Sportul, martie 1972 (Anul 28, nr. 6982-7012)

1972-03-01 / nr. 6982

Mr. 6982 Azi, la Timişoara, avanpremieră fotbalistică POLITEHNICA-STEAUA, IN 16-IMILE CUPEI Azi, la Timişoara are loc o avanpremieră la deschiderea sezonului oficial de fotbal. In oraşul de pe Bega se dispută, de la ora 15.30, o partidă de­osebit de atractivă , Politehnica— Steaua, din cadrul 16-imilor „Cupei României“. După cum ne-a transmis co­respondentul nostru P. Arcan, localnicii sunt hotărîţi să aibă o bună comportare în această partidă. Deşi întâmpină dificul­tăţi în alcătuirea forma­ţiei (Bungău şi Mara sunt acciden­taţi), echipa timişoreană se va strădui să fie la înălţimea ad­versarei, deţinătoarea „Cupei“, marea specialistă a competiţiei. Intîlnirea are loc pe stadio­nul „1 Mai“. Iată formaţiile pro­babile : POLITEHNICA ! Filip — Ro­­taru, Mehedinţi, Arnăutu, Ma­ier, Fülop, Surdan, Dima, Re­gap, Bojin, Copăceanu. STEAUA : Haidu — Sătmă­­reanu, Smarandache, Hălmăgea­­nu, Negrea, Vigu, Savu, Aele­­nei, Tătaru, Iordănescu, Năs­­tase (I. Constantin). PE AGENDA ACTUALITĂȚII ASTAZI, PROGRESUL­ AUTOMATICA Astăzi, pe stadionul din str. Dr. Staicovici, divizionara B Progresul Bucureşti întîlneste echipa Automa­tica. Intilnirea are loc cu începere de la ora 15:30. SFORTUL STUDENTESC S-A INA­­rd­AT DIN LIBAN CU UN BILANT BUN ! In perioada 21—28 februarie, frun­taşa seriei I a Diviziei B — Sportul studenţesc Bucureşti — a efectuat un turneu în Liban. Fotbaliştii români au susţinut pa­tru partide, încheind turneul neîn­vinşi : 6—2 (3—1) cu Reggia Tabac Beirut (echipă întărită cu cinci ju­cători de la alte formaţii) ; 1—1 (0—0) cu Homenetmen Beirut ; 2—2 (1—0) cu Schabab Tripoli (de fapt o selec­ţionată locală) ; 1—1 (0—0) cu Racing Club Beirut. In acest turneu, antrenorul I. Mo­­troc a rulat toţi cei 20 de jucători pe care i-a avut la dispoziţie. De menţionat că Sandu Mircea, care a fost accidentat In meciul cu Steaua, înaintea plecării în Liban, a jucat doar un singur meci (cu Reggia Ta­bac), in care a înscris patru goluri. Fotbaliştii de la Sportul studenţesc au lăsat o frumoasă impresie în Liban MIINE, JIUL JOACA LA SIBIU In drum spre Odorheiul Secuiesc, unde vor susţine duminică meciul din cadrul 16-imilor Cupei, fotbaliştii de la Jiul Petroşani vor face un popas la Sibiu. Aici, Jiul va susţine un meci de verificare cu divizionara B . C.S.M. Sibiu. TURNEUL ECHIPEI PROGRESUL BUCUREŞTI IN BULGARIA Echipa Progresul Bucureşti a reve­nit în ţară după turneul întreprins în Bulgaria. Bancarii au susţinut — după cum am fost informaţi — două jocuri la Varna. In primul meci au întîlnit echipa locală Cerno More, care activează în prima divizie şi au pier­dut cu 2-0. In al doilea joc, au avut ca adversar formaţia poloneză Wisla Cracovia (tot din Divizia A). Şi de data aceasta, bucureştenii au părăsit terenul învinşi, cu 2—1. Ziarul „Naroden Sport“ din Sofia publică, însă, şi rezultatele altor două jocuri de pregătire ale Progresului: 0—2 cu Volov şi 1—2 cu Ludogoreţ... DAR NUMAI PE HIRTIE! In general, cind se vorbeşte despre luptători, mai toţi se gindesc la nişte oameni­­voinici, la adevăraţi Hercule, la atleţi in jur de 100 kg. Sunt fireşte, în fiecare echipă de lupte, asemenea atleţi. La trei categorii — metodie, se­migrea şi grea — luptătorii cintăresc de la 90 de kg in sus. Deci, e firesc ca la orice întîlnire, aceşti concurenţi să se afle în centrul atenţiei spectatorilor. Meciurile lor, însă, sunt, contrar aştep­tărilor, statice, lipsite de spectaculozi­tate, de procedee tehnice, mai ales atunci cînd combatanţii sînt de forţe egale sau apropiate. Nici unul dintre ei nu încearcă