Sportul, mai 1970 (Anul 26, nr. 890-918)
1970-05-26 / nr. 913
Pag. f 2-a PE MARELE FRONT AL APELOR Oltul se răzvrăteşte din nou In ultima corespondenţă transmisă din Rm. Vîlcea anunţam, cu mare satisfacţii, că Oltul a fost infrnnt. De fapt, se cîştigase o bătălie dar nu şi războiul. Oamenii erau fericiţi că au scăpat de urgia apelor care au transformat ţara noastră într-o uriaşă lagună. Dar liniştea ultimelor zile s-a dovedit a fi una dinaintea furtunii comunei Mihaieşti, apele au invadat o suprafaţă de peste 30 de hectare şi continuă să înainteze. Ţăranii cooperatori de aici, ajutaţi — în principal — de militari, dau o cruntă bătălie cu micuţul pîrîu Govora, care s-a transformat, în cîteva ore, într-un adevărat fluviu. Oamenii şi animalele sînt in afară de orice pericol. în cel mai nordic punct al judeţului, la Cîineni, s-au înregistrat însă şi victime. Populaţia este evacuată şi toate forţele umane lucrează, fără întrerupere, de peste 24 de ore la Construirea unui dig de apărare Circulaţia, pe şoseaua Rm. Vîlcea — Sibiu, a fost întreruptă. Ploile dezlănţuite au acoperit cu apă această principală cale de acces spre Ardeal, în punctul Lotrişor. Sute de autocamioane cu alimente, medicamente şi obiecte trimise sinistraţilor au fost oprite din drum. La comandamentul judeţean nu au sosit încă informaţii despre situaţia căii ferate. Deocamdată, s-ar părea că ea este în afară de pericol. Foarte greu lovit a fost oraşul Drăgăşani, unde au trebuit să fie evacuate, pînă acum, 131 de familii In ciuda situaţiei grele şi ameninţătoare, oamenii luptă cu hotărîre, toate forţele fiind coalizate împotriva vicisitudinilor naturii Şi deşi apele Oltului cresc mereu, nicăieri nu am auzit cuvîntul frică, n-am văzut panică. Calmul şi eroica dăruire caracterizează atmosfera, din aceste ore, în judeţul Vîlcea. „Pericolul este, intr-adevăr, foarte mare, mult mai mare decit ne-am fi închipuit — îmi spunea un tovarăş din comandamentul judeţean — dar suntem hotărîţi să facem totul ce omeneşte va fi posibil pentru a îngenunchea Oltul. Oltul acesta, pe care-l iubim atît de mult şi care, parcă, a înnebunit cu totul*. De ieri, de la prînz, cînd comandamentul central de luptă împotriva inundaţiilor a anunţat, pe calea undelor, că apele Oltului au atins nivele extrem de periculoase, la Făgăraş, Sebeş şi Cornet, şi cu viitura urmează să ajungă în cursul nopţii de duminică spre luni la Rm Vîlcea, întreg oraşul s-a aliat în alarmă. După amiază, neliniştea a început să crească, iar spre seară toţi locuitorii s-au socotit mobilizaţi. Mii de oameni se îndreptau spre punctul Ostroveni, cel mai ameninţat de apele năvalnice. 10 000 de saci cu nisip au barat, la marginea oraşului Rm. Vîlcea, Oltul. Oltul, însă, creşte vertiginos. Azi dimineaţă (n.r. luni), la ora 7, el atinsese cota de 350 cm, cu 30 de centimetri mai mult decit se prevăzuse. La ora 10, cota era de 361 cm ! întreprinderea „11 Iunie" este grav ameninţată. Cu tot eroismul de care au dat dovadă oamenii în această noapte albă, Oltul s-a dovedit puternic. Apele sale pătrunseseră, încă de la ora 6, pe străzile Horia şi Cloşca. Imediat, membrii comandamentului municipal s-au deplasat la faţa locului. La ora cînd transmit a început evacuarea populaţiei. Dacă la Rm. Vîlcea pierderile sînt, deocamdată, nu prea mari, în celelalte localităţi, de pe malul rîului, situaţia a început să devină critică. La