Sportul Popular, ianuarie 1966 (Anul 21, nr. 4860-4883)

1966-01-04 / nr. 4860

ANGAJAMENTE... ANGAJAMENTE... ANGAJAMENTE... VOM VALORIFICA MAI BINE CONDIŢIILE EXISTENTE încă de anul trecut activul consi­liului raional UCFS Cimpulung Mol­dovenesc şi-a întocmit un plan de perspectivă pentru 1066. Iată citeva din obiectivele pe care ne-ara propus să le realizăm: — creşterea cu 400 a numărului de membri UCFS numai în trimes­trul I, intr-o serie de asociaţii spor­tive printre care Minerul Cimpulung Moldovenesc, Minerul Fundul Mol­dovei, Bradul Vama şi Muncelul Sa­dova ; — creşterea numărului sportivilor legitimaţi cu 40 şi al celor clasificaţi cu 50 (4 de categoria a 11-a la schi, restul la categoria a IlI-a, la schi şi popice) ; — crearea de noi asociaţii spor­tive la liceul din comuna Vama şi sectorul Energetic din Cîmpulung Moldovenesc; — creşterea exigenţei în munca de selecţie ; — impulsionarea activităţii com­­petiţionale la atletism, schi şi popice, ramuri sportive care dispun de o bază materială corespunzătoare şi ca urmare pot să realizeze rezultate su­perioare. In mod special vom con­trola şi îndruma munca de pregătire a tinerei atlete Ştefania Crăciunescu (800 m), sportivă nominalizată pentru lotul olimpic. Considerăm că in raionul nostru există condiţii pentru a obţine rezul­tate mult mai concludente nu numai în activitatea sportivă de masă, ci şi în cea de performanţă. în acest sens ne angajăm să valorificăm cit mai bine condiţiile existente. MIHAI ZVARICI preşedintele consiliului raional UCFS Cîmpulung Moldovenesc TOATE STRĂDANIILE PENTRU A NE MENŢINE FRUNTAŞI PE REGIUNE Consiliul raional UCFS Dej, a cărui activitate pe anul 1965 a fost apre­ciată a fi printre cele mai rodnice din regiunea Cluj, este hotărit să se menţină fruntaş şi în noul an. în acest scop activiştii consiliului nostru şi-au luat o serie de angajamente: — mărirea numărului de membri UCFS cu încă 1 200, în special la asociaţiile Unirea şi Olimpia Dej, Fă­clia Poiana Blenchii şi Minerul Cu­­ciulata ; — sporirea numărului de sportivi clasificaţi după cum urmează : la ca­tegoria I cu 4, la categoria a II-a cu 30, la categoria a 111-a cu 250 ; — afilierea a 6 secţii noi pe ra­mură de sport la asociaţiile Metalul Dej (handbal), Unirea Dej (gimnastică şi box), Someşul Reteag (atletism şi gimnastică) şi Avîntul Beclean (bas­chet) ; — sprijinirea mai activă a consi­liilor asociaţiilor sportive in organi­zarea concursurilor pentru trecerea normelor Insignei de polisportiv, astfel ca în 1966 să realizăm Mică 1 400 de purtători; — amenajarea a noi terenuri de sport cu zgură în cadrul asociaţiilor sportive Sănătatea şi Progresul Dej, Someşul Beclean şi Unirea Girbou. prof. GHEORGHE CI­NER­ASE preşedintele Consiliului raional UCFS Dej CIT MAI MULŢI TINERI ŞI VÎRSTNICI PE TERENURILE DE­ SPORT Consiliul asociaţiei noastre sportive a stabilit la sfîrşitul anului trecut o serie de măsuri pe care să le reali­zeze in 1966. Este vorba, de fapt, de realizarea unor importante obiective referitoare la activitatea echipelor noastre de performanţă şi, mai ales, la acţiunea de atragere a unui număr cit mai mare de tineri şi vîrstnici pe terenurile de sport. Iată citeva din ele: — să mărim numărul purtătorilor Insignei de polisportiv de la 200 la 400 ; — să atragem in asociaţia noastră, incă 200 de membri ; — vom organiza campionatul aso­ciaţiei la 8 ramuri de sport: atletism, handbal, şah, tir, fotbal, tenis de masă, volei şi popice ; — vom înfiinţa o secţie de atle­tism, pe care o vom afilia la fede­raţia de specialitate. Am luat măsurile corespunzătoare pentru buna pregătire a echipelor de volei şi box, în aşa fel ca acestea să reprezinte cu cinste uzina în cam­pionatul de calificare al oraşului Bucureşti şi, respectiv, în campiona­tele republicane de seniori şi juniori. GHEORGHE ARTIN tehnician, asociaţia sportivă •Semănătoarea. Bucureşti Revelion 1966... Tinerele speranţe ale sportului nostru îşi urează noi succese. In centru, zimbeşte promitind noi victorii campioana