Sportul, septembrie 1971 (Anul 27, nr. 6802-6831)

1971-09-08 / nr. 6809

# Nr. 6809 A AMBASADOARELE" SOCCERULUI ROMANESC DEBUTEAZĂ PESTE O SAPTAMINA IN CUPELE EUROPENE a mai rămas şapte zile. Şapte zile pînă la un nou start al fotbalului românesc în com­petiţiile internaţionale. Miercuri 15 septembrie, patru „ambasadoare" ale soccerului nostru vor ieşi pe arena europeană pentru a se întrece, în trei importante competiţii ale bătrînului continent, cu patru fruntaşe ale fotbalului din Cehoslovacia, Italia, Austria şi Malta. Importanţa startului de miercuri este dată, în primul rînd, de prestigiul cupelor europene, „examinatoare" severe ale valorii fotbalului din zeci de ţări, pe care nu de puţine ori l-a promovat în vîrful piramidei — vezi afir­mările lui Real Madrid, Internazionale Milano, Benfica Lisabona, Celtic Glasgow, iar în ultimii doi ani Feijenoord Rotterdam şi Ajax Amsterdam, care au făcut din Olanda o admirată patrie a fotbalului. Pentru noi, importanţa startului de miercuri derivaţi din speranţele pe care ni le punem în evoluţia internaţională oficială a primelor patru echipe româneşti. Dînd glas acestor speranţe, vom spune că dori­ţi, că aşteptăm de la fruntaşele fotbalului nostru o comportare demnă de renumele lui interna­ţional. O comportare cu care să ne mindrim, o comportare care să răs­ TĂTARU STEAUA Bucureşti IOT : Haidu, Coman — portari; Satmareanu, Ciu­­gu­rin, Negrea, Cristache, Smarandache, Hălmăgeanu — fundaşi ; Naom, Savu Mircea, Ştefănescu, Vigu — mijlocaşi ; Pantea, Tă­­taru, Iordănescu, Năstase, Aelenei, Ion Constantin, Marcu, Dumitriu III — îna­intaşi. Antrenori : VALENTIN STANESCU si GHEORGHE CONSTANTIN. Echipa standard : HAIDU — SATMAREANU, CIUGA­­RIN, NEGREA, CRISTACHE, NAUM, VIGU, PANTEA, TATARU, IORDANESCU, NASTASE. ATUURI : a) O temeinică pregătire fizică •O conse­cință a lucrului intens efectuat în perioada de iarnă şi continuat judicios pe parcurs ( care permite jucă­torilor să menţină un ritm susţinut pe aproape întreaga durată a partidelor şi să acţioneze elastic în cele două faze fundamentele ale jocului); b) O idee clara de joc, susţinută de o bună tehnicitate la o serie de jucători, la Iordănescu, Tataru, Aelenei, Nastase, Vigu, Naom- SLABICIUN! : a) Decalaj valoric evident între jucăto­rii cu numere mici pe tricouri şi ceilalţi componenţi ai formaţiei, în defavoarea primilor. Haidu resimte, încă, perioada lungă de inactivitate competiţională, Ciuga­rin şi Cristache mai sînt deficitari la capitolul tehnică individuală, iar Satmareanu traversează o perioadă cri­tică ; b) Pînă la realizarea unei formule stabile de atac, linia întîi a Stelei va acţiona destul de mult după inspiraţie, alternînd, din această cauză, momentele bune cu cele mai puţin bune ; c) Echipa tînără, cu psihic labil, Steaua este capabilă de căderi k.o., de genul aceleia de la Arad. Evoluţia în actualul campionat : 1—1 cu Universitat­­ea Craiova (la Bucureşti), 2—2 cu U.T.A. (la Arad) şi 2— 0 cu Farul (la Bucureşti). Părerea antrenorului federal coordonator (în sezonul internaţional) al echipei — EMERICH VOGL — n-o putem insera în această pagină, el fiind bolnav. EVOLUŢIA TRECUTA ÎN CUPELE EUROPENE. În „Cupa campionilor" — ediţia 1957/58 , turul I , 2—4, 3— 1 şi 4—3 cu Borussia Dortmund ; ediţa 1960/61 — retrasă; ediţia 196162 — turul I: 0—0 şi 0—2 cu F. C. Austria Viena ; ediţia 1968/69 — turul I : 3—1 şi 0—4 cu Spartak Trnava. în „Cupa cupelor" — edi­ţia 1962/63; turul I: 3—2 şi 1—5 cu Botev Plovdiv ; ediţia 1964/65 — turul I : 4—0 şi 2—0 cu Derry Citty ; turul I­ : 1—3 şi 0—2 cu Dinamo Zagreb ; ediţia 1966/ 67 — turul I : 0—1 şi 1—1 cu R. C. Strasbourg ; ediţia 1967/68 — turul I : 2—0 şi 2—1 cu F. C. Austria Viena, turul II : 0—3 şi 