Sportul Popular, decembrie 1961 (Anul 16, nr. 3938-3954)
1961-12-02 / nr. 3938
Conferinţa U. C. F. S. a clubului sportiv Ştiinţa Bucureşti Performanţe sub posibvităţi Clubul sportiv Ştiinţa Bucureşti beneficiază de o puternică masă de studenţi (peste 30.000). Şi totuşi, fapt paradoxal, în activitatea sportivă de performanţă a acestui club sunt încadraţi doar 600 de studenţi şi studente (mai precis — 612). Dintre aceştia 7 sunt maeştri emeriţi, iar 45 maeştri ai sportului. Ca performanţe demne de reţinut (ne referim la anul în curs) , cîştigarea — prin echipa feminină de handbal în 7 — a primei ediţii a „Cupei campionilor europeni“ şi trei titluri balcanice la 100 şi 200 m plat (Előd Kincses) şi suliţă fete (Maria Diţi-Diaconescu). Ar mai trebui adăugat că în obţinerea locului II pe naţiuni la Universiada de vară de la Sofia, contribuţia reprezentanţilor clubului sportiv Ştiinţa Bucureşti a fost substanţială. Cu toate acestea, faţă de însemnatele posibilităţi pe care le are — masă largă de studenţi, precum şi o adevărată pleiadă de specialişti şi antrenori capabili să-şi aducă aportul la obţinerea unor performanţe remarcabile — activitatea clubului sportiv Ştiinţa Bucureşti se prezintă — în general — nesatisfăcătoare. Intr-adevăr, cînd un club sportiv contează pe aportul unor cadre cu un înalt nivel de pregătire — în multe cazuri profesori, lectori, conferenţiari şi asistenţi ai Institutului de Cultură Fizică — şi pretenţiile sînt, fireşte, mai mari. Cu alte cuvinte, este de aşteptat ca performanţele să se ridice la nivelul celor internaţionale. Acest aspect a fost scos în relief, recent, cu prilejul conferinţei U.C.F.S. a clubului. Tovarăşul EMIL GHIBU, vicepreşedinte al Consiliului General al U.C.F.S. a spus : „Măsura de apreciere a activităţii fiecărei secţii este numărul de sportivi de valoare internaţională. Or, dacă privim lucrurile prin această prismă, situaţia din unele secţii nu este deloc bună. Sunt secţii care nici nu pot fi denumite astfel — ele desfăşoară mai mult o activitate de mase şi intr-o prea mică măsură fac sport de performanţă. Clubul sportiv Ştiinţa Bucureşti se află pe primul loc în ceea ce priveşte tehnicitatea antrenorilor. De ce atunci nu se află şi pe primul loc in ce priveşte rezultatele ?... Cauza rezidă in stilul de muncă defectuos din unele secţii. Este vorba, in principal, de lipsa de exigenţă in muncă. Roadele muncii desfăşurate de antrenori se măsoară după rezultatele activităţii lor. Lipsa de exigenţă a făcut ca munca multor antrenori să nu se vadă“... In vederea îmbunătăţirii continue a muncii, tovarăşul Emil Ghibu a făcut o serie de propuneri, printre care: sporirea exigenţei în muncă — tonul va trebui să-l dea consiliul clubului! — fixarea unor obiective precise în procesul de instruire — pe secţii, pe echipe, pe sportivi şi efort susţinut pentru realizarea acestora, o mai bună armonizare a activităţii de instruire cu cea educativă etc. In acelaşi sens au luat cuvîntul şi alţi participanţi la conferinţă. Astfel, tovarăşul Cristea Tira, din partea Comitetului de partid al Centrului universitar Bucureşti, a relevat faptul că „Pe lingă clubul sportiv Ştiinţa Bucureşti funcţionează numeroşi antrenori cu cea mai bună pregătire, proveniţi din rindul absolvenţilor I.C.F. Cu toate acestea, performanţele chiar pe plan republican nu sunt totdeauna la nivelul aşteptat. Să luăm exemplul secţiei de atletism. Ne bazăm aici prea mult pe câteva virfuri sportive, nu căutăm să creştem noi elemente din masa celor aproape 33.000 de studenţi. Cauza ? Desigur, tot stilul de muncă defectuos...