olimpică Mihaeli Peneş Foto : A Neagu (Urmare din pag. 1) ’,sării spre Braşov. La Predeal, am­­coborit împreună citeva zeci de „in- tîrziaţi“. Erau printre ei tineri de la Electronica“, uzinele „23 August“, Vulcan cîţiva constructori de­ la şan­­, fierul din Balta Albă şi alţii. Afla­sem, înainte de plecarea din Capitală, c­ă aproape 4 000 de iubitori ai dru­­imeţiei porniseră in această zi spre b­alanele din munţi şi vilele u- aflate in staţiunile pitoreşti. Tinerii in mijlocul cărora mă aflam sfidau­­entuziaşti pe „Moş Piuită“ care îi intim­­ipinase, de parcă nu ne aflam in noaptea Bet­elionului, ci intr-o zi de ttoamnă tirzie. Am pornit spre Diham. Ilin scurt popas la cabana Gura Diha­­imului ne-a prilejuit cunoştinţe noi. Ion­­Tom­a de la „Griviţa Roşie“ şi Pasile Manta de la „Vulcan“ ne-au oferit, in grabă, ceaiuri fierbinţi. Restul dru­mu­­­lui a fost mai uşor. Ploaia încetase şi un cint rece aducea parfumul înălţimilor IŞi freamătul pădurilor. l­a Uiliam, zeci de sportivi se aflau prinşi in virtojul dansului. Sosiseră cu citeva ore mai înainte şi găsiseră timpul necesar să-şi îmbrace costumele de... gală. Fetele a­­veau argint in păr şi bujori in obraji. .Domnea veselia binecunoscută a locu­irilor in care se află iubitori ai drume­­ţ­iei, prieteni de muncă şi de sport. A­m fost uşor să-i cunoaştem pe elfi ca din­­t­re cei prezenţi aici: Vasile N­icul­escu şi Urina, sofia lui, amîndoi ingineri la Ploieşti, ciştigătorii a numeroase con­­­cursuri de orientare turistică, Marin Gabor, zidar la ICSIM Bucureşti, Adela­­Lupan, desenatoare etc. La miezul nopţii ciocneam paharul cu alţi iubitori ai drumeţiei, veniţi să săr­­bătorimacri Revelionul in Bucegi. Din toate piepturile răsuna tradiţionala u­­rare: „La mulţi ani!“. AUREL CRIŞAN LA TELEFON : BASCHETBALISTUL DAN PUŞCAŞU... ...Am format in noaptea de Revelion un nou număr de telefon din agenda mea. La capătul tirului am recunoscut vocea baschetbalistului Dan Puşcaşu­. „La mine, alături de antrenorul C. Lache, m­ai sunt o serie de colegi de echipă: vauiei. Spătarii... Sărbătorim in această noapte mai multe evenimente: 1. m­-am­ mutat în casă nouă; 2. am fost încadrat medic veterinar la C.A.P. Mehala; 3. ...Revelionul. Bineînţeles că din temele abordate nu lipseşte bas­chetul ...timişorean, mai cu seamă că dorim ca în 1966 să avem o compor­tare cit mai bună“. P.­ARCAN-coresp. rpg. ÎN MIJLOCUL RUGBIȘTILOR DE LA FARUL Sportivii constănțeni au petrecut Re­velionul cu mare entuziasm. Manci­t, portarul Farului, a fost invitatul U.T.C. la carnavalul de la Palatul sporturilor. Alţi fotbalişti din echipă — Tilvescu, Gref, Bühösi — au petrecut acest eve­niment in mijlocul familiilor lor. Atmosfera cea mai însufleţită am in­­tim­it-o printre rugbişti. M. Pompiliu, Doiciu şi Pârvan, mindri de performan­tele lor (primul loc in campionat dintre echipele din provincie) au ciocnit îm­preună pentru performante si mai bune in viitorul campionat. Pretutindeni, voie bună împletită cu spertui­țe de viitor. CORNEL POPA - coresp. ■ Campionatul de hochei se reia m­îin După bogata activitate internaţio­nală din luna decembrie a anului tre­cut, atenţia iubitorilor hocheiului se îndreaptă acum spre competiţiile in­terne, în fruntea cărora se situează campionatul naţional. Această între­cere programează, incepind de mîine, la Miercurea Ciuc cea de a treia ,,manşă“ a sa, urmînd ca ultima parte, a patra, să aibă loc la sfîrşi­tul lunii la Bucureşti, în vederea jocurilor de la Miercu­rea Ciuc, echipele participante (în or­dinea clasamentului: Steaua, Voinţa M. Ciuc, Dinamo Bucureşti, Ştiinţa Bucureşti, Tîrnava Odorhei şi Ştiinţa Cluj) şi-au continuat antrenamentele, fiind în acest moment gata de start. Lupta pentru ocuparea unui loc cît mai bun în clasament se anunţă mai disputată acum, deoarece competiţia intră în a doua jumătate, deci în fa­za hotărîtoare. Pentru acest motiv, echipele s-au pregătit mai atent şi — după cum ne-au declarat antre­norii — sunt decise să lupte cu ar­doare pentru fiecare rezultat. La