Sportul Popular, iulie 1959 (Anul 14, nr. 3435-3451)
1959-07-02 / nr. 3435
In cinstea zilei de 2 iulie ! Pe întreg cuprinsul ţării tineretul nostru ia parte cu entuziasm la acţiuni manifestaţii sportive prin care sărbătoreşte doi ani de la apariţia Hotărîrii din 2 iulie 1957, cu privire la reorganzarea mişcării de cultură fizică şi sport din R.P.R. la Ploeşti, o interesantă gală de filme sportive şi un reuşit concurs de atletism ! în marele oraş petrolifer a fost prefeentat săptămîna trecută un ciclu de filme cu subiecte sportive. Mii despectatori au vizionat aceste filme îngrădina Teatrului de vară, înainte de iînceperea fiecărui film, sportivii frumbtaşi din localitate au împărtăşit spectatorilor din activitatea lor de pe stadioane. Aşa de pildă, au luat cuvîntul :maeştrii sportului Paul Diaconescu(şah), Gh. Pahonţu (fotbal), Al. Constantinescu şi Marin Marcel din echipa campioană de fotbal Petrolul Plodeşti, atleţi fruntaşi ca Ştefan Tănăses■fcu, Ioan Dăndărău, Vasile Ghiţă, membrii echipei de fotbal Victoria Buzău ,din categoria C, aflată in Ploeşti pentru turneul de calificare în categoria B, etc. Tot la Ploeşti s-a desfăşurat săptămîna trecută un concurs festiv de atletism organizat de secţia de atletism la C.S. Petrolul, care a strîns la start Sportivi de la Uzinele „1 Mai“, Locomotiva, Şcoala sportivă U.C.F.S. şi Petrolul Ploeşti. De remarcat că deşia împlinit numai cinci luni de la înfiinţare, secţia de atletism a clubului sportiv Petrolul Ploeşti aduce o conttribuţie însemnată la dezvoltarea activităţii atletice din localitate. Albu Florian-coresp. In Regiunea Autonomă Maghiară, numeroase întreceri dotate cu „Cupa 2 Iulie" Cu prilejul aniversării apariţiei Hotărîrii, sportivii romîni şi maghiari dinregiune participă la numeroase întreceri festive. Astfel, în comuna Vărgata (raionul Tg. Mureş) a fost organizată o „duminică sportivă“ în cadrul căreia au avut loc demonstraţii la tir cu arcul, o reuniune de box între boxeri din Tg. Mureş şi Reghin,terminată cu victoria primilor, un meci de fotbal între reprezentativele comunelor Vărgata şi iobăgeni, concursuri de călărie, lupte etc. După terminarea demonstraţiei de tir cu arcul, 60 de ţărani muncitori şi-au încercat îndemînarea trăgînd cite 3 săgeţi cu arcurile demonstranţilor, întrecerea lor a stîrnit un viu interes pentru acest sport în rîndul celor peste 500 de spectatori. Totodată, la Tg. Mureş a început dis-3intarea competiţiei de fotbal „Cupa 2 iulie“ organizată de asociaţia sportivă Ilelor, pentru echipele de juniori (la care participă 6 formaţii) şi pentru pitici, la care s-au înscris 8 formaţii şi anume I.R.A. Nr. 2, Dinamo, Rapid, Harghita, Fabrica de zahăr, Voinţa, Ilefor şi C.S. Tg. Mureş. Primele rezultate înregistrate la juniori sunt: Ilefor—Ciocanul 6—0, Voinţa—Gloria 3—1. Dintre manifestaţiile sportive sărbătoreşti care vor avea loc zilele acestea în regiune semnalăm concursul de canotaj iniţiat de U.C.F.S. oraş Tg. Mureş, întrecerile, hipice, cuparticiparea călăreţilor şcolii de tineret şi a C.S.A. Tg. Mureş precum şi seria de competiţii organizate pentru sportivii S.M.T.-urilor din regiune, la fotbal, popice, tenis de masă şi şah, de către conducerea asociaţiei sportive S.M.T. I Sf. Gheorghe, Ioan Păuş-coresp. Finalele campionatelor şcolilor profesionale de ucenici, de meserii şi agricole In zilele de 3—4—5 iulie vor avea loc în Capitală finalele campionatelor şcolilor profesionale de ucenici, de meserii şi agricole. Se vor desfăşura întreceri la 5 ramuri sportive: atletism, gimnastică, volei, fotbal şi trîntă. La finale participă sute de elevi şi eleve din toate colţurile ţării. Etapele anterioare ale campionatului au dovedit că tinerii sportivi s-au pregătit foarte binepentru