Sportul, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 1130-1158)
1971-01-03 / nr. 1130
CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile de radio şi televiziune— cu prilejul Anului Nou — Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, In aceste clipe solemne, cînd se termină încă un an de activitate rodnică şi înfăptuiri remarcabile, cînd ne aflăm în pragul unui an nou, vă adresez tuturor un călduros mesaj de salut din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii Socialiste România. Pentru poporul nostru, această sărbătoare are o semnificaţie deosebită deoarece ea marchează nu numai sfirşitul unui an de viaţă şi muncă, ci şi încheierea planului cincinal 1966—1970 cu rezultate bune, cu un bilanţ bogat. In aceşti ani, România socialistă a urcat o nouă treaptă în ascensiunea ei continuă pe calea civilizaţiei. S-au dezvoltat şi modernizat forţele de producţie ale ţării, a crescut avuţia naţională. Ca urmare a rezultatelor obţinute în producţia materială, a crescut venitul naţional, au fost luate noi măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei de la oraşe şi sate. In această perioadă s-a înfăptuit majorarea generală a salariilor, îndeosebi a celor mici, au fost sporite pensiile, alocaţiile pentru copii, s-a intensificat construcţia de locuinţe. Statul nostru socialist a alocat fonduri însemnate pentru dezvoltarea învăţămîntului, culturii, ocrotirii sănătăţii. Putem spune că întregul program de edificare economică şi socială adoptat cu cinci ani în urmă de Congresul al IX-lea al partidului a fost îndeplinit cu succes. Anul 1970 a fost, după cum se ştie, şi un an de grele încercări pentru poporul român; inundaţiile din primăvară au pricinuit pagube mari economiei naţionale şi populaţiei. Poporul nostru şi-a dovedit însă şi cu acest prilej înalta forţă morală, eroismul, patriotismul său fierbinte. In ciuda greutăţilor, planul industrial a fost îndeplinit, agricultura a furnizat economiei naţionale importante cantităţi de produse. Măsurile luate au permis asigurarea fondului de mărfuri agroalimentare necesar aprovizionării populaţiei. Toate acestea sunt o dovadă elocventă a trăiniciei şi superiorităţii orinduirii noastre socialiste, a capacităţii poporului român de a infringe şi depăşi orice obstacole în mersul său triumfător spre comunism. Progresele pe care le-am obţinut sunt o vie şi pregnantă întruchipare a activităţii neobosite desfăşurate de clasa muncitoare, de ţărănime şi intelectualitate, de toţi cetăţenii, fără deosebire de naţionalitate, care urmează cu încredere nestrămutată politica partidului — expresie a intereselor fundamentale şi a aspiraţiilor celor mai arzătoare ale poporului nostru. Daţi-mi voie ca pentru toate aceste realizări, pentru munca nobilă închinată înfloririi patriei noastre scumpe, România socialistă, să vă adresez, tuturor, dragi concetățeni, cele mai sincere şi cordiale felicitări. O dată cu începutul anului 1971, intrăm într-o nouă etapă a dezvoltării economice şi social-culturale a ţării, concretizată în prevederile noului plan cincinal. Pe drept cuvînt se poate spune că cincinalul viitor, întocmit pe baza Directivelor celui de-al X-lea Congres al partidului, va asigura ridicarea la un nivel superior a întregii economii naţionale, atit ca potenţial, dar mai ales din punct de vedere calitativ, îndeplinirea planului de stat pe 1971 — adoptat recent de Marea Adunare Naţională — va crea premisele pentru realizarea în cele mai bune condiţii a acestui măreţ program. Au fost luate — şi se vor lua in continuare — măsuri pentru perfecţionarea activităţii economice, pentru creşterea eficienţei întregii producţii materiale. S-a trecut la aplicarea măsurilor pentru ridicarea nivelului agriculturii, atît prin dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale, cit şi prin perfecţionarea organizării, conducerii şi planificării producţiei. In centrul preocupărilor partidului şi statidul nostru va sta grija pentru satisfacerea intr-un grad tot mai înalt a cerinţelor materiale şi