Miercurea Ciuc, întrecerea celor mai bune formaţii de hochei este aş­teptată cu mult interes. Organele lo­cale au luat toate măsurile în vede­rea asigurării celor mai bune condi­ţii de desfăşurare a competiţiei. Intr-o convorbire telefonică pe care am avut-o cu consiliul raional UCFS am aflat că luni la ora 11 temperatura era de minus 10 grade şi că gheaţa se prezenta în condiţii excelente. Deci, se poate afirma că spectatorii din a­­cest oraş — mari iubitori ai hocheiu­lui — vor avea prilejul să asiste la meciuri echilibrate şi de un bun ni­vel tehnic. Echipele participante sunt aşteptate să sosească la Miercurea Ciuc în cursul zilei de marţi, urmînd c miercuri să se dispute primele partide Steaua — Tîrnava Odorhei; Ştiinţ Cluj — Ştiinţa Bucureşti; Dinam Bucureşti — Voinţa M. Ciuc. Dintr acestea cu mare interes este aşteptat întîlnirea dintre Voinţa M. Ciuc (lo­cul II) şi Dinamo Bucureşti (loci III), un veritabil derbi al primei etape Dinamismul şi frumuseţea hoch­e ilustrate de această fază din mec in turul al doilea o VOLEI: Niveluri şi tempouri scăzute... Echipa Alumina din Oradea — la prima apariţie la Bucureşti în ac­tualul campionat — a arătat că ar putea juca volei de calitate, dacă n-ar folosi... intervalele. Dacă de la primul pînă la ultimul punct n-ar trece de la „foarte bine“ la... „in­existent“ ! Rareori am văzut la o echipă masculină asemenea fluctuaţii. Să exemplificăm cu cifrele scorului în setul întîi al meciului jucat du­minică de Alumina cu Ştiinţa Bucu­reşti, după ce sunt conduşi cu 9—1, orădenii urcă la 11—8 şi au apoi de patru ori setbol, pentru ca să piardă în final cu 19—21, după două greşeli elementare ! Analiza ne-ar evidenţia multe deficienţe. în primul rînd, ne-a surprins însă o gravă greşeală tac­tică : suprasolicitarea lui Moruţ. Ori­­cîte calităţi are — şi duminică el le-a ilustrat concludent —, Moruţ e to­tuşi... un om, care nu posedă nelimi­tate resurse fizice și psihice. In plus, echipa Aluntina Oradea a avut multe de suferit din cauza lui Stalinschi, care — culmea — e căpi­tanul ei ! în materie de disciplin il știm ca recidivist, cu multe sanc­tiuni la activ. Ar fi timpul să în­teleagă — și să fie ajutat la aceasta — că a ajuns în faza în care mi util ar fi să se îngrijească de pro­pun­e şi numeroasele-i greşeli, deci să le... vîneze pe-ale altora. De data aceasta, total nejustificat, el a pro­testat permanent la deciziile arbitri­lor D. Medianu şi V. Voicu, care şi-au făcut corect şi competent datoria. Tot despre arbitraj. Citeva cuvinte cu privire la cuplul de la jocul Pro­gresul—Înainte Timişoara. Arbitru principal Em. Iliescu a condus cu in­egalităţi în aprecierea infracţiunilor Aceasta se mai poate întîmpla... Ne­plăcut a fost însă faptul — de la scuzabil — că el nu a folosit nre o clipă ajutorul dat de arbitrul se­cund N. Ursulescu, contribuții BUNĂ a acestuia. DINU NICOLAU — corespondent — ­ EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL­ LA NIVELUL I • Perioada cea mai eficientă de practicare a exerciţiilor fizice La ce virstă este necesar să prac­ticăm exerciţiile fizice sub forma de gimnastică, sport, joc, turism ? Răspunsul, verificat de practică şi argumentat ştiinţific, este precis : LA TOATE VlRSTELE ! Cu toate acestea, trebuie să subli­niem faptul că in perioada creşterii organismului influenta practicării exerciţiilor fizice este mai puter­nică şi nu exagerăm de loc afirmînd că ea este hotărîtoare in realizarea sarcinilor acestei activităţi. Intr-adevăr, toate tratatele de specialitate, precum şi bogata expe­rienţă a acestui domeniu de activi­tate din ţara noastră demonstrează relaţii strînse între noţiunile educa­ţie fizică şi dezvoltarea fizică armo­nioasă, între sport şi organizarea folositoare a timpului liber. Datele anatomiei, fiziologiei, pedagogiei, psihologiei demonstrează ştiinţific şi perioada de creştere, de consolidare a principalelor aparate şi sisteme ale organismului reprezintă cadrul cel mai propice pentru o eficienţă crescută a exerciţiilor