aceste întreceri, obţinînd rezultate remarcabile. Pe baza acestor rezultate avem încrederea că şi finalele se vor desfăşura la un nivel superior. Un singur exemplu : la finala de atletism au dreptul de participare numai sportivii care au îndeplinit normele „Insignei de atlet şcolar“ gradul bronz. Iată acum şi programul celor 3 zile de întreceri: ATLETISM — Stadionul Tineretului, 4 iulie ora 16; 5 iulie ora 8. GIMNASTICA — Sala Dinamo, 3 iulie ora 9; 4 iulie ora 9. VOLEI — Stadionul Tineretului, 3 iulie ora 9 şi 16; 4 iulie ora 9 şi 16; 5 iulie ora 8. FOTBAL — Stadionul Dinamo (teren 2), 3 iulie ora 9 şi 16; 4 iulie ora 9; 5 iulie ora 8. Finala va avea loc la Stadionul Tineretului la ora 10,30. TRINTA — Baza sportivă nr. 1 , M.I.C. (str. Roma nr. 64), 3 și 4 iulie ora 9 și 16. 54 victorii... In cronicile de box apare de la un timp cu tot mai multă regularitate numele unui pugilist tinăr din Cimpina, Mihai Nicolau. Evoluţia acestui boxer pe ringurile din Capitală ca şi pe cele din ţară este aşteptată cu un interes din ce in ce mai mare de amatorii sportului cu mănuşi. Aceasta, petru că Mihai Nicolau, la cei 19 ani ai săi, a reuşit să demonstreze calităţi deosebite, care l-au impus in ochii specialiştilor. Dar cine este tinărul căruia îi consacram aceste rinduri ? ...In anul 1959, un tinăr înalt (178 m) păşea pentru prima oară intr-o sală de box. Mihai Nicolau, tinăr muncitor la Uzina mecanică din Cimpina, a fost primit in sala de antrenamente cu ea-Incă o victorie şi... o cupă ! Mihai Nicolau, pe faţa căruia se mai văd urmele efortului, n-a avut timp să zîmbească obiectivului fotografic. A facut-o însă (fiţi siguri) după meci... fecare neîncredere. Era prea slab, am avea nimic care să aducă a...boxer. Şi el parcă a simţit acest lucru. Cu toate acestea, Nicolau a început să se pregătească cu pasiune pentru box, sport pe care l-a îndrăgit încă de copil. Zi de zi el a urmat cu perseverenţă obişnuitele antrenamente, s-a aplecat cu grijă asupra sfaturilor date de antrenor. Iar seara, despărţindu-se de antrenorul său Traian Marinescu, păşea intr-o nouă sală, lipsită ce-i drept de pucinguri sau aparate de gimnastică, dar cărora, de data aceasta le luau locul băncile şcolăreşti. Elevul Mihai Nicolau de la şcoala medie din Cimpina se pregătea pentru viaţă. Dar, să revenim la Mihai Nicolau ca boxer. Chiar de la primele apariţii pe ring, pugilistul din Cimpina a făcut o bună impresie prin stilul său de box curat, bazat pe o tehnică destul de bună. De la finalele campionatelor de calificare desfăşurate în 1957 la Oradea şi pină acum, boxerul cimpian a progresat neîncetat şi a obţinut victorii in fata unor pugilişti de valoare. Amatorii de box din Capitală işi amintesc desigur cu plăcere de meciul Al. Nicolau—I. Monea, în care tinărul din Cimpina a entuziasmat, cucerind cupa acordată celui mai tehnic boxer al reuniunii. De curind, Mihai Nicolau a repurtat la etapa de zonă de la Constanţa încă un succes, calificindu-se pentru turneul final. 60 meciuri in 3 ani, 54 victorii şi doar 6 înfringeri toată palmaresul boxerului din Cimpina pe care îl vom revedea cu plăcere. In curind, la finalele campionatelor republicane de la Bucureşti. R. CALARASANU Sub conducerea înţeleaptă a Partidului Muncitoresc Român se dezvoltă necontenit cultura fizică şi sportul în ţara noastră (Urmare din pag. 1) lor forme organizatorice în formarea organizaţiilor proletariatului care să corespundă cerinţelor unei etape date în desfăşurarea revoluţiei. Făcind bilanţul activităţii desfăşurate in această perioadă pe linie sportivă, Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P..R. asupra problemei stimulării şi dezvoltării continue a culturii fizice şi sportului, din 26 iunie 1949, arăta