Sportul, august 1970 (Anul 26, nr. 980-1008)

1970-08-08 / nr. 987

Si: Redacţia şi administraţia; str ..­ M Vasile Conta nr. 16, tel. 0­."10.05 interurban 72 şi 286. Telex Sx sporfrom buc. 180. Anul XXVI - Mr. 987 (6421) PAOLETARI PW TOATE ŢĂRILE, VNIV UÎ ZIAR M CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ Şl SPORT PRIMIRE LA CONSILIUL DE MINIŞTRI . Tovarăşul Leonte Răutu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, a primit ieri dimi­neaţă delegaţia Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lingă Consiliul de Miniştri al Uniunii Sovietice, condusă de tovarăşul S. P. Pavlov, preşedintele Comitetului, care, la invitaţia Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, a făcut o vizită de prietenie in România. La primire, care s-a desfăşurat intr-o atmosferă caldă, tovărăşească, a participat tovarăşul Anghel Alexe, preşedin­tele C.N.E.F.S. DELEGAŢIA SPORTIVĂ SOVIETICĂ şi a Încheiat vizita In ţara noastră La invitaţia Consiliului Na­ţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, in perioada 3—7 au­gust a.c. a făcut o vizită ofi­cială da prietenie in ţara noastră delegaţia Comitetu­lui pentru Cultură Fizi­că şi Sport de pe lingă Consiliul de Miniştri al U.R.S.S., condusă de S. P. Pavlov, pre­şedintele Comitetului. Din de­legaţie au făcut parte V. V. Kulik, preşedintele C.C.F.S. de pe lingă Consiliul de Miniştri al R.S.S. Ucrainene şi S. N. Novojilov, şef de sector în ca­drul C.C.F.S. Delegaţia a vizitat unităţi şi complexe sportive din Bucureşti, Centrul de cercetări şi de medicină sportivă şi alte obiective social-culturale din judeţele Ilfov­ şi Constan­ţa. De asemenea, a avut con­vorbiri cu Anghel Alexe, preşedintele C.N.E.F.S., şi cu alte cadre de conducere ale Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport. S-a procedat la o informare reciprocă asupra celor mai importante aspecte ale dezvol­tării educaţiei fizice şi spor­tului de masă şi de perfor­manţă în ţările lor, s-au trecut în revistă relaţiile dintre or­ganizaţiile sportive din Româ­nia şi Uniunea Sovietică, au fost discutate măsurile pentru lărgirea şi diversificarea aces­tora, s-a făcut un schimb de păreri cu privire la proble­mele actuale ale activităţii sportive internaţionale. Tot­odată, a fost stabilit planul Întrecerilor sportive dintre Ro­mânia şi Uniunea Sovietică pe anul 1971. (Agerpres) PLECAREA DELEGAŢIEI SOVIETICE­ ­ Ieri la amiază a părăsit Ca­pitala delegaţia Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lingă Consiliul de Mi­niştri al U.R.S.S., condusă de tovarăşul S. P. Pavlov, preşe­dintele Comitetului, care, la invitaţia Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport din Republica Socialistă Ro­mânia, a făcut o vizită de prietenie în ţara noastră. La plecare, pe Aeroportul internaţional Otopeni, oaspeţii au fost salutaţi de tovarăşul Anghel Alexe, preşedintele C.N.E.F.S., Emil Ghibu, Vice­preşedinte, activişti ai Consi­liului Național. A fost de față I. S. U., ministru consilier al Ambasa­dei Uniunii Sovietice la Bucu­rești. ATMOSFERĂ SĂRBĂTOREASCĂ LA CÎMPULUNG-MUSCEL Concursul International de atletism „PRIETENIA“ * a debutat cu performante valoroase CIMPULUNG MUSCEL, 7 (prin telefon, de la trimisul nostru). Se poate afirma fără exagerare că, dintr-o dată, li­niștita localitate argeșeană s-a transformat, trăind în aceste zile o atmosferă vibrantă, pli­nă de vioiciune şi tinereţe. Ca­drul, cu totul inedit pentru străvechiul oraş, este creat de prezenţa gureşă a celor apro­ximativ 500 de atleţi şi atlete din opt ţări, participanţi la cea de a IV-a ediţie a tradi­ţionalului concurs internaţio­nal al speranţelor — „PRIE­TENIA“. Pentru a asigura condiţiile corespunzătoare acestei compe­tiţii, în