fizice. O mare parte din această pe­rioadă o constituie aceea a şcolari­zării. In patria noastră toţi copiii sunt cuprinşi în invăţămînt. Iată de ce educaţia fizică şcolară trebuie să fie considerată drept verigă im­portantă a sportului de masă şi de performanţă. Intr-adevăr, deprinde­rea de a practica cu regularitate şi plăcere exerciţiile fizice se for­mează mai ales în şcoală, incepind cu unităţile preşcolare, iar însuşi­rea şi perfecţionarea in diferite ra­muri de sport se realizează, în prin­cipal, tot in anii şcolarităţii.. In vederea îmbunătăţirii educaţiei fizice şi sportului, Ministerul învă­­ţămîntului şi Consiliul General al UCFS au organizat nu de mult in toate regiunile ţării consfătuiri cu profesorii de educaţie fizică. In ca­drul acestor consfătuiri au fost dez­bătute principalele probleme pri­vind desfăşurarea lecţiilor de edu­caţie fizică, a campionatelor repu­blicane şcolare, precum şi de acti­vitatea şcolilor sportive de elevi etc. Consfătuirile au scos în evidenţă bogata experienţă a unora dintre cadrele noastre didactice, expe­rienţă care se cere generalizată. Astfel, un profesor de educaţie fi­zică din Sighetul Marmaţiei arăta că pregătirea continuă, în tot timpul anului, constituie baza obţinerii re­zultatelor de valoare. Ţinînd o le­gătură strinsă cu părinţii şi cu di­recţia şcolii, el a putut organiza antrenamente de dimineaţă, înainte de începerea programulm, iar i­. vacantă cite 5—6 antrenamente pe săptămînă. Cîţiva profesori din regiunea Bra­şov şi din alte regiuni au arătat că orientarea lecţiilor de educaţie fizică spre rezolvarea sarcinilor de pregătire fizică generală are o deo­sebita importantă in pregătirea ele­vilor, iar performanţa sportivă con­stituie un element important in ac­tivitatea de educaţie fizică din şcoală. Consfătuirile au subliniat, printre altele, importanţa pe care o are pentru căiirea sănătăţii practicarea susţinută a exerciţiilor fizice în act liber, într-o şcoală cu astfel de ac­tivitate, o epidemie de gripă n-a cuprins elevii şcolii respective. O profesoară arăta că elevele şcolii unde funcţionează au obţinut bune rezultate la gimnastică, deoarece a acordat o deosebită atenţie selec­ţiei şi cunoaşterii elevilor din toate punctele de vedere, în consfătuirea din Capitală, di­rectorul unui liceu cu rezultate bune şi în activitatea sportivă men­ţiona printre metodele folosite ur­mătoarele : direcţia şcolii, organi­zaţia de tineret, comitetul de părinţi se preocupă de frecvenţa elevilor la educaţia fizică; discuţii organi- la Miercurea Ciuc­ ui pe gheată sunt cit se poate de bine­­ Steaua — Voinţa Al. Ciuc, disputat campionatului republican Foto: P Romoşan CARNET COMPETIŢIONAL „CUPA DE IARNĂ“ LA PATINAJ ARTISTIC „Cupa de iarnă" la patinaj artistic a continuat pe patinoarul Floreasca cu întrecerile rezervate juniorilor de categoria a II-a (perechi) şi sportivilor din categoria de vîrstă 8—10 ani. Concurenţii au executat numai figuri liber alese. Cele mai multe aplauze le-au cucerit micuţii patinatori Car­men Stegărescu, Lucian Cozia şi pe­rechea Beatrice Huştiu — Gh. Fa­zekas, care au prezentat un program mai variat, cu sărituri şi figuri mai dificile. Iată rezultatele : CAT. 8—10 ANI, fele (8 concurente): 1. Car­men Stegărescu (Constructorul) 19,5 p ; 2. Elena Stanciu (Constructo­rul) 18,7 p; 3. Doina Mitricică (S.S.E. nr. 2) 18,1 p; băieţi: 1. Lucian Cozia (Constructorul) 18,1 p; 2. Octavian Goga (Dinamo) 17,7 p; 3. George Po­­pescu (Constructorul) 15,8 p. JUNIORI CAT. A II-A, perechi: 1. Beatrice Hustiu — Gh. Fazekaș (Dinamo) 20,7 p; 2. Ioana Bulearcă — Mihai Popescu (Constructorul) 17,5 p; 3. Anca Tănase — Doru Morariu (Di­namo) 17,5 p. SCHI: Concursul de inaugurare a sezonului Duminică la Predeal şi Poiana Braşov Zilele trecute a nins în toţi munţii ţării noastre. Datorită acestui fapt, iubitorii schiului şi-au petrecut pri­mele zile ale noului an pe zăpadă, bucurîn­du-se din plin de frumuseţea acestui sport. Tot ca urmare a ninsorii masive, schiorii fruntaşi îşi vor putea