că: „Îndrumată de partid şi sprijinită pe sindicate şi pe organizaţiile democratice de tineret. Organizaţia Sportului ■ Popular a combătut mentalitatea burgheză în sport, şovinismul, rasismul şi huliganismul de pe terenurile de joc. Ea a luptat pentru elminarea elementelor reacţionare fasciste din sport şi pentru educarea sportivilor în spiritul moralei proletare şial ataşamentului faţă de regimul de democraţie populară, obţinând o seamă de succese“. Această hotărire a marcat o nouă ‘etapă în dezvoltarea culturii fizice şi ■Sportului ■ şi a izvorit din necesitatea adoptării unei forme organizatorice care să corespundă noilor condiţii ce au fost create in urma trecerii ţării noastre la rezolvarea sarcinilor celei de a doua etape a revoluţiei — etapa revoluţiei socialiste. Hotărârea din 26 iunie 1949 a stabilit crearea Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lingă Consiliul de Miniştri, căruia i s-a încredinţat sarcina de a înlătura lipsurile ce au apărut în vechea formă de organizare şi de a asigura luarea măsurilor necesare dezvoltării pe mai departe a culturii fizice şi sportului. Atragerea directă a organelor puterii de stat în munca de organizare şi sprijinire a mişcării sportive a avut un «W» însemnat în realizarea politicii partidului şi guvernului cu privire la acest domeniu de activitate. Sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, sfaturile populare, pe Ungă care funcţionau comitetele de cultură fizică şi sport, au asigurat cu sprijinul activ al sindicatelor şi al organizaţiilor U.T.M., dezvoltarea planificată a bazei materiale a activităţii sportive, creşterea numărului de cadre sportive cu calificare medie şi superioară. In felul acesta au fost create noi condiţii pentru atragerea unui număr de mai mare de oameni ai muncii in practicarea sportului şi pentru ridicarea prestigiului internaţional al patriei noastre pe tărâm sportiv, prin cucerirea de noi titluri în ierarhia mişcării sportive mondiale şi europene. Trecerea activităţii de cultură fizică şi sport în grija directă a sfaturilor populare a constituit o necesitate izvorîtă din cerinţele evoluţiei istorice concrete a ţării noastre pe drumul construirii socialismului, care arăta că vechea formă de organizare a mişcării sportive j»u mai corespundea posbilităţilor dezvoltării acestei activităţi in ţara noastră. Adoptarea acestei forme organizatorice, pe baza flotărîrii Biroului Politic al C.C. al P.M.R. din 26 iunie 1949, a dus la obţinerea, unor noi succese pe drumul dezvoltării mişcării de cultură fizică şi sport in anii care au, urmat. Referindu-se la această problemă, Hotărârea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. cu privire la reorganizarea mişcării de cultură fizică şi sport din R.P.R., din 2 iulie 1957, arăta că „...faţă de 400.000 de membri în 1950, la sfîrşitul anului 1956 mişcarea de cultură fizică şi sport număra peste 990.000 de membri, dintre care peste 250.000 de femei. Peste 900.000 de insigne „Gala pentru muncă şî apărare" au fost cucerite de cetăţenii patriei noastre. Numai în 1955 marile acţiuni sportive de masă, ca: spartachiada sindicală, spartachiada de iarnă a satelor, concursurile sportive de vară ale tineretului, campionatele şcolilor medii şi universitare au cuprins peste 2.000.000 de participanţi“. Documentele de importanţă istorică elaborate de cel de al ll-lea Congres al P.M.R., din decembrie 1955, au stabilit — pe baza cunoaşterii cerinţelor logice ale dezvoltării — linia de urmat in construcţia pe mai departe a socialismului în ţara noastră. Aplicarea in viaţă a sarcinilor trasate de cel de al ll-lea Congres al P.M.R. a dat un nou impuls activităţii creatoare a maselor în toate domeniile construcţiei economice, politice