ultimele săptămâni în Cimpulung s-a muncit neobo­sit. Roadele acestei activităţi se văd astăzi concretizate în maniera atrăgătoare în care se prezintă stadionul „23 Au­gust" — o mică bijuterie pen­tru atletism — căruia, în afa­ra amenajărilor tehnice nece­sare, i s-a construit o tribună de 3000 de locuri și i-au fost pavate căile de acces. O mun­că intensă pentru care foru­rile locale merită sincere feli­citări. Concursul „PRIETENIA^ a fost inaugurat vineri după-a­­miază, intr-un cadru festiv. Cuvintul de deschidere a fost rostit de tov. GHEORGHE NASTASE, prim secretar al Co­mitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular ju­deţean Argeş. Apoi, pe pista stadionului au pătruns 9 auto­turisme M 461 (produse în u­zinele din Cimpulung), maşini care au câştigat în acest an Raliul „Smircurilor", în Ma­roc, şi pe cel al „Pădurilor", in Belgia. Fete în frumoase costume argeşene au coborât din maşini şi au oferit flori conducătorilor şi participanţi­lor la competiţie, in timp ce pionieri lansau baloane multi­colore şi porumbel Romeo VILARA (Continuato in pap­ a d-a) Programului—nota 10! Nu ni s-a Intlmplat pini acum si facem recenzia unui program editat pentru o competiţie sportivi. A oferi spectatorului un caiet care să-l ajute in a urmări şi a fi la curent cu desfăşurarea între­cerii este, bineînţeles, o obligaţie organizatorici elementară şi nu cine ştie ce virtute. Dar iată că gazdele concursului internaţional de atletism „PRIE­TENIA“ (Federaţia români de atletism şi Consiliul judeţean Argeş pentru educaţie fizică şi sport) au reuşit să facă din această „obli­gaţie organizatorică elementară" o performanţă, punind la dispoziţia privitorilor mai mult decit un program, o adevărată plachetă, un ghid de preţ care să-l conducă prin labirintul concursului atletic. Pe 56 de pagini (!) sunt publicate in limbile română, rusă şi germană invitaţia preşedintelui F.R.A., ing. Mihai Florescu, cuvin­tul de bun sosit la Cimpulung-Muscel al tov. Gheorghe Năstase, prim secretar al Comitetului judeţean Argeş al P.C.R., preşedintele de onoare al Comitetului de organizare, regulamentul şi programul de desfăşurare a competiţiei, recordurile concursului internaţional „Prietenia“, ciştigătorii ediţiilor precedente ş.a. Totodată, prin texte şi fotografii sugestive, programul populari­zează citeva din marile realizări ale industriei argeşene (autoturis­mele „Dacia“ 1100 şi 1300, uzina mecanică „Muscelul“ din Cimpulung, Combinatul petrochimic Piteşti),, locurile turistice şi de agrement din judeţ şi din ţara noastră, reuşind să fie astfel un propagandist al frumuseţilor României socialiste. Tiparul, executat excelent şi un timp record de I.P. „11 Decem­brie" din Bucureşti, concurează la reuşita deplină a unei acţiuni care merită nota 10 ! (val.) Primele secvenţe ale antrenamentului de ieri, de pe „Ghencea" , sprinturi prelungite, de-a lungul terenului. Fotbalul modern înseamnă, în primul lună, viteză ! Foto : V. BAGEAC Fotbaliştii şi-au reluat antrenamentele... . Fotbaliştii de la Steaua s-au adunat joi dimineaţa pentru a discuta planul pregătirilor în vederea în­ceperii noului campionat. GH. LIMONA VA ARBITRA LA STARA ZAGORA Astăzi, arbitrul Gheorghe Limona Va pleca in Bulgaria pentru a conduce miine, la Stara Zagora, prima manşă a finalei »Cupei balcanice": Par­tizan Tirana — Beroe Stara Zagora. Primul punct a fost, bineînţeles, controlul me­dical, pe ca­re l-au efec­tuat ieri dimineaţă. Exa­menul a fost trecut cu bine de toţi jucătorii, mai puţin Negrea, care este în aşteptarea avizului me­dicului. „ După-aimiază, pe tere­nul Ghencea, a avut loc primul antrenament, sub conducerea celor doi an­trenori, Ştefan Covaci şi Ştefan Oncule. De la a­­cest