era cazul imperiului otoman, sprijinit de Anglia, fie în vederea întinderii expansiunii, cum era cazul Austriei. Irn înfăptuirea unirii, poporul nostru a fost sprijinit de Rusia, ale cărei interese in slăbirea Turciei corespundeau în mod obiectiv cu năzuinţele poporului român de a-şi fauri propriul său stat naţional. Democraţii revoluţionari ruşi, în frunte cu Cernişevschi, Dobroliubov — luptători pentru libertatea poporului lor împotriva autocraţiei ţariste — au sprijinit căliuires lupra poporului român pentru libertate şi independenţă naţională. Unirea a fost sprijinită, de asemenea, de Franţa, care dorea să-şi asigure in ţările române un debuşeu economic şi o influenţă politică primordială. În realizarea dorinţei lor de unire, masele au avut de inîrînt şi reacţiunea ditiăuntru, îndeosebi marii proprietari, care-şi dădeau seama că făurirea unirii nu va rămîne un act în sine ci va ameninţa într-un fel sau altul reative feudate existente pînă atunci in cele doua ţâri, au devenit duşmani de moarte ai unirii şi s-au grupat chiar, în Moldova, într-un partid antiunionist. Ai fost măsluite alegerile pentru divanul ad-hoc în Moldova, a fost dezlănţuită o adevărată campanie de manevre diplomatice, de teroare şi persecuţii împotriva susţinătorilor ideii unirii din ambele principate, însăşi Convenţia de la Paris, rezultat al unui compromis între marile puteri, nu prevedea decit constituirea unei comisii centrale de unificare legislativă la Focșani, denumirea de Principatele Unite. In rest, doi domnitori, două guverne, două capitale, două adunări. Astfel, problema unirii rămînea nerezolvată. Așa stînd lucrurile, poporul român își ia el singur sarcina de a trece la rezolvarea problemei unirii, găsind mijlocul de a ocoli piedicile decurgind din Convenţia de la Paris. La 5 ianuarie 1859 Alexandru Cuza este ales domn al Moldovei de către majoritatea unionistă a adunării elective. In Ţara Romînească unioniştii aveau o situaţie mai grea, datorită majorităţii reacţionare care reprezenta Interesele boierimii în adunarea electivă. Atunci şi-au spus cuvîntul masele. Cei peste 30.000 de oameni — meseriaşi, lucrători, mici negustori şi ţărani — strînşi în dealul Mitropoliei, au ţinut sub presiune majoritatea reacţionară a Adunării. Martori ai acestor evenimente scriu despre rolul hotărâtor pe care mulţimea adunată in jurul sălii de şedinţe l-a avut în îndoita alegere a lui Cuza, în înfăptuirea unirii. Pe bună dreptate răspundea M. Kogălniceanu celor care încercau să-şi atribuie meritul unirii Principatelor : „Unirea, domnilor, eu nu recunosc nimănui dreptul să zică că e actul său individual, proprietatea sa exclusivă ; unirea e actul energic al întregii naţiuni române... şi ,de aceea, domnilor, nici chiar domnitorului (Alexandru Ioan Cuza) dar încă unui simplii particular, nu-i recunosc şi nu-i voi da dreptul acesta de a zice că el a făcut singur unirea. NU, DOMNILOR, UNIREA NAŢIUNEA A FACUT-O!