spirituale ale poporului. Recenta plenară a Comitetului Central a adoptat în acest scop o serie de măsuri importante, în cursul anului 1971, ca şi in ceilalţi ani ai noului cincinal vor fi luate noi măsuri pentru creşterea nivelului de trai al maselor. Se vor asigura, pe măsura sporirii resurselor materiale şi financiare, venituri tot mai mari pentru oamenii muncii, condiţii de viaţă din ce în ce mai bune pentru întregul popor. Tot ceea ce se făureşte în ţara noastră, întreaga activitate de construcţie socialistă au drept ţel major bunăstarea oamenilor muncii, asigurarea accesului tuturor membrilor societăţii la binefacerile civilizaţiei moderne, dezvoltarea multilaterală a personalităţii umane. Realizarea acestor mari obiective cere din partea tuturor celor ce muncesc — în calitatea lor dublă de producători şi proprietari ai mijloacelor de producţie — o activitate susţinută, o contribuţie activă la soluţionarea problemelor generale ale vieţii economice, politice şi sociale. Perfecţionarea organizării şi planificării economiei, dezvoltarea democraţiei socialiste creează cadrul propice pentru participarea efectivă a oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, la conducerea producţiei, la activitatea tuturor organismelor sociale, la elaborarea şi înfăptuirea întregii politici de construcţie socialistă. Mersul înainte al României spre progres şi prosperitate este astfel rezultatul nemijlocit al creaţiei conştiente a poporului, deplin suveran în ţara sa, stăpin pe destinele sale, liber să-şi făurească viitorul aşa cum doreşte. Dispunem de o bază economică puternică, avem o perspectivă clară, ţeluri precise. La cîrma ţării se află încercatul nostru partid comunist, strins legat de clasa muncitoare, de masele largi ale oamenilor muncii, trup din trupul poporului, care îşi îndeplineşte cu cinste rolul istoric de forţă politică conducătoare a societăţii socialiste, călăuzindu-se după legile generale ale noii (Continuarea în pacz. a 4-a) înaintăm, prudenţi, pe şoseaua îngustă care urcă la staţiunea maramureşeană Izvoare. Sîntem flancaţi de pîrîiaşele ce se duc vijelioase spre Baia Mare. Zgomotul este asurzitor. Uruitul apei ce se prăvaleprintre bolovani imenşi ne aminteşte de tunetele care trebuie să fi însoţit cîndva erupţia vulcanică, la capătul căreia Maramureşul a căpătat de la natură aceşti falnici munţi ai Gutîiului. Către cota 1 000 de metri, zgomotele dispar, dintr-o dată, ca luate de ape. Drumul se îngustează tot mai mult. Şi exact în clipa cînd vreau să întreb dacă nu cumva mergem greşit, din cer coboară un schior. Da, din cer, acesta este cuvîntul. Pentru că în afară de brazi şi de zăpada care-i acoperă, nu văd nimic altceva în faţă. Ba, văd cerul... — Acesta-i Ştefan Pituc, alergătorul pe 100 de metri, îmi spune profesorul Ion Pop, preşedintele Consiliului judeţean pentru educaţie fizică şi sport Maramureş. Dacă nu m-aş sfii la gîndul că vorbele mele vor produce nedumerire, aş adăuga, cu glas tare, că acest Ştefan Pituc este specialist al probei de 100 muşchiuri. Ştiu că o asemenea probă nu există, dar nu s-ar putea introduce, oare, în vreo competiţie ?... _ încă un kilometru — parcurs pe nesimţite tot gîndindu-mă la schiorul-bolid, Pituc, — şi în faţa noastră apare un imens crater răsturnat. De pe coama lui coboară zeci de băieţi şi fete. Dintre schiori se desprinde un băieţandru suplu. Se recomandă . ..Fodor, directorul taberei“. Schiorii se string în careu. Mă uit pe ceas. Le-au trebuit exact două minute pentru adunare. Profesorul Gheorghe Fodor raportează preşedintelui consiliului judeţean : „elevii taberei de la izvoare sunt gata pentru începerea programului“. Profesorul îmi şopteşte : „tabără de pregătire“. Deci aceşti 120 de elevi, de Ion GAVRILESCU (Continuare in vaci. a 2-a) !. SCHIORII COBOARĂ DIN... CER Schiorii fruntaşi de la „U“ Cluj pregătesc starturile noului sezon la frumoasa cabană „Clăbucet-plecare“ Foto: TH. MACARSCHI TURNEUL ECHIPEI PETROLUL ÎN GRECIA Un meci nul şi o victorie Petrolul Ploieşti şi-a continuat