începe activitatea oficială , chiar du­minica aceasta în cadrul tradiţiona­lului „Concurs de deschidere“ orga­nizat de federaţie pe pîrtiile Predea­lului. „Alpinii’’ îşi vor disputa pe Clăbucet proba de slalom special, în vreme ce fondiştii se vor întrece (se­niorii pe 10 km, senioarele şi ju­niorii pe 5 km, iar junioarele pe 3 km) pe piriia din Peliştoacă. Cît pri­veşte pe săritori, aceştia se vor întîlni la Poiana Braşov, pe trambu­lina mijlocie. Foto : D. Stănculescu • Centrul de schi de la Săcele (Braşov) a intrat în al­­şaptelea an de existenţă. An de an, sub îndrumarea competentă şi plină de pasiune a prof. Ion Tocitu, au învăţat să schieze aici sute şi sute de copii. Anul tre­cut, de pildă, la centrul din Săcele au luat parte 165 de copii şi tineri care au concurat şi la o serie de întreceri desfăşurate la Poiana Braşov, Pre­deal şi Rîşnov. Pentru acest sezon se contează pe participarea la centru a peste 200 de copii şi tineri care vor fi instruiţi, în afară de prof. Tocitu, şi de in­structorii T. Mihalache, Gh. Bucu­­renciu şi S. Comşa. (V. SECÃREANU —coresp.) Gh­. Cincui (A.S. ,Armata Brașov) unul din favoriții probei de fond ca­ se va desfășura in cadeu­t concursului inaugurat" Baschetbaliştii de la Steaua au terminat neinvinşi turul campionatului (Urmare din pag. 1) permediare din evoluţia scorului: min. 5 : 12—4­­, min. 8 : 20—6 ,­ min. 10: 24—9, min. 13: 32—11... După pauză, cu toată hotărîrea (tardivă și neorganizată) cu care a intrat Dinamo pe ■ teren pentru a recupera han­dicapul, diferenţa creşte permanent, ajungînd în min. 27 la 29 de puncte (02—33) şi culminind în min. 31 , 74 -41. Deci, 33 de puncte! Din acest moment, apariţia dezinteresului în echipa Steaua, dar şi o reală apro­piere de normal la dinamovişti, face ca diferenţa să scadă, iar în filial vic­toria să le revină neînvinşilor din actualul campionat, la „doar" 19 puncte : 92—73 (46—23). O asemenea desfăşurare a partidei necesită un minimum de explicaţii. După părerea noastră, factorul Notă­rilor, care a declanşat de altfel verti­ginoasa desprindere a învingătorilor, l-a constituit apărarea surprinzător de fermă, organizată şi eficace a acestora. In faţa acestui adevărat zid mobil, dinamoviştii, şi aşa în mare tensiune nervoasă (ca să nu mai amintim de uzura manifestă din ul­tima vreme), n-au putut, practic, să arunce nestingheriţi la coş nici măcar o dată. In plus, s-au apărat d­eslînat şi prea puţin hotărît, ceea ce a per­mis baschetbaliştilor de la Steaua, joi în deosebită vervă, să arunce mult şi... bine. Antrenorul C. Herold şi „băieţii" săi merită o primă felicitare „in corpore" pentru felul în care s-au pregătit şi mobilizat in vederea aces­tei confruntări decisive. Dintre ei, insă, s-au desprins Emil Niculescu (actualmente cel mai bun jucător român) şi Barau (exemplu de dirzenie în atac şi in apărare). Dinamoviştilor, in schimb, un blam colectiv pentru capitolul pregătire morală, care a de­terminat şi o slabă comportare pe plan tehnic. Indisponibilitatea “lui Albu nu scuză o asemenea evoluţie a deţinătorilor titlului. Aproape­ de valoare au jucat — în unele perioade — doar Vid­u şi Dragomirescu. Rea­lizatorii scorului: Barau 22, Novacek 22, Savu 17, Nosievici 17, V. Gheor­­ghe 8, Niculescu 6 pentru Steaua, Dragomirescu 16, Viciu 14, Kiss 10, Spiridon 10, Giurgiu 8, Negoiță 4, Cernea 4, Novac 4, Visner 8 pentru Dinamo. Corect arbitrajul cuplului Gh. Dinescu — L. Vasilescu. CLASAMENTUL TURULUI 12. Aurul Brad 11 0 11 583—834 11 1. Steaua Buc. 11 11 0 899-704 22 2. Dinamo Buc. 11 9 2 928—728 20 3. Ştiinţa Timişoara 11 7 4 757—732 18 4. Ştiinţa Cluj­­ 11 6 5 845—739 17 5. ştiinţa Tg. Mureş 11 6 5 851—784 17 6. ştiinţa Galaţi 11 6 5 803—888 17 7. Dinamo Oradea 11 5 6 661—738 16 8. Stiinta Buc. 11 5 6 782—802 16 9. Rapid Buc. 11 5 6 871—832 16 10. Farul Constanţa 11 3 8 614—774 14 11. St. Ioşu Brașov 11 3 8 740—781 14 ŞTIINŢEI CONTEMPORANE (II) zate de direcţia şcolilor cu elevii participanţi la diferite competiţii sportive; evidenţierea la sfîrşit