1—0 cu Valencia ; ediţia 196970 — turul I­­: 0—2 şi 0—0 cu Glasgow Rangers ; ediţia 1970/71 — turul I : 1—0 şi 3—3 cu Kárpáti Lvov, tu­rul II : 0—4 şi 0—3 cu P.S.V. Eindhoven. LERETER LOT: Vidac, Gornea, Ziller­­— portari ; Birău, Lereter, Pojoni, Popovici, Bodrojan, Carm­in — fun­daşi ; Petescu, Domide, Axente — mijlocaşi ; Sima, Broşovschi, Kun II, Both, Dumbreanu — înaintaşi. Antrenori : NICOLAE DU­MITRESCU şi ION IO­­NESCU. Echipa standard : VIDAC — BIRAU, LERETER, PO­­JONI, POPOVICI, PETES­CU, DOMIDE, SIMA, BRO­ŞOVSCHI, KUN II, BOTH, ATUURI . Una dintre cele mai omogene formaţii ale fotbalului nostru. Pregătită ani în şir cu tact şi pri­cepere de către antrenorul Nicolae Dumitrescu (aflat de un sfert de secol la U.T.A.), formaţia textilistă con­stituie o plăcută excepţie în campionatul nostru, prin degajarea cu care abordează partidele, chiar şi în deplasare, prin raţionala dispunere a forţelor în spaţiul de joc, prin spiritul ofensiv pe care-l imprimă acţiunilor de atac. Datorită acestor calităţi — la care trebuie să adău­găm încă un factor deosebit de important, marea coe­ziune sufletească — a reuşit, cu mai puţine nume sonore decit alte protagoniste ale campionatului, să U.T. Arad cucerească de două ori în ultimii trei ani titlul na­ţional. SLĂBICIUNI : Căderi pe plan fizic pe parcursul cam­pionatului, uneori şi în cadrul unui singur joc, urmare a unei mult diferenţiate capacităţi de efort la compo­nenţii echipei. Trei posturi — portar, fundaş dreapta, aripă dreapta — sunt mai puţin „acoperite* decît celelalte, deoarece Vidac, Birău şi, respectiv, Sima au comportări sub ni­velul coechipierilor. Evoluţia în actualul campionat: 1—1 cu Rapid (la Bucureşti), 2—2 cu Steaua (la Arad) şi 2—1 cu Crişul (la Oradea). Părerea antrenorului federal coordonator (în sezonul internaţional) al­ echipei *— GHEORGHE OLA — des­pre stadiul de joc . „U.T.A. are o comportare bună şi, după părerea mea, se prezintă cu o structură de echipă mai puter­nică decît anul trecut, cu linii mai omogene valoric. Resimte, din păcate, absenţa lui Axente, pe care dacă l-ar fi avut în formaţie ar fi dat un randament şi mai bun. Consider ca are mari şanse de­­ a elirmna pe Austria Salzburg în primul tur a­ „Cupei J.K.F.A. . EVOLUTIA TRECUTA IN CUPELE EUROPENE. In „Cupa campionilor", ediţia 1969/70 — turul I : 1—2 şi 0— 8 cu Legia Varşovia ; ediţia 197071 — turul I : 1— 1 şi 0—0 cu Feijenoord ; turul II : 0—3 şi 0—3 cu Steaua roşie Belgrad. DINAMO Bucureşti LOT : Andrei, Constantinescu, Cavai — portari ; Che­rem, Nunweiller III, Stoenescu, Sâtmareanu II, Deleanu, Dobrău, Sandu Gabriel — fundaşi ; Dinu, Radu Nun­weiller, Mustățea — mijlocaşi ; Lucescu, Dumitrache, Doru Popescu, Florian Dumitrescu, Sălcean­u, Haidu — înaintaşi. Antrenor: DUMITRU NICOLAE - NICUSOR. Formaţia standard : ANDREI — CHERAN, NUN­WEILLER III, SATMAREANU II DELEANU, DINU, NUN­WEILLER VI, LUCESCU, DUMITRACHE, DORU PO­PESCU, FLORIAN DUMITRESCU. ATUURI : a) Campioana ţării noastre are lotul cel mai puternic, cel mai omogen — valoric — la o treaptă superioară. Linia mediană dă tonul jocului întregii echipe, care este tributară coordonării exce­lentului „decar" Radu Nunweiller și impulsurilor lui Dinu, mijlocașul care acoperă cu apreciabil randament tot terenul. SLĂBICIUNI : Atacul — ba lipsit de aportul lui Dumitrache (accidentat), ba cu un Dumitrache cu o formă nesatisfăcătoare de destul de multă vreme — se află sub nivelul celorlalte, linii, înscriind prea pu­ţine goluri. Evoluţia în actualul campionat : 3—1 cu C.F.R. (la­­Cluj), 2—2 cu Steagul roşu (la Bucureşti), 1—0 cu Poli­tehnica (la Iaşi). Părerea antrenorului federal coordo­nator (în sezonul internaţional) al echipei — ANGELO NICULESCU — despre stadiul