acţiuni şi dacă arbitrii sunt îngăduitori (şi nu dictează avertismente pentru pasivitate), în cele trei reprize sportivii nu fac altceva decit să se îm­pingă unul pe altul, simulind că luptă. De la etapa inaugurală a diviziei A la libere, corespondenţii noştri ne-au relatat, că la aproape toate reuniunile, echipele erau deficitare la categoriile mari. Aceşti coloşi au luptat confuz, nu au recurs la folosirea procedeelor tehnice permise de regulament decit acolo unde decalajul valoric sau de for­ţă era net în favoarea unuia, ca, de pil­dă, în partidele Steaua — Rapid şi Stea­ua" — Dinamo Braşov. Unii dintre luptă­torii „mari“ de la Steaua, care au o cla­să peste adversarii lor, au fost fireşte superiori din punct de vedere tehnic şi şi-au permis să atace din toate poziţiile. Dar şi la intilnirea de la Braşov au fost deficienţe la aceste categorii. Ast­fel, X. Marton (Dinamo Braşov), Gh. Urianu (Steaua) L. Rădoi (Rapid Buc.), sportivi cu o vastă experienţă (primii doi au fost ani de zile în lot) au evo­luat şters fiind descalificaţi. Doar „gre­ul“ Stelei­ St. Stingu, a făcut citeva procedee mai spectaculoase, şi aceasta intr-o partidă in care a avut un adver­sar tinăr prea crud. A mai făcut excep­ţie şi V . Iorga (cat. mijlocie — Progre­sul Brăila), component al lotului olim­pic. Aceeaşi decepţie s-a înregistrat şi la reuniunea de la Galaţi, unde două din cele trei competitoare (Dunărea Galaţi şi Metalul Tîrgovişte) sunt printre frun­taşele luptelor libere din ţara noastră. Şi aici, concurenţii de la 90, 100 şi 4-100 au făcut mai mult o parodie şi un meci de lupte libere. Mustaţă, Burgaza (Du­nărea), Braşoveanu (Metalul). Marcov şi Avidişteanu (ultimii doi de la cea de a treia formaţie care a concurat la Galaţi, Tomistex Constanţa) au fost scoşi de pe salteaua de concurs de către arbitri pen­tru evitarea luptei. Această moleşeală de la categoriile mari nu este de dată recentă. Ea cons­tituind nodul gordian şi la ediţiile pre­cedente ale campionatului. Deci, un mo­tiv în plus ca antrenorii să înţeleagă ci aceşti sportivi — da la care puţinii spec­tatori care mai vin la reuniunile de atletică grea aşteaptă dt de dt o evolu­ţie spectaculoasă — să fie obligaţi să fume cu adevărat și nu să mimeze. I. «. O S­APT­AMINĂ LA AJAX E foarte greu să pătrunzi in „la­boratoarele“ lui Ajax. Dacă nu ai relaţii, e aproape imposibil. Pentru că liderul, neînvins de 22 de etape, al Olandei nu poate fi văzut decit la meciuri. La antrenamente nu are acces nimeni din afara clubului. Şi, totuşi ,antrenorul Gheorghe Ola, tri­mis de federaţia noastră de specia­litate în documentare, a putut stu­­dia pe viu, timp de 8 zile, în luna ianuarie, acest univers fotbalistic numit Ajax. S-a bucurat de acest privilegiu datorită antrenorului echi­pei din Amsterdam care nu este altul decit — după­ cum bine ştiţi — Ştefan Covaci, la ora actuală unul din cei mai simpatici şi populari luitrei şi din Olanda.­­ „Conspectele“ lui Gh. Ola n-ar încape nici într-o revistă întreagă, aşa incit misiunea de selecţie a reporterului a fost foarte dificilă. — Ce înseamnă Ajax, dincolo de sonoritatea numelui său ? — Ajax înseamnă, .enorm de mul­te. Echpa lfttîi alcătuită din 18 ju­cători, echipa de tineret rezerve formată din 12 jucători, la care se adaugă mereu cite patru oameni de la prima formaţie, trei echipe de juniori, patru echipe de copii şi pa­tru echipe de amatori. Ajax mai în­seamnă şi şase terenuri proprii de antrenament, toate iluminate, plus alte 20—25 de terenuri din parcul Ajax ale diferitelor asociaţii. Toate sunt terenuri gazonate, înzestrate cu aparatură modernă (porţi normale