de an şcolar şi a elevilor fruntaşi în sport; sărbătorirea absolvenţilor cu activitate bogată în sport. Cu toate progresele făcute, se constată că in multe unităţi şcolare educaţia fizică nu-şi aduce suficient contribuţia la dezvoltarea fizică a elevilor şi la creşterea performan­ţelor. Principalele cauze care generează lipsurile existente în activitatea de educaţie fizică şi sport din şcoli considerăm că sunt următoarele: neaplicarea întocmai a programe­lor analitice; deficienţe în construi­rea şi desfăşurarea lecţiilor; densi­tate insuficientă, repetare mică a exerciţiilor ; realizarea slabă a ca­racterului de pregătire fizică gene­ralia şi neglijarea aspectului emo­ţional al lecţiilor; folosirea insu­ficientă a jocurilor de mişcare; lec­ţii care nu fac parte integrantă din­­tr-un sistem, ciclu de lecţii; slaba folosire a probelor şi normelor de control ,■ preocupări insuficiente cu privire la depistarea şi pregătirea elementelor talentate. Pe baza concluziilor acestor con­sfătuiri s-au conturat principalele direcţii menite să ducă la îmbunătă­ţirea activităţii de educaţie fizică. Astfel, sarcinile de bază ale a­­cestei activităţi se referă la : a) dez­voltarea fizică multilaterală şi for­marea unei ţinute corecte, educarea unor calităţi morale şi de voinţă, creşterea potenţialului de muncă, de însuşire a materiilor şcolare prin întărirea continuă a sănătăţii ele­vilor, b) cuprinderea maselor de elevi în competiţii sistematice şi creşterea performanţelor sportive. Aceste două grupe de sarcini sunt strîns legate între ele. Aplicarea prevederilor noilor pro­grame de educaţie fizică şi a Instruc­ţiunii comune a Ministerului învăţă­­mîntului şi Consiliului General al UCFS nr. 819/1965 trebuie să ducă la mărirea contribuţiei fiecărei şcoli în dezvoltarea­­ fizică armonioasă a elevilor, în selecţionarea şi instrui­rea tinerilor cu aptitudini deosebite pentru sportul de performanţă. Este neîndoios faptul că performanţa sportivă în şcoală reprezintă, în primul rînd, unul din cele mai obiective criterii de apreciere a ni­velului de pregătire fizică a elevi­lor şi a calităţii muncii la această disciplină. Procesul de educaţie fizică tre­buie astfel orientat încît să asi­gure dezvoltarea şi pregătirea fi­zică multilaterală a masei de elevi, căiirea organismului şi formarea perseverenţei, stăpînirii de sine, cu­rajului, spiritului colectiv şi iniţia­tivei. In acest scop se vor folosi mai ales mijloace din atletism şi gimnastică, laolaltă cu factorii na­turali. Instrucţiunile nr. 819 prevăd obligativitatea practicării atletismu­lui în toate şcolile. Şi aceasta, pe drept cuvint, deoarece atletismul exercită o influenţă deosebit de favorabilă asupra calităţilor fizice şi deprinderilor motrice de bază, re­flectă mai obiectiv nivelul pregătirii fizice şi constituie principalul sport la Jocurile Olimpice. Este necesar ca profesorii de spe­cialitate să acorde mai multă aten­ţie dezvoltării forţei, vitezei şi mo­bilităţii elevilor lor, ca şi formării dragostei pentru practicarea sportu­rilor, pentru doborîrea recordurilor. Pentru formarea deprinderilor de mişcare de bază şi sportive este necesar ca materialul să fie astfel planificat incit să se prevadă re­petarea suficientă şi sistematică a exerciţiilor. Este mai indicat să se planifice un material mai restrîns, dar care să fie însuşit temeinic In toate şcolile evidenţa probelor şi normelor de control va constitui oglinda potenţialului fizic şi sportiv al şcolilor respective. Şcolile sportive de elevi şi liceele cu program special de educaţie fi­zică trebuie să devină unităţi im­portante ale sportului nostru de per­formanţă. Realizarea acestor obiective va duce la îmbunătăţirea calităţii mun­cii, la mărirea contribuţiei educaţiei fizice în dezvoltarea multilaterală a tineretului. EMIL GHIBU doctor în pedagogie v­icepreşedinte al Consiliului Gene­ral al UCFS Trimisul nostru special, CRISTIAN MANTU, ne transmite: I. G. Strasbourg-Selecţionata de tineret a României 2-1 (1-0) STRASBOURG, 2 (prin