antrenament a lipsit doar Sătmăreanu — mo­tivat. In timpul primei şedin­ţe de pregătire am re­marcat buna dispoziţie şi conştiinciozitatea cu care toţi jucătorii au efectuat temele antrenamentului. ADRIAN VASILESCU, coresp. ★ Joi şi vineri s-a antre­nat si Dinamo Bucureşti. In pag. a IlI-a publicăm amănunte de la aceste prime şedinţe de pregă­tire. A trecut un bun număr de ani de cânci oamenii de ştiinţă ne-au atras atenţia că odihna cea mai folositoare este ODIHNA ACTIVA aceea care com­pensează lipsa de mişcare ce caracterizează viaţa omului modern datorită rapidului progres al tehnicii, datorită confortului inerent civilizaţiei, datorită distracţiilor sedentare (televizor, cinema etc.). • Trebuie să evităm, deci, să transformăm odihna, conce­diul nostru, intr-un „dulce far­­miente“ fiindcă dulcea lenevie nu neutralizează — aşa cum se credea — oboseala acumu­lată in activitatea noastră ci­tadină. Ecuaţia „odihnă — repaus absolut“ s-a dovedit Inexactă şi a căzut Intr-o meritată dis­­graţie. O MINGE DE VOLEI UZATA... Se pune, fireşte, întrebarea In ca măsură putem să efec­tuăm o d­ihnă activă tn sta­ţiunile unde ne ducem, a ttt de mulţi, să ne petrecem concediul. Ctteve activităţi, le-am spu­ne elementare, se realizează foarte simplu­­ la mare Îno­tăm, la munta facem excursii. Dar este de ajuns ! Fără În­doială că nu. □e altfel, putem vedea In staţiunile noastre de odihnă, vilegiaturişti jucînd tenis de masă, fotbal, volei. Dar nu­mărul celor ce au posibilita­tea să facă sport In timpul concediului de odihnă este, încă, limitat. De ce ? IN PRI­MUL RIND, PENTRU CA BA­ZA MATERIALA NECESARA, INVENTARUL DE CARE DIS­PUN ACESTE STATIUNI ESTE FOARTE MODEST. Un recent control efectuat de C.N.E.F.S. Sl C.C. al U.G.S.R. In şapte staţiuni bal­neoclimaterice cu un bogat aflux de vizitatori (Sinaia, Buşteni, Predeal, Tuşnad, Bor­­sec, Lacul Roşu şi Sovata) a dus la constatări nesatisfă­­cătoare În această privinţă. La SINAIA, da exemplu, unde există — ce­l drept — trei centre de Închiriat echi­pament, Casa da cultură pu­ne la dispoziţia celor veniţi în staţiune : o minge (uzată­­) de volei, o masă pentru tenis de masă şi şase palete, cca 40 jocuri de şah. Mai Incre­dibil este faptul că „Perla Carpaţilor" nu posedă un singur teren sportiv afectat celor ce vin la odihnă. De fapt staţiunea a avut un te­ren, dar pe acesta au început lucrările unui patinoar arti­ficial care, apoi, au fost sis­tate. Sinaia are și un teren de tenis (la sanatoriul Păl­tiniș) dar părăginit complet la ora actuală. Tot aici, po­­picăria de la complexul de odihnă „Dunărea“ şi-a schim-Sebastian BONIFACIU (Continuare in pag. § S-a) DE CE NU SE RESPECTĂ H.C.M. 558/1970? MODESTUL INVENTAR SPORTIV AL STATUILOR BALNEO­CLIMATERICE Muşchetarii români la Universiadă Biroul federal a stabilit, In ul­tima sa şedinţă, loturile flore­­tiştilor români pentru Universia­da de vară de la Torino. Lotul de floretă fete cuprinde pe Suzana Ardeleanu, campioana ţării pe anul 1970, Marina Filip, una din trăgătoarele care s-au afirmat net In concursurile inter­naţionale programate In prima jumătate a anului, Ecaterina Iencic-Stahl, care şi-a făcut o convingătoare reintrare In acti­vitatea competiţională, după o Întrerupere de 18 luni a antre­namentelor, Rodica Văduva, fi­nalistă a ultimei ediţii a­­naţio­nalelor“ şi Adriana Moroşan, ti­tulară intr-una din formaţiile fruntaşe ale diviziei A, Progre­sul Bucureşti. Din lotul floretiştilor fac parte Costescu, Habala, Petruş, Alexiu şi Chişu, toţi trăgători care acti­vează în echipe din prima divi­zie. TURNEUL INTERNAŢIONAL DE BASCHET „CUPA FEDERAŢIEI" România, suupra neînvinsă după trei etape Ieri, in ziua a treia a tur­neului internaţional de baschet feminin