Sportul, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 6832-6862)
1971-10-26 / nr. 6857
Pînă la sfîrşitul anului PATRU INTILNIRI INTERNATIONALE PENTRU BOXERII NOŞTRI Selecţionata de box a ţării noastre va susţină pînă la sfîrşitul anului patru Intîlniri Internaţionale. Astfel, la 12 şi 14 noiembrie se va disputa la Bucureşti şi Brăila dubla intilnire cu reprezentativa B. D. Germane. Vor urma meciurile cu R. F. a Germaniei (5 decembrie, la Minchen) şi cel cu selecţionata Poloniei (15 decembrie, la Varşovia). INCEPlND DE AZI, LA CLUJ, A Xll-a EDIŢIE A „TROFEULUI CARPAŢI“ LA HANDBAL FEMININ CLUJ, 25 (prin telex, de la trimisul nostru). Sala sporturilor, situată chiar pe malul Someşului, elegantă şi încă-Programul de azi ! ORA 16,15 ! Iugoslavia—Uniunea Sovietică ; ORA 17,20 ! R.D. Germană—Ungaria ; ORA 18:30: România— Olanda pătoare (în tribunele sale pot lua loc aproximativ 3 000 de spectatori) — este gata să-şi primească oaspeţii. Echipele participante la cea de a XII-a ediţie a „Trofeului Carpaţi“ au şi făcut cunoştinţă, de altfel, cu locul de concurs (în tot cursul zilei de luni s-au desfăşurat antrenamente), declarîndu-se satisfăcute de terenul de joc. Marţi după-amiază (n.r. astăzi) la ora 16:15 se va da startul în acest prestigios turneu, care reuneşte elita handbalului feminin internaţional. Făcînd de „gardă“ în Sala sporturilor, discutînd cu colegii noştri care însoţesc echipele, cu antrenorii şi sportivele am remarcat înfrigurarea cu care sunt aşteptate jocurile, dorinţa unei afirmări în acest test de importanţă majoră pentru campionatul mondial. Ne-am dat seama, însă, că în acest context trebuie judecată amploarea ce se dă unor defecţiuni de moment. Astfel, se socoteşte că lipsa lui Marlen Jancker (bolnavă) din echipa R.D. Germane va avea mari repercusiuni asupra randamentului formaţiei, că Înlocuirea Cristinei Metzenrath (în convalescenţă) a produs perturbări în jocul echipei României, că eclipsa PE MICUL ECRAN ORA 16,15 : Iugoslavia—Uniunea Sovietică. ORA 18,30 : România—Olanda (ambele, transmisii în direct) de formă (poate reală, poate doar bănuită) a unor handbaliste din formaţia Iugoslaviei a scăzut brusc şi grav potenţialul acestei redutabile reprezentative. în mod sigur, aceste „accidente“ vor avea unele urmări, dar ele nu vor fi precumpănitoare. Febra de start amplifică însă totul ca o lupă... Am asistat — printre altele — şi la antrenamentul de luni dimineaţă al echipei noastre. Pe banca „rezervelor“ au rămas Terezia Popa (entorsă) şi Nadire Ibadula Hridache NAUM (Continuare în pag. a 4-a) Imagine de la ultimul antrenament al selecţionatei române. Se perfecţionează anihilarea aruncărilor de la 5 m. In-olografia noastră,Oancea a tras, dar zidul alcătuit din Argh. Sos, Miklós Şi Băicoianu blochează mngea. Foto : Dragoş NEAGU LUPTĂTORII DE LA POT REVENI PE Se poate spune, că sportul luptelor se practică la Tulcea, pe scară largă, oraşul are o echipă în campionatul diviziei A, cunoaşte o competiţie sistem divizie în şcolile generale, unii dintre luptători s-au remarcat chiar şi în competiţii internaţionale, ca de exemplu D. Manea, campion balcanic la cat. 90 kg anul acesta. Condiţiile materiale pentru practicarea aceste ramuri sportive sunt dintre cele mai bune: o sală folosită în exclusivitate de luptători, utilată cu două garnituri de saltele, manechine, aparate de gimnastică, instalaţii de forţă etc. Dacă la acestea mai adăugăm şi pe cei doi antrenori calificaţi, precum şi tradiţia acestui sport în rîndurile tineretului local, putem afirma că sportul luptelor are aici posibilităţi de afirmare dintre cele mai bune. Cu toate acestea, în campionatul divizionar de lupte greco-romane, formaţia Pescăruşul Tulcea (aparţinînd asociaţiei sportive Dunărea din localitate) are o comportare nesatisfăcătoare în ultimul timp. In clasamentul seriei Est, Pescăruşul se află pe ultimul loc. In cele două etape ale returului ea a obţinut, din patru partide, o singură victorie — la Rădăuţi, în faţa e- PESCĂRUŞUL TULCEA LINIA DE PLUTIRE chipei A.S.A. Bacău cu 21—Aceasta constituie într-adevăr o performanţă, dar în rest a fost întrecută cu 30—10 de către Iprofil Rădăuţi, o echipă recent promovată în campionat, iar în etapa de la Bucureşti, unde, obiectiv judecind, nu putea emite pretenţii la victorie în faţa divizionarelor bucureştene Dinamo (scor 1—29) şi Progresul (2—28) se poate constata că Pescăruşul a pierdut la diferenţe nepermis de mari. Singurul sportiv tulcean care a dat oarecare satisfacţie în această reuniune a fost acelaşi D. Manea. Care sunt motivele acestui declin temporar al echipei tulcene ? Spunem temporar întrucit conducerea sportului local, precum şi cei doi antrenori (Ion Geambazu şi Toader Boscenco), ne-au asigurat că au luat o serie de măsuri care în viitorul apropiat vor duce la redresarea sportului luptelor din localitate. Este vorba de reîmprospătarea formaţiei cu elemente tinere, intensificarea antrenamentelor şi o mai Toma RABŞAN (Continuare in pag. a 2-a) DIN VIAŢA SECŢIILOR I ZIAR AIÎ.CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCAȚIE FIZICA $1 SPORT ANUL XXVII — Nr. 6857 4 PAGINI 30 BANI Marți 26 octombrie 1971 DESCHIDEREA FESTIVĂ A ANULUI SPORTIV LA UNIVERSITATEA BUCUREŞTI PESTE 1300 DE STUDENŢI LA BAZA SPORTIVĂ DE LA LACUL TEI O nouă sărbătoare a sportului studenţesc bucureştean a avut loc duminică, la Baza sportivă universitară de La Lacul Tei. Cadre didactice, tineri iubitori ai sportului din Universitate, precum şi colegii lor de studiu s-au întilnit pe malurile pitoreşti ale lacului pentru a participa împreună la festivitatea de deschidere a anului sportiv, la Universitatea Bucureşti. Nu ne putem opri doar aici, cu consecinţe favorabile, atît din punct de vedere spectacular, cit şi al întrecerilor pe terenurile de sport, sărbătoarea a coincis cu finalele “Cupei anilor I” la atletism, jocuri sportive şi canotaj. E lesne, aşadar, de închipuit animaţia şi entuziasmul care s-au înstăpînit pe terenurile de volei, handbal, baschet, pe pista de alergări sau deasupra apelor ritmic tăiate de canoele de 10 persoane. Dar faptul cel mai notabil rămîne performanta de a fi fost angrenaţi in întreceri peste 1300 de studenţi conduşi de cele 21 de cadre didactice. La ora 10, in sunetele ritmice ale marşurilor sportive, pe pista stadionului şi-au făcut apariţia grupurile de studenţi de la diferitele facultăţi ale Universităţii. Apoi, pentru două ore, cei care au defilat au devenit concurenţi şi adversari. Cea mai mare animaţie am înregistrat-o la debarcader, acolo unde, sub conducerea lectorului Antonică Bălan, se dădea startul in aprig disputatele probe de bărci universale si caiac 10-4-1. In acelaşi timp, grupuri organizate ad-hoc îşi încurajau frenetic echipele favorite, în jurul terenurilor de volei si handbal. Dar, deasupra rezultatelor finale, s-a situat un adevăr care nu poate decit să ne bucure: educaţia fizică şi sportul au devenit o parte integrantă a procesului formativ de instruire din instituţiile noastre de învăţămînt superior. Radu TiMOFTE DIVIZIONARELE DE BASCHET CAUTĂ SOLUŢII ÎN CEASUL AL 12-lea Rapidul în dezagregare ? La un moment dat aşa se părea. Plecarea lui Vlădescu şi Bugaru, cererile de transfer ale lui Czell şi Ivan, nerezolvarea, vreme îndelungată, a problemei antrenorului, iată dificultăţi ce păreau insurmontabile pentru echipa din Giuleşti. Pînă la urmă, treburile s-au rezolvat. La cîrma conducerii tehnice a venit maestrul sportului Alexandru Fodor, ani de-a rândul antrenor al juniorilor de la Steaua. Prima măsură a ex-internaţionalului a fost de a constata pe ce se bazează pentru apropiatul campionat şi de a regrupa forţele. Din vechiul lot rămăseseră Cr. Popescu, Tursugian, Predulea, Stănescu, Popovici, Lucaci şi Vintilă. Acestora li s-au adăugat Petruc, Lungulescu şi Petreanu, promovaţi de la „tineret“. In plus, după toate probabilităţile, Czell şi Ivan vor continua să joace la Rapid. Andronescu (de la Universitatea Bucureşti) a obţinut drept de joc pentru formaţia feroviară ; se speră la obţinerea transferului a trei talentaţi tineri: Adăscăliţei (IEFS), Florea şi Simulescu (Progresul). Deci, pericolul ce ameninţa la un moment dat această echipă a trecut. Poate că, într-o asemenea împrejurare, conducerea clubului a avut remuşcări pentru desfiinţarea cu ani în urmă, a postului (Continuare In pag. a 2-a) Un raid-anchetă întreprins la cîteva din divizionarele A de baschet ne-a edificat (pentru a cîta oară ?) asupra modului necorespunzător în care se pregătesc unele dintre cele mai bune echipe din ţară. Preocupări există, dar în majoritatea cazurilor ele nu se ridică la nivelul solicitărilor baschetului modern. Se constată că unele formaţii şi-au început preparativele foarte tîrziu, că prezenţa de antrenamente este nesatisfăcătoare, câ, de fapt, de abia în ultima vreme startul cunoaşte atenţia cuvenită. În aceste condiţii, nu poate fi vorba de o pregătire ştiinţifică a jucătorilor, de o gradare a antrenamentelor, de planificare, de individualizare, nu poate să mire faptul câ echipele se pun pe picioare după patru-cinci etape şi că, pînă atunci, publicul asistă la întîlniri de slab nivel tehnic, lipsite de spectaculozitate. Problema nu datează, din păcate, de puţină vreme. Ea persistă de ani de zile, în ciuda recomandărilor Biroului federal, prin Colegiul central al antrenorilor S-ar fi cuvenit un control mai riguros din partea forului tehnic al federaţiei, ar fi fost utilă prezenţa la antrenamente a membrilor colegiilor judeţene de antrenori, ar fi fost necesară intervenţia tehnicienilor C.J.E.FS., prin îndrumări de specialitate. Dar, mai cu seamă, trebuia ca înşişi antrenorii şi jucătorii sâ fi fost convinşi de necesitatea seriozităţii în pregătire de-a lungul întregului sezon şi nu numai în ajunul începerii competiţiei. Aşa, însă, primii păgubiţi vor fi chiar ei. Dar, de fapt, din cauza numeroaselor carenţe înregistrate în fiecare an, în perioada de pregătire dintre două campionate, va fi afectată chiar valoarea baschetului nostru. Pentru că sîntem nevoiţi să repetăm un adevăr prea bine cunoscut: fără jucători bine antrenaţi în echipele de club, nici reprezentativa ţării nu poate obţine performanţe de răsunet. Duel Georgevici- Marica, în care ieşeanul îşi va depăşi adversarul. Fază din meciul Poli-Jiul. Foto: D. ROTARU-Iaşi Comentariu de fotbal GOLURI PUŢINE, MULTE... GOLURI! Captaţi de virtojul Cupelor europene, intraţi deja în febra meciului pe care-l aşteptăm de multe luni (cel cu Cehoslovacia), iată-ne surprinşi de o etapă la care nu am avut vreme să ne gîndim, dar care, după disputarea ei, ne solicită mai mult chiar decit am fi dorit. Alcătuind un „inventar“ al datelor pozitive (din păcate foarte uşor de făcut, ele fiind puţine la număr) oferite de această dumbincă, vom consemna, fără ocintărire farmaceutică : 1) Confirmarea... confirmărilor cu care ne-a obişnuit U.T.A. Iţi place echipa arădeană, nu-ţi place — trebuie să recunoşti ce-i al ei. Şi acest „al ei“ înseamnă de fapt o personalitate unică în fotbalul nostru, personalitate pe lingă care nu poţi trece (repetăm, chiar dacă nu ţii la ea) fără să-ţi scoţi pălăria. 2) Sensul ascendent pe care se înscrie — se pare — Steaua, de la care aşteptăm totuşi, circumspecţi, mai multe probe, date fiind neaşteptatele-i eclipse cu care ne-a surprins atunci cînd nimeni nu se aştepta. 3) Ieşirea dintr-o prea lungă zodie a mediocrităţii a echipelor F. C. Argeş şi Politehnica (ieşenii — care au obţinut duminică prima lor victorie în campionat — spărgînd un plafon umilitor pentru valorile echipei). Aici s-ar putea încheia scurta listă a „plusurilor“ notabile. Mult mai întinsă și mai profundă ni se pare paleta semnelor negative, unele chiar îngrijorătoare. Plecînd de la cifrele seci, cărora, cu orice lupă le-ai privi, nu le poţi atribui o altă valoare decit cea pe care o exprimă, vom spune că cele 14 goluri ale etapei (minirecordul actualei ediţii) sunt un simptom supărător. Cu atît mai mult cu cte 8 dintre ele au fost înscrise în două meciuri de către două echipe pînă acum anonime, 14 formaţii ale diviziei „A“ PRODUCIND duminică doar 6 goluri! Corelată direct cu această situaţie — numărul mic de goluri înscris de echipe — este ciudata, ca să nu spunem alarmanta, lipsă de dispoziţie a unor atacanţi pe care toţi iubitorii fotbalului de la noi (de la şcolari pînă la pensionari) s-au obişnuit să conteze. Ne gîndim la Neagu, Lucescu, Marius POPESCU (Continuare in pag. a 3-a) CAMPIONATULUI REPUBLICAN S Cincinalul 1971-1975 O NOUĂ TREAPTĂ DE PROGRES ŞI CIVILIZAŢIE ăptămîna care s-a încheiat a fost extrem de bogată în evenimente de mare importanţă pentru mersul nostru înainte pe drumul socialismului. A fost o săptămînă care va determina prefaceri adinei în viaţa noastră, datorită hotăririlor luate în această perioadă de_ timp. Oamenii muncii din întreaga ţară au urmărit cu justificat interes şi satisfacţie, lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale,_ în cadrul căreia, o dată cu aprobarea a o serie de acte legislative,_ a fost dezbătută şi votată legea pentru adoptarea planului cincinal de dezvoltare economico-socială pe perioada 1971—1975, un amplu program de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. În expunerea asupra proiectului de plan, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, a spus : „Pentru înfăptuirea programului elaborat de Congres, partidul nostru orientează cu consecvenţă perfecţionarea activităţilor în toate domeniile vieţii sociale. În acest cadru de ansamblu, în procesul pregătirii planului cincinal, Comisia centrală de partid şi de stat, sub conducerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a iniţiat o largă acţiune de identificare şi mobilizare a resurselor materiale şi umane, în interesul accelerării progresului economic şi social al României”. Această metodă de lucru, de un larg democratism, bazată pe principii realiste, a caracterizat întreaga activitate a comisiei îndrumată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Ea a permis realizarea unui program de creştere dinamică pe toate planurile vieţii economice şi sociale, a descoperirii de noi resurse pentru dezvoltarea societăţii noastre socialiste. Aşa cum s-a arătat şi în expunerea asupra proiectului de plan : „Ţelul suprem al întregii politici a partidului şi statului, raţiunea ultimă a eforturilor pe care ni le propunem constă în crearea condiţiilor materiale, sociale şi culturale pentru afirmarea omului, a personalităţii sale". Planul ‘cincinal reflectă, prin numeroşii sai, indicatori, grija faţă de om. Astfel, veniturile totale reale ale populaţiei urmează să sporească cu 40—46 la sută. Progresul în ridicarea nivelului de trai este ilustrat şi de creşterea volumului de desfacere a mărfurilor, cu 40—47 la sută, de construirea din fondurile şi cu sprijinul statului a 522 000 de apartamente. Importante fonduri sunt destinate dezvoltării bazei materiale a învăţămîntului. În 1971—1975, vor fi construite 10,9 mii săli de clasă şi 85,5 mii locuri in internate pentru învăţămîntul de cultură generală, învăţămîntul tehnic şi liceal de specialitate, in învăţămîntul superior, vor fi date în funcţiune 221 000 metri pătraţi suprafeţe noi de învăţămînt. _ _ __ De întreaga dezvoltare economică şi socială a ţării va beneficia şi mişcarea de cultură fizică şi sport, în primul rînd prin întărirea bazei materiale, prin posibilităţile ce se deschid pentru ca tineretul să se fortifice cu ajutorul sportului. De pe acum, au fost date în folosinţă patinoarul artificial de la Miercurea Ciuc, sala de sport de la Galaţi, bazinul de sărituri din Parcul „23 August" din Capitală, ca să cităm numai cîteva din obiectivele realizate. Nu peste mult timp, practicanţii sportului vor avea la dispoziţie patinoarul artificial de la Timişoara, sălile de sport de la Bacău, Ploieşti şi Iaşi şi încă multe alte construcţii. .. Datoria fiecărui cetăţean este sâ dea dovadă de o înaltă conştiinţă civică şi politică, sâ pună în practică toate cunoştinţele sale pentru înfăptuirea cu succes a sarcinilor ce-i revin la locul sau de muncă. Caracterizînd actualul plan cincinal, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, subliniat câ : „Înfăptuirea acestui vast program fe construcţie economică şi socială va ridica România pe o nouă treaptă, va marca parcurgerea unei noi şi însemnate etape pe drumul apropierii ţării noastre de statele avansate ale lumii". Fotó : Vasile BAGEAC MECIUL CUSLOVACIA il ÎNCEPUT IERI... selecţionaDii romani s-au remulnit in vederea verificării ca echipa olimpică a Bulgariei Tricolorii s-au adunat din nou. La Bucureşti, pentru trei zile. S-au adunat ieri, la Centrul sportiv 23 August, să pregătească din timp meciul decisiv de la 14 noiembrie cu Cehoslovacia din campionatul european. Angelo Niculescu ştie că va fi un noiembrie fierbinte pentru naţională. Toată lumea ştie acest lucru. Şi trebuie să se stabilească „en-detail“ planul de asalt al cîştigării grupei preliminare. Lotul s-a adunat, pentru amicalul de mîine cu naţionala olimpică a Bulgariei, testul care va alcătui 11-16 de bază şi rezervele pentru cele două întîlniri din campionatul european de la 14 şi 24 noiembrie. Fiecare jucător va primi, un program de pregătire pînă la 6 noiembrie cînd selecţionabilii se vor reuni iarăşi spre a începe cu adevărat „numărătoarea inversă“ pentru duelul cu Dobias, Viktor, Kuna sau Nehoda. Programul vizează pregătirea la cluburi, îngrijirea sănătăţii şi viaţa extrasportivă. Dar, poate că marea cauză a acestei reuniuni de trei zile va fi trăinicia sufletească, atmosfera de colectiv care a folosit atît de mult în trecut, şi pe care antrenorul vrea s-o refacă vizînd, se înţelege, efecte demne de luat în seamă. ...De fapt, reportajul acesta a început în avionul de Bacău. Ieri dimineaţă, cînd toate drumurile tricolorilor duceau spre centrul sportiv 23 August, călătoream cu Dembrovschi şi Ghiţă spre Bucureşti. Şi, din vorbă, în vorbă, am înţeles că ambii aşteptau cu sinceră bucurie reîntîlnirea cu colegii de la lot. Ghiţă vorbea foarte frumos despre Răducanu, Dembrovschi despre Lucescu. După amiază, cînd am văzut componența camerelor, n-am fost mirat. Ghiță stătea împreună cu Răducanu, Dembrovschi cu Lucescu, Dumitru cu Radu Nunweiller, Anca cu Iordănescu... Avea dreptate Angelo Niculescu cînd spunea că o convocare a lotului, în primul rînd, sudează cîteva puni afective atît de necesare. ...Ieri, la centrul 23 August s-a adunat 17 jucători, al 18-lea. Demide, urmînd să sosească astăzi avîndu-se în vedere că U.T.A. n-a mai dat pe acasă de opt zile. Iei a fost zi de odihnă (azi la 10,3 are loc un , antrenament tehnico _____ Mircea M. IONESCU (Continuare in pag. a 4-a) Selecționabilii, la puțin timp după reunirea lor la centrul sportiv 23 August. LOTURILE REPREZENTATIVE LA ORA VERIFICĂRILOR Meciurile de verificare ale loturilor reprezentative, de seniori şi tineret, ce vor avea loc miercuri 27 octombrie, se desfăşoară după următorul program : .justă-Stadionul „23 August- ora 16,30 : LOTUL DE TINERET-BONSUCCESS” (Brazilia); Ora 18.15 , LOTUL A — ECHIPA OLIMPICA A BUGARIEI. SÎMBĂTĂ, TREI MECIURI DE DIVIZIA A Partidele de campionat pe care Dinamo, Steaua, U.T.A. și Rapid — angrenate in turul II al cupelor europene — urmau să le dispute duminică, in cadrul etapei a IX-a, vor avea loc simbată 30 octombrie, astfel: Stadionul 23 August , ora 15 : Rapid — Politefmniaa ; Stadionul Dinamo : ora 15 Dinamo — U.T.A. (in deschidere, de la ora ÎS, la ambele partide, meciurile echipelor de tineret-re/erve) ; Bacău : Sport Club — Steaua. PATRU BOXERI ROMÂNI LATURNEUL DE LA MINSK Ieri , a părăsit Capitala grupa boxerilor români care vor participa (între 27 şi 30 octombrie). 1. turneul Internaţional de la MinskFederaţia română de box a stabilit ca la această competiţie să ia parte următorii sportivi : Vasile Drăgan (semimuscă), Constantin Bumb (semiușoară), Alexandru Popa (semimijlocie) și Anghel Iancu (grea. Pugliștii români sunt în soartti unei antrenoruli Grigorei Nicolae.