“ Cu atît mai puternic răsună cuvintele lui Kogălniceanul, cu atît mai convingătoare sînt, cu cit el însuşi este unul dintre elementele înaintate ale vremii, a cărui contribuţie la actul unirii este binecunoscută. Lupta maselor pentru realizarea unirii constituie o etapă importantă a luptelor duse de poporul nostru pentru dobindirea independenţei naţionale, pentru înlăturarea iobăgiei, pentru reforme democratice şi o viaţă mai bună pentru cei ce muncesc. Aşa cum se arăta şi la sesiunea ştiinţifică a Academiei R. P. Române consacrată unirii, convingerea maselor populare că alegerea lui Cuza înseamnă căderea „jugului celui mai apăsător“ exprimă adevărata semnificaţie a actului de la 24 ianuarie. Cele ce au urmat unirii au arătat cu deosebită putere caracterul reacţionar al boierimii şi burgheziei care în strînsă cîrdăşie au golit în bună parte unirea de conţinutul ei democratic. „Monstruoasa coaliţie“ şi-a pus pecetea pe întreaga existenţă a regimului burghezo-moşieresc din ţara noastră, pînă la sfirşitul lui. Apărarea intereselor lor de clase exploatatoare, menţinerea la putere, înăbuşirea luptei revoluţionare a maselor muncitoare ţinute în beznă şi foame — iată scopurile josnice, criminale, care au stat la baza întregii activităţi a burgheziei şi moşierimii române. De aici neducerea pină la capăt a transformărilor burghezo-democratice în timpul regimului burghezo-moşieresc, păstrarea unor puternice rămăşiţe feudale în economia ţării, exploatarea crîncenă a clasei muncitoare şi ţărănimii muncitoare. Clasei muncitoare în strînsă alianţă cu ţărănimea muncitoare, sub conducerea încercată a partidului,şi-a revenit marele rol istoric de a reafini şi ridica pe o treaptă calitativ superioară idealurile nobile pentru care au luptat în perioada unirii masele exploatate şi asuprile. Au fost răsturnate de la putere clasele exploatatoare, a fost instaurat regimul democrat-popular şi a fost făurită Republica Populară Romina, stat al tuturor celor ce muncesc la oraşe şi sate. Pentru prima dată în istoria sa, poporul nostru s-a eliberat din cătuşele imperialismului, dobîndind adevărata independenţă naţională, într-un timp relativ scurt poporul nostru a obţinut, sub conducerea partidului, importante succese în opera măreaţă de construire a socialismului. An de an este lichidată înapoierea economică moştenită de la regimul burghezo-moşieresc, ţara noastră devenind o ţară industrială înaintată, cu o agricultură socialistă mecanizată. Datorită politicii înţelepte a Partidului Muncitoresc Român, pătrunsă de un înalt patriotism şi exmrirmînd cu adevărat interesele poporului muncitor, o viaţă nouă înfloreşte în întreaga ţară. Succesele dobîndite de ţara noastră se împletesc armonios cu succesele dobîrsdite de celelalte ţări surori din lagărul socialismului în frunte cu Uniunea Sovietică, cu uriaşele realizări ale poporului sovietic — constructorul comunismului. Sărbătorind Centenarul Unirii, sportivii noştri se angajează să lupte din toate puterile pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de recenta plenară a C.C. al P.M.R. pentru dezvoltarea continuă a economiei noastre naţionale, să nu precupeţească nici un efort pentru ridicarea continuă a măiestriei lor sportive, spre gloria scumpei noastre Patrii. Crearea Uniunii Asociaţiilor şi Organizaţiilor Sportive din U.R.S.S. Moscova (Agerpres). — Tass transmite: Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. au dat o Hotărîre cu privire la crearea Uniunii Asociaţiilor şi Organizaţiilor Sportive din U.R.S.S., în scopul întăririi conducerii activităţii sportive în ţară. Principala sarcină a Uniunii va fi dezvoltarea continuă în mase a culturii fizice şi sportului ca un principal mijloc de