“. Sunt aspecte asupra cărora noul consiliu ales va trebui să reflecteze cu toată atenţia, cu mai mult spirit de răspundere. Pentru că numai astfel, performanţele sportivilor de la Ştiinţa Bucureşti vor putea fi la înălţimea sarcinilor pe care partidul le-a trasat mişcării noastre sportive. , TIBERIU STAMA Echipa fruntaşilor — Măi băieţi, miine toată brigada merge la fotbal. Joacă ai noştri şi trebuie să-i încurajăm. — Ce zici Nicolae, ce faceţi miine? Vezi, să nu ne faci de ruşine brigada. Suntem alături de voi. Tinerii din brigada lui Nicolae Betet s-au despărţit pentru a se reintilni a doua zi la stadion, unde echipa lor favorită, Timişul Balta Sărată, urma să susţină o partidă în cadrul campionatului regional, categoria a II-a, seria a IlI-a. Astfel de exemple sunt multe in cadrul întreprinderii IPROFIL Balta Sărată. întregul colectiv înconjoară cu dragoste echipa de fotbal, o încurajează cind joacă acasă, ca şi atunci cind susţine partide in deplasare. Acestei atenţii, fotbaliştii ii răspund cum se cuvine. Strădaniile lor pe terenul de sport au făcut ca formaţia să termine turul campionatului pe primul loc al seriei. — Faptul este îmbucurător, cu atit mai mult cu cit toţi cei din echipă sunt fruntaşi şi la locul de producţie, ne spune tovarăşul Vasile Pop, directorul întreprinderii, unul dintre cei mai pasionaţi suporteri. Intr-adevăr, toţi sunt fruntaşi. Iar brigada lui Nicolae Bejat depăşeşte sarcinile de plan lună de lună cu peste 20 la sută. Fruntaş este şi căpitanul formaţiei, utemistul Petru Oprea. * Cuvinte asemănătoare pot fi spuse şi despre alţi fotbalişti, fruntaşi in sport şi in producţie. Pentru aceasta, toţi sunt stimaţi de colegii lor de muncă, apreciaţi şi încurajați așa cum se cuvine. NICU PIRVU — coresp. SPORTUL POPULAR Pag. a 2-a Nr. 3938 Competiţii pentru juniori Cu mult interes au fost urmărite la Bacău şi Roman jocurile de volei şi baschet pentru juniori şi junioare dotate cu „Cupa regiunii Bacău". Aceasta competiţie confirmă încă o dată interesul acordat selecţionării şi creşterii cadrelor tinere de sportivi în regiunea noastră. La baschet (jocurile au avut loc la Bacău) cupa a revenit echipei din oraşul Tg. Ocna la fete şi formaţiei Ş.SE. Piatra Neamţ la băieţi. Meciurile — desfăşurate la un nivel tehnic destul de ridicat — au scos în evidenţă pregătirea bună a juniorilor O. Zamfir, V. Antonin, A. Gorpin, I. Nicolau şi alţii. întrecerile de volei, desfăşurate în oraşul Roman şi în faţa unui public destul de numeros, s-au încheiat cu victoria formaţiilor Ş.S.F., Piatra Neamţ (feminin) şi Ş.S.E. Bacău (masculin), care s-au dovedit a fi cele mai bune echipe ale turneului. EUGEN TEI RAU elev Fruntaş în muncă şi în sport Tinărul Adalbert Ranovski lucrează ►în secţia de montaj maşini aragaz al fabricii „1 Septembrie“ din Satu Mare. IPentru priceperea şi conştiinciozitatea saîn muncă, tovarăşii lui din secţie l-au ►ales ca responsabil al brigăzii de producţie. I Organizind temeinic activitatea bri*■ t -*■ lăzii, la sfîrşitul lunii trecute brigada* ♦ syî a îndeplinit sarcinile de plan in- Xproporţie de 109%. -£ Adalbert Ranovski obţine succese şi*. Tin sport, in cadrul secţiei de lupte a" Tasociaţiei Unic Satu Mare, care parti-*■ cipă in campionatul republican pe Lechipe. -T lată-l pe Adalbert Ranovski, in foto-* T grafie, verificind un nou lot de mașini" iaragaz. î MIHAIL DUMITRAȘCU coresp." ■ ■ . Un exemplu care trebuie urmat Vom avea cu 100 fie halterofili mai mult Acum un an, lotul republican de haltere a făcut o demonstraţie la Cîmpulung. Atunci, din partea consiliului raional U.C.F.S. şi a unor asociaţii sportive s-au primit asigurări că