şi mici, mobile, ziduri mobile, pano­uri, jaloane, mingi medicinale etc). O adevărată industrie ! Şi închipuiţi-vă că în această „industrie Ajax" o şedinţă a secţiei de fotbal durează 5 (cinci!) minute!... — In acest context, interesant este ce v-a frapat mai mult : „omul sau maşina" ? — Mentalitatea jucătorilor m-a frapat, dincolo de toate condiţiile excepţionale. Felul în care privesc antrenamentul, cum suportă trava­liul enorm, cum răspund la progra­mul intens. Pentru jucătorii de la Ajax nu există exerciţiu greu, an­trenament greu. Ambiţia de a exe­cuta totul cit mai bine, conştiinţa depăşirii continue îi domină pe toţi, dar nu-i apasă, pentru că totul este o plăcere de a juca. — Nu putem crede că plăcerea aceasta de a juca s-ar datora unui program lejer. — Sînt convins că programul unei săptămîni a jucătorilor de la Ajax ori va speria pe foarte mulţi dintre fotbaliştii noştri, ori îi va îndemna să creadă că-i vorba de poveşti. Pentru că o săptămînă la Ajax În­seamnă­ ,luni, după jos, la ora 10.30 un antrenament de revenire (30—45 minute). După acest antrenament mai liber, toţi jucătorii revin obli­gatoriu la cabine pentru o oră ju­mătate — două de saună, masaj, lu­cru la aparate. La ora 14, plecarea acasă. Marţi au loc două antrena­mente, ambele de 90 minute. Dimi­neaţa cu caracter fizic, nelipsind exerciţiile în circuit, cu aparate. După amiază, antrenament cu carac­ter tactic-fizic. Lucrul cu mingea înseamnă cam 25 m/6 din tot ceea ce se face, nu ca la noi unde am văzut jucători trecînd imediat la lucrul cu balonul. Miercuri — un singur an­trenament. In prima parte pregătire fizică. Apoi exerciţii de viteză, iar cele 90 de minute (toate antrenamen­tele cu excepţia celor de luni şi sîmbăta durează exact 90 minute), se termină cu un joc pe tot terenul, pe o temă dată. Atenţia deosebită este îndreptată în aceste 15—20 mi­nute demarcării, marcajului şi cir­culaţiei balonului. Joi au loc două antrenamente sau unul în funcţie de starea echipei, de jocul care ur­mează. Dacă e fizic, are caracterul celui de marţi; dacă e tactic-fizic, el înseamnă un joc 9—9 pe tot te­renul, cu sarcini precise. Vineri se ţine, de obicei, un antrenament teo­retic, uneori renunţindu-se la el în funcţie de uzura echipei. Intre orele 10—14 are loc pregătirea jocului, se anunţă formaţia (nota bene, vineri, şi nu în ziua meciului). Uneori, vi­nerea se face şi un antrenament fi­zic. Sîmbătă, un antrenament de 45 de minute, intens, în viteză, cu lan­sări şi plecări uşoare pentru a-l menţine în ritm pe jucător. — Chiar toată lumea face faţă acestui program ? — Absolut toată lumea ! Mă aştep­tam ca la al doilea antrenament din­­tr-o zi să întîlnesc jucători obosiţi, plictisiţi. Dar ai impresia că jucătorii se află la primul antrenament. Inter­vine aici mentalitatea jucătorului. El îşi ordonează întreaga viaţă în funcţie de fotbal şi să nu uităm un amănunt: jucătorii de la Ajax se află împreună numai la antrenamente. — De la acest regim superior (şi nu... spartan cum ar putea spune unii !) nu face excepţie nici măcar marele Cruyff, cişti­­gătorul ultimului „Balon de aur"? — Ca să aveţi o imagine cit mai reală a acestei stele, vă pot spune că Ajax are jucători de talie inter­naţională de la nr. 1 pînă la IV Cruyff îr­să se ridică cu un cap peste toţi. O tehnică ireproşabilă, dublată de o imaginaţie şi spontaneitate ieşite din comun. Fiind o mare ve­detă, el nu trăieşte însă din talent. Talentul e dublat la Cruyff de o muncă ucigătoare. — Atitudinea aceasta faţă de fotbal, dacă vreţi, conştiinţa dă­ruirii totale se formează dintr-o dată sub imperativul unui loc in celebra echipă Ajax sau se dez­voltă de la stadiul acela al copi­lăriei cînd se pun bazele atitor reflexe ? — Clnd vezi cum se lucrează cu copiii nu te mai miri de ceea ce constaţi la echipa întii. Pregătirea copiilor începe de la 8 ani şi se pune mare accent pe pregătirea fizică, fapt care explică, dacă vreţi, capa­citatea de efort de care am rămas uimiţi vâzind Feyenoord-ul sau Araş-ul. La copiii de 10 ani, se lu­crează in circuit. Nouă ne e frică să repetăm un circuit cu cei mari, iar în Olanda am văzut repetin­­du-se cu copiii. De la 12 ani au foc cite patru antrenamente pe săptămî­nă, iar juniorii­­, de 17—18 ani, lu­crează zilnic, mai intens decit pri­ma formaţie a clubului. Clubul pu­ne la dispoziţie echipament doar pentru echipa mare, în rest toţi (copii, juniori, tineret, echipele de amatori) au echipament personal. Dar interesul pentru fotbal e ace­laşi, fie că-i vorba de copii sau de Cruyff. Mircea M. IONESCU Ştefan Covaci — primul din dreapta — conducind unul din acele antrenamente ale lui Ajax, in care „totul a devenit o plăcere de a juca“. ...... PRIN SĂLILE DE SPORT DIN IAŞI (Urmare din pag. I) însă cu toţii. Vara este mai simplu. Iarna, mai greu. Amatorul de sport de la „Agro­nomia” are dreptate, iar problema şi-o pun nu numai cei din Dealul Copoului ci foarte mulţi alţi stu­denţi şi nu numai din Iaşi. Cău­­tîndu-i rezolvarea, catedra de edu­caţie fizică de pe lingă Institutul de medicină şi farmacie din Iaşi a primit sprijinul organelor de resort şi astfel au fost amenajate , ex­perimental -5-, ,la demisolul unuia dintre căminele de studente, două camere pe care, dotîndu-le cu in­ventarul sportiv necesar, le-au transformat în săli de forţă. Expe­rimentatul a dat roade- aecrosălile de sport sunt folosite în mod sis­tematic de căt­re studente, iar ti­neretul care îşi­­desfăşoară aici ac­­uitatea primeşte îndrumarea com­petentă a unuia dintre cadrele di­dactice de la catedra de speciali­tate. Iată o iniţiativă bună care ar putea fi generalizată. SALA VOINŢA A INTRAT ÎN REPARAŢII Construită de aproximativ 20 de ani, sala Voinţa, prin proporţiile sale (24X14 m) a fost principala şi cea mai solicitată bază sportivă din oraş. Aici s-au desfăşurat şi continuă să se desfăşoare, toate competiţiile divizionare la volei, la baschet, la tenis de masă etc. Tot aici şi-au făcut antrenamentele principalele secţii ale cluburilor sportive locale. Acum, sala Voinţa a intrat în reparaţii. A intrat în reparaţii şi totuşi nu-şi închide porţile. Sportivii ieşeni vor conti­nua s-o frecventeze, dar cu intra­rea prin uşa din... spate. In faţă, unde erau vestiarele s-a lăsat front liber de lucru constructorilor. Aici se va ridica o clădire, cu două etaje, pe o suprafaţă de 28X14 m, unde publicul ieşean va putea să viziteze expoziţiile de prezentare ale cooperativelor meşteşugăreşti din judeţ. Un local modern, cu tăi­ şi holuri în care, între două expoziţii, vor avea acces şi sporti­vii. Deci, o clădire cu o dublă funcţionalitate. Felicităm cu toată căldura pe proiectanţii noii con­strucţii, „ SĂLILE C.S.M. De fapt, denumirea de mai sus a devenit improprie. Grupul de săli (4) la care ne referim, aparţine de anul trecut administraţiei baze­lor sportive. In jurul sălilor amintite gravitează cea mai mare parte din activitatea sportivă a Iaşului. Le-am vizitat cu prilejul raidului nostru şi, la prima vedere, lucrurile ne-au apă­rut normale. Sălile se prezentau în general curate, bine întreţinute şi tot atît de bine dotate?“ „Noi, şcoala, n-am prea avut ma­terial sportiv corespunzător — ne declară profesorul de box al Şcolii sportive Unirea. — Sacii de box îi aveam rupţi, ringul era ca vai de el. Acum, administraţia bazelor sportive, care ne închiriază sala, ne oferă în cost şi materialul sportiv căruia ii duceam dorul. Şi este de o calitate foarte bună. Dacă ar fi tot atit de corespunzătoare şi cu­răţenia la instalaţiile sanitare, şi dacă îngrijitorii sălilor ar fi mai prompţi la montatul ringului — pentru instalarea căruia pierdem mult din timpul afectat antrena­mentelor — n-am avea de ce să ne plîngem“. La sala nr. 1, le-am găsit la an­trenament pe voleibalistele junioare ale asociaţiei sportive Penicilina. Iată ce declară Petru Itu, antre­norul lor : „N-aş putea vorbi, de pildă, des­pre o slabă preocupare privind curăţenia sălilor. Vede oricine- Sunt curate. In rest însăLa duşuri, mucegaiul s-a întins pe pereţi, iar grătarele sunt sparte. Totul iţi lasă impresia de neîngrijit, de murdar şi pentru aceasta fetele mele nu se încumetă să intre la duşuri. Prin săli umblă cine vrea. Nu există un portar care să-i oprească pe cei nepoftiţi, în sfîrşit, nemulţumiri care, cu puţină bunăvoinţă, ar putea fi înlăturate''. Ne oprim aici cu constatările ocazionate de raidul nostru prin sălile de sport ale laşului. După cum se poate vedea am găsit unele lucruri bune, dar şi ..m­ai puţin bune. In orice caz, prin dotarea.. laşului cu marea sală de sport despre care am amintit şi care­va l­ curind inaugurată, nu înseamnă că restul bazelor sportive să cadă în dizgraţie­­Dimpotrivă, prin des­­congestionarea lor se creează posi­bilităţi ca neajunsurile semnalate să poată fi grabnic şi radical li­chidate. Pretutindeni, simţul gospo­dăresc trebuie să-şi pună ampren­ta. O reclamă zecile de mii de ti­neri ieşeni — muncitori, studenți și elevi — care și-au făcut din sport un prieten de nedespărțit. ★ dişti — aceşti tineri biatlonişti. Ei au dovedit — mai ales că ştiu să alerge şi cu braţele, ceea ce este esenţial in fon­dul pe schi — că ştiu să-şi dozeze efor­tul şi să se pregătească. De altfel, atit Gh. Voicu e­t şi Gh. Gimiţă sunt, atit în privinţa felului cum Înţeleg să mun­cească dar şi a regimului de viaţă spor­tivă, un exemplu. Iată de ce conside­răm comportarea acestor schiori, care reprezintă „noul val", drept marea reu­şită a acestor campionate. Ea a adus deja un suflu nou In mica lume — puţin blazată, puţin resemnată — a fon­diştilor ochiului, un suflu care, sperăm, va face pe mulţi alţii să-şi schimbe atitudinea faţă de pregătire, şi, mai ales, să o aducă la nivelul pretenţios al cerinţelor actuale. în directă legătură cu succesul tinerilor biatlonişti, trebuie să amintim numele antrenorului federal al probelor aoroice. 9» Ttren. «Uterul direct al acestui reviriment pe care-l dorim con­tinuat cu şi mai multă hotărire, cu şi mai multă îndrăzneală. Totodată, trebuie să semnalăm un aspect foarte important în pregătirea fondiştilor, rămas — din motive greu de înţeles — la nivelul de acum 2—3 decenii . RECUPERAREA. Condiţiile în care îşi desfăşoară activi­tatea schiorii fac imposibilă folosirea elementarelor mijloace de recuperare, absolut necesare pentru sporirea volumu­lui şi intensităţii efortului la antrena­mente. Şi este greu de presupus că ele vor putea apare atîta timp dit schiorii de performanţă vor continua să fie oas­peţii hotelurilor şi cabanelor, tot mai îndepărtate de atmosfera sportivi şi tot mai mult baze pentru turismul alimentar — am putea spune chiar de bodegă — care a urcat şi la altitudine. Nişte baze proprii ale schiorilor, dotate corespun­zător nevoilor actuale și cerințelor de efort maxim, dovedesc Indispensabil« p«ntru cmitarH Mritrowt«'* *«.__1 (Urmare din pag. 1) Sportul PROGRAMUL returului campionatului diviziei naţionale A, ediţia 1971-1972 * în paranteză — rezultatele din turul campionatului. ETAPA A XVI-a (12 MARTIE) U.T.A. — Rapid (1—1) F. C. Argeş —.... Sport Club Bacău (1—4) Petrolul — Steagul roşu (0—3) Dinamo — . C.F.R. (3—1) Universitatea Cluj — Politehnica (3—3) Farul­­i-­ A.S.A. Tg. Mureş (0—0) Jiul­­— Crişul (0—0) Universitatea Craiova — Steaua (1—1) ETAPA A­ XVII-a (19 MARTIE) C.F.R. — Universitatea Craiova (2—2) Steagul roşu — Dinamo (2—2) A.S.A. Tg. Mureş — Jiul (0—0) Crişul — Petrolul (0—1) Rapid — F. C. Argeş (1—2) Sport Club Bacău — Universitatea Cluj (1—3) Steaua - U.T.A. (2-2) Politehnica — Farul (2—2) ETAPA A XVIII-a (26 MARTIE) F. C. Argeş — Steagul roşu (1—2) Universitatea Cluj — A.S.A. Tg. Mureş (0—1) Dinamo — Politehnica (1—4)) Farul — Steaua (0—2) Jiul - C.F.R. Cluj (2—1) U.T.A.­­ — Crișul (2—1) Universitatea Craiova — Sport Club Bacău (0—3) Petrolul­­ — \ îi b l a Rapid (0—2) ETAPA A XIX-a (2 APRILIE) Sport Club Bacău — Petrolul (1—2) Steaua — Jiul (1—1) A.S.A. Tg. Mureș — U.T.A. (1—5) C.F.R. - F. C. Argeş 1-2) Politehnica — Universitatea Craiova (0—5) Dinamo —­ Rapid (1—2) Steagul roşu — Farul (0—2) Crişul — Universitatea Cluj (0—4) ETAPA A XX-a (12 APRILIE) A.S.A. Tg. Mureş — Crişul 1—0) Petrolul — Politehnica 1—0) F. C. Argeş — Steaua 1—2) Universitatea Cluj — Steagul roşu 1—1) U.T.A. — Jiul (1—1) Farul — Sport Club Bacău (1—3) Rapid - C.F.R. (1—0) Universitatea Craiova — Dinamo (0—3) ETAPA A XXI-a (16 APRILIE) Jiul — Steagul roşu (0—1) Crişul — Farul (1—4) Universitatea Craiova — Universitatea Cluj (0—2) Sport Club Bacău — Rapid (2—4) Dinamo — A.S.A. Tg. Mureș (0—0) Steaua — Petrolul (2—0) Politehnica —­­ F. C. Argeș (0—2) C.F.R — U.T.A. (0—4) ETAPA A XXII-A (20 APRILIE) Universitatea Cluj — Dinamo (2—3 Rapid — Universitatea Craiova (0—3 Politehnica — C.F.R. (2—2 F. C. Argeş — U.T.A. (6—4 Sport Club Bacău — Jiul (0—0) Steagul roşu - Crişul (0—0) A.S.A. Tg. Mureş — Steaua (1—11 Farul — Petrolul (0—1) ETAPA A XXIII-a (4 MAI) Universitatea Craiova — A.S.A. Tg. Mureş (0—0) U.T.A. — Steagul roşu (1—0) Petrolul — F. C. Argeş (0—5) Jiul Politehnica (0—3) Rapid — Steaua (2—0 Universitatea Cluj — C.F.R. (1—0 Dinamo — Farul (0—1 Crişul — Sport Club Bacău (0—0 ETAPA A XXIV-a (24 MAI) Steaua — Sport Club Bacău (0—1) C.F.R. — Crişul (0—1) Politehnica — Rapid (0—­1} Petrolul — A.S.A. Tg. Mureş (0—3) Jiul — Farul (0—1) U.T.A. — Dinamo (1—1) F. C. Argeş — Universitatea Cluj (1—2) Steagul roşu —Universitatea Craiova (0—1) ETAPA A XXV-a (28 MAI) Farul — U.T.A. (0—1) Steagul roşu — Steaua (0—0) A.S.A. Tg. Mureş — C.F.R. (1—1) Rapid — Crişul (0—1) Universitatea Cluj — Petrolul 0—1) F. C. Argeş — Universitatea Craiova (2—1) Dinamo — Jiul (1—2) Sport Club Bacău — Politehnica (1—1) ETAPA A XXVI-a (31 MAI) Jiul — Rapid (1—3) C.F.R. — Sport Club Bacău (1—4) Crişul — Dinamo (1—3) Universitatea Craiova — Petrolul (1—1) Steaua — Politehnica (0—2) A.S.A. Tg. Mureş — Steagul roşu 1—3) U.T.A. — Universitatea Cluj (0—2) Farul — F. C. Argeş (0—3) ETAPA A XXVII-a (4 IUNIE) Politehnica — Crişul (0—2) Universitatea Craiova — U.T.A. (0—3) F. C. Argeş — A.S.A. Tg. Mureş (0—3) Steaua — Dinamo (0—1) Rapid — Farul (2—2) Petrolul — C.F.R. (0—1) Sport Club Bacău — Steagul roşu (0—2) Universitatea Cluj — Jiul (0—3) ETAPA A XXVIII-a (11 IUNIE SAU 21 IUNIE) Farul — Universitatea Cluj (0—3) A.S.A. Tg. Mureş — Rapid (0—1) Steagul roşu — Politehnica (0—1) Crişul — Universitatea Craiova (0—2) C.F.R. — Steaua (1—Îl Jiul — F. C. Argeş (0—2) U.T.A. — Petrolul (2—0) Dinamo — Sport Club Bacău (1—3) ETAPA A XXIX-a (18 IUNIE SAU 25 IUNIE) Sport Club Bacău — A.S.A. Tg. Mureş (2—3) Steaua — Universitatea Cluj (0—1) Universitatea Craiova — Jiul (0—3) Petrolul — Dinamo (1—la Pojifphnica — U.T.A. (1—4) C.F.R. — Farul (0—1) F. C. Argeş — Crişul (1—0) Rapid — Steagul roşu (1—5) ETAPA A XXX-a (25 IUNIE SAU 28 IUNIE) Farul — Universitatea Craiova (0—2) Steagul roşu — C.F.R. (0—1) A.S.A. Tg. Mureş — Politehnica (0—2) Universitatea Cluj — Rapid (0—1) Jiul — Pe­rglul Crişul — Sttagua .(0—41 . U.T.A. — Sport Club Bacău (2—4) Dinamo — F. C. Argeş (2—3) CHITI ÎN NUMĂRUL DE AZI AL REVISTEI • La „Interviul săptămînii“, maestrul emerit al sportului ION VOINESCU. • Două ample reportaje cu U.T.A. şi Steaua înaintea meciurilor cu Tottenham şi Bayern, de săptămînă viitoare. • O pagină de comentarii după turneul echipei naţionale în Turcia şi Grecia. • Corespondenţe, în exclusivitate, din Londra, München, Buda­pesta, Amsterdam şi Sarajevo, referitoare la „sferturile“ competi­ţiilor europene Intercluburi. • ALF RAMSEY, la ancheta Internaţională „Printre selecţioneri celor opt“. • Cinci aspiranţi la şefia seriei a II-a a diviziei secunde la pronosticuri. • Rubricile Carnet, în 7 zile. Prim plan, Carnet extern. Cam­pionate naţionale în Europa. Din fotbalul internaţional. ATLET», cu OCHII LA GRENOBLE (Urmare din pag. 1) că nivelul performanţelor va fi mai scăzut la Grenoble decit la celelalte ediţii, iar aprecierea şan­selor este foarte dificilă. O ierar­hizare a şanselor principalilor pretendenţi români arată, după o­­pinia mea, astfel: Corbu, Viscopo­­leanu, Silai, Bufanţi, Vintilă, Jur­­că. Un eşec al acestora înseamnă doar o defecţiune de moment". Carol Corbu, atletul care bate cu tot mai multă insistenţă la por­ţile recordului mondial la triplu­­salt în sală, ne-a răspuns cu ri­goarea profesiunii sale de matema­tician­i „începîndu-mi pregătirea la 8 noiembrie, am împărţit sezo­nul competiţional în două etape distincte, avînd ca puncte de refe­rinţă „europenele“ de sală şi Olim­piada de la München, despărţite printr-o perioadă de refacere la băile Felix. Pentru­ prima perioa­dă mi-am propus un record mon­dial şi medalia de aur la Greno­ble. Planul de pregătire şi obiec­tivele de performanţă propuse de mine şi de antrenorul meu, prof. Elias B­ruch, au fost acceptate, aducindu-li-se doar un amenda­ment pe care nu l-am putut în­suşi : plecarea in decembrie la munte. De ce ar trebui să accept ceva de a cărui utilitate nu sunt convins, numai pe motivul că a­­colo se duc şi alergătorii şi arun­cătorii ? Sportivii ar trebui mai des consultaţi în ceea ce­­Hrăverşte propria lor pregătire. Numai ast­fel, le va creşte simţul de răspun­dere. Am ambiţia să ciştig titlul european în faţa acestui puternic luptător de concurs care este Sa­­ncev. Se va înregistra cu siguranţă o săritură peste 17 metri. Pentru rodaj voi sări în acelaşi concurs şi la lungime“. Abia reintrată In circuitul con­cursurilor — ce-i drept cu un nou record la 60 m garduri ! 8.2­0 — ’ Valeria Bufanu afişează um tipiti-­ mism moderat ! „Doar cu trei săp­­timini de antrenament nu mă con­sider foarte bine pregătită. In plus voi fi handicapată de alergarea pe 50 metri. Oricum, insă, nu pot con­cepe să nu ajung In finală iar dacă prind un start bun pot ţinti un loc III—IV. Eu consider concursu­rile de sală ca o supapă necesară unui lung şi anevoios program de pregătire. Cred că atleţii noştri vor obţine două medalii, nu ştiu însă de care... Candidaţi princi­pali : Corbu, Viscopoleanu, Silai“, Valentin Jurcă, molipsit pare-se de matematica lui Corbu, îi acordă acestuia 99°/'o şanse la titlul euro­pean, deşi consideră proba de tri­­plu salt cea mai echilibrată din program. „Şi proba mea, lungimea, este însă pe aproape. Gindiţi-vă că sunt 7—8 săritori în Europa în jur de 8 metri, in minte venindu-mi acum Schwarz (recordmanul euro­pean) şi Baumgartner din R.F. a Germaniei, Beer, Klaus şi Dahne din R.D. Germană, Davies (Anglia) şi Pani, principalul favorit întrucit evoluează acasă. Eu mai am de remediat poziţia vicioasă a corpu­lui la ultimii paşi de elan, cînd venind la bătaie pe spate „agăţ“ pragul, depăşind. Nu cred să sar la Grenoble sub 7,85 m. Va fi mult, va fi puţin...“ Reuşind 6,49 m la „Cupa de Cris­tal“, campioana olimpică Viorica Viscopoleanu a marcat o nouă treaptă pe drumul ascendent al formei în acest sezon, cu atit mai mult cu cât săriturile ei au fost „grupate“. „Nu cunosc care vor fi principalele competitoare la Gre­noble, după cum nu cunosc pista de concurs. Va depinde, deci, mult de puterea de acomodare și sper să nu se repete povestea de la Berlin unde fiind un covor peste parchet nu m-am­ regăsit sărind doar 6,05 m­ Mă simt bine acum, dar, ca să fiu sinceră, nu-mi prea plac concursurile de sală care te fac să pierzi, oarecum, din pregâ­­tirea generală. Trebuie să luăm însă această participare tot ca o pregătire, pentru München, în spe­cial. La Sofia, Rosendahl a cîşti­­gat cu 6,63 m. Acum se va încheia proba tot cu un rezultat In jur de 6,60 m“. ★ Nu ni s-au pus pe tavă argumente „sforăitoare“, estimarea lucidă a formei actuale, a posibilităţilor „la zi “­­­ privite în perspectiva verii fierbinţi a Olimpiadei fiind co­mună tuturor interlocutorilor noş­tri. Pentru că atunci vom vedea dacă atleţii noştri de frunte şi-au făcut, gospodăreşte, iarna car... Pag. a 3-a LOTO-PRONOSPORT CÎŞTIGATORII AUTOTURISMELOR ŞI AI EXCURSIILOR ATRIBUITE LA TRAGEREA EXCEPŢIONALA PRONOEXPRES DIN 20 FEBRUARIE 1972 Categoria I (4 autoturisme DACIA 1300): 1. Bucko Ladislau — com. Se­cui jud. Caraş-Severin ; 2. Loghin Gheorghe — Constanţa ; 3. Mustaţă Gheorghe — Tecuci ; 4. Morosan Teo­dor — Suceava. Categoria 2 "(5 auto­turisme SKODA S 100) : 1. Niţă A. Nicolae — corn. Tărtăşeşti, satul Bil­­dana, jud. Ilfov I 2. Babau Liviu si a Popa Eugen din Craiova; 4. Staicu Liviu — Sibiu ; 5. Chiţu Ion — corn. Brezoi, jud. Vîlcea. Categoria 3 (31 excursii In Italia) : 1. Iurcu Iolanca ; 2. Tuca Petru şi 3.Eibenschutz Dorin — toţi din Arad; 4. Opriş Traian şi 8. Mo­net Iosif din Oradea; 8. Baciu Vasile — Intorsura Buzăului, jud. Covasna | 7. Lazăr Stan — Brăila | 8. Spiridon Crucilă — Cluj 1­0. Butyka László — Covasna, com. Pava de Jos­­ 10. Ara­­bagiu vasile — Tîrgovişte j 11. Ga­giu Gheorghe — sat Buciumeni, corn. Valea Leurzei, jud. Dîmboviţa j 12. Vasile Anghel — sat Circea, corn. Coşoveni, jud. Dolj | 13. Săbiescu A­­drita - Slist, jud. Dolj | y, Talp* Feoctist — Galaţi; 15. Gârbaciu Gheorghe — Slobozia, jud. Ialomiţa ; 16. Ferembac Carol — Iaşi; 17. Cotta Teofil — Gurghiu, jud. Mureş ; 18. Măcău Gheorghe — Slatina ; 19. Ho­gea N. Constantin — Filipeştii de Pă­dure, jud. Prahova; 20. Tucu Dumi­tru — Bicsad, jud. Satu Mare; 21. Radosi Luiza — Capleni, jud. Satu Mare ; 22. Rusu Vasile — Adîncata, jud. Suceava; 23. Vălcăneanţu Nicolae — Lugoj ; 24. Niţu Dumitru — Vil­­cea ; 25. László Augustin ; 26. Ciontea Ion ; 27. Dordea Ion; 28. Constanti­­nescu Nicolae; 29. Şerbănescu Ioan ; 30. Dragotă Vaier Nicolae şi 31. Va­­siluţă Emil, toţi din Bucureşti. CIŞTIGURILE CONCURSULUI PRONOSPORT nr. 9 DIN 27 FEBRUARIE 1972 CATEGORIA I (13 rezultate) : 6,45 variante a 12 211 lei | CATEGORIA a II-a (12 rezultate) | 107 variante a 883 lei | „„5"CATEGORIA 8 111-8 (0 rezultate)1 966,20 variante a 147 lei. Rubrică redactată de l­TQ-PRONOSmi

Next