turneul pe care îl întreprinde în Grecia, întîlnind pe data de 30 decembrie formaţia Kasturian cu care a terminat la egalitate, 1-1, după ce a condus pîră în minutul 83, ca urmare a golului înscris de DECU (min. 30). In prima zi a anului 1971, fotbaliştii ploieşteni au jucat, pe un timp excelent, în prezenţa a 7 000 de spectatori, cu Lamia. La capătul unui meci deosebit de spectaculos, românii şi-au adjudecat victoria cu scorul de 2—0 (1—0), golurile fiind realizate de OPRIŞAN (min. 3) și JUHASZ (min. 48). Sportivi români, candidaţi olimpici (consacraţi sau de perspectivă) şi antrenori de loturi VA REAMINTIM CA PINA LA Jocurile Olimpice de vara (München) MAI SUNT EXACT 600 de zile, adică aproximativ 20 DE LUNI. ŞI MAI APROAPE SE AFLA Jocurile Olimpice de iarna (Sapporo) PINA LA A CĂROR INAUGURARE AU RĂMAS 13 LUNI SAU 395 DE ZILE. INTR-O PERIOADĂ ATÎT DE SCURTĂ NU RAMTNE ALTCEVA DE FĂCUT DECIT PREGĂTIRI INTENSE! PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! ZIAR AL CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU EDUCAȚIE FIZICA ȘI SPORT ANUL XXVII Nr. 1130 (6564) 4 PAGINI 30 BANI Duminică 3 ianuarie 1971 REVELION SPORTIV Revelion 1971. Despărţire de anul vechi, stringeri de miini, încrezătoare, cu Noul An, întotdeauna plin de speranţe, de perspective. Tineretul nostru sportiv a intimpinat noaptea sărbătorească a revelionului cu nespusă bucurie, retrăind momentele de mare satisfacţie înnăscute de-a lungul anului, pe arenele sportive din ţară şi din străinătate. Ridicînd cupa cu şampanie, ei au toastat pentru cei dragi, pentru familiile lor, pentru toţi aceia care îşi aduc contribuţia la propăşirea sportului românesc, la afirmarea lui pe glob. A fost o noapte a amintirilor, dar, mai ales, a gindurilor de viitor, îndrăzneţe, care cheamă cu atît mai mult la muncă asiduă, la, ambiţie, la entuziasm nestăvilit. CA ÎNTOTDEAUNA, ÎMPREUNA Am vizitat, în prima noapte a noului an, într-un bloc nou, situat undeva in Balta Albă, trei personaje de prim rang în ■istoria Rapidului — l-am numit pe Lupescu, Dan şi Greavu, care au ţinut să fie împreună şi acum, în momentele schimbului de ştafetă dintre ani... Ne-a intimpinat, grav, muzica celui mai cuminte tango — Aznavour. Pomul de iarnă, mic şi încărcat, era între fereaştri şi „ringul de dans“, unde patru perechi (erau şi soţii Cernat — Elena, maestră emerită la popice, sora lui Lupescu) străbateau tăcute ţări si anotimpuri, purtate de vraja celei mai frumoase dintre arte__ — Eşti puţin surprins — mă intimpină Greavu. Eu sint vinovat, promisesem că voi aduce magnetofonul, cu benzi cu muzică pop. Dar nu cred că există cineva care să nu aştepte, după vreo 7—8 ritmuri ultramoderne, sunetul mereu proaspăt al tangoului. Lupescu e cel mai „informă”, e un dansator foarte bun Trei fotbalişti — Creavu, Dan şi Lupescu — şi o maestru emerită a sportului la popice — Elena Cernat —, aflați în mijlociul familiilor, zîmbesc obiectivului și... Anului Nou ! (Continuare in pag. a 3-c siiiiiiiiiiiii 5 I 2 Doctorul Barnard a j »1 scormonit în multe piep- 1 5 turi. a scos inimi betege I 2 Si le-a înlocuit cu inimi ! J| sănătoase. Chirurgul de j »• la Capetown a răsturnat j ~ multe dintre prejudecă- ! 2 tile noastre despre ches- i - tiunile de inimă. Acum. j ■■ după ce a operat atîtea 2 inimi străine. Christian !2 Barnard şi-a cercetat 12 propriul cord şi a decla- jaM rat ziarului „Sunday Ex- 1mpress“, condamnind dis- 2 criminarea rasială, că nu 2 va mai participa la nici ] =„ o manifestare sportivă “ deschisă doar albilor. 12 Minte cine susţine că 2 medicii-chirurgi au inimi “ de piatră. 