telefon) Primul meci internaţional al anului 19­56 şi cel de al treilea din cadrul turneului tinerilor noştri fotbalişti s-a­ disputat astăzi la Strasbourg în fața echipei locale, Racing. Rezultatul fi­nal nu ne-a fost favorabil, dar el nu oglindeşte nici pe de parte situaţia reala a jocului. După frumoasa evoluţie din R.F. Germană şi Olanda ziarele din Stras­bourg au prezentat cu lux de amă­nunte formaţia noastră. Cotidianul „Dernieres Nouvelles“ s-a ocupat în numărul său de Anul Nou sub titlul „Artiştii români ai fotbalului in faţa profesioniştilor de la Racing- de pal­maresul echipei noastre şi a sfătuit pe francezi să se întrebuinţeze serios pentru a obţine un rezultat bun. Paul Frantz, antrenorul echipei fran­ceze, a declarat înainte de joc: „Nu vreau să riscam nimic. Nu cunosc pe jucătorii români, nu vreau să am surprize de la­­începutul­­inului, de aceea vom face totul ca să cîştigăm“. Echipa lui Paul Frantz a jucat bine în prima repriză. Ea s-a dovedit o formaţie masivă, a practicat un fot­iul în forţă, într-un cuvint, a demon­strat că are clasă internaţională. Publicul din Strasbourg a primit cu multă simpatie pe jucătorii români, i-a aplaudat îndelung pentru bunele faze de joc realizate îndeosebi în re­priza a doua, perioada în care meciul a fost la discreţia noastră. Ambele echipe au trebuit însă să treacă peste un adversar comun: terenul, aproape in­­practicabil din cauza ploilor căzute în ultimele zile. La fluierul arbitrului francez Pierre lloquerille s-au aliniat următoarele formaţii: ROMANIA (tineret): Constantines­ cu Satmăreanu, Boc, Stoenescu, Moca­nu — Dobrin, Ştefănescu­ — Pantea (min. 40 Matei), Frăţilă, Cu­­perm­an (min. 67 Unghi), Moldovea­­nu R. C. STRASBOURG: Se-huth — Hauss, Sbaiz, Stieber.— Merschel, Dé­­vaux — Heine, Kuntz, Schneider, Szepaniak, Farias. Formaţia franceză atacă de la în­ceput în mare forţă, obligînd pe Con­­stantinescu să apere în min. 1 şi 2 două şuturi expediate de Schneider şi Farias. Apoi este rîndul fotbaliştilor noştri să iniţieze un atac, încheiat cu un­ şut al lui Frăţilă, dar portarul fran­cez este la post. Primele zece minute se desfăşoară în nota de supe­rioritate a echipei locale, care practică un joc com­binativ. Cu timpul, jo­cul se echilibrează, dar în min. 20 Szepaniak pătrunde în dispozitivul apărătorilor noştri. Boc alunecă şi balonul expediat de înaintaşul fran­cez se opreşte în plasă: 1-0 pentru R.C. Strasbourg. Pînă la sfîrşitul reprizei asistăm la un joc echilibrat, cu accent pe acţiunile purtate in forţa din cauza terenului extrem de greoi. In min. 25, Frăţilă (foarte bun în acest joc) se infiltrează pe aripa dreaptă, centrează în faţa porţii, dar mingea reluată cu capul de Cuperman este apărată in extremis de portarul Schuth. Zece minute mai tîrziu, Con­­­stantinescu este aplaudat la scenă des­chisă în urm­a blocajului excepţional efectuat la picioarele lui Farias. Cu 3 minute înainte de sfîrşitul acestei prime reprize, Ştefănescu şutează pu­ternic de la 20 de metri, dar mingea loveşte bara. Imediat după reluare localnicii a­­tacă în forţă, dînd prilejul lui Con­­stantinescu să apere un­­şut puternic, trimis de Schneider. Dar foarte repede iniţiativa va trece de partea formaţiei noastre care desfăşoară un fotbal de calitate, cu acţiuni bine construite. In min. 56, Matei şi Cuperman creează o fază de gol care rămâne însă ne­­fructificată. Şi in continuare superio­ritatea teritorială este de partea echi­pei noastre, dar şuturile expediate de Frăţilă­­şi Cuperman sunt imprecise. In plină dominare a jucătorilor noştri, gazdele înscriu golul al doilea: la un contraatac desfăşurat pe aripa dreap­tă, Mocanu ezită să degajeze balonul care va fi interceptat de Heine, ur­mează o pasă la Schneider şi acesta împinge mingea în poartă: 2—0 pen­tru R.C. Strasbourg în min.­­05. Jucătorii noştri nu se descurajează, stăpînesc jocul la mijlocul terenului, de unde iniţiază o serie de acţiuni care produc derută printre apărătorii fran­cezi. In min. 70, Matei încheie o fază de gol cu şut la poartă şi balonul se opreşte în plasă. 2­ 1. în continuare gazdele depun eforturi evidente pen­tru a stăvili atacurile fotbaliştilor n­oştr­i. Unghi şutează de la marginea careului de 16 m, dar balonul, care-l depăşise pe portar, se opreşte... în no­roi la cîţiva... centimetri de linia por­ţii. Numeroasele atacuri desfăşurate în continuare la poarta gazdelor ne aduc în min. 80 o lovitură liberă de la 25 m de poarta lui Schuth; execuţia impe­cabilă trimite balonul în plasă, sus la păianjen, dar spre stupefacţia tu­turor auto-r!­acordă ofsaid... imagi­nar la Matei. Ultimele minute se desfăşoară tot în nota de superioritate a jucătorilor noştri, în încheiere, două declaraţii: Pierre Schwinte (arbitru internaţional fran­cez): „Golul înscris din lovitură li­beră, Ju­min SO, a fost perfect vala­bil“. Paul Frantz (antrenorul echipei R.C. Strasbourg): „În cel mai rău caz echipa română merita un meci egal. Jocul a fost frumos, desfăşurat în limitele sportivităţii, dar mult in­fluenţat de starea terenului PRONOSPORT LOTO La tragerea specială LOTO a REVE­LIONULUI din 1 ianuarie 1966 au fost extrase din urnă următoarele numere : EXTRAGEREA OBISNUITA 12 38 68 45 72 58 78 14 3­8 Premii suplimentare : 29 90 13 EXTRAGEREA PENTRU PREMIILE SUPLIMENTARE 35 77 53 66 46 14 90 19 60 25 Categoria A, B și C : 44 48 19 Fond de premii : 3.629.586 lei NUMERELE CÎȘTIGÂTOARE LA CONCURSUL SPORTEXPRES Nr. 13 DIN 2 IANUARIE 1966 La tragerea concursului SPORTEX­PRES nr. 13, au fost extrase din urnă următoarele numere sau terminaţii câşti­­gătoare (la fiecare extragere sunt tre­cute în următoarea ordine : extragerea, numărul sau terminația cîștigătoare) . NUMERE DE 6 CIFRE : 837204 (2 auto­turisme „Renault 10 major“), II : 132501 (2 autoturisme „Renault 10 major“), III : 203825 (2 autoturisme „Wartburg-Lux“), IV : 613868 (2 autoturisme „Wartburg-Lux“), V : 524578 (2 autoturisme „Fiat 850’ ), VI : 657630 (2 autoturisme „Wart­burg-Standard“), VII : 852226 (2 autotu­risme „Fiat 600“), VIII : 592630 (2 auto­turisme „Fiat 600“) IX : 684000 (2 auto­turisme „Trabant-Combi“), X : 684764 (2 autoturisme „Trabant 601“). Ciştiguri în obiecte au obținut biletele cu următoarele numere sau terminații : XI : 382312, XII: 472307, XIII : 327383, XIV : 518475, XV : 597611, XVI : 822140, XVII : 760086, XVIII : 777066, XIX : 193848, XX : 976037, XXI : 817114, XXII : 943527, XXIII : 554553, XXIV : 855227, XXV : 653802, XXVI : 649318, XXVII : 997641, XXVIII : 319860, XXIX : 429619, XXX : terminaţiile 67917 (excursii în Cehoslovacia şi Unga­ria), XXXI : terminaţiile 73090 (excursii în Cehoslovacia şi Ungaria), XXXII : ter­minaţiile 74483 (excursii în Cehoslovacia şi Ungaria), XXXIII : terminaţiile 15658, XXXIV : terminaţiile : 12822, XXXV : ter­minaţile 6823, XXXVI : terminaţiile 6097, XXXVII : terminaţiile 2719, XXXVIII : terminaţiile 5466, XXXIX : terminaţiile 921 (cite 100 lei), XL : terminaţiile 77 (cite 50 lei). PRONOEXPRES Premiile concursului Pronoexpres nr. 52 din 29 decembrie 1965 . Categoria I : 2x40.179 Categoria a Il-a : 9x9.672 Categoria a IlI-a : 58x1.616 Categoria a lV-a : 651x185 Categoria a V-a : 1522x79 Categoria a Vl-a : 5937x28 REZULTATELE CONCURSURILOR PRONOSPORT 1—A și 1—E ETAPA DEN 2 IANUARIE 1966 I.Bologna—Brescia 2—1 1 11.Catania—Spăl 0—0 X 111. Lanerossi—Torino 0—0 X IV.Milan—A talan ta 1—0 1 V.Napoli—Cagliari 2—0 1 VI.Roma—Foggia 1—0 1 VII.Sampdoria—Lazio 2—1 1 vin.Va res e—Florentina 1—1 X IX.Messina—Padova 1—0 1 X.Livorno—Modena 4—2 1 XI.Potenza—Mantova 0—1 2 XII.Pro Patria—Genoa 1—0 1 XIII.Juventus—In ter naziona le 0—0 X Fond de premii. Pronosport A : 113382 lei Pronosport B : 27326 lei. De la I. E. B. S. • Sâptămîna aceasta patinoarul „20 August“ este deschis pentru patinaj pu­blic, astfel : astăzi, orele 16—18; joi, ore­le 17—19; vineri, orele 16—19; sîmbătă, orele 17—19; duminică, orele 10—13 şi 16—18. • La patinoar funcţionează un curs de iniţiere în patinaj, pentru copii între 6 şi 14 ani. Înscrieri între orele 10 și 17 la patinoar.

Next