Sportul, martie 1970 (Anul 26, nr. 829-859)
1970-03-26 / nr. 854
DESCHIDEREA LUCRĂRILOR SESIUNII MĂRII ADUNĂRI NAŢIONALE La Bucureşti, au început, miercuri dimineaţa, lucrările sesiunii a patra a celei de-a şasea legislaturi a Marii Adunări Naţionale. Marele sfat al ţării ia în discuţie documente de mare importanţă pentru dezvoltarea in continuare a României socialiste. Mărturie elocventă a democratismului profund ce caracterizează întreaga noastră viaţă politică, economică şi socială, aceste documente sunt rodul unor largi consultări, în cadrul cărora oamenii muncii au făcut propuneri preţioase pentru perfecţionarea activităţii economice în vederea valorificării într-o măsură şi mai mare a resurselor materiale şi umane ale ţării. In actuala sesiune, deputaţii vor dezbate, de asemenea, probleme principale ale politicii externe promovate de Republica Socialistă România. La lucrări iau parte deputaţii Marii Adunări Naţionale, precum şi numeroşi invitaţi — conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. In lojile Marii Adunări Naţionale erau prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră. Se aflau, de asemenea, numeroşi corespondenţi ai presei străine. Ora 10. Deputaţii şi invitaţii au intîmpinat cu îndelungi aplauze pe conducătorii partidului şi statului. In loja din dreapta au luat loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. In loja din stingă se aflau membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale. Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi : 1. Proiectul Legii organizării şi disciplinei muncii in unităţile socialiste de stat. 2. Proiectul Legii privind organizarea şi controlul calităţii produselor. 3. Proiectul de Lege privind regimul ocrotirii unor categorii de minori. 4. Cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969. Intrindu-se în ordinea de zi, deputatul Petre Lupu, ministrul muncii, a prezentat Expunerea la Proiectul Legii organizării şi disciplinei muncii in unităţile socialiste de stat. După cum se ştie, acest proiect de lege a fost publicat în prealabil in presă şi amplu dezbătut in organizaţiile sindicale cu masele largi de oameni ai muncii, cu care prilej i s-au adus îmbunătăţiri. Deputatul Gheorghe Vasilichi, preşedintele Comisiei pentru sănătate, muncă şi asigurări sociale, a prezentat raportul comun al acestei comisii şi al Comisei juridice la Proiectul de lege in dezbatere. In continuare, s-a trecut la discuţia generală. La amiază, lucrările în şedinţa plenară s-au întrerupt, urmînd a fi reluate joi dimineaţa. Comisiile juridică , pentru industrie, construcţii şi transporturi ; pentru sănătate, muncă şi asigurări sociale ; pentru consiliile populare şi administraţia de stat ; pentru invăţămint, ştiinţă şi cultură s-au întrunit apoi pentru examinarea în continuare a proiectelor de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. (Agerpres) Programul turneelor de calificare pentru „europenele“ de baschet ale juniorilor şi senioarelor După cum s-a mai anunţat, România va găzdui în acest an turneele de calificare pentru campionatele europene de baschet pentru juniori şi senioare. întrecerile se vor desfăşura după următorul program : JUNIORI (la Cluj): 24 aprilie : Cehoslovacia— R.A.U., Románia—Tunisia ; 25 aprilie: Tunisia—Ceho slovacia, România—R.A.U. ; 26 aprilie: R.A.U.—Tunisia, România—Cehoslovacia ; SENIOARE (la Oradea) 15 mai: R.F.G.—Austria, România— Suedia; 16 mai: R.F.G.— Suedia, România—Austria ; 17 mai: Austria—Suedia, România—R.F.G. La ambele turnee, primele două echipe se vor califica pentru finalele competiţiilor care vor, avea loc în Grecia, în luna august (juniorii) şi în Olanda, în luna septembrie (senioarele). I. Băiaş, component al lotului republican de popice, in plin efort, lansează bila la umil din antrenamentele premergătoare intilnirii cu echipa R. P. Ungare PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. VNIŢIVAT Redacţia şi, administraţia Vasile Conta nr. 16, tel. 11, interurban 72 şi . 