educaţie comunistă a tineretului şi a întăririi sănătăţii oamenilor muncii. Cu începere de la 1 martie 1959 Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport de pe litră Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. se desfiinţează. Uniunea Asociaţiilor şi Organizaţiilor Sportive va activa cu ajutorul Sindicatelor şi Comsomolului şi pe baza sprijinului larg al maselor de sportivi. I Intr-un cadru sărbătoresc Ştafetele Centenarului Unirii s-au intilnit la Focşani FOCŞANI 23 (prin telefon de la trimisul nostru). Solarele a ţinut să fie şi el prezent azi la festivitatea care a avut loc în oraşul Focşani, cu prilejul întîlnirii celor două ştafete ale Centenarului Unirii dind parcă şi mai multă strălucire acestei sărbători. Sub unduirea steagurilor care fîlfîiau de-a lungul străzilor, oameni în haine de sărbătoare aşteptau cu nerăbdare sosirea oaspeţilor dragi. In dimineaţa zilei de azi, pe podul de pe Mircov a avut loc o înfinire emoţionantă. Delegaţia de sportivi care aduceau ştafeta Centenarului Unirii de la Bucureşti s-a întîlnit cu cea a sportivilor care aduceau ştafeta de la Iaşi. In intîmpinarea lor au venit ţăranii muncitori din comuna Goleşti iar un grup de călăreţi, în frumoase costume naţionale, au fost martorii acestei adevărate sărbători. In aplauzele celor de faţă sportivii veniţi din cele două părţi ale ţării s-au oprit în mijlocul podului şi s-au îmbrăţişat. Curînd după aceasta, grupuri de pionieri cu cravate roşii fluturînde i-au înconjurat cu drag pe purtătorii celor două ştafete. Sportivii au vizitat apoi şcoala din comună. Reprezentanţii sportivilor din Iaşi şi din Bucureşti au plecat după aceea spre TROIBU ! (Continuare in pag. 5) Delegaţia sportivilor bucureşteni din Gara de Nord, înainte de plecarea spre Iaşi, unde va preda azi un mesaj către sportivii ieșeni pregătirile echipelor de fotbal Petrolul Ploeşti şi Stnamo Bacău Zilnic primim veşti din ţară în legătură cu pregătirile fotbaliştilor în vederea sezonului de primăvară. Timpul rece şi terenurile acoperite cu zăpadă nu întrerup şirul antrenamentelor, care se desfăşoară cu multă regularitate. Unele echipe alternează pregătirile în aer liber şi în sală, cum este cazul Petrolului Ploeşti, campioana ţării. Ploeştenii au început pregătirile de la 8 ianuarie sub conducerea antrenorilor Ilie Oană şi Florea Fătu. În prima parte, antrenamentele s-au desfăşurat numai în aer liber. De la începutul acestei săptămîni, şedinţele se ţin şi în sală (sprinturi scurte, conducerea balonului, jocul cu capul în doi, pase) şi pe teren, deşi este acoperit cu un strat gros de zăpadă. In această perioadă, antrenorii echipei campioane au pus accent pe pregătirea fizică generală şi specială, pe antrenamentul tehnic individualizat. In programul de pregătire au fost folosite sporturile complimentare (handbal şi baschet), precum şi jocuri pe teren redus. Cum perioada de întrerupere a activităţii a fost relativ scurtă, antrenamentele ţinute pînă acum au dat fotbaliştilor ploeşteni posibilitatea să atingă la ora actuală un stadiu avansat de pregătire. O primă verificare urmează să aibă loc mîine, duminică, în cadrul unui meci. După 25 ianuarie, antrenorii au prevăzut disputarea mai multor jocuri amicale. Luna februarie este rezervată întâlnirilor cu formaţii din categoriile B şi A. Lotul de