ei de joc : „Consider că echipa se afla în revenire de formă, cu o capacitate de joc superioară finalului campio­natului trecut. Bucurîndu-se de o evoluţie din ce îne ce mai buna a internaţionali­lor lucescu, Dinu, Nun­weiller III şi de reapariţiei în formaţie a coordonato­rului Nunweiller VI, Dinamo „creşte" de la joc la joc şi se prezintă cu şanse reale în întrecerea cu Spartak Trnava. EVOLUŢIA TRECUTA ÎN CUPELE EUROPENE, în „Cupa campionilor" — e­diţia 1956/57 : turul I : 3—1 şi 1—2 cu Galatasaray, turul II: 1—8 şi 3—2 cu T.D.N.A. Sofia ; ediţia 1962 63 — turul I : 1—1 şi 0—3 cu Galatasaray; ediţia 1963 /64 : turul I : 2—0 şi 1—0 cu Motor Jena, turul II : 1—3 şi 3—5 cu Real Madrid ; ediţia 1964/65 : turul I : 2—0 şi 5—0 cu Sliema Wan­derers Malta, turul II : 0—6 şi 0—1 cu Internazionale Milano; ediţia *1965/66 ; turul I: 4—0 şi 3—2 cu B. 1909 Odense, turul I I : 2—1 şi 0—2 cu Internazionale Milano. In „Cupa cupelor" — ediţia 1968 69 , turul I , s-a calificat prin neprezentarea adversarului (Vasas Győr), turul II : 1—1 şi 0—4 cu West Bromwich Al­bion. In „Cupa oraşelor tîrguri" — ediţia 197071 , turul I : 5—0 şi 0—1 cu P.O.K. Salonic, turul II : 0—3 şi 1—1 cu F.C. Liverpool. NUNWEILLER VI­em­e cu D . ADAMEC SPARTAK Trnava La Trnava, fotbalul a în­ceput sa-si desfăşoare o activitate organizată din anul 1925, când a luat fiinţă clubul Rapid, stră­moşul actualului Spartak. Sub actualul nume a în­ceput să fiinţeze din anul 1949. Clubul dispune de un stadion cu o capacitate de 25 000 locuri. Din 1965, Spartak a avut o com­portare ascendentă : locul 6 în campionatul din 1965 '66, locul 3 în 1966;67, campioană în 1967 68 și 1968/69, locul 2 în 1969;70 și campioană în 197071. LOT: Geryk, Puchly, Dobias, Majernik, Magara, Hrusecky, Kuna, Martinkovici, Kabat, Adamec, Fandel, Varadin, Valentovici, Bozjk, Keketi, Masrna, Kohicik, Krska. Antrenor: ANTON MALATINSKY. Formaţia standard : GERYK — DOBIAS, MAJERNIK, VALENTOVICI, HAGARA — HRUSECKY, KUNA, FAN­DEL — MARTINKOVICI, ADAMEC, KABAT. ATUURI : Spartak este o formaţie masivă, omogena, o echipă „grea" (media 74 kg) şi înaltă (media 1,77 m), cu un potenţial tehnic şi tac­tic caracteristic forma­ţiilor de prima mină, în deplasare ştie să se închidă în apărare (are şi doi fundaşi centrali cu 1,82 m înălţime), să contraatace fulgerător prin cele două aripi extrem de rapide, Martinkovici şi Rabat, şi să ocupe mijlocul terenului, printr-o aşezare 4—3—3. Foarte ofensivă (acasă), unde trece la clasicul 4—2—4. Dintre internaţionalii clubului din Trnava, fundaşii late­rali Dobias — fotbalistul anului 1970 — şi Hagara, mijlocaşul Kuna — excelent şi în ofensivă —, atacan­tul central Adamec — „tunarul" — şi extrema Kabat sunt „piesele" grele ale echipei. SLĂBICIUNI : a) Excelenţi, graţie înălţimii, la min­gile înalte, fundaşii centrali Majernic şi Valentovici nu se prezintă ca un cuplu sudat, fiind nu o data depăşiţi prin acţiuni frontale, purtate cu mingi pe jos ; b) Buni tehnicieni, atacanţii sînt foarte stînjeniţi de marcajul strîns, căruia îi fac cu greu faţă. DUPĂ 6 ETAPE în campionatul cehoslovac, echipa se afla pe locul 13, cu 4 puncte din 6 meciuri. EVOLUŢIA TRECUTA ÎN CUPELE EUROPENE, în „Cupa campionilor" — ediţia 196869 — a ajuns pînă în semifinalele competiţiei : 1—3 şi­ 4—0 cu Steaua, 9—1 şi 7—1 cu Reipas (Finlanda), 2—1 şi 1—1 cu A.E.K. Atena, 0—3 şi 2—0 cu Ajax Amsterdam. In ediţia 196970 : 2—2 şi 4—0 cu Hibernians Paolo Malta, 1—0 şi 0—1 (eliminată la tragerea la sorţi) cu Galatasaray. în „Cupa oraşelor tîrguri" — ediţia 1970—71 : 2—0 și 0—2 cu Olympique Marseille^ de care este eliminată (scor 4—5) la executarea lovitu­rilor de la N­ m. >■« X w &pos ta os o »a w Xo RAPID Bucureşti LOT : Răducanu, Rămureanu — portari; Pop, Boc, Lupescu, Codrea, Ştefan, Greavu, Niţă, Musat — fun­daşi ; Dumitru, Angelescu, Dinu, Marin Ştelian — mijlo­caşi ; Petreanu, Năsturescu, Daniel Ene, Neagu, Co­­dreanu, Octavian Ionescu, Apostol — înaintaşi. Antrenori : BAZIL MARIAN şi GHEORGHE NUŢESCU. Echipa standard : RADUCANU — POP, BOC, LU­PESCU, CODREA, DUMITRU, ANGELESCU, NASTU­­RESCU, DANIEL ENE, NEAGU, CODREANU. ATUURI : a) O apărare solidă, dominată de inter­naţionalii Răducanu, Lupescu şi Boc, în sprijinul căreia joacă o mare parte din timpul meciurilor alt interna­ţional, mijlocaşul Dumitru, care închide multe culoare de atac spre propria poartă ; b) O viteză­­superioară de joc, atunci cînd echipa se află în formă şi cînd este în stare să lanseze rapid şi eficace atacuri şi contraatacuri ; c) Tot cînd este în formă, vîrful centra! Neagu marchează goluri aproape meci de meci. SLĂBICIUNI : a) La ora actuală, echipa suferă de o oarecare lipsă de omogenitate, noii veniţi (printre care titularii Boc şi Ene Daniel) nereuşind încă să se „înşu­rubeze" perfect în angrenajul echipei ; b) Echipa nu se află în plenitudinea mijloacelor sale fizice, unii din­tre jucători prezentînd decalaje de pregătire încă nere­cuperate. Evoluţia în actualul campionat: 1—1 cu U.T.A. (la Bucureşti), 1—2 cu F. C. Argeş (la Piteşti), 2—0 cu Petrolul (la Bucureşti). Părerea antrenorului fe­deral coordonator (în sezo­nul international) al echi­pei — CORNEL DRAGU­­SIN — despre stadiul ei actual de joc : „Plecată la drum cu în­­tirziere, Rapid recuperează «din mers». Insuficient pre­gătită fizic, echipa face mari eforturi pentru a a­­junge cît mai curînd într-o formă atletică bună. Apre­ciind climatul de muncă de la pregătiri, remarc că Ioa- DUMITRU deie încep să apară. Soco­tesc că echipa trebuie să-şi rezolve cît mai curînd problemele de sincronizare ale fundaşilor centrali, care au nevoie să fie mai „acoperiţi" şi de mijlocaşi, în curs de sudare, perechea atacanţilor centrali, al cărei randament va influenţa randamentul echipei. Calificarea în turul doi al «Cupei U.E.F.A.» depinde în­ mare măsură de rezultatul primului joc, de la Napoli". EVOLUTIA TRECUTA ÎN CUPELE EUROPENE: In „Cupa campionilor" — ediţia 1967/68 , turul 1 : 0—2 şi 3—0 cu Trakia Prova­iv; turul II : 0—1 şi 0—0 cu Juventus Torino. în Cupa oraşelor tîrguri", ediţia 1968/ 69 — turul I : 3—1 şi 1—6 cu O.F.R. Beograd ; ediţia 1969/70 — turul I : 1—3 şi 1—4 cu Vitoria Setubol , Ut fej S3 , Oi S3 u JULI­ANO Istoria acestui club în­cepe în anul 1904. în 1922 a fuzionat cu un alt club din Napoli, Internazionale (creat în 1912), și a luat numele de Internapoli, iar în 1926 a căpătat numele actual. Posedă un frumos stadion — „Stadio San ‘PErSio" —“cu 82 000 de focu­ri. Club din elita fot­balului italian Napoli a făcut parte din prima di­vizie, începînd din 1926—27 şi, cu excepţia a şase edi­ţii, a participat la toate celelalte. Cele mai bune locuri în clasament : 5 în 1929/30 şi 1953/54, 4 în 1957 58 şi 1966/67, 2 în 1967/68 şi 4 în 1970/71. In anul competitional 1961 62 a cu­cerit „Cupa Italiei". LOT : Zoff,. Trevisan, Aibcmo, Peregő, Pogliana, Ri­­pari, Zuriini, Vianello, Montefuseo, Martella, Baîaglia, Cavallino, Sormani, improta, Ertzo, Altafini, Abbon­­danza, Juliana, Macchi, Piccoli, Esposito. Antrenor: GIUSEPPE CHIAPELLA. Echipa standard : ZOFF — PEREGŐ, POGLIANA — ZURLÎNI. VIANELLO, MONTEFUSCO — SORMANI, JULIANO, ENZO, ALTAFINI, ABBONDANZA. ATUURI . Forţa echipei constă în buna organizare a jocului, după tipicul fotbalului italian: aglomerarea spaţiului din faţa porfir şi declanşarea de contra- ANTRENORI SANCŢIONAŢI PENTRU NERESPECTAREA UNOR HOTÄRiR! ALE F. R. FOTBAL Sesizîndu-se de forma fizică ne­corespunzătoare a jucătorilor la mai multe echipe divizionare A, Fede­raţia română de fotbal a trecut la prime măsuri, luate împotriva prin­cipalilor responsabili ai acestei si­tuaţii, antrenorii. Constatîndu-se că la unele loturi nu s-a efectuat nici pînă acum testul de rezistenţă (Cooper), antrenorii lor — în speţă cei care se află la conducerea teh­nică a echipelor Rapid, C.F.R. Cluj, Politehnica Iaşi, Petrolul, Crişul, Steaua şi F. C. Argeş — au fost sancţionaţi cu reţinerea Indemniza­ţiei pe luna septembrie.­­ Cu această măsură, F.R.F. dove­deşte că este decisă să asigure în­deplinirea hotărîrilor sale. O NEGLIJENŢĂ PLĂTITĂ CU... 0-3! Formaţiile Rapid Piatra Olt (seria a VI-a) şi Progresul Năsăud (s. XI) n-au prezentat legitimaţiile jucătorilor — con­ducătorii respectivi au uitat să se ia cu ei — la meciurile ce le aveau de susţi­nut la Brezoi (cu Lot­n) şi, respectiv, la Aiud (cu Metalul). Comisia de com­petiții a F.R.F. a dat meci pierdut cu 0—3 formajilor din P. Olt și Năsăud. ■ Sportul OS 0­0­ 0k S3 U­­ 01 S3 0 l­Ut H­­­U­D­Ot S3­U AUSTRIA Salzburg Cu ani în urmă, cind fotbalul austriac îşi avea limi­tată aria aproape exclusiv la fruntariile capitalei, a spune că vreodată Salzburgul va emite pretenţii de şefie în sportul cu balonul rotund părea de-a dreptul hazliu. Şi totuşi, iată că, acum, oraşul lui Mozart con­curează puternic, pe acest teren, cetatea valsurilor lui Johann Strauss. Nu Austria Viena, ci omonima sa, Austria din Salzburg, este echipa care urcă în clasa­­a atente, ca şi în preferinţele iubitorilor de fotbal din această ţară.­­Promovată în prima divizie a ţării în anul 1954, în cele 18 ediţii disputate de atunci a avut 11 prezenţe în primul eşalon, evoluînd în divizia se­cundă în 1958, 1959, 1962 şi in campionatul 1964—67). Cel mai bun rezultat al fotbaliştilor din Salzburg, pînă acum, a fost desigur cucerirea locului doi la tre­cuta ediţie a campionatului, iar actualmente, echipa vicecampioan­ă este considerată, in cercurile specialiş­tilor, drept principala pretendentă la titlu. Antrenorul ERICH HOF — una şi aceeaşi persoană cu cunoscutul internaţional, fost „tunar" in reprezen­tativa austriacă are un material excelent dat în grijă și-l folosește cu pricepere si eficientă. Echipa standard : KAIPEL — WINKELBAUER, HUBER, KIBLER, LARIONOWS, BLUISCH, HiRNSCHRODT, 3ROSSER, HALA, JANSON, LIBUDA (WEIDINGER). Dintre aceștia, vedete incontestabile sunt vest-ger­­manul Peter Grosser, ca şi tînărul atacant Alfred Hala. Ultimul este o aripă foar­te rapidă și cu şut puter­nic. În general, echipa de­monstrează un joc „curat"­, păstrînd unele trăsături specifice ale trecutului soc­cer austriac, dar fiind la curent cu cerinţele de or­din tehnic şi tactic ale prezentului. In campionatul actual, Austria Salzburg ocupă locul 4—7 după două etape. A început foarte bine, înscri­ind un 6—1 în primul joc cu Simmering, ca apoi­­ să piardă, la Viena, un meci de mare luptă cu Admira­ Wacker : 3—4. N-ar fi completă o prezentare a echipei Austria Salzburg fără ’o referire la marele său succes de la începutul acestei veri, cînd a terminat învingătoare în tradiționala competiţie estivală dotată cu „Cupa Inter- Toto". Iată, pe rind, rezultatele obţinute în această întrecere, reunind cîteva echipe mari : 3—0 cu Vasas Budapesta, 2—0 cu Grasshoppers Zürich, 4—1 cu Inter Bratislava, 3—0 cu Djurgaarden Stockholm. LIBUDA r.c. Hibernians Paola Clubul fiinţează din 1932, creaţie a unor emigranţi scoţieni în Malta şi a purtat succesiv numele de Paola Lions, Paola United şi Constitutionals, Paola fiind nu­mele localităţii de reşedinţă, din imediata apropiere a capitalei, La Valetta. Denumirea „Hibernians F. C. („Hibs" — cum o strigă suporterii) a apărut în 1946. In campionatul Maltei se bucură de faima unei „echipe de locul 2", pentru că la cele mai multe edi­ţii a ocupat acest loc, după F. C. Valetta (de 21 de ori campioană). „Totuşi, Hiberniens a cunoscut de trei ori satisfacţia cuceririi titlului în 1960/61, 1966/67 și 1968/ 69,­iar în 1969,70 a cîştigat Cupa. LÖT: Mizzl, Privitera, Mailia, Theobald, Azzopardi, Delia, . E. Micqlief, C. Micalief, Cessar, Gatt, Bonclîo, Young, Aquilina, Mifsyd. Antrenor: FR. HILARY. (În sezonul 1970 71, antrenor al echipei a fost sir Stanley Matthews, preluînd con­ducerea echipei de la... abatele Fray Hilari, absolvent al unui curs de antrenori în Anglia. în 1971, Hilary, poreclit și „diabolicul abate", a revenit la cîrma echi­pei, pe care o conduce cu multă pricepere). Echipa standard : MIZZI - PRIVITERA, MALUA, THEOMAID, AZZOPARDI, DELIA, E. MICAI.LEF, GATT, BONSLLO, BUCKLE, YOUNG. ATUURI. Deși elevi ai fotbalului englez (Malta a stat pînă în 1961 -sub , dominație, britanica), maltezii nu păstrează în jocul lor caracteristici ale „soccerului" : practică un joc gen conti­nental, dar de o factură modestă. Ştiindu-se out-si­­deri în competiţiile europe­ne, ei joacă cu mult curaj şi foarte ambiţios, mai ales pe teren propriu, unde bene­ficiază şi de condiţiile de climă cu care sunt obişnuiţi (circa 30° , în­ septembrie). Deci... combativitatea, cura­jul, „betonul" împrumutat de la mai marii europeni şi... climă — iată, atuurile lor. SLĂBICIUNI : Lipsa de ex- BON­ELLO perienţă, nivelul tehnic scă­zut. Drept urmare, sunt eliminaţi din primele tururi ale competiţiilor europene. EVOLUTIA TRECUTA TN CUPELE EUROPENE. Tn „Cupa campionilor" — ediţia 1961/62: 0—5 şi 1—2 cu Servette Geneva ; ediţia 1967/68 : 0—0 şi 0—5 cu Man­chester United ; ediţia 196970 : 2—2 şi 0—4 cu Spartak Trnava. în „Cupa cupelor" — ediţia 1970/71 : 0—0 şi 0—5 cu Real Madrid. (De notat că din cele 7 mari echipe care au vizitat Malta, doar două — Servette Geneva şi Atletico Madrid — au terminat învingătoare partidele susţinute, „nume" cu mare rezonanţă în fot­balul internaţional, ca Manchester United, Arsenal, Mi­lan, Spartak Trnava şi Real Madrid neobţinînd victoria pe insulă). . . . . TfVtrfO »frforrfl’rt»( p • jju ARBITRI! MECIURILOR ETAPEI A IV-a A DIVIZIEI A MIERCURI 8 SEPTEMBRIE DUMINICA 12 SEPTEMBRIE F.C. Argeş — C.F.R. Cluj: V. LIGA, ajutat de T. Trofin şi I. Ti­­frea (toţi din Galaţi). SIMBATA 11 SEPTEMBRIE Jiul — Steaua: N. HAINEA (Birlad), ajutat de V. Catană (Că­rei) şi C. Szilaghi (Baia Mare). U.T.A. — AS. Armata: N. PE­­TRICEANU, ajutat de C. Iofoiu şi A. Paraschiv (toţi din Bucu­reşti) ; Rapid — Dinamo — A. BENTU, ajutat de M. Bică şi V. Toma (toţi din Bucureşti). A Petrolul —­ Sport Club Bacău: C. NICULESCU, ajutat de C. Co­­stică şi C. Dragomirescu (toţi din Bucureşti); Univ. Craiova — Politehnica : I. RITTER (Timişoara), ajutat de G. Blau (Timişoara) şi I. Chilibar (Piteşti) • Farul — Steagul roşu: C. PE­­TREA, ajutat de M. Buzea şi I. Gheorghiţă (toţi din Bucureşti); „U“ Cluj — Crişul: P. SOTIR, ajutat de I. Dancu şi­ I. Urdea (toţi din Bucureşti). pundă investiţiilor materiale şi morale făcute de statul nostru pentru dez­voltarea acestui sport. După cum se poate constata din cercetarea „fişelor" internaţionale, ale celor patru reprezentante ale fotbalului nostru în cupele europene, perfor­manţele de autentică valoare au fost rare. Eliminări din primele tururi şi ici-colo cîte... o floare. O victorie în faţa marelui inter, eliminarea super­­campioanei Feijenoord şi cam an­t... A sosit vremea ca, urmînd exemplul reprezentativei, echipele noastre de club să lupte pentru afirmarea pe plan internaţional. Noi le urăm, din inimă, succes ! AX Napoli atacuri rapide şi lansări lungi, stăpînirea centrului te­renului pentru pregătirea atacurilor. Preferă marcajul om la om în apărare şi pasele perpendiculare pe poartă un atac, totul în mişcare, jucătorii dmplasîn­­du-se în permanenţă. Oameni de şoc: Altafini şi Sormani , conducător de joc , Jutiano. Zoff, portarul echipei naţionale, inspiră multă încredere coechipie­rilor. El este unul din pilonii de bază ai formaţiei, alături de fundaşul Perego, mijlocaşul Montefuseo, ata­­cătoţui“ Juliarto şi brazilienii Sormani şi Altafini de­venit în această perioadă, în care Sormani nu este încă­ restabilit după o accidentare, „sufletul“ înain­tării şi golgeterul formaţiei. SLĂBICIUNI : Dublajul apărătorilor nu se face cu promptitudinea şi precizia cerută. Valoroşilor aiocanţi ai echipei nu le convine marcajul foarte strîns, „sîcîi­­tor", care reuşeşte nu rareori „să-i scoată din mînă". EVOLUŢIA TRECUTA ÎN CUPELE EUROPENE. în „Cupa cupelor" — ediţia 1962/63 ; 0—2, 3—1 şi 2—1 cu Bangor City; 1—1, 1—1 şi 3—1 cu Újpest Buda­pesta ; 0—2, 3—1 si 1—3 cu O.F.R. Beograd. In „Cupa oraşelor tîrguri" — ediţia 1966/67 — a elimi­nat pe Wiener S.K. (scor general 5—2) şi a pierdut la Burnley (scor general 0—3) ; ediţia 1967 68 : 4—0 şi 1—1 cu Hanover S.V., 4—1 şi 0—5 cu Hibernians Edinburg ; ediţia 1968/69 : 3—1 şi 0—1 cu Grassho­­pers Zürich, 0—2 şi 2—0 cu Leeds United (fiind eli­minată la sorţi) ; ediţia 1969/70 : 1—1 şi 2—1 cu Metz, 0—0 şi 1—0 cu Stuttgart, 1—0 şi 0—4 cu Ajax Am­sterdam. Tag. a 3-a Etapa văzuta de la Iaşi D + D + D Notati cu 0 f, 9. 10, Dembrovschi, Dobrin şi Dinu anunţă forma lor de zile mari — iată ce mi se pare demn de reţinut din această (ştearsă, totuşi) etapă a treia. In rest, rezultate scontate (A . A. — ,[/“ Cluj, Rapid — Petrolul, Steaua — Farul, Crişul — U.T.A. Steagul roşu — F. C. Argeş), un scor ob­ţinut la Cluj ca in poveştile cu Păcală, o surpriză care, de fapt, nu prea e surpriză (Politehnica — Dinamo) şi cam atit. La orizont apare din nou „sfinta cotonogeală“, ridicată la rangul de prim-argument (a se vedea cazul Tóth, la Tg. Mureş, apoi cele pe­trecute pe stadioanele din Cluj şi Braşov). N-o să Intelen in verii ve­cilor da­re aleg arbitrii in aseme-­ nea situaţii neutra postură de mar­tori pasivi Dacă nu ei, cine se cuvine să ia măsurile de rigoare ? Comisia de împăciuire ? Curtea de la Haga ? Cum este posibil ca un arbitru de talia lui Rentu să tole­reze troznelile lui Toth? Care va­ să zică, un jucător advers (I mă) este scos pe braţe de pe teren iar dumnealui, Toth, continuă să facă umbră gazonului de parcă nici us­turoi n-a mincat şi nici... ştiţi dv. Un arbitru care­­uită, cu sau fără bună ştiinţă, că prin­itralul rol al său pe lume este acela de a asigura un climat civilizat disputei sportive trebuie grabnic reciclat şi incă in­­cepină cu ab­c-ul, altfel n-o să avem niciodată fotbalul pe care-l dorim şi, la urma urmei, îl meri­tăm. Deşi notat cu 10, nici Dinu, la Iaşi, n-a făcut prea mare excepţie de la regula „intră să se simtă“. Mă tem că acest alit de talentat şi de inimos jucător o să-şi dea, intr-o bună şi, cinstea pe ruşine, fiindcă dacă îşi formează deprinderi semiregulamentare, cu ele un sînge rămine şi ceea ce „ţine" la Iaşi, pe un stadion din străinătate ples­neşte grabnic şi păgubos şi fiindcă a venit vorba despre meciul Politehnica .— Dinamo , nu­.L n-a fost nici o surpriză . Ieşenii nu­­puteau să cîştige acest joc, deşi ad­versarii lor au strălucit abia ca un tăciune. Nu puteau, deoarece au jucat cu prea puţină convingere, funcţionăreşte şi blazat La faza în­scrierii golului, întreaga apărare cugeta la nu ştiu ce şi nu ştiu de ce. A lăsa mingea să şi facă mendrele — iată culmea „dezinvol­turii dezangajate" — dacă ne pu­tem exprima astfel. Să fi făcut ci­nci­ vrăji luind mâna fotbalului,­ din şiştarul de pe Copou ? Cred, mai degrabă, că ceva nu funcţio­nează cum trebuie în mecanismul, psihologic al echipei Dan­­il Măr-' -dărescu trebuie săl(Şir­igneze anim,, nu m­ai Urziţi, dacă doreşte să re­aducă viager în tendoanele politeh-­ niştilor. Altfel, în locul titlului de campion, il va obţine pe aceia de... tată emerit Şi nu-i tot una MIRCEA RADU IACOBAN După trei etape CIFRELE VORBESC • Cu cele 18 goluri înscrise in această etapă, totalul lor în actua­lul campionat s-a ridicat la 64. • In min. 14 a­ partidei C­F­R­­Cluj—Jiul. Cojocaru­ a deschis lista jucătorilor care înscriu în pro­­­prie poartă, în min. 65, Dragomir a marcat al doilea autogol al etapei. • Din cele 24 de partide consuma­te în acest campionat, 10 au reve­nit gazdelor, 10 s-au terminat la egalitate, iar 4 s-au încheiat cu victoria oaspeţilor. • Partidele acestei etape au fost urmărite de 117 000 de spectatori. • Clasamentul „constant-valoric", după trei etape, se prezintă astfel: 1. DINAMO 242 p, 2. ..U” Cluj 241 p, 3. A.S.A. 240 p, 4—5. Steaua şi SC. Bacău 231 p, 6. Steagul roşu 228 p, 7. U.T.A. 226 p, 1i Ulliv. Craiova 224 p, 9. Rapid 219 p, 10. Jiul 218 p, 11 — 12. F.C. Argeş şi C.FR. Cluj 214 p, 13—14. Politeh­nica şi Farul 213 p, 15. Crişul 208 P 16. Petrolul 199 p. • Iată un clasament al oraşelor, pe baza mediei de spectatori ! 1. BUCUREŞTI 25 600, 2—3. Craiova şi Constanţa 20 000, 4. Oradea 16 500 ,5—6. Iaşi şi Piteşti 16 000, 7. Arad­ 15 000, 8. Ploieşti 14 000, 9 Tg. Mureş 12 500, 10—11. Bacău şi Braşov 9 000, 2. Cluj 8 333, 13. Pe­troșani 4 000. • Iată un clasament al celor 16 divizionare A, pe baza procen­tului de eficacitate (raportind numărul de goluri înscrise ■ la numărul șuturilor trase la poar­tă) : 1. STEAGUL ROŞU 22,58 (7:31), 2. „U“ Cluj 18,75 (6:32),3. S.C. Bacău 17,02 (8:47), U.T.A. 11,90 (5:42), 5. F.C. Arges 11,11 (4:36),­­6. Politehnica 10,63 (5:47), 7. C.FR. Cluj 9,99 (4:60), 8. Steaua 8,77 (5:57), 9. Rapid 8,69 (4:46), 10. Dinamo 8,33 (6:72), 11. Univ. Craiova 7,58 (3:39), 12. Farul 6,25 (2:32), 13. A.S.A. 2,85 (1:35), 14. Petrolul 2,56 (1:39), 15. Crisul 2,38 (1:42), 16. Jiul 0 (0:53). Adrian VASILESCU IN ATENŢIA C1^T/G4TOîî/Î.OA DE LA TRAGEREA EXCEPŢIONALA PRONOEXPRES DIN 5 SEPTEMBRIE — Depunerea biletelor cîştigătoa­­re se va face pînă joi 9 septem­brie 1971, la ora 13,00 în oraşele reşedinţă de judeţ, iar în celelalte localităţi pînă miercuri 8 septem­brie 1971, la ora 13.00. — Omologarea câştigurilor se va efectua în ziua de sîmbătă, 11 sep­tembrie 1971. — Cîştigătorii autoturismelor vor fi înştiinţaţi în scris asupra datei cînd se vor prezenta in vederea ridicării autoturismelor cîştigate. — Cîştigătorii excursiilor vor fi anunţaţi în scris asupra datei cînd va avea loc excursia. • Tragerea Pronoexpres de as­tăzi va fi televizată direct din Studioul de Televiziune cu înce­pere de la ora 19,10. • In luna septembrie a.c. la toate tragerile și concursurile Loto, Pronoexpres și Pronosport se atri­buie săptămînal următoarele auto­turisme, la alegerea cîştigătorilor­­ DACIA 1300 (70.000 lei) şi DACIA 1100 (55.000 lei). Menţionăm faptul că în luna sep­tembrie a.c. — apar pe această listă şi autoturismele DACIA 1300, constituind un punct de atracţie în­­-plus pentru participanţi. Jucînd la tragerea Loto de vineri 10 septembrie, aveţi prilejul să ciş-­­ tigaţi autoturisme sau bani la ale­­gere. CÎŞTIGURILE CONCURSULUI PRONOSPORT Nr 36 DIN 5 SEPTEMBRIE 1971 Categoria I: (13 rezultate) 1 va­riantă 500/6 a 26 899 lei, 1 vara­antă 250/0 a 13.449 lei şi 9 variante 10o/0 a 5.380 lei. ’ Categoria a II a: (13 rezultate) 32,70 variante a 3.257 iei. Categoria a IlI-a: (11 rezultate) 500,10 variante a 319 iei. Rubrică redactată de LOTO-PRONOSPORT

Next