şi culturale. Dezvoltarea neîntreruptă a economiei ţării, intr-un ritm încă necunoscut în istoria poporului român, continua ridicare a nivelului de viaţă material şi cultural al celor ce muncesc, măsurile partidului şi guvernului in domeniul ocrotiriisănătăţii, au creat condiţii multilaterale şi pentru dezvoltarea pe bază de mase a culturii fizice şi sportului. Succesele obţinute în îndeplinirea sarcinilor trasate de Hotărirea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. din iunie 1949 au dus la consolidarea conţinutului nou, socialist al mişcării sportive. Această dezvoltare continuă a făcut însă în acelaşi timp ca forma organizatorică adoptată pe baza Hotărîrii din iunie 1949 să rămînă, la un moment dat, în urma ritmului de creştere a mişcării sportive. Sbblinind această problemă, Hotărirea din 2 iulie 1957 a partidului şi guvernului arată că: „Lipsurile existente în mişcarea de cultură fizică şi sport se datoresc în primul rind sistemului depăşit de organizare, în care se constată un paralelism de organe conducătoare de sus şi pînă jos, ceea ce a dus la o conducere birocratică şi greoaie şi a lipsit mişcarea sportivă de o conducere unitară“. Analizând multilateral stadiul dezvoltării mişcării sportive, Hotărirea a scos la iveală şi a criticat în acelaşi timp lipsurile ce continuau să existe în dezvoltarea bazei de mase a activităţii sportive, im organizarea educaţiei fizice a copiilor, în privinţa atragerii femeilor în sport, în extinderea activităţii sportive în mediul sătesc, în formarea şi pregătirea cadrelor, în munca de educaţie a sportivilor şi activiştilor, în dezvoltarea bazei materiale, în domeniul sportului de performanţă, în activitatea presei sportive, în domeniul cercetărilor ştiinţifice etc. Pe această bază s-a stabilit trecerea la noua formă organizatorică, menită să asigure crearea condiţiilor necesare dezvoltării culturii fizice şi sportului în concordanţă cu dezvoltarea economică şi politică a R.P.R. In felul acesta, in locul C.C.F.S. a fost creată Uniunea de Cultură Fizică şi Sport, pe principiul centralismului democratic, ca organ unic de conducere, îndrumare şi organizare a activităţii de cultură fizică şi sport, înfiinţarea U.C.F.S., care îşi desfăşoară activitatea sub directa conducere a P.M.R., a deschis perspectiva dezvoltării succeselor obţinute în anii precedenţi şi a pus bazele organizatorice ale unei largi mişcări sportive de mase, prin atragerea directă a maselor la organizarea şi conducerea acestei activităţi. Măsurile luate de către partid şi guvern au stimulat interesul oamenilor muncii pentru activitatea sportivă, creîndu-se astfel condiţii optime pentru lărgirea bazei sale de mase Uniunea de Cultură Fizică şi Sport numără în prezent peste 2.100.009 membri din care peste 417.000 sunt femei, organizaţi în 8051 asociaţii, ceea ce reprezintă o creştere în proporţie de peste 200% faţă denumărul total de membri existenţi înainte de apariţia Hotăririi din 2 iulie 1957. Faptul că intr-um răstimp scurt de numai doi ani numărul membrilor U.C.F.S. a crescut de peste două ori, oglindeşte justeţea măsurilor organizatorice luate de partid prin crearea U.C.F.S. ca o largă organizaţie de masă. Traducînd în viaţă sarcinile trasate de Hotărirea din 24 iulie 1957, organizaţiile U.C.F.S. conduse şi îndrumate de organizaţiile de partid şi sprijinite de organizaţiile sindicale şi de tineret, au acordat mai multă atenţie dezvoltării sportului în mediul sătesc. Organizaţiile sportive săteşti numără astăzi peste 850.000 membri. Această cifră în continuă creştere este încă o dovadă a faptului că satul nostru se trezeşte la o viaţă nouă o dată cu transformarea socialistă a agriculturii. Activitatea sportivă de masă a crescut