jucători, care participă la antrenamentele Petrolului, este acelaşi din toamnă, adică: Sfetcu, Roman (portari), Pahonţu, Marinescu, Topşa, Ionescu (fundaşi), Neacşu I, Neacşu II, Fronea (mijlocaşi), Zaha- ria, Bădulescu, Tabarcea, Botescu, Constantinescu, Dridea, Voica, Babo- ne, Marin Marcel. Unii jucători Bă- dulescu, Fronea şi Ionescu au urmat un tratament medical, absentînd în prima parte a antrenamentelor. (M.) Bedrosian, corespondent regional). Fotbaliştii de la Dinamo Bacău şi-au inaugurat pregătirile pe noul an două zile mai tîrziu decit Petrolul, la 10 ianuarie. Antrena- mentele se desfăşoară în aer liber, pe stadionul local, sub conducerea an- trenorului C. Teaşcă. „ Participă la şedinţele de pregătire:) Faur şi Bucur (portari), Giosanu,) Cincu, Cîrnaru, Florea (fundaşi),) Ţîrcovnicu, FI. Anghel, Vătafu, Uj-vari (mijlocaşi), Răduescu, Filip,) Gram, Emmie, Drăgoi, Ciripoi (iain- taşi). Cum se vede, a reintrat mijlo-) caşul Újvári care fiind bolnav, nu a jucat în sezonul trecut. In schimb, au lipsit I. Lazăr, Mihai, Bi’lţ şi Publik.)Foto: V. Bagiac| Primii doi sunt încă indisponibili, al treilea se află în tratament la băi, iar ultimul, Publik, este ocupat deocamdată cu... hocheiul; el joacă în echipa Dinamo Tg. Mureș. Curînd însă, se vor adăuga şi ei lotului. De la 15 februarie îşi vor relua antrenamentele şi juniorii echipei dinamoviste. (Ilie Iancu, corespondent). Dinamo Bucureşti îşi continuă cu regularitate antrenamentele pe stadionul din şos. Ştefan cel Mare. Pregătirile tehnice alternează cu cele fizice. In fotografie, jucătorii dinamovişti — in frunte cu portarii Cozma (stingă) şi Uţu (dreapta) — fac un exerciţiu de alergare BASCHET • Datele meciurilor dintre Constructorul Bucureşti şi Slavia Federaţia Română de baschet a propus forului de specialitate din Bulgaria, ca meciurile dintre echipei» feminine Constructorul Bucureşti şi, Slavia Sofia, din cadrul Cupei Campionilor Europeni, să se dispute astfel: prima partidă la 22 februarie la București (o dată cu primul meci masculin România—Cehoslovacia) și 13, martie la Sofia. f HANDBALI\7 ) • Programul Cupei „Oraşului ) Bucureşti" In cursul zilei de ieri a fost alcătuit programul turneului internaţional de handbal în 7 dotat cu cupa „Oraşului ) Bucureşti”. Iată ordinea de desfăşurare a meciurilor: MIERCURI 25 IANUARIE, ora 1.30: Ştiinţa Timişoara-Bucureşti tineret (m); ora 17,50: Bucureşti tineret\ H.G. Copenhaga (f); ora 18,50: Olimpia\ Budapesta (f); ora 19,50: Dinamo Bucureşti-Dukla Braga (m); JOI 29 IANUARIE: ora 10,30: Olimpia-Bucureşti tineret (r); ora 17,30: Ştiinţa Timişoara Dinsano Bucureşti (m); ora 18,50: Zagreb, H.G. Copenhaga (f); ora 19,50: Pukla , Praga-H.G. Copenhaga (m); VINERI 3( 1) IANUARIE: ora 16,30: Bucureşti tinerete Budapesta (f); ora 17,50: H.G. Copanhaga-Bucureşti tineret (m); ora 9 ,50: i) Olimpia-Zagre (r); ora 19,59: Ştiinţa d) Timişoara-Dukla Praga (m); SIVE ATA ‹) 31 IANUARIE: ora 16,30: Dinamo Bucu›reşti-Bucureşti tineret (m); ora 17,50: ‹} Zagreb-Bucureşti tineret (f); ora 11,50: ‹) ştiinţa Timişoara-H.G. Copenhaga (m); ‡)ora 19,50: Budapesta-H.G. Copenagha (f); ‡) DUMINICA 1 FEBRUARIE: ora 15,30: ‹) Bucureşti tineret-Dukla Praga (m); ora 1) 16,50: Olimpia-H.G. Copenhaga (f); ora 1) 17,50: Budapesta-Zagreb (r); ora 1.50: i) Dinamo Bucureşti-HG. Copenhaga (m).