286. sportrom buc 180. 4 pagini 30 bani Anul XXVI Nr. 854 (6288) ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONA PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Joi 26 martie 1970 n cuplajul internaţional din sala Progresul Voleibaliştii de la l.E.F.S. învingători In ultimul joc al turneului întreprins în ţara noastră voleibaliştii de la Mladost Zemun Belgrad au întâlnit, în sala Progresul, formaţia l.E.F.S., din divizia B. Studenţii, cu un atac eficace şi un blocaj prompt, au depăşit echipa iugoslavă cu 3—0 (5, 6, 4). Antrenorul formaţiei I.E.F.S. a folosit în primele două seturi sex- tetul de bază, iar în setul trei a introdus rezervele. V. SANDULESCUI Baschetbaliştii echipei Mladost au cedat in faţa Progresului Echipa de baschet Mladost Zemun Belgrad şi-a încheiat turneul făcut în ţară cu o partidă susţinută, aseară, în compania formaţiei Progresul Bucureşti. La capătul unui meci fără virtuţi tehnice şi spectaculare deosebite, tabela de marcaj a arătat, în final, scorul de 79—72 (42—37) în favoarea bucureştenilor. Gazdele au condus în permanenţă, victoria nefiindu-le periclitată nici o clipă. Progresul a avut perioade de joc bun, dar căderile de pe parcurs au permis adversarilor să reducă din handicap. Principalii realizatori : Novacek (21), Florea (19) de la Progresul şi, respectiv, Rijiak (23). Au arbitrat V. Bordeianu şi A. Atanasescu. Un nou atac reuşit al voleibaliştilor de la I.E.F.S. (fază din meciul I.E.F.S. — Mladost Zemun) De miine, la Floreasca FINALELE NAŢIONALE ALE SENIORILOR JUDOKA vor avea l°c finalele celei de a doua ediţii a campionatelor naţio_____ nale Individuale ale seniorilor judoka. Sperăm că procedeele tehnice, executate de cei 80 de finalişti, vor fi dintre cele mai spectaculoase, aşa cum se vede şi în imaginea alăturată. Studioul de televiziune va transmite în direct aspecte din ultima parte a competiţiei. Vineri, sîmbătă şi duminică, în sala Floreasca din Capitală. TINERETUL NOSTRU a Înţeles BINEFACERILE SPORTULUI Interviu cu tovarăşul NICOLAE DRAGOI, secretar al Comitetului municipal al P. C. R. Oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej Pentru foarte mulţi, Oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej înseamnă, pe plan sportiv, gimnastică. Este adevărat şi nu prea. Adevărat, pentru că, indiscutabil, sportul graţiei şi al măiestriei se situează pe primul plan al preferinţelor localnicilor , mai puţin adevărat, deoarece, la o cercetare atentă, se constată că în oraş sunt îndrăgite şi practicate cu mult succes şi alte ramuri sportive care au adus sau, cu siguranţă, vor aduce satisfacţii iubitorilor de sport din această solidă cetate a chimiei româneşti. O discuţie despre sport cu tovarăşul NICOLAE DRAGOI, secretar al Comitetului municipal al P.C.R., este concludentă în acest context, pentru că ea consemnează lucruri deja ştiute despre „fenomenul sportiv“ din Oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, relevă aspecte inedite sau creionează cu remarcabilă precizie perspectiva. Bineînţeles, dialogul nostru a pornit, totuşi, de la gimnastică : 0 — Este un lucru prea bine cunoscut că, în multe oraşe 0 ale ţării, fotbalul monopolizea-0 ză Interesul nu numai al iu- 0 bitorilor de sport, dar şi al, 0 de ce să nu recunoaştem, or-0 ganelor sportive şi oficialităţi-0. lor. Oraşul dv. face o surgă prinzătoare, pentru mulţi, exig cepţie de la această regulă 0 cvasigenerală. Cum vă ex-0 pileaţi, tovarăşe secretar, priza gimnasticii In municipiul 0 dv. 7 0 — înainte de a formula răs-0 punsul propriu-zis la Întrebarea 11 dv., mi-aş Îngădui să amintesc 0 citeva fapte care vor explica, 0 poate, Intr-o măsură, Interesul ti^neretului nostru pentru gim■0. nastică. Populaţia oraşului este, 0 prin excelenţă, tinără, cu