in amploare. Spartachiadele tineretului, crosurile tradiţionale, activitatea G M.A. şi numeroasele competiţii locale mobilizează an de an milioane de muncitori, ţărani muncitori, elevi şi studenţi în practicarea organizată şi continuă a sportului. În răstimpul care s-a scurs de la Hotărirea din 2 iulie 1957, gimnastica de producţie s-a introdus într-un număr de peste 130 întreprinderi şi ea îşi aduce o importantă contribuţie la întărirea sănătăţii celor ce muncesc şi la mărirea productivităţii muncii. Apariţia Proiectului de statut al Uniunii de Cultură Fizică şi Sport a constituit de asemenea un eveniment important în mişcarea noastră sportivă. La dezbaterea sa au participat mase din cele mai largi care au făcut propuneri şi sugestii preţioase. Discuţiile purtate pe marginea Proiectului de statut al U.C.F.S. au constituit în acelaşi timp şi un bun prilej de analiză a activităţii asociaţiilor şi cluburilor sportive, în urma căreia munca s-a îmbunătăţit simţitor. Şi activitatea sportivă de performanţă a înregistrat succese remarcabile. In rîndul membrilor U.C.F.S. există astăzi peste 320.500 de sportivi clasificaţi. Sportivii noştri fruntaşi au obţinut numeroase victorii şi titluri mondiale şi europene în întrecerile sportive inter- Proba de urmărire individuală — desfăşurată marţi şi miercuri pe velodromul Dinamo — a adus satisfacţii Spectatorilor prezenţi la aceste reuniuni. Ei au asistat la dubla corectare a recordului naţional de juniori pe 2000 m de către tînărul Mircea Ionescu (Dinamo — antrenor Mircea Mihăilescu). In serii el a obţinut 2:45,2 (vechiul record aparţinea lui D. Rotaru şi era de 2:45,5),iar în semifinale a realizat un nou record republican cu rezultatul de 2:45,1. Fiind cel mai în formă dintre juniori, el a cîştigat sigur finala în faţa colegului său de club Eugen Sima. Proba senioarelor — care a întrunit un număr redus de concurente — s-a încheiat cu victoria maestrei sportului Hermina Popescu (Dinamo). Timpul realizat de învingătoare: 3:00,4. Cea de a doua clasată, maestra sportului Silvia Stănescu (Victoria), a realizat 3:09,8. Un numeros grup de fondişti au încercat să obţină titlul de campion al Capitalei în proba de urmărire individuală seniori (4000 m). Avînd în vedere că această probă figurează în programul Jocurilor Olimpice, evoluţia participanţilor a fost urmărită cu deosebit interes. Revelaţia întrecerilor — ca de altfel şi a acestui îrceput de sezon la pistă — este tînărul V. Voroşin (C.C.A.). El a ocupat locul II, după C. Dumitrescu (5:18,2), reauizînd în finală 5:23,3. Locurile 3 şi 4 au fost ocupate de3. Moiceanu (Dinamo) şi respectiv Gh. Radulescu (C.C.A.). Campionatele de ciclism pe pistă ale Capitalei continuă astăzi cu proba de urmărire pe echipe și se încheie vineri cu semifondul. — h. n. —: Ciclism Juniorul Mircea Ionescu (Dinamo) a corectat de două ori recordul R. P. R. la urmărire individuală Dinamo Bucureşti a trecut în fruntea clasamentului la polo Marţi după-amiază, în bazinul de la ştrandul Tineretului, s-a desfăşurat la fîlnirea restantă dintre Dinamo Bucu- reşti şi Industria Lunii-Timişoara, în cadrul campionatului categoriei A la polo. Jocul a fost tot timpul la discreţia dinamoviştilor, care — beneficiind de un Zăhan în mare formă de şut —■ au realizat cel mai mare scor al campionatului: 13—0 (7—0). Punctele ăi a fost marcate de Zăhan (6), Cociuban (4), Bădiţă (2) şi Kroner. In urma acestui rezultat, Dinamoi Bucureşti a trecut pe primul loc îrn clasamentul turului, care arată astfel: 1. Dinamo Buc. 6 5 0 1 47:16 13 2. CS. Oradea 6 4 1 1 33:12 9 3. CC.A. 6 4 0 2 39:16 8 4. GS. Tg. Mureş 6 2 1 3 18:34 5 5. Ştiinţa Cluj 5 2 0 3 16:18 4 6. Ştiinţa Buc. 5 2 0 3 9:25 4 7. Ind. Linii Tim. 6 0 0 6 7*47 Q