dotat cu „Cupa Fe­deraţiei", reprezentativele Ungariei şi Franţei au furni­zat o întrecere deosebit de disputată, dinamică, la sfâr­şitul căreia sportivele ma­ghiare au obţinut victoria cu scorul de 59—52 (31—30). Echipa Franţei a început, ca de obicei, prin a aplica apă­rarea în zonă, dar adversa­rele au contracarat printr-o circulaţie rapidă a balonului, pătrunderi şi aruncări de la distanţă. Trecând în sistemul om la om, baschetbalistele franceze au reuşit să ia a­­vans (22—18 min. 15, 25—22 min. 17, 42—35 min. 28), dar, din min. 30 a intervenit o sur­prinzătoare şi, pînâ la urmă, fatală perioadă in care nu au înscris nici un punct (!), în vreme ce selecţionata Unga­riei, cu Csiraky și Mihalyfi în vervă deosebită și mai ales cu o precizie excelentă, a D. STANCULESCU (Continuare in vag. a 4-a) Chazalon, excelentă și ieri, într-o pătrundere caracteristică. ÎN ÎNTÎMPINAREA MARII SĂRBĂTORI INEUL SPORTIV CUNOAŞTE­­ Împliniri nevisate.­­ In anul 1920 era semnat la Ineu (o comună, pe a­­tunci, uitată de lume), actul de naştere a uneia dintre primele asociaţii sportive din ţara noastră. Fosta co­mună, devenită în anii so­cialismului un oraş in plin efort creator, cunoaşte, şi pe tărîm sportiv, o activita­te dintre cele mai rodnice. Iar asociaţia sportivă Vic­toria Ineu a devenit aso­­ciaţie-model pe judeţul Arad. Tinerii sportivi din aceas­tă pitorească aşezare îşi desfăşoară activitatea in nu mai puţin de 8 discipline, din rîndul cărora nu lipsesc atletismul, fotbalul, ciclis­mul, handbalul, şahul şi — valorificând din plin fru­museţile regiunii — turis­mul. Aproximativ 1000 de membri numără, in prezent, asociaţia sportivă Victoria Ineu, cu grupe răspindite în mai toate întreprinderile şi instituţiile oraşului. 1000 de amatori de sport care evit beneficiarii unei exce­lente baze sportive, ampla­sată chiar în centrul aşeză­rii. Ea dispune de terenuri pentru practicarea voleiului şi baschetului, fotbalului şi handbalului. O pistă de atletism şi spaţioase săli pentru şah şi tenis de masă completează inventarul spor­tiv al asociaţiei Victoria, satisfăcând integral cerin­ţele. Să mai adăugăm amă­nuntul că şi proviziile de echipament sportiv sunt mai mult decât îndestulătoare, pentru toate disciplinele. In această privinţă, încă un detaliu : am văzut in ma­gazia asociaţiei ghete de fotbal nou-nouţe... Toate aceste invitaţii — dacă vreţi — la mişcare, la exerciţiu fizic explică afluenţa tineretului din lo­calitate către bazele spor-­­ tive, existenţa unor perma­nente şi reuşite campiona- I te pe asociaţie la atletism, I fotbal, handbal, volei, bas- * chet şi tenis de masă. ■ Sportul ocupă, aşadar, un I loc important în viaţa ti­ ■ neretului din Ineu. Lucrul­­ acesta se va putea proba I şi cu prilejul concursurilor­­ şi competiţiilor ce vor avea loc astăzi şi mâine, la im- I plinirea unei jumătăţi de I veac de existenţă a asocia­ţiei sportive. Va fi o con­ a­vingătoare trecere în revis- I ta a succeselor dobîndite de ■ sportivii de aici în aceşti » ani în care ei au reuşit să-şi făurească o viaţă nouă,­­ în aceşti ani luminoşi, când I visele devin realitate. Va­­ fi, totodată, o binevenită repetiţie pentru marile ac- I ţiuni sportive cu care ti- | nerii din Ineu — recunoscă­tori partidului care îi creş- | te şi îi călăuzeşte pe dm- 1 mul unei vieţi fericite, de­­ multiple împliniri — intim- • pină 23 August, ziua marii * sărbători a întregului nos-­­ tru popor. 