în scurt timp la Cîmpulung şi în localităţile învecinate se vor înfiinţa citeva secţii de haltere. Şi iată că angajamentele de atunci au devenit azi fapte, începutul a fost făcut. Asociaţia Olimpia de pe lingă Şcoala medie Dinicu Golescu are azi circa 30 de tineri halterofili, iar asociaţiile Muscelul şi Minerul Schitu Goleşti au secţii în curs de afiliere, în timp ce la asociaţiile de pe lingă Şcoala de meserii, grupul şcolar „Tînărul metalurgist“ şi „Unirea“ — Văleni Dîmboviţa se vor înfiinţa, în scurt timp, alte secţii de haltere. In total se contează pe un număr de circa 100 de halterofili legitimaţi in aceste asociaţii ! Iată prin urmare, că atunci cind acţiunea de popularizare se bucură de interesul şi sprijinul forurilor sportive locale ea îşi atinge scopul. La Cîmpulung, sportul cu haltere a aprins rădăcini şi nu ne îndoim că în scurt timp roadele nu vor întîrzia să apară, pentru că aici există multă preocupare pentru acest util sport, din partea consiliului raional U.C.F.S., a asociaţiilor sportive şi a profesorilor de educaţie fizică. Desigur, începutul nu este uşor, mai cu seamă în domeniul unui sport ca halterele, unde se cere multă răbdare şi pricepere in munca cu tinerii sportivi. Despre acest lucru sunt convinşi profesorii de educaţie fizică, actualii instructori şi antrenori, cărora le revine sarcina să conducă aceste secţii nou înfiinţate. De aceea, ei sunt dornici să înveţe să-şi însuşească în cele mai bune condiţii noţiunile de tehnică, tactică şi metodică de antrenament. In acest scop ei au cerut din nou Federaţiei Române de Haltere să organizeze la Cîmpulung un concurs cu caracter demonstrativ şi o lecţie practică de antrenament. Cererea nu a stat multă vreme în sertarele Federaţiei, ci a fost repede rezolvată. La sfîrşitul săptămînii trecute, un fot de halterofili fruntaşi s-au întrecut la Cîmpulung în cadru categoriei mijlocie şi semigrea. Printre ei se aflau Lazăr Boraga, Gh. Mincu, A. Vásárhelyi, Lisias Ionescu, V. Rudan, C. Bucur ş.a. Faţă de acum un an, entuziasmul şi aplauzele celor peste 700 de spectatori care au răsplătit eforturile halterofililor noştri fruntaşi au fost şi mai mari. Cînd Lazăr Boraga a ridicat cu uşurinţă 150 kg aplauzele sutelor de spectatori nu au mai contenit. Apoi, cînd Gh. Mincu, în vîrstă de numai 17 ani, a ridicat la ... Încălzire 100 de kilograme şi cinci a făcut o tentativă pentru doborirea recordului ţării la juniori, toţi cei prezenţi în sală au aplaudat îndelung. A doua zi, exact la ora fixată, primii instructori de haltere din raion aşteptau cu nerăbdare începerea unei lecţii model de antrenament. Erau de faţă profesorii de educaţie fizică Gabriel Bădescu, Ilie Gheorghe, Ion Călugăru, Vasile Staicu, instructorul Nicolae Stoica şi numeroşi elevi, viitori halterofili. Ei au ascultat şi au notat cu atenţie frumoasa expunere a antrenorului emerit Ştefan Petrescu, urmărind, in acelaşi timp, demonstraţiile făcute de maestrul sportului Lazăr Baraga. După ce această lecţie plină de învăţăminte a luat sfirşit, cu toţii şi-au luat angajamentul să ajute la dezvoltarea sportului cu haltere în asociaţiile din raionul Muscel. La fel şi Federaţia Română de Haltere trebuie să-şi ia angajamentul de a continua acţiunea de popularizare a acestui sport. Am dori de asemenea ca exemplul de la Cîmpulung să constituie un stimulent în munca de angrenare a tineretului în sportul cu haltere în cit mai multe regiuni ale ţării. ION OCHSENFELD Activitatea sportivă de mase - factor hotărîtor în creşterea calităţii performanţelor! Ultima plenară a Comitetului de Organizare a Uniunii de Cultură Fizică şi