2 VICTOR BANCIULESCU \llllllllltMtll CE VĂ DORIŢI ÎN 1971? La început de ani, gîndurile celor ce trăiesc sub deviza „citius, aitius, fortius" se îndreaptă, firesc, către viitor. La început de an, sportivul visează să se autodepăşească, năzuieşte, aspiră să atingă culmile performanţei şi ale perfecţiunii. Cei ce le călăuzesc paşii, împărţind îndeobşte bucuria reuşitelor şi amărăciunea eşecului, îşi făuresc aceleaşi speranţe. Cu toţii doresc, triumfuri, recorduri şi medalii, pentru ei, pentru sportul românesc. In pragul lui 71, ne-am strecurat în intimitatea gîndurilor cîtorva dintre sportivii de înaltă performanţă şi ale unora dintre diriguitorii sporturilor pentru a le afla intenţiile, dorinţele şi speranţele pe care şi le pun în acest an preolimpic, cu întrebarea „CE VA DORIŢI IN ANUL SPORTIV 1971 ?" VALERIA BUFANU — atletism : „în clipele emoţionante ale paradei vedetelor, gindurile îmi zburau departe, la eventualitatea unei «recidive» la sfirşitul lui ’71 şi spre o progresie în clasamentul celor mai buni. 10 sportivi români ai anului. În '70 am fost pe locul IV şi vreau să avansez ! E o dorinţă, bineînţeles. Dar voi face totul pentru împlinirea ei. Ce mai doresc să-mi aducă anul acesta ? înainte de toate izbînda in tentativele de doborire a recordului mondial la 200 m garduri. Nu. N-am abandonat. Din primăvară mă pregătesc din nou să atac recordul. Poate voi avea mai mult noroc. Mai vreau ca în acest an să mă întorc de la campionatele europene (de sală şi un aer liber) cu cite o medalie. Si mai vreau cit mai multe victorii ale atletismului românesc în confruntările internationale ale lui ’71. E prea mult ? ...“ TITUS LUCACIU — secretarul clubului „U" Cluj : „Aş vrea să fie un an mai fructuos decit cel care a trecut. Mă gindesc, în special, la atletism, unde decatlonul deşi l-a pierdut pe Jurcă nu trebuie să-şi dezmintă tradiţia. Leg mari speranţe de echipa de baschet, la fel ca şi de cea de handbal masculin, care a cunoscut o perioadă de criză, prin plecarea „puilor“ care au prins... aripi. Este o evoluţie firească, aşa cum îi primim cu drag, tot aşa îi lăsăm să... «zboare». Ne dorim multe în acest an, dar mai presus de toate, dorim tuturor echipelor reprezentative ale ţării succese depline. Aştept anul acesta cuconvingerea că culorile româ(Continuare in vaa. a 7-a. Campionatul european de hochei pentru juniori ROMÂNIA - POLONIA va decide astăzi cîştigătoarea grupei B Disputele hocheiştilor juniori din cadrul grupei B a campionatului european au prilejuit cîteva întîlniri atractive, plăcute. DANEMARCA — BULGARIA 5-4 (1—3, 2-1, 2-0) Formaţia bulgară şi-a surprins adversara printr-un joc combinativ, desfăşurat în plină viteză. Rezultatul acestei superiorităţi s-a văzut concretizat pe tabela de marcaj, la încheierea primelor 20 de minute i’a meciului, cînd bulgarii conduceau cu 3—1. Replica danezilor a venit aşă prompt, in reprizele următoare. Ei au reuşit, spre sfîrşitul partidei, să egaleze situaţia şi apoi, profitînd de căderea fizică a partenerilor, au înscris golul victorios, cu mai puţin de 2 rinute înaintea fluierului final. Au condus bine N. Turceanu şi C. Sgîncă (România) POLONIA — DANEMARCA 8—2 (1—1, 3—0, 4—1) La a doua lor evoluţie în acest campionat, tinerii hocheişti danezi au întîlnit o formaţie mult mai puternică, cu o tehnică superioară în mînuirea eresei şi cu un plus de experienţă tactică. Aceste elemente au contribuit serios la conturarea scorului final, care o bună parte din 'Continuare in paa a 4 a Axinte nv . . va .u.u . Ureed printre cei doi apărători danezi care reușesc să oprească •in nmi ntnr nl arh.inpi rntnAIU* Primele meciuri pe patinoarul artificial din Miercurea Ciuc Noul patinoar acoperit din Miercurea Ciuc se află de cîteva zile în probe tehnologice. Primele meciuri de hochei desfăşurate aici au dat posibilitate constructorilor să verifice calitatea gheţii şi să tragă astfel, unele concluzii practice. Primii care au evoluat pe noul patinoar au fost hocheiştii echipei gazdă, Avintul Miercurea Ciuc şi ai formaţiei cehoslovace de juniori — C.H.Z. Litvinov. Scor final : 4—4. In cel de al doilea joc, oaspeţii au acţionat mai hotărît, obţinînd victoria cu 6—2. De asemenea, juniorii din Litvinov au întîlnit echipa Avîntul Gheorghieni de care a-' dispus cu 9—2. In sfîrşit, a avut loc şi o restanţă de campionat (turretur) între Agronomia Cluj şi Avîntul Gheorghieni , 5—3, respectiv, 8—3, în favoarea studenţilor clujeni. 1. MORVAY — coresp.