o virstâ 0 medie sub 30 de ani. In şcoli 0 Învaţă 13 000 de elevi. Iar orele 0 de educaţia fizică sunt predate de 0 Constantin MACOVEI 0 ----------------------------------------------g. (Continuare in pag. a 2-a) Foarte rar, dar te intîmplă : o fotografie pozitiva, la un material negativ ! Juniorii de la „Granitul“ vor să salveze măcar porţie terenului de fotbal pe care — aşa cum au mărturisit fotoreporterului nostru Theo Macarschi — Ie vor păstra pină cînd cei care le-au desfiinţat stadionul vor construi — conform legilor In vigoare — un alt teren. a MINA DESTINULUI UD REZUMATUL CAPITOLULUI PRECEDENT: După ce şi ultima bază sportivă din sectorul 2 este dezafectată, tinerii din această parte a Bucureştiului nu renunţă la activitatea sportivă. Ei se decid să amenajeze — prin muncă patriotică — un stadion în groapa Fundam. Fac acest lucru cu avizul proprietarului (Fabrica de cărămizi „7 Noiembrie“) iar cînd — după luni de muncă susţinută — sunt gata terenurile de sport, Direcţia generală construcţii montaj Bucureşti reclamă „groapa" motivînd că fabrica îi este subordonată, deci aprobarea pentru amenajarea noului complex sportiv trebuia s-o ia de la ea. Nu au luat-o să fie sănătoşi, împreună cu terenul de fotbal, cu frumoasa pistă de atletism, cu cele trei terenuri de volei etc., pe care, fireşte, le vor desfiinţa pentru a construi pe locul curăţat, nivelat şi peluzat, ce vor crede de cuviinţă. REZUMATUL CAPITOLULUI DE FAŢA : Perseverenţă în acţiunea de a desfiinţa tot ce e bază sportivă, Direcţia generală construcţii-montaj Bucureşti dezafectează (prin I.C.M. 2) Şi stadionul Granitul. Desigur, pentru a construi pe aceste terenuri de sport tot ce va crede de cuviinţă (ca în capitolul precedent). ŞI ACUM CAPITOLUL II AL ROMANULUI... Dimineaţa era Însorită, veselă, prevestind o zi de primăvară cum au fost multe în această iarnă încă neplecată de prin alte locuri. Aşadar, era dimineaţă, cînd un excavator Intră pe poarta stadionului. Intră alunecind greoi pe şenile, oprindu-se in dreptul careului de 16 metri, unde începu să sape cu nădejde. In aerul tara al dimineţii, cupele de pămînt scos din Inima terenului de fotbal,“Milţă spre tribună vîrcolaci ceţoşi de aburi, amintind de respiraţia în grup a tinerilor fotbalişti care pînă atunci jucaseră la acea poartă. Dar terenul are două porţi. Resemnaţi, jucătorii se deplasează în partea opusă a stadionului. Returul campionatului presupune un antrenament în crescendo... Dar, mina destinului se întinde ca o umbră şi peste această parte a terenului. Un puternic tractor începe să are delicatul gazon, rupind cu ciudă pluşul verde al ierbii. Inspăimîntaţi de ceea ce văd, strangulaţi da indignare, sportivii ingină . — De ce T — Pentru că aşa avem dispoziţie t — Să „dezafectaţi* T — Nu, să „construim“, sesizaţi deosebirea, sper ? Astfel, In partea stingă a terenului vom face... — Mă rog. Șl In partea opusă, unde ne antrenăm noi ? — Acolo, deocamdată, nu fa-Vasile TOFAN (Continuare tn pag. 2 a) (Roman-foileton de senzaţie şi mister) • Cum a fost sfărîmat Granitul • De unde a pornit conflictul și... cum s-a produs delictul În divizia A la fotbal FARUL — UNIVERSITATEA CRAIOVA 4-0 (2-0) Oprea (4) și Papuc (8) au primit cite doua goluri Amănunte în pag. a 3-a Şi totuşi... ECHIPA ..CELESTE“ ŞI-A ÎNCEPUT ANTRENAMENTELE MONTEVIDEO 23 (Agerpres). Lotul de fotbal al Uruguayului şi-a început antrenamentele în vederea campionatului mondial în cantonamentul special „Los Aromos“ situat în apropiere de Montevideo. La dispoziţia antrenorului Hohberg se află 23 de jucători, între care cunoscuţii Internaţionali Mazurkiewicz, Rocha, Sandoval, Gomez, Zubla, Losada. Lipsesc cei doi suspendaţi pentru dopaj, Cortez şi Caetano, care se crede că nu vor mai fi introduşi în lot. Echipa Uruguayului va susţine la 31 martie, pe teren propriu, un meci de verificare cu selecţionata Perului în pagina a 4-a TEZE ŞI ANTITEZE IN TENISUL DE MASĂ ACTUAL Ancheta internaţională a ziarului Sportul Ieri, la Stockholm, In C.M. de hochei, s-au desfăşurat două partide : U.R.S.S. — Polonia 11—0 (3—0, 6—0, 2—0) şi Cehoslovacia — R.D. Germană 7—3 (3—0, 1—1, 3—2). Astăzi este programată întilnirea Finlanda — Suedia. Zagalo a schimbat programul de pregătire a fotbaliştilor brazilieni • Au fost solicitate meciuri de verificare cu reprezentativele Iugoslaviei, Scoţiei, Portugaliei şi Spaniei. • A fost amînată plecarea în Mexic. C.M. de hochei: Cota echipei U.R.S.S. este in crestere CLASAMENT 1. U.R.S.S. 8 7 0 1 60— 9 14 2. Suedia 7 5 1 1 35—14 11 3. Cehoslovacia 8 5 1 2 43—20 11 4. Finlanda 7 4 0 3 20—29 8 5. R.D. Germană 8 0 1 7 11—45 1 6. Polonia 8 0 1 7 8—60 1 Confruntare directă intre atacantul sovietic Evgheni Misakov (nr. 12) si portarul echipei R. D. Germane, Klaus Kirche. Fazi din meciul disputat marti la Stockholm. In returul campionatului mondial de ho_ ___ chei pe gheață (grupa A) . - TURNEU DE POLO LA CLUJ Miine va începe la Cluj un turneu internaţional de polo, la care vor participa Dynamo Magdeburg, Medvesceak Zagreb, T.S.K. Sofia şi Voinţa Cluj. SCRIMER! ROMÂNI LA C.M. DE TINERET Intre 27 şi 30 martie vor avea loc la Minsk (U.R.S.S.), campionatele mondiale de scrimă pentru tineret. Anul acesta competiţia speranţelor scrimei de pe glob va reuni la start trăgători din UE peste 20 de ţări, printre care şi România. Din lotul ţării noastre, care a şi plecat la Minsk, fac parte, printre alţii, Ursovici, Ştefan, Eva Leghel, Cărămidă şi Creiţaru. MPOUTANE! L -am cunoscut la ultima sesiune I a Academiei Olimpice Internaţionale, la umbra săracă a I măslinilor prăfuiţi din dum- I brava sacră a Olimpiei. Era unul dintre auditorii italieni I cei mai serioşi, mai competenţi, mai I combativi. Student în educaţie fizică, originar din Napoli, demifondist, im- I pătimit de atletism cum numai aler- I gătorii pot fi. Pasquale Bellotti ne-a trimis zilele I acestea citeva numere dintr-,o revistă I pe care o editează și al cărei director se intitulează cu mîndrie. De fapt, nu I e vorba decit de vreo 8—''0 pagini I de hîrtie brută, dactilografiate, şapirografiate şi prinse în capse, intitulate I „Piste e pedane napoletane", cu men- * ţiunea în subtitlu periodic al asociaţiei polisportive Partenope (clubul care a I eliminat anul trecut Stecua din „Cupa cupelor" la baschet). Un fel de bulerin intern, consacrat în special activităţii secţiei de atletism. Colaborează cu ■ articole, dări de seamă, statistici, glume şi chiar desene, antrenorii şi I membrii clubului. ■ Am evocat simplitatea acestei iniţia- , tive napolitane pentru că ea poartă I marca interesului şi dragostei psihu * propriul club. Atleţii scriu, bat la ma- « şină, desenează, trag la maşina de | multiplicat, capsează, difuzează, fără * nici o cheltuială (dacă nu punem la ■ socoteală pierderea neplanificată de | hîrtie, consumul nespecific ţie capse, ■ uzura neamortizată a Rotaprintului etc.), numai şi numai din dorinţa de I a face viaţa de club mai atrăgătoare, * mai plăcută, simulînd cu mijloace ■ simple prea complicata viaţă însăşi. ; Tn anii aceştia, cînd asistăm la o uimitoare eflorescenţă a revistelor şco- I lare, exemplul pe care ni-l oferă tină- t rul nostru prieten Pasquale Bellotti ne duce cu gindul la posibilitatea pe care I ar avea-o cluburile şi asociaţiile noas- tj tre sportive de a-şi crea asemenea unelte nepretenţioase de informare, de I documentare, de educaţie, de amuza- | ment la urma urmei. O revistă proprie, intimă, a colec- | tivităfii sportive, reprezintă pentru | membrii ei, în primul rînd, un liant * cel puţin tot atît de trainic precum ■ cravata cu culorile clubului, insigna, | brelocul sau fotografia de grup (mai ales că, de multe ori, nu ne-am învred- | nicit să le confecţionăm nici pe | acestea !). Victor BANCIULESCU