punctul Munteni (din raza Rm. vîlcea, an mai 1670 la ele se vor încasa 15 000 lei. Dan VLAD Pachete, mii şi mii de pachete. Ele poartă spre sinistraţi nu numai ajutoarele atit de necesare supravieţuirii, dar şi căldura inimilor unei întregi naţiuni, strins unită şi la bine şi la rău DRAMATICĂ ÎNCLEŞTARE LA BRĂILA, (Urmare din pag. II mai mult imaginea participam totale, a tuturor oamenilor, sufletească şi materială, la ceasul teribilei înfruntări, a unităţii noastre consfinţite la bine şi consolidate acum, In faţa forţelor dezlănţuite ale naturii. In sfirşit, acceleratul care iniţial trebuia să ajungă la Galaţi, dar căruia apele i-au frînt drumul, s-a pus In mişcare Fereastra a devenit un ecran pe care Se succed cu repeziciune imagini, imagini de loc optimiste. Bălţi mari, cit cuprinzi cu ochii, au acoperit hectare fără număr din această vastă cîmpie, denumită — plastic — grînarul ţării. Uneori apar stîlpi, ce încearcă cu greu, ca nişte oameni istoviţi, să-şi ţină portativul sîrmelor deasupra sîrmelor furioase. Acolo unde apele s-au retras, peste suprafeţele in care porumbul sau griul abia încolţiseră, s-a aşternut o peliculă maronie. Şi peste tot, pe uliţele satelor, pe drumuri, noroiul obsedant, subţiat de apa ce a pus aici vremelnică stâpînire. Apropiindu-ne de Brăila zărim, tot din goana trenului, coroanele copacilor, zbuciumate de vijelia căreia aveam să-i simţim asprimea de la primii paşi prin oraşul dunărean. Oamenii acestui important centru al Industriei constructoare de maşini grele, al industriei hîrtiei şi celulozei, al şantierelor, au un ochi lucir metalice. Le citeşti parcă mima — prietenul Danubiu a devenit duşman temut — dar şi hotărîriea de a nu se lăsa învinşi. Ce-au Însemnat pentru ei ultimele 24 de ore ? Din Siretul revărsat peste maluri pătrund, pe o zonă apreciabilă, şuvoaie de apă. Deocamdată nu pot fi stăvilite. 200 de militari fac, în Zona cantonului 4 (între km 8 şi 8), lucrări pregătitoare pentru încercarea de a închide breşa. Pînă atunci apa Îşi continuă drumul nimicitor, La Nămoloasa, tot pe Siret, infiltraţiile ameninţă digul. Vîntul — care suflă cu o diabolică putere — naşte valuri neînchipuit de mari pe Dunăre. La Moraşu, de duminică noapte, cîteva sute de oameni, muncitori şi militari, scafandri, cu utilaje de toate felurile şi mărimile, dau o crunta bătălie cu Dunărea. Izbind digul insule! Mari a Brăilei, valurile au deversat, au pătruns hoţeşte pe dedesubt, au încercat să năruie titanica muncă a oamenilor. Cu apa pînă la piept. In valurile reci ca gheaţa şi şfichiuitoare ca biciul, oamenii aceştia — eroi veritabili, mai tari decit granitul — n-au lăsat, o clipă lucrul. Au implantat palplanşe, au întărit şi înălţat digul, au făcut tot ca omeneşte este posibil, nu s-au lăsat învinşi. La ora clnci transmit, aproape 11.000 de perechi de braţe işi pun voinicia în apărarea celor 158 de km de dig care înconjoară 72 000 de hectare de pâmînt fertil, însămlnţat cu porumb, gria şi floarea soarelui, pâmînt smuls aptelor cu şase ani în urmă, vizita pe care secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a făcut-o la 22 mai in judeţ, l-a îmbărbătat, l-a făcut să vadă şi mai clar cită nevoie este ca aceste pâmînturi roditoare să fie apărate de ghearele hrăpăreţe ale stihiei. Asociaţia sportivă Unirea Tricolor, cluburile Progresul Brăila şi Şcoala sportiva din localitate au donat material şi echipament sportiv în valoare de peste 11 000 Iei. Totodată, din veniturile obţinute prin organizarea unor manifestaţii sportive, vor fi depuşi 18 500 lei in contul sinistraţilor. La comandamentul Judeţean pentru apărarea împotriva inundaţiilor, am în faţă situaţia la zi a distrugerilor provocata : 6 LOCALITĂŢI INUNDATE TOTAL ŞI UNA PARŢIAL, 1 010 CASE LOVITE DE APA (DINTRE CARE 900 DISTRUSE TOTAL), 6097 PERSOANE EVACUATE, 11 660 HECTARE CU CULTURI PE CARE APELE LE-AU ÎNECAT. La ora aceasta, Inginerul Corneliu Popovici transmite veşti Îngrijorătoare. Apele Buzăului au atins cota 275 cm şi sint in creştere. Alertaţi comunele, cereţi oamenilor si fia la posturi ! Dar tot aici aul ce minuni au făcut oamenii acestor meleaguri în puţinele zile ce s-au scurs de la declanşarea calamităţilor : 74 245 ml consolidări simple şi complexe, peste 250 000 mc terasament, 25 000 ml suprabalţări, 62 000 ml banchete noi — numai la digul care imprejmuie „Bărăganul dintre ape“, marea Insulă îmbrăţişată acum pînă la sufocare de Dunăre. Dumitru Vişan, secretar al Comitetului de partid al Uzinei Laminorul, aflat la lucru împreună cu numeroşi laminorişti, spune : „In ultimele zile ara lucrat la trei diguri : la Siret, la Vărsătura şi la cheiul portului dunărean*, o spunea simplu, aşa cum vorbeşti despre o îndatorire. Lâslnd sculele, micrometrele şi riglele de calcul în stăpînirea Colegilor de schimb, predind ştafeta manetelor şi butoanelor liniilor automate, muncitorii preiau lopeţile, pentru a pune stavile în calea apelor, pentru a apăra bunurile comune. Fetele de la C.A.P. Sihleanu ştiu acum şi calcule Inginereşti despre indiguire. Aneta Hurmuzache şi prietenele ei au luptat cu vitejie bărbătească, imblînzind, pe cit s-a putut, furia potopului. Citesc, în ziarul „înainte“ sau în manuscrisele colegilor de la redacţia organului Comitetului judeţean Brăila al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean, ştiri care scot în evidenţă abnegaţia cu care oamenii îşi pun energiile în slujba apărării avutului tuturor, ştiri din fabrici care vorbesc despre vrednicia muncitorilor (fabrica Stînca s-a angajat să dea peste plan, pînă la 30 iunie, 2 500 de tone de ciment, Uzina de utilaj greu „Progresul“, Uzina „Laminorul“, alte fabrici şi întreprinderi înregistrează depăşiri record), ştiri despre emoţionanta solidaritate a cetăţenilor (ţăranii din Siliştea şi Muchea i-au primit frăţeşte pe Inundaţii din Cotul Lung, Vameşul şi Cotul Mihalea, Internatele liceelor din Brăila găzduiesc şi ele sinistraţi, centrele de colectare a lucrurilor pentru zonele calamitate cunosc o mare afluenţă, iar „Contul 2000“ se îmbogăţeşte pretutindeni, văzînd cu ochii. Cota apelor Dunării era luni, la Brăila, de 617 cm, cu zeci de cm, peste nivelul ei normal. Lupta nu s-a încheiat. Vor urma zile şi nopţi de bătălie pe viaţă şi pe moarte, pînă cînd acestui inspăimîntător balaur 11 va fi tăiat şi cel de-al şaptelea cap. Pînă atunci nimeni nu va cunoaşte odihna, aici pe malurile Dunării... Astăzi, sînt aşteptate să sosească la Brăila două grupe de cîte 25 de studenţi, una de la I.E.F.S., şi alta de la Institutul de Petrol şi gaze din Bucureşti. Cei 50 de studenţi îşi vor aduce contribuţia la consolidarea digului 11 a insulei mari a Brăilei. FABRICILE DE MATERIALE SPORTIVE DIN REGHIN LUCREAZĂ DIN PLIN Reghinul, primul oraş care a căzut victimă viiturilor Mureşului, reintră încetul cu încetul pe făgaşul vieţii normale. Inundaţia din 12—14 mai a lăsat pagube uriaşe. Zeci de persoane au rămas fără adăpost, pierzind aproape totul, întreprinderile au plătit şi ele un tribut greu. La cele două unităţi producătoare de material şi echipament sportiv, I.T.M.S. şi C.P.L., pagubele au însumat 500 000 şi respectiv 690 000 lei. La I.T.M.S., unde se fabrică mingi, ghete de fotbal şi alte produse din piele a avut mult de suferit, în special, secţia producţie-tălpuit Muncitorii, în frunte cu directorul I. Peter, au reuşit sa salveze o importantă cantitate de produse finite şi o parte a utilajului electric. Acum la I.T.M.S., după ce au fost înlăturate urmele inundaţiei, se lucrează din plin, iar pentru recuperarea zilelor de lucru pierdute, salariaţii au hotărît ca, temporar, să muncească zilnic 9 ore. La C.P.L. (Combinatul de prelucrare a lemnului), unde se fabrică renumitele ambarcaţiuni româneşti, cu care sportivii noştri au cîştigat atîţia lauri, precum şi alte materiale sportive pe bază de lemn, Mureşul a făcut ravagii mari. Au fost luate de valuri nu mai puţin de 24 de bărci universale 3602 săniuţe, 68 mese de ping-pong ş.a. pierzîndu-se, totodată, in viitoare, cantităţi mari de material lemnos din care se fabrică ambarcaţiuni populare şi de concurs, schiuri, rachete de tenis etc. Acum se lucrează in toate secţiile combinatului şi muncitorii depun eforturi mari pentru recuperarea producţiei pierdute in zilele de tristă amintire lucrînd cîteva săptămini, zilnic, 9 ore. L. MAIOR — coresp. - Bportul . TINERETUL SPORTIV RĂSPUNDE PREZENT!Î lAflăm de la o redacţie sosesc zilnic noi adeziuni din partea cluburilor, asociaţiilor, sportivilor, activiştilor sportivi, numerosului activ obştesc care îşi consacră timpul liber cauzei stadionului pentru ajutorarea întinselor zone ale patriei noastre vehement atacate de calamităţile naturale. Toate acestea se înscriu în consensul unanim de solidaritate prin care poporul nostru este hotărît să ţină piept urgiei şi să reconstruiască, cit mai degrabă, toate cele ce au fost distruse în zilele de nebunie a apelor. Este expresia hotăririi nestrămutate de a face — ca în ciuda tuturor vitregiilor — România socialistă să prospere şi să înflorească necontenit. • Sportivii din Botoşani —100 000 lei Alături de toţi oamenii muncii, sportivii din Botoşani, judeţ mai puţin afectat de calamitate, au hotărît să depună importante sume de bani în „Contul 2000“. Consiliul judeţean, în colaborare cu asociaţiile, a întocmit un program bogat de competiţii ale căror încasări vor fi donate în întregime sinistraţilor. După un calcul estimativ, în plus, din contribuţiile personale şi din întrecerile programate pinâ la sfîrşitul anului se vor aduna încă 70 000 lei. în total, botoşânenii vor contribui cu, aproximativ 100 000 lei. GH. JANCA, coresp. : Planul clubului Biroul popularului club bucureştean Progresul a întocmit un plan amplu pentru adunarea fondurilor în vederea ajutorării sinistraţilor. Suma totală pe care şi-o propune această organizaţie sportivă este de peste 240 000 lei, reprezentînd : 30 000 lei — venituri din manifestaţii sportive 6 000 lei — organizarea unui Seri cultural-sportive . Piatra Neamț In „Contul 2 000“ au depus : 1 000 lei — Colegiul de arbitri de fotbal din Roman 3 200 lei — componenţii echipelor de fotbal şi volei fete „Ceahlăul“ P. Neamţ 1000 lei — Asociaţia sportivă „Cimentul“ Bicaz. 