Sportul, martie 1972 (Anul 28, nr. 6982-7012)
1972-03-01 / nr. 6982
Mr. 6982 Azi, la Timişoara, avanpremieră fotbalistică POLITEHNICA-STEAUA, IN 16-IMILE CUPEI Azi, la Timişoara are loc o avanpremieră la deschiderea sezonului oficial de fotbal. In oraşul de pe Bega se dispută, de la ora 15.30, o partidă deosebit de atractivă , Politehnica— Steaua, din cadrul 16-imilor „Cupei României“. După cum ne-a transmis corespondentul nostru P. Arcan, localnicii sunt hotărîţi să aibă o bună comportare în această partidă. Deşi întâmpină dificultăţi în alcătuirea formaţiei (Bungău şi Mara sunt accidentaţi), echipa timişoreană se va strădui să fie la înălţimea adversarei, deţinătoarea „Cupei“, marea specialistă a competiţiei. Intîlnirea are loc pe stadionul „1 Mai“. Iată formaţiile probabile : POLITEHNICA ! Filip — Rotaru, Mehedinţi, Arnăutu, Maier, Fülop, Surdan, Dima, Regap, Bojin, Copăceanu. STEAUA : Haidu — Sătmăreanu, Smarandache, Hălmăgeanu, Negrea, Vigu, Savu, Aelenei, Tătaru, Iordănescu, Năstase (I. Constantin). PE AGENDA ACTUALITĂȚII ASTAZI, PROGRESUL AUTOMATICA Astăzi, pe stadionul din str. Dr. Staicovici, divizionara B Progresul Bucureşti întîlneste echipa Automatica. Intilnirea are loc cu începere de la ora 15:30. SFORTUL STUDENTESC S-A INArdAT DIN LIBAN CU UN BILANT BUN ! In perioada 21—28 februarie, fruntaşa seriei I a Diviziei B — Sportul studenţesc Bucureşti — a efectuat un turneu în Liban. Fotbaliştii români au susţinut patru partide, încheind turneul neînvinşi : 6—2 (3—1) cu Reