Sportul, mai 1970 (Anul 26, nr. 890-918)

1970-05-26 / nr. 913

Pag. f­ 2-a PE MARELE FRONT AL APELOR Oltul se răzvrăteşte din nou In ultima corespondenţă transmisă din Rm. Vîlcea anunţam, cu mare satis­facţii, că Oltul a fost in­­frnnt. De fapt, se cîştigase o bătălie dar nu şi răz­boiul. Oamenii erau feri­ciţi că au scăpat de urgia apelor care au transformat ţara noastră într-o uriaşă lagună. Dar liniştea ultime­lor zile s-a dovedit a fi una dinaintea furtunii­ comunei Mihaieşti­, apele au invadat o suprafaţă de peste 30 de hectare şi continuă să înainteze. Ţăranii cooperatori de aici, ajutaţi — în princi­pal — de militari, dau o cruntă bătălie cu micuţul pî­­rîu Govora, care s-a trans­format, în cîteva ore, într-un­ adevărat fluviu. Oamenii şi animalele sînt in afară de orice pericol. în cel mai nordic punct al judeţului, la Cîineni, s-au în­registrat însă şi victime. Populaţia este evacuată şi toate forţele umane lucrea­ză, fără întrerupere, de peste 24 de ore la Construirea unui dig de apărare Circulaţia, pe şoseaua Rm. Vîlcea — Sibiu, a fost întreruptă. Ploi­le dezlănţuite au acoperit cu apă această principală cale de acces spre Ardeal, în punc­tul Lotrişor. Sute de autoca­mioane cu alimente, medica­mente şi obiecte trimise si­nistraţilor au fost oprite din drum. La comandamentul ju­deţean nu au sosit încă infor­maţii despre situaţia căii fe­rate. Deocamdată, s-ar părea că ea este în afară de peri­col.­­ Foarte greu lovit a fost o­­raşul Drăgăşani, unde au tre­buit să fie evacuate, pînă a­­cum, 131 de familii In ciuda situaţiei grele şi ameninţătoare, oamenii luptă cu hotărîre, toate forţele fi­ind coalizate împotriva vici­situdinilor naturii Şi deşi a­­pele Oltului cresc mereu, ni­căieri nu am auzit cuvîntul frică, n-am văzut panică. Calmul şi eroica dăruire ca­racterizează atmosfera, din aceste ore, în judeţul Vîlcea. „Pericolul este, intr-adevăr, foarte mare, mult mai mare decit ne-am fi închipuit — îmi spunea un tovarăş din comandamentul judeţean — dar suntem­ hotărîţi să facem totul ce omeneşte va fi po­sibil pentru a îngenunchea Oltul. Oltul acesta, pe care-l iubim atît de mult şi care, parcă, a înnebunit cu totul*. De ieri, de la prînz, cînd co­mandamentul central de lup­tă împotriva inundaţiilor a anunţat, pe calea undelor, că apele Oltului au atins nivele extrem de periculoase, la Fă­găraş, Sebeş şi Cornet, şi cu viitura urmează să ajungă în cursul nopţii de duminică spre luni la Rm Vîlcea, întreg oraşul s-a aliat în alarmă. După amiază, neliniştea a în­ceput să crească, iar spre seară toţi locuitorii s-au so­cotit mobilizaţi. Mii de oa­meni se îndreptau spre punc­tul Ostroveni, cel mai ame­ninţat de apele năvalnice. 10 000 de saci cu nisip au barat, la marginea oraşului Rm. Vîlcea, Oltul. Oltul, însă, creşte vertiginos. Azi dimi­neaţă (n.r. luni), la ora 7, el atinsese cota de 350 cm, cu 30 de centimetri mai mult decit se prevăzuse. La ora 10, cota era de 361 cm ! în­treprinderea „11 Iunie" este grav ameninţată. Cu tot erois­mul de care au dat dovadă oamenii în această noapte albă, Oltul s-a dovedit puter­nic. Apele sale pătrunseseră, încă de la ora 6, pe străzile Horia şi Cloşca. Imediat, membrii comandamentului municipal s-au deplasat la faţa locului. La ora cînd transmit a început evacua­rea populaţiei. Dacă la Rm. Vîlcea pierde­rile sînt, deocamdată, nu prea mari, în celelalte localităţi, de pe malul rîului, situaţia a început să devină critică. La punctul Munteni (din raza Rm. vîlcea, an mai 1670 la ele se vor încasa 15 000 lei. Dan VLAD Pachete, mii şi mii de pachete. Ele poartă spre sinistraţi nu numai ajutoarele atit de necesare supravieţuirii, dar şi căldura inimilor unei întregi naţiuni, strins unită şi la bine şi la rău DRAMATICĂ ÎNCLEŞTARE LA BRĂILA, (Urmare din pag. II mai mult imaginea participam totale, a tuturor oamenilor, su­fletească şi materială, la ceasul teribilei înfruntări, a unităţii noastre consfinţite la bine şi consolidate acum, In faţa for­ţelor dezlănţuite ale naturii. In sfirşit, acceleratul care ini­ţial trebuia să ajungă la Galaţi, dar căruia apele i-au frînt dru­mul, s-a pus In mişcare Fe­reastra a devenit un ecran pe care Se succed cu repeziciune imagini, imagini de loc opti­miste. Bălţi mari, cit cuprinzi cu ochii, au acoperit hectare fără număr din această vastă cîmpie, denumită — plastic — grînarul ţării. Uneori apar stîlpi, ce încearcă cu greu, ca nişte oameni istoviţi, să-şi ţină por­tativul sîrmelor deasupra sîr­­melor furioase. Acolo unde apele s-au retras, peste suprafeţele in care porumbul sau griul abia încolţiseră, s-a aşternut o peli­culă maronie. Şi peste tot, pe uliţele satelor, pe drumuri, no­roiul obsedant, subţiat de apa ce a pus aici vremelnică stâ­­pînire. Apropiindu-ne de Brăila zărim, tot din goana trenului, coroanele copacilor, zbuciumate de vijelia căreia aveam să-i simţim asprimea de la primii paşi prin oraşul dunărean. Oa­menii acestui important centru al Industriei constructoare de maşini grele, al industriei hîr­­tiei şi celulozei, al şantierelor, au un ochi lucir­ metalice. Le citeşti parcă mim­a — prietenul Danubiu a devenit duşman te­mut — dar şi hotărîriea de a nu se lăsa învinşi. Ce-au Însemnat pentru ei ul­timele 24 de ore ? Din Siretul revărsat peste maluri pătrund, pe o zonă apreciabilă, şuvoaie de apă. Deocamdată nu pot fi stăvilite. 200 de militari fac, în Zona cantonului 4 (între km 8 şi 8), lucrări pregătitoare pen­tru încercarea de a închide breşa. Pînă atunci apa Îşi con­tinuă drumul nimicitor, La Nă­moloasa, tot pe Siret, infiltra­ţiile ameninţă digul. Vîntul — care suflă cu o diabolică pu­tere — naşte valuri neînchipuit de mari pe Dunăre. La Moraşu, de duminică noapte, cîteva sute de oameni, muncitori şi militari, scafandri, cu utilaje de toate felurile şi mărimile, dau o crunta bătălie cu Dunărea. Iz­bind digul insule! Mari a Brăi­lei, valurile au deversat, au pă­truns hoţeşte pe dedesubt, au încercat să năruie titanica mun­că a oamenilor. Cu apa pînă la piept. In valurile reci ca ghea­ţa şi şfichiuitoare ca biciul, oa­menii aceştia — eroi veritabili, mai tari decit granitul — n-au lăsat, o clipă lucrul. Au im­plantat palplanşe, au întărit şi înălţat digul, au făcut tot ca omeneşte este posibil, nu s-au lăsat învinşi. La ora clnci trans­mit, aproape 11.000 de perechi de braţe işi pun voinicia în a­­părarea celor 158 de km de dig care înconjoară 72 000 de hec­tare de pâmînt fertil, însămlnţat cu porumb, gria şi floarea soa­relui, pâmînt smuls aptelor cu şase ani în urmă, vizita pe care secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a făcut-o la 22 mai in judeţ, l-a îmbărbătat, l-a făcut să vadă şi mai clar cită nevoie este ca aceste pâmînturi roditoare să fie apărate de ghearele hră­păreţe ale stihiei. Asociaţia sportivă Unirea Tricolor, cluburile Progresul Brăila şi Şcoala sportiva din localitate au donat material şi echipament sportiv în valoare de peste 11 000 Iei. Totodată, din veniturile obţinute prin organizarea unor manifestaţii sportive, vor fi depuşi 18 500 lei in contul sinistraţilor. La comandamentul Judeţean pentru apărarea împotriva inun­daţiilor, am în faţă situaţia la zi a distrugerilor provocata : 6 LO­CALITĂŢI INUNDATE TOTAL ŞI UNA PARŢIAL, 1 010 CASE LOVITE DE APA (DINTRE CARE 900 DISTRUSE TOTAL), 6097 PER­SOANE EVACUATE, 11 660 HEC­TARE CU CULTURI PE CARE APELE LE-AU ÎNECAT. La ora aceasta, Inginerul Cor­­neliu Popovici transmite veşti În­grijorătoare.­­ Apele Buzăului au atins cota 275 cm şi sint in creştere. Alertaţi comunele, cereţi oamenilor si fia la posturi ! Dar tot aici aul ce minuni au făcut oamenii acestor meleaguri în puţinele zile ce s-au scurs de la declanşarea calamităţilor : 74 245 ml consolidări simple şi complexe, peste 250 000 mc terasa­­ment, 25 000 ml suprab­alţări, 62 000 ml banchete noi — numai la digul care imprejmuie „Bără­ganul dintre ape“, marea Insulă îmbrăţişată acum pînă la sufo­care de Dunăre. Dumitru Vişan, secretar al Comitetului de partid al Uzinei Laminorul, aflat la lucru împreună cu numeroşi laminorişti, spune : „In ultimele zile ara lu­crat la trei diguri : la Siret, la Vărsătura şi la cheiul portului du­nărean*, o spunea simplu, aşa cum vorbeşti despre o îndatorire. Lâslnd sculele, micrometrele şi riglele de calcul în stăpînirea Co­legilor de schimb, predind ştafeta manetelor şi butoanelor liniilor automate, muncitorii preiau lope­­ţile, pentru a pune stavile în ca­lea apelor, pentru a apăra bunu­rile comune. Fetele de la C.A.P. Sihleanu ştiu acum şi calcule Inginereşti despre indiguire. Aneta Hurmuzache şi prietenele ei au luptat cu vitejie bărbătească, imblînzind, pe cit s-a putut, furia potopului. Citesc, în ziarul „înainte“ sau în manuscrisele colegilor de la re­dacţia organului Comitetului ju­deţean Brăila al P.C.R. şi al Con­siliului popular judeţean, ştiri care scot în evidenţă abnegaţia cu care oamenii îşi pun energiile în slujba apărării avutului tutu­­ror, ştiri din fabrici care vorbesc despre vrednicia muncitorilor (fa­brica Stînca s-a angajat să dea peste plan, pînă la 30 iunie, 2 500 de tone de ciment, Uzina de uti­laj greu „Progresul“, Uzina „La­minorul“, alte fabrici şi între­prinderi înregistrează depăşiri re­cord), ştiri despre emoţionanta so­lidaritate a cetăţenilor (ţăranii din Siliştea şi Muchea i-au pri­mit frăţeşte pe Inundaţii din Cotul Lung, Vameşul şi Cotul Mihalea, Internatele liceelor din Brăila găz­duiesc şi ele sinistraţi, centrele de colectare a lucrurilor pentru zonele calamitate cunosc o mare afluenţă, iar „Contul 2000“ se îm­bogăţeşte pretutindeni, văzînd cu ochii­. Cota apelor Dunării era luni, la Brăila, de 617 cm, cu zeci de cm, peste nivelul ei normal. Lupta nu s-a încheiat. Vor urma zile şi nopţi de bătălie pe viaţă şi pe moarte, pînă cînd acestui inspăi­­mîntător balaur 11 va fi tăiat şi­­ cel de-al şaptelea cap. Pînă atunci nimeni nu va cu­noaşte odihna, aici pe malurile Dunării... Astăzi, sînt aşteptate să sosească la Brăila două grupe de cîte 25 de studenţi, una de la I.E.F.S., şi alta de la Institutul de Petrol şi gaze din Bucureşti. Cei 50 de studenţi îşi vor aduce contribuţia la consolidarea digului 11 a insu­lei mari a Brăilei. FABRICILE DE MATERIALE SPORTIVE DIN REGHIN LUCREAZĂ DIN PLIN Reghinul, primul oraş care a căzut victimă viiturilor Mure­şului, reintră încetul cu încetul pe făgaşul vieţii normale. Inundaţia din 12—14 mai a lăsat pagube uriaşe. Zeci de per­soane au rămas fără adăpost, pierzind aproape totul, între­prinderile au plătit şi ele un tribut greu. La cele două uni­tăţi producătoare de material şi echipament sportiv, I.T.M.S. şi C.P.L., pagubele au însumat 500 000 şi respectiv 690 000 lei. La I.T.M.S., unde se fabrică mingi, ghete de fotbal şi alte produse din piele a avut mult de suferit, în special, secţia producţie-tălpuit Muncitorii, în frunte cu directorul I. Peter, au reuşit sa salveze o importantă cantitate de produse finite şi o parte a utilajului electric. Acum la I.T.M.S., după ce au fost înlăturate urmele inundaţiei, se lucrează din plin, iar pentru recuperarea zilelor de lucru pierdute, salariaţii au hotărît ca, temporar, să muncească zilnic 9 ore. La C.P.L. (Combinatul de prelucrare a lemnului), unde se fabrică renumitele ambarcaţiuni româneşti, cu care sportivii noştri au cîştigat atîţia lauri, precum şi alte materiale spor­tive pe bază de lemn, Mureşul a făcut ravagii mari. Au fost luate de valuri nu mai puţin de 24 de bărci universale 3602 săniuţe, 68 mese de ping-pong ş.a. pierzîndu-se, tot­odată, in viitoare, cantităţi mari de material lemnos din care se fabrică ambarcaţiuni populare şi de concurs, schiuri, ra­chete de tenis etc. Acum se lucrează in toate secţiile combinatului şi munci­torii depun eforturi mari pentru recuperarea producţiei pierdute in zilele de tristă amintire lucrînd cîteva săptăm­ini, zilnic, 9 ore. L. MAIOR — coresp. - Bportu­l . TINERETUL SPORTIV RĂSPUNDE PREZENT!έ l­Aflăm de la o redacţie sosesc zilnic noi adeziuni din partea clu­burilor, asociaţiilor, sportivilor, activiştilor sportivi, numerosului activ obştesc care îşi consacră timpul liber cauzei stadionului pentru ajutorarea întinselor zone ale pa­triei noastre vehement atacate de calamităţile naturale. Toate acestea se înscriu în consensul unanim de solidari­tate prin care poporul nostru este hotărît să ţină piept urgiei şi să reconstruiască, cit mai degrabă, toate cele ce au fost distruse în zilele de nebunie a apelor. Este expresia hotăririi nestrămutate de a face — ca în ciuda tuturor vitregiilor — România socialistă să prospere şi să înflorească necontenit. • Sportivii din Botoşani —100 000 lei Alături de toţi oamenii muncii, sportivii din Boto­şani, judeţ mai puţin afectat de calamitate, au hotărît să depună importante sume de bani în „Contul 2­000“. Consi­liul judeţean, în colaborare cu asociaţiile, a întocmit un program bogat de competiţii ale căror încasări vor fi do­nate în întregime sinistraţi­lor. După un calcul estimativ, în plus, din contribuţiile personale şi din întrecerile programate pinâ la sfîrşitul anului se vor aduna încă 70 000 lei. în total, botoşâ­­nenii vor contribui cu, apro­ximativ 100 000 lei. GH. JANCA, coresp. : Planul clubului Biroul popularului club bucureştean Progresul a în­tocmit un plan amplu pentru adunarea fondurilor în vede­rea ajutorării sinistraţilor. Suma totală pe care şi-o pro­pune această organizaţie spor­tivă este de peste 240 000 lei, reprezentînd : 30 000 lei — venituri din manifestaţii sportive 6 000 lei — organizarea unui Seri cult­ural-sportive . Piatra Neamț In „Contul 2 000“ au de­pus : 1 000 lei — Colegiul de ar­bitri de fotbal din Roman 3 200 lei — componenţii e­­chipelor de fotbal şi volei fete „Ceahlăul“ P. Neamţ 1000 lei — Asociaţia spor­tivă „Cimentul“ Bicaz. 2 000 lei — Şcoala sportivă din P. Neamţ 500 lei — Asociaţia sporti­vă „Comerţul“ P. Neamţ. De asemenea, se vor orga­niza, in Întreg judeţul, nu­meroase competiţii ale căror încasări se vor dona sinistra­ţilor. V. RADU — coresp. Progresul Bucureşti... 27 000 lei — materiale şi echipament sportiv 5 000 lei — veselă pentru familiile sinistrate 42 000 lei — donaţii din sa­lariul lucrătorilor clubului 10 000 lei — renunţarea la chirii pentru bazele sportive 100 000 lei — economii din bugetul calendarului compe­­tiţional 20 000 lei — economii la alte capitole bugetare. 2 000 lei — depuneri ale sa­lariaţilor. CUMPLITĂ AŞTEPTARE (Urmare din pag. 1) se pregăteşte să primească o sticlă de şampanie pe pîntece ? Gîndul se duce prea departe : azi sudorii sînt la cinste. Unul dintre ei, Gheorghe Alexe, ca­­noist fruntaş al asociaţiei An­cora, va intra curînd­­ pe neîncăpătorul panou de onoare al acestor zile in care e greu să-i diferenţiezi pe unii, din noianul de bărbăţie al colec­tivităţii. Intr-una din nopţile trecute, cînd comandamentul local a hotărît planuri de bătaie pen­tru stăvilirea furiei presupuse a Dunării asupra incintei şan­tierului, ciţiva tineri de la că­minul muncitoresc au aflat că vechiul hangar cu ambarcaţii se va găsi în pericol. Au re­nunţat la somn şi au cărat cu miiui­e lor grijulii gingaşele bărci la loc ferit. Au fost a­­tunci, lingă numitul sudor, alţi canoişti şi caiacişti, tim­­plarii Marin Potirniche şi Ro­meo Cristea, ajustorul Enache Dragan, care s-au alăturat ma­­rangozului Dumitru Varenic, antrenorului Severin Panait şi secretarului asociaţiei, Con­stantin Alexandrescu. Se Înalţă digul de 8 km pină spre staţia de sortare a minereu­lui. In curtea şantierului, spre Dunăre, digul e sprijinit cu foi de tablă groasă, sudate, cele ce mîine, poimline vor reveni la destinaţia lor fi­rească : structura metalică a vaselor In construcţie. To­tul e pus In joc pentru salv­gardarea bunurilor. Şi teama cetăţeanului din cartierul de jos, care, ferindu-se ţi de Prut şl de Dunăre, îşi dărimă singur casa, este — în tot tra­gismul actului — numai un semn singular al acestor zile cumplite clnd descoperim, tot mai evident, forţa colectivi­tăţii. MEDIAŞUL DE DOUĂ ORI SUB APĂ Eroismul unor sportivi Străvechiul oraş Mediaş, care în urmă cu trei ani a împlinit respectabila virată de şapte secole, a fost inundat, în decurs de zece zile, pen­tru a doua oară. Necruţâtoa­­rea Tîrnavă, în matca căreia vara de abia găseşti un loc unde să faci o baie, a pro­dus acum o catastrofă de pro­porţii gigantice cum nu-şi a­­mintesc nici cei mai bătrîni locuitori, ţi nu pomenesc nici documentele vremii. Din seara zilei de 13 mai, cînd s-a dat prima alarmă, şi pînă azi, luni 25 mai, me­­dieşenii au trăit zile şi nopţi de groază. Au fost sub apele murdare ale Tîrnavei Mari cartiere întregi şi zona in­dustrială a oraşului. Au ră­mas fără adăpost mii de per­soane, nemaivorbind de bu­nurile locuitorilor, ale între­prinderilor luate de viitoare. O dată cu prima inundaţie au fost atacate de ape şi bazele sportive ale oraşului. La ora actuală se poate spune că Mediașul nu mai are aproape nici o amenajare sportivă. Au fost distruse complet bazele Gaz metan (teren de fotbal, vestiare, o parte din tribune, ştrand, popicărie), Sparta (te­ren de fotbal), Record (teren de fotbal), Textila (terenuri de fotbal, handbal, tenis şi ştrand), Voinţa (poligon de tir). La acestea se mai adau­gă un bogat inventar de e­­chipament sportiv, distrus in totalitate. Pagubele pricinuite de inundaţie patrimoniului sportiv din Mediaş depăşesc suma de 2 milioane de lei. Cea de a doua inundaţie s-a produs începind de duminică seara. Deşi de­ această dată cantitatea de apă care a nă­vălit asupra oraşului a fost mai mică, ea a acoperit din nou străzi întregi şi fabrici. Se află iarăşi sub apă cartie­rul Bratei, zona din împre­jurimile întreprinderii Auto­­mecanica, fabrica Tîrnava. Luni dimineaţa timpul s-a amelio­rat, ploile s-au oprit şi astfel cota Tîrnavei staţionează. A­­cum, mii de oameni lucrează in toate zonele calamitate la repararea digului (între cele două poduri), la evacuarea inventarului şi a bunurilor personale din clădirile aflate sub apă,, la punerea în func­ţiune a secţiilor întreprinderi­lor. După ce se vor retrage apele munca va continua şi mai intens. Tineretul se află în primele rînduri ale acestei uriaşe bătălii pe care o duc acum toţi medieşenii. Chiar şi în zilele de groază ale primei Inundaţii, sportivii nu şi-au cruţat eforturile, u­­nii dintre ei făcind adevărate acte de vitejie. Se vorbeşte, de pildă, despre antrenorul echipei de fotbal Gaz metan, M. Luca, care, cu o plută im­provizată, apoi cu o barcă, a salvat 30 de persoane şi nu­meroase bunuri personale ale sinistraţilor. Mult timp nu-l vor uita cele 8 familii din cartierul Vasea pe tânărul bas­chetbalist V. Zdrenghea (din lotul naţional de juniori) aflat în fruntea unui grup de oa­meni care a salvat o bună parte din lucrurile acestora, ameninţate de ape. Cu toate nenorocirile pe care le-au suferit în aceste două sfiptămini, locuitorii Me­diaşului nu şi-au pierdut cu­rajul. Încrederea in forţele lor. Cu ajutorul Întregii ţări, printr-o muncă asiduă, viaţa îşi va relua cursul normal. 7. RIŞNOVEANU corespondent urcat se mai află trei sighi­­şoreni. Unul dintre ei, Wil­helm Heidemann, este dis­pus să-mi relateze cîteva crâmpeie din orele de apoca­lips ale nopţii de sâmbătă spre duminică . „Mă odihneam. Lucrasem plnă la ora 23. La 4 dimineaţa urma să plec la desfundarea unei guri de canal din strada Clujului. Deodată aud urlind sirenele fabricilor. Apoi, cineva imi bate in fereastră şi imi spu­ne că urgia s-a abătut iarăşi asupra noastră. începem eva­cuarea oamenilor, a bunuri­lor, care mai putuseră fi salvate după prima catas­trofă“. Prietenul meu continuă să-mi vorbească. Imi spune că de astă dată nu s-au în­registrat victime omeneşti. Comandamentul special a ac­ţionat foarte operativ. In câteva ore, cit am stat în Sighişoara, am văzut — atît cit s-a putut vedea de pe pluta improvizată ţi apoi de pe acoperişul gării oraşu­lui — rănile adinci lăsate de muntele uriaş al Tîrnavei revărsate: întregul cartier „7 Noiembrie“ cufundat în apă. La fal aleea Teilor. Fa­brica de mătase, cea de lină şi fabrica de bumbac sînt una cu Tîrnava. Dar in cele cîteva ore cit am stat în Si­ghişoara, am văzut şi altceva: voinţa neclintită a cetăţeni­lor de a p­reface totul, cără­midă cu cărămidă, pentru ca Sighişoara să devină iarăşi unul dintre cele mai frumoa­se oraşe ale Transilvaniei. Iar la această operă de re­construcţie îşi dau contribu­ţia lor totală oamenii mun­cii, români, maghiari şi ger­mani, intr-o deplină unitate. O unitate pe care — chiar dacă Tîrnava se va mai re­vărsa — nu o va putea în­­------------------------­ SIGHIȘOARA, (Urmare din pag. I) Şi Concurs în Pentru a veni în sprijinul populaţiei sinistrate. Automo­bil Clubul Român organi­zează în Bucureşti, pe bule­­vardul Leontin Sălăjan, la 31 mai (dată la care ar fi trebuit să aibă loc Raliul Mureşului, cu plecarea din Tg. Mureş), un concurs de viteză în circuit. Sunt invitaţi a lua parte Capitală toţi automobiliştii cu o prac­tică de minimum 2 ani, cu sau fără licenţă de con­curent. înscrierile se fac pînă în ziua de 29 mai la sediul A.C.R., str. Nikos Beloiannis nr. 27, sectorul 1, Bucureşti, serviciul competiţii, zilnic între orele 8—14,00, iar marți şi vineri între 18,00—20,00. PRIMĂVARA AUTOMOBILISMULUI Spre deosebire de ceea ce se în­tâmplă în raliuri­­le consacraţilor, organizarea Ra­liului începători­lor, al celor care conduc de cel puţin 5 ani, ar putea primi calificativul „foarte bine“. Iniţiatorii competiţiei (spriji­niţi de organele de circulaţie, C.E.C., A.D.A.S., Uzina Danu­biana, Administraţia Prono­sport), au acumulat toate for­ţele necesare reuşitei. Concu­renţii nu au avut probleme cu traseul (poate prea uşor), iar arbitrii au cronometrat corect, cu o notă deosebită pentru postul de la bifurc­a­­ţia Urziceni—Buzău, unde placarde vizibile de la 10 m indicau timpul orar. La fel de reuşită a fost festivitatea de închidere. Toate acestea au demonstrat că, în sfîrşit, o dată cu ,,Raliul primăverii“ a venit şi o primăvară în rîndul organizatorilor de ra­liuri , sperăm să fie de bun augur. Manifestarea a fost cu a­­devărat sportivă. Fiat 600 bate la puncte pe Fiat 124 . Roman Lucia — Vass Adria­na înving fără drept de apel la celelalte echipaje femini­ne ; sibianul Kestner sprin­­tează elegant în proba de slalom, dovedind prin aceasta că simpaticul Adrian Mure­­șan are dreptate atunci cînd spune : „Reuşita probei de slalom se datoreşte enormu­lui antrenament făcut pe străzile oraşelor noastre, unde numărul gropilor depăşeşte uneori pe cel al jaloanelor din concurs“. Diversitatea meseriilor (ar­hitect, zidar, mecanic auto, medic, profesor, inginer, re­gizor, pictor etc.), gama lar­gă a vîrstelor (23—54 ani) precum şi prezenţa la start a 8 concurente, au arătat deosebita atracţie pe care o reprezintă „sportul la volan“­ la noi în ţară. Au existat şi echipaje mix­te, edificator fiind echipajul Doru Gîndu — Halina Las­­căr, care a ocupat locul 3 în clasamentul general şi lo­cul 2 la clasă pe un Trabant 601. O menţiune specială pentru fraţii Gaman din Pia­tra Neamţ care au venit să reprezinte frumosul lor oraş. Sperăm să nu mai fie sin­guri, in viitor. Braşovenii Ludu şi Simu nu au fost la înălţimea cam­pionilor de la Poalele Tîm­­pei, cu toate că pe parcurs ne-au spus : „Vrem să nu facem de râs Braşovul, deci vom învinge“. Au avut pene de cauciuc, nu şi-au dozat suficient forţele la depanare, iar la slalom Ludu a dănmat 3 jaloane, „timpul“ nefiind suficient. Pe viitor sperăm mai mult, sau mai precis spe­răm in realizarea sloganului enunţat de Ludiu. Au existat şi echipaje pre­cum Criveanu , Tutunaru care, în pofida panei de di­namo, au ajuns pe locul 2 în clasamentul general şi pe lo­cul 1 la clasă, dovedind o tenacitate deosebită, putem spune chiar înflăcărată, aido­ma culorii roşii a maşinii. Sperăm ca frumoasa reuşită să-i facă mai temperaţi pe viitor — nu la volan — ci— în afară. Ca un „happy end“ a fost decernarea premiilor oferite de către Şcoala de şoferi a­­matori din Bucureşti, A.D.A.S., C.E.C., Danubiana, A.S. Pro­nosport, celor merituoşi. în plus, A.D.A.S. a oferit poliţe de asigurare tuturor partici­panţilor. O surpriză­­ prin tragere la sorţi, frumoasa ba­lerină Crenguţa Cumbary cîştigă un combinezon de au­tomobilist, oferit de Uzina Danubiana, Ileana ILIESCU . 5. Ştiinţa 6. Farul 7. Politehnica 8. Rulmentul 9. Sibiu 10. Agronomia 11. Valeaa 12. Progresul DE LA UN BUT LA ALTUL CLASAMENT 1. Grivita le 1» 1 o S7»:iaro a» 2. Steaua 21 18 1 3 357:127 59 3. Universitatea 20 15 0 5 193: 91 50 4. Dinamo 21 13 3 5 372:127 50 11 11 S S 169:121 48 22 9 2 11 170:163 42 20 10 1 9 138: 88 41 22 7 2 13 104:138 38 20 S 3 12 88:227 33 21 8 115 128:231 32 22 4 1 17 141:288 31 II MU 74:368 13 • In cadrul primei etape a calificărilor pentru divizia A la rugby s-au disputat pe stadionul Tineretului două meciuri : Electroputere Cra­iova — Cimentul Medgidia si Rapid — Constructorul. In prima partidă, după un joc foarte slab din punct de ve­dere tehnic, a învins echipa craioveană cu 6—0 (3—0). A doua întilnire a adus faţă in faţă două foste divizionare , care emit şi anul acesta jus­tificate pretenţii de promo­vare. Meciul a fost frumos şi, în ciuda dominării Con­structorului, scorul a rămas alb. (GEO RAETKY) . La Casablanca se desfă­şoară lucrările celui de-al 28-lea congres al federaţiei internaţionale de rugby. S-a stabilit că în preliminariile competiţiei „Cupa Naţiuni­lor" — F.I.BA, ediţia 1971, să participe echipele Belgiei, Spaniei, Cehoslovaciei şi Iu­goslaviei. Echipele Franţei, României, Marocului şi Italiei sunt calificate de drept în turneul final. „Cupa Naţiuni­lor" pentru echipele de ju­niori va avea loc anul viitor in Maroc. In 1972 această competiţie se va desfăşura în Italia. In anul 1973 ea va fi găzduită la București, iar în anul 1974 va fi organizată le federația din R. F. a Ger­maniei. 1 fe 913 (6347) . A CÎȘTIGAT] fe.­­4 TOULON! R. C. Toulon, echipa în care activează rugbystul ro­mân Demian, a reuşit o per­formanţă de răsunet, cişti­­gînd trofeul „Yves-de-Ma­­noir". In finala disputată la Paris, echipa lui Demian a învins puternica formaţie Agen cu scorul de 25—22 (17—9), obţinind astfel o frumoasă victorie în tradi­ționala competiția a rug­­byului francez. CLASAMENTE, CATEGORIA A FEMININ MASCULIN 1. Unlv. Tlm. 28 19 3 4 316:240 41 2. Unlv. Buc. 25 17 4 4 326:250 38 3. Confecția 26 18 3 7 328:293 35 4. I.E.F.S. 28 11 2 13 351-248 24 5. Constructorul Timişoara 28 8 1 14164:276 11 6. Rulmentul Braşov 26 9 8 14 294:328 21 7. Rapid 26 8 4 14 281:308 20 8. Voința Od. 24 8 3 13 244.263 19 9. C.S.M. Sibiu 26 8 3 18 221.377 19 10. Progresul U­T 414 188.337 11 1. Steaua 2. Din. Buc. 3. Univ. au­ 4. Univ. Buc. 5. Polic. Tim. 6. Voința Buc. 7. Din. Braşov 8. Din. Bacău 9. Minerul Baia Mare 18. Rafinăria Telsajsn 25 24 0 1 463.322 48 25 17 2 6 395.323 36 24 14 1 9 343.333 29 24 13 2 9 356 :329 28 25 11 4 10 370:337 28 25 8 3 13 400:457 21 24 B 2 18 370:368 20 24 8 1 18 348:392 17 23 S 2 18 389-494 11 gS 1 121 143:451 T „MECIUL SECOLULUI“ In chioșcurile it ilftuart a presai sa află numdrui I al i.Raviitsi la Șah­, consacrat ■Meciului secolului*, U.R.S.S. — Echipa Lumii, itifisurai In martia­ apriUa la Belgrad. iubitorii sportului mintii vor găti tn ta comentata si m notarU toata ala t» ia par­tida alt toastai bitiinirl «po­cal«, raportata, interviuri, ia­­elarații, amănunta Inedite cu­lese ia tai doi gatatari ro­mâni sara am ermgrli is* tUniraa. Tirajul fiind limitat, prd­­bifl-vd sd od procurați apati exemplar la antologia tahin*.

Next