2 000 lei — Şcoala sportivă din P. Neamţ 500 lei — Asociaţia sportivă „Comerţul“ P. Neamţ. De asemenea, se vor organiza, in Întreg judeţul, numeroase competiţii ale căror încasări se vor dona sinistraţilor. V. RADU — coresp. Progresul Bucureşti... 27 000 lei — materiale şi echipament sportiv 5 000 lei — veselă pentru familiile sinistrate 42 000 lei — donaţii din salariul lucrătorilor clubului 10 000 lei — renunţarea la chirii pentru bazele sportive 100 000 lei — economii din bugetul calendarului competiţional 20 000 lei — economii la alte capitole bugetare. 2 000 lei — depuneri ale salariaţilor. CUMPLITĂ AŞTEPTARE (Urmare din pag. 1) se pregăteşte să primească o sticlă de şampanie pe pîntece ? Gîndul se duce prea departe : azi sudorii sînt la cinste. Unul dintre ei, Gheorghe Alexe, canoist fruntaş al asociaţiei Ancora, va intra curînd pe neîncăpătorul panou de onoare al acestor zile in care e greu să-i diferenţiezi pe unii, din noianul de bărbăţie al colectivităţii. Intr-una din nopţile trecute, cînd comandamentul local a hotărît planuri de bătaie pentru stăvilirea furiei presupuse a Dunării asupra incintei şantierului, ciţiva tineri de la căminul muncitoresc au aflat că vechiul hangar cu ambarcaţii se va găsi în pericol. Au renunţat la somn şi au cărat cu miiuie lor grijulii gingaşele bărci la loc ferit. Au fost atunci, lingă numitul sudor, alţi canoişti şi caiacişti, timplarii Marin Potirniche şi Romeo Cristea, ajustorul Enache Dragan, care s-au alăturat marangozului Dumitru Varenic, antrenorului Severin Panait şi secretarului asociaţiei, Constantin Alexandrescu. Se Înalţă digul de 8 km pină spre staţia de sortare a minereului. In curtea şantierului, spre Dunăre, digul e sprijinit cu foi de tablă groasă, sudate, cele ce mîine, poimline vor reveni la destinaţia lor firească : structura metalică a vaselor In construcţie. Totul e pus In joc pentru salvgardarea bunurilor. Şi teama cetăţeanului din cartierul de jos, care, ferindu-se ţi de Prut şl de Dunăre, îşi dărimă singur casa, este — în tot tragismul actului — numai un semn singular al acestor zile cumplite clnd descoperim, tot mai evident, forţa colectivităţii. MEDIAŞUL DE DOUĂ ORI SUB APĂ Eroismul unor sportivi Străvechiul oraş Mediaş, care în urmă cu trei ani a împlinit respectabila virată de şapte secole, a fost inundat, în decurs de zece zile, pentru a doua oară. Necruţâtoarea Tîrnavă, în matca căreia vara de abia găseşti un loc unde să faci o baie, a produs acum o catastrofă de proporţii gigantice cum nu-şi amintesc nici cei mai bătrîni locuitori, ţi nu pomenesc nici documentele vremii. Din seara zilei de 13 mai, cînd s-a dat prima alarmă, şi pînă azi, luni 25 mai, medieşenii au trăit zile şi nopţi de groază. Au fost sub apele murdare ale Tîrnavei Mari cartiere întregi şi zona industrială a oraşului. Au rămas fără adăpost mii de persoane, nemaivorbind de bunurile locuitorilor, ale întreprinderilor luate de viitoare. O dată cu prima inundaţie au fost atacate de ape şi bazele sportive ale oraşului. La ora actuală se poate spune că Mediașul nu mai are aproape nici o amenajare sportivă. Au fost distruse complet bazele Gaz metan (teren de fotbal, vestiare, o parte din tribune, ştrand, popicărie), Sparta (teren de fotbal), Record (teren de fotbal), Textila (terenuri de fotbal, handbal, tenis şi ştrand), Voinţa (poligon de tir). La acestea se mai adaugă un bogat inventar de echipament sportiv, distrus in totalitate. Pagubele pricinuite de inundaţie patrimoniului sportiv din Mediaş depăşesc suma de 2 milioane de lei. Cea de a doua inundaţie s-a produs începind de duminică seara. Deşi de această dată cantitatea de apă care a năvălit asupra oraşului a fost mai mică, ea a acoperit din nou străzi întregi şi fabrici. Se află iarăşi sub apă cartierul Bratei, zona din împrejurimile întreprinderii Automecanica, fabrica Tîrnava. Luni dimineaţa timpul s-a ameliorat, ploile s-au oprit şi astfel cota Tîrnavei staţionează. Acum, mii de oameni lucrează in toate zonele calamitate la repararea digului (între cele două poduri), la evacuarea inventarului şi a bunurilor personale din clădirile aflate sub apă,, la punerea în funcţiune a secţiilor întreprinderilor. După ce se vor retrage apele munca va continua şi mai intens. Tineretul se află în primele rînduri ale acestei uriaşe bătălii pe care o duc acum toţi medieşenii. Chiar şi în zilele de groază ale primei Inundaţii, sportivii nu şi-au cruţat eforturile, unii dintre ei făcind adevărate acte de vitejie. Se vorbeşte, de pildă, despre antrenorul echipei de fotbal Gaz metan, M. Luca, care, cu o plută improvizată, apoi cu o barcă, a salvat 30 de persoane şi numeroase bunuri personale ale sinistraţilor. Mult timp nu-l vor uita cele 8 familii din cartierul Vasea pe tânărul baschetbalist V. Zdrenghea (din lotul naţional de juniori) aflat în fruntea unui grup de oameni care a salvat o bună parte din lucrurile acestora, ameninţate de ape. Cu toate nenorocirile pe care le-au suferit în aceste două sfiptămini, locuitorii Mediaşului nu şi-au pierdut curajul. Încrederea in forţele lor. Cu ajutorul Întregii ţări, printr-o muncă asiduă, viaţa îşi va relua cursul normal. 7. RIŞNOVEANU corespondent urcat se mai află trei sighişoreni. Unul dintre ei, Wilhelm Heidemann, este dispus să-mi relateze cîteva crâmpeie din orele de apocalips ale nopţii de sâmbătă spre duminică . „Mă odihneam. Lucrasem plnă la ora 23. La 4 dimineaţa urma să plec la desfundarea unei guri de canal din strada Clujului. Deodată aud urlind sirenele fabricilor. Apoi, cineva imi bate in fereastră şi imi spune că urgia s-a abătut iarăşi asupra noastră. începem evacuarea oamenilor, a bunurilor, care mai putuseră fi salvate după prima catastrofă“. Prietenul meu continuă să-mi vorbească. Imi spune că de astă dată nu s-au înregistrat victime omeneşti. Comandamentul special a acţionat foarte operativ. In câteva ore, cit am stat în Sighişoara, am văzut — atît cit s-a putut vedea de pe pluta improvizată ţi apoi de pe acoperişul gării oraşului — rănile adinci lăsate de muntele uriaş al Tîrnavei revărsate: întregul cartier „7 Noiembrie“ cufundat în apă. La fal aleea Teilor. Fabrica de mătase, cea de lină şi fabrica de bumbac sînt una cu Tîrnava. Dar in cele cîteva ore cit am stat în Sighişoara, am văzut şi altceva: voinţa neclintită a cetăţenilor de a preface totul, cărămidă cu cărămidă, pentru ca Sighişoara să devină iarăşi unul dintre cele mai frumoase oraşe ale Transilvaniei. Iar la această operă de reconstrucţie îşi dau contribuţia lor totală oamenii muncii, români, maghiari şi germani, intr-o deplină unitate. O unitate pe care — chiar dacă Tîrnava se va mai revărsa — nu o va putea în------------------------ SIGHIȘOARA, (Urmare din pag. I) Şi Concurs în Pentru a veni în sprijinul populaţiei sinistrate. Automobil Clubul Român organizează în Bucureşti, pe bulevardul Leontin Sălăjan, la 31 mai (dată la care ar fi trebuit să aibă loc Raliul Mureşului, cu plecarea din Tg. Mureş), un concurs de viteză în circuit. Sunt invitaţi a lua parte Capitală toţi automobiliştii cu o practică de minimum 2 ani, cu sau fără licenţă de concurent. înscrierile se fac pînă în ziua de 29 mai la sediul A.C.R., str. Nikos Beloiannis nr. 27, sectorul 1, Bucureşti, serviciul competiţii, zilnic între orele 8—14,00, iar marți şi vineri între 18,00—20,00. PRIMĂVARA AUTOMOBILISMULUI Spre deosebire de ceea ce se întâmplă în raliurile consacraţilor, organizarea Raliului începătorilor, al celor care conduc de cel puţin 5 ani, ar putea primi calificativul „foarte bine“. Iniţiatorii competiţiei (sprijiniţi de organele de circulaţie, C.E.C., A.D.A.S., Uzina Danubiana, Administraţia Pronosport), au acumulat toate forţele necesare reuşitei. Concurenţii nu au avut probleme cu traseul (poate prea uşor), iar arbitrii au cronometrat corect, cu o notă deosebită pentru postul de la bifurcaţia Urziceni—Buzău, unde placarde vizibile de la 10 m indicau timpul orar. La fel de reuşită a fost festivitatea de închidere. Toate acestea au demonstrat că, în sfîrşit, o dată cu ,,Raliul primăverii“ a venit şi o primăvară în rîndul organizatorilor de raliuri , sperăm să fie de bun augur. Manifestarea a fost cu adevărat sportivă. Fiat 600 bate la puncte pe Fiat 124 . Roman Lucia — Vass Adriana înving fără drept de apel la celelalte echipaje feminine ; sibianul Kestner sprintează elegant în proba de slalom, dovedind prin aceasta că simpaticul Adrian Mureșan are dreptate atunci cînd spune : „Reuşita probei de slalom se datoreşte enormului antrenament făcut pe străzile oraşelor noastre, unde numărul gropilor depăşeşte uneori pe cel al jaloanelor din concurs“. Diversitatea meseriilor (arhitect, zidar, mecanic auto, medic, profesor, inginer, regizor, pictor etc.), gama largă a vîrstelor (23—54 ani) precum şi prezenţa la start a 8 concurente, au arătat deosebita atracţie pe care o reprezintă „sportul la volan“ la noi în ţară. Au existat şi echipaje mixte, edificator fiind echipajul Doru Gîndu — Halina Lascăr, care a ocupat locul 3 în clasamentul general şi locul 2 la clasă pe un Trabant 601. O menţiune specială pentru fraţii Gaman din Piatra Neamţ care au venit să reprezinte frumosul lor oraş. Sperăm să nu mai fie singuri, in viitor. Braşovenii Ludu şi Simu nu au fost la înălţimea campionilor de la Poalele Tîmpei, cu toate că pe parcurs ne-au spus : „Vrem să nu facem de râs Braşovul, deci vom învinge“. Au avut pene de cauciuc, nu şi-au dozat suficient forţele la depanare, iar la slalom Ludu a dănmat 3 jaloane, „timpul“ nefiind suficient. Pe viitor sperăm mai mult, sau mai precis sperăm in realizarea sloganului enunţat de Ludiu. Au existat şi echipaje precum Criveanu , Tutunaru care, în pofida panei de dinamo, au ajuns pe locul 2 în clasamentul general şi pe locul 1 la clasă, dovedind o tenacitate deosebită, putem spune chiar înflăcărată, aidoma culorii roşii a maşinii. Sperăm ca frumoasa reuşită să-i facă mai temperaţi pe viitor — nu la volan — ci— în afară. Ca un „happy end“ a fost decernarea premiilor oferite de către Şcoala de şoferi amatori din Bucureşti, A.D.A.S., C.E.C., Danubiana, A.S. Pronosport, celor merituoşi. în plus, A.D.A.S. a oferit poliţe de asigurare tuturor participanţilor. O surpriză prin tragere la sorţi, frumoasa balerină Crenguţa Cumbary cîştigă un combinezon de automobilist, oferit de Uzina Danubiana, Ileana ILIESCU . 5. Ştiinţa 6. Farul 7. Politehnica 8. Rulmentul 9. Sibiu 10. Agronomia 11. Valeaa 12. Progresul DE LA UN BUT LA ALTUL CLASAMENT 1. Grivita le 1» 1 o S7»:iaro a» 2. Steaua 21 18 1 3 357:127 59 3. Universitatea 20 15 0 5 193: 91 50 4. Dinamo 21 13 3 5 372:127 50 11 11 S S 169:121 48 22 9 2 11 170:163 42 20 10 1 9 138: 88 41 22 7 2 13 104:138 38 20 S 3 12 88:227 33 21 8 115 128:231 32 22 4 1 17 141:288 31 II MU 74:368 13 • In cadrul primei etape a calificărilor pentru divizia A la rugby s-au disputat pe stadionul Tineretului două meciuri : Electroputere Craiova — Cimentul Medgidia si Rapid — Constructorul. In prima partidă, după un joc foarte slab din punct de vedere tehnic, a învins echipa craioveană cu 6—0 (3—0). A doua întilnire a adus faţă in faţă două foste divizionare , care emit şi anul acesta justificate pretenţii de promovare. Meciul a fost frumos şi, în ciuda dominării Constructorului, scorul a rămas alb. (GEO RAETKY) . La Casablanca se desfăşoară lucrările celui de-al 28-lea congres al federaţiei internaţionale de rugby. S-a stabilit că în preliminariile competiţiei „Cupa Naţiunilor" — F.I.BA, ediţia 1971, să participe echipele Belgiei, Spaniei, Cehoslovaciei şi Iugoslaviei. Echipele Franţei, României, Marocului şi Italiei sunt calificate de drept în turneul final. „Cupa Naţiunilor" pentru echipele de juniori va avea loc anul viitor in Maroc. In 1972 această competiţie se va desfăşura în Italia. In anul 1973 ea va fi găzduită la București, iar în anul 1974 va fi organizată le federația din R. F. a Germaniei. 1 fe 913 (6347) . A CÎȘTIGAT] fe.4 TOULON! R. C. Toulon, echipa în care activează rugbystul român Demian, a reuşit o performanţă de răsunet, ciştigînd trofeul „Yves-de-Manoir". In finala disputată la Paris, echipa lui Demian a învins puternica formaţie Agen cu scorul de 25—22 (17—9), obţinind astfel o frumoasă victorie în tradiționala competiția a rugbyului francez. CLASAMENTE, CATEGORIA A FEMININ MASCULIN 1. Unlv. Tlm. 28 19 3 4 316:240 41 2. Unlv. Buc. 25 17 4 4 326:250 38 3. Confecția 26 18 3 7 328:293 35 4. I.E.F.S. 28 11 2 13 351-248 24 5. Constructorul Timişoara 28 8 1 14164:276 11 6. Rulmentul Braşov 26 9 8 14 294:328 21 7. Rapid 26 8 4 14 281:308 20 8. Voința Od. 24 8 3 13 244.263 19 9. C.S.M. Sibiu 26 8 3 18 221.377 19 10. Progresul UT 414 188.337 11 1. Steaua 2. Din. Buc. 3. Univ. au 4. Univ. Buc. 5. Polic. Tim. 6. Voința Buc. 7. Din. Braşov 8. Din. Bacău 9. Minerul Baia Mare 18. Rafinăria Telsajsn 25 24 0 1 463.322 48 25 17 2 6 395.323 36 24 14 1 9 343.333 29 24 13 2 9 356 :329 28 25 11 4 10 370:337 28 25 8 3 13 400:457 21 24 B 2 18 370:368 20 24 8 1 18 348:392 17 23 S 2 18 389-494 11 gS 1 121 143:451 T „MECIUL SECOLULUI“ In chioșcurile it ilftuart a presai sa află numdrui I al i.Raviitsi la Șah, consacrat ■Meciului secolului*, U.R.S.S. — Echipa Lumii, itifisurai In martia apriUa la Belgrad. iubitorii sportului mintii vor găti tn ta comentata si m notarU toata ala t» ia partida alt toastai bitiinirl «pocal«, raportata, interviuri, iaelarații, amănunta Inedite culese ia tai doi gatatari români sara am ermgrli is* tUniraa. Tirajul fiind limitat, prdbifl-vd sd od procurați apati exemplar la antologia tahin*.