1 Geo RAETKI ÎN CAMPIONATELE NATIONALE: AGENDA SPORTIVA BOGATA LA SFIRSIT DE SAPTĂMÎNĂ • Brăila : Dinamoviştii bucureşteni liderii con­tratimpului. • CLUJ: Astăzi şi miine, fina­lele micilor tenismani. • BACĂU: Cadeţii ra­mei şi ai r­u­şi­ei îşi dispută Ţiu (Steaua) — Gostescu (Universitatea Bucureşti), un asalt care medaliile se va reedita in ultima etapă a diviziei A Foto : A. NEAGU • BUCUREŞTI: Ultimele încrucişări de lume înaintea C. M. de scrimă de la Ankara Speranţele notaţiei pe blocstarturi (Citiţi relatări şi cronici în pagina a 2-a) pagini 30 bani Simbata 8 august 1970 RESPONSABILITATE I­ n universul acesta atît de agitat al sportului de performantă, fi- I gura responsabilului de club sau­­ a celui_ de echipă (mai uzual — conducător de secţie pe ramură I de sport) continuă încă a fi,­­ din păcate, insuficient pusă în evidentă. Pentru publicul larg al stadioanelor I au devenit foarte familiare numeroase I figuri de sportivi şi antrenori, chiar şi de medici sportivi sau de masoni, dar I rămîn aproape complet necunoscute­­ numele acelora aleşi să conducă şi să îndrume efectiv destinele unei gru- I puri sportive. Desigur, dacă s-a putut întîmpla aşa,­­ vina este, în mare măsură, şi a lor.­­ Fiindcă tipul ideal al conducătorului de club sau asociaţie îşi găseşte încă ra- u­reori corespondent în realitate, destul­­ de puţini dintre aceşti activişti sportivi înţelegîndu-şi cu adevărat menirea şi­­ acţionînd în spiritul ei. Unii se rezumă­­ la a păstra doar onorific această ca­litate, devenind simpli spectatori la­­ cele ce se petrec în club sau în cadrul­­ echipei, alții încearcă s-o justifice limi­­tîndu-se a rezolva numai problemele I strict administrative, în timp ce majo- I ritatea cad într-o altă extremă, aceea de a se considera factotum, intervenind adesea brutal şi total neprincipial în I treburile care-i privesc exclusiv pe teh- I nicieni (cel mai adesea în alcătuirea formaţiilor). Oricare dintre ipostazele I de mai sus (ca şi în altele de aceeaşi I natură negativă, pe care nu le-am mai menţionat), nu poate decît să preju- I dicieze unitatea condusă de asemenea I responsabili. . Ne-am oprit asupra acestei teme I pentru că ne aflăm în pragul unui nou I şi bogat sezon competiţional, într-o­­ perioadă în care rolul conducătorului I de club, de asociaţie sau de secţie I trebuie să devină deosebit de actio. Acum, cînd pregătirile sunt în toi, cînd I se urmăreşte în principal obţinerea de I noi şi consistente acumulări pe toate planurile (fizic, tehnic, moral etc.), cînd I se pun la punct ultimele amănunte le­ I­gate de evoluţia în campionatele na­ţionale şi confruntările internaţionale I din toamnă şi iarnă, devine imperios I necesar ca aceşti oameni cu funcţii de conducere să-şi manifeste din plin, cu I toată autoritatea, prerogativele lor. Ei­­ au datoria de a colabora strîns cu tehnicienii clubului sau ai asociaţiei I (fără a le încălca, bineînţeles, acestora I atribuţiile), de a supraveghea atent şi competent întregul proces de pregătire I a sportivilor şi de a interveni prompt I acolo unde apare vreo defecţiune. . Fără îndoială că aceleaşi atribuţii de I îndrumare şi control, cu care sunt in- I vestiţi conducătorii de cluburi şi secţii,­­ se cuvine a fi exercitate şi tn privinţa I pregătirii sportivilor nominalizaţi pentru * Jocurile Olimpice de la Mönchen, din­­ 1972, îndatorire care, după cum o do- I vedesc faptele, a cam fost neglijată * prin anumite locuri( chiar şi la unele­­ cluburi mai mari din Bucureşti şi pro­vincie. * Dacă este adevărat că răspunderea­­ pentru pregătirea şi comportarea spor- I tivilor revine în primul rînd antrenori * lor şi tehnicienilor (singurii care, din pă- • cate, sînt scoşi adeseori ţapi ispăşitori I cînd lucrurile nu merg bine), ea nu * poate deveni sub nici un motiv mai ■ mică în cazul factorilor de conducere I din cluburi, asociaţii şi secţii. Ni se * pare foarte firesc să fie aşa şi credem ■ că acest lucru şi-l vor reaminti şi cei I în directă cauză. C­HIRANESCU­­­ I

Next