Sport a pus cu acuitate problema folosirii competiţiilor de mase pentru consolidarea organizatorică a asociaţiilor sportive, pentru lărgirea bazei de mase a disciplinelor sportive şi pentru ridicarea pe o treaptă superioară a performanţelor comunale, orăşeneşti, raionale, regionale şi republicane. In această direcţie s-a spus : „Succesul unei competiţii de mase nu trebuie privit numai prin prisma numărului de participanţi, ci şi prin ceea ce rămîne in mod concret după desfăşurarea întrecerilor. Cite secţii pe ramură de sport noi înfiinţate, citi sportivi noi legitimaţi la federaţii, cite recorduri orăşeneşti, raionale, regionale sau chiar republicane au fost realizate şi depăşite, cîţi sportivi au obţinut clasificări — iată elementele care trebuie să preocupe fiecare organ şi organizaţie U.C.F.S., iată criteriul care ne indică de fapt valoarea şi eficacitatea fiecărei competiţii de mase“. Consiliul regional U.C.F.S. Bacău (preşedinte — I. Bordea, şeful sectorului tehnic — prof. Mihai Grigoraş, tehnician — R. Stratulat) a pus în centrul preocupărilor sale tocmai îndeplinirea cu succes a acestei importante sarcini trasată de plenara Comitetului de Organizare a Uniunii de Cultură Fizică şi Sport. In Ultimii ani la startul competiţiilor de mase s-au prezentat tot mai mulţi oameni ai muncii. Astfel, numai anul acesta la întrecerile Spartachiadei de iarnă a tineretului (începută in decembrie 1960 şi continuată în ianuarie, februarie şi martie 1961) s-au înregistrat 107.000 de participanţi, la crosurile de mase desfăşurate în cinstea zilelor de 1 Mai şi 7 Noiembrie — 110.000 de participanţi, la competiţiile din cadrul Concursului cultural-sportiv al tineretului 95.000 de participanţi, iar la „Cupa Agriculturii“ peste 30.000 de participanţi. Organele şi organizaţiile U.C.F.S. din regiunea Bacău au muncit deci intens pentru asigurarea succesului de participare al acestor întreceri sportive de mase. Dar nu numai atit. Activiştii sportivi din această regiune au urmărit cu atenţie şi realizarea de noi secţii pe ramură de sport, îmbunătăţirea performanţelor şi mărirea numărului de sportivi legitimaţi şi clasificaţi. Tabelul comparativ de mai jos în care sunt arătate cifrele existente in anii 1957 şi 1961, precum şi prevederile pentru 1962, sunt edificatoare in ceea ce priveşte calitatea muncii desfăşurate. Categoria a 111-a ' 254 1.450 1.712 Categoria juniori 310 720 1.300 Continuînd comparaţia între realizările din anii 1957 şi 1961 trebuie să arătăm că situaţia echipelor de performanţă, ca urmare a creşterii clasificărilor sportive, s-a îmbunătăţit simţitor: 1957 — o echipă de handbal în 11 în cat. B; o echipă de fotbal în cat B. 1961 — o echipă de handbal ir 7 in cat. A; o echipă de baschet in cat. A; o echipă de fotbal în cat. A; două echipe de fotbal în cat. B ; trei echipe de rugbi participante la campionatul de calificare pentru cat. A. Sportivii băcăoani au cucerit anul acesta titluri de campioni ai ţării stabilind şi o serie de valoroase recorduri republicane. Ţinînd seamă de faptul că în această regiune a ţării — care acum în anii noştri luminoşidevine o regiune industrială — fiul existatvă ,tradiţie sportivă, rezultatele obţinute pot fi considerate bune, ele reflectînd munca intensă desfăşurată de sportivii şi activiştii sportivi din regiunea Bacău. Condiţiile create de partid şi guvern pentru dezvoltarea mişcării sportive au fost folosite din plin. Noile stadioane construite în anii puterii democratpopulare, bazele sportive simple amenajate prin muncă patriotică (în regiunea Bacău se află peste 500 de stadioane, săli de sport, bazine, terenuri de volei, baschet, handbal etc), echipamentele şi materialele sportive care au îmbogăţit magaziile asociaţiilor sportive — au permis consiliilor asociaţiilor sportive şi consiliilor U.C.F.S. să desfăşoare o vastă activitate sportivă. Edificator în acest sens este şi faptul că în anul 1957 se practicau aici 14 discipline sportive, în timp ce în anul 1961 s-au desfăşurat competiţii şi campionate ,la 20 de sporturi. Pentru anul 1962 este prevăzută introducerea a încă două discipline sportive. Sectorul tehnic al consiliului regional U.C.F.S. Bacău urmăreşte îndeaproape îmbunătăţirea recordurilor regionale. Ştiind că numai astfel se poate asigura o creştere simţitoare a performanţelor, activiştii, antrenorii şi tehnicienii din regiunea Bacău şi-au fixat ca obiectiv permanenta îmbunătăţire a recordurilor raionale şi regionale. îmbucurător este şi faptul că unele dintre aceste recorduri sunt la nivelul recordurilor republicane. Anul acesta au fost îmbunătăţite 58 de recorduri regionale. Din lectura tabloului recordurilor se constată că într-o serie de probe atletice sportivii din Bacău deţin recordurile ţării şi că nu altele s-au apropiat de valoarea celor mai bune performanţe. Dar tot de aici se poate vedea că la aruncări şi sărituri situaţia este încă nesatisfăcătoare. De aici sarcina ca la viitoarele competiţii de mase antrenorii şi tehnicienii să urmărească evoluţia acelor tineri care dovedesc talent pentru aceste probe, iar activiştii sportivi din cadrul consiliilor asociaţiilor şi din cadrul consiliilor raionale U.C.F.S. să organizeze competiţii speciale pentru selecţionarea cadrelor necesare. Munca desfăşurată de sectorul tehnic al consiliului regional U.C.F.S. în îndrumarea consiliilor raionale U.C.F.S. şi a asociaţiilor sportive a fost rodnică. Fireşte, mai sunt încă o serie de lipsuri care vor fi înlăturate în viitor. Ceea ce trebuie desprins din activitatea desfăşurată la Bacău este grija cu care sunt urmărite întrecerile sportive de mase şi modul cum sunt ele folosite pentru ridicarea calităţii performanţelor. Chiar dacă în momentul de faţă nu s-au obţinut încă cele mai bune rezultate, ele nu vor intîrzia să apară. Muncind cu aceeaşi intensitate, folosind activul obştesc şi profesorii de educaţie fizică consiliul regional U.F.C.S. Bacău va reuşi să contribuie la îndeplinirea sarcinilor trasate de partid şi guvern mişcării sportive. HRISTACHE NAUA4 1957 1961 1962 Secţii afiliate 124 342 412 Sportivi legitimaţi 1.145 3.968 5.734 Maeştri ai sportului 1 ,4 8 Categoria I 8 42 83 Categoria a II-a 47 226 458 RECORDURILE DE ATLETISM ALE REGIUNII BACAU PROBA REC. REG. PREV. 1962 REC. R.P.R. Senioare 100 m 12,5 sec. 12,3 sec. 1,8 sec. 200 m 26,7 sec. 26,2 sec. 21,4 sec. 800 m 2.15,6 2:15,6 2:06,8 Lungime 1 72 m 5,50 m 5,96 m Inălțime 1,63 m 1,70 m 1,91 m Greutate 13,15 m 14,00 m 15,97 m Disc 39,98 m 46,00 m 54,29 m Suliță 33,98 m 33,98 m 56,64 m pentatlon 3353 p. 3500 p. 4328 p. Seniori 100 m 11 sec 11 sec 10,4 sec 200 m 23,3 sec 23,3 sec 21,3 sec 400 m 52,3 sec 52,3 sec 47,5 sec 800 m 1:57,3 1:56,0 1:48,2 1500 m 3:57,2 3:55,0 3:40,5 3000 m 8:31,0 8:29,0 8:09,8 5000 m 14:36,2 14:33,0 14:03,6 10000 m 33:07,5 32:00,0 29:36,8 10 km mars 49:40,0 48:00,0 44:42,0 3000 m obst. 8:57,2 8:55,o 8:48,6 110 m.g. 15.9 sec 15,9 sec 14,5 sec 400 m.g. 57,9 sec 57,9 sec 51,6 sec Lungime 6,79 m 6,79 m 7,46 m înălțime 1,83 m 1,83 m 2,06 m Triplusalt 13,51 m 13,80 m 15,93 m Prăjină 3,90 m 4,10 m 4,42 m Greutate 13,81 m 13,81 m 17,42 la Disc 39,97 m 39,97 m 52,52 m Suliță 58,71 m 58,71 m 79,96 m Ciocan 47,02 m 47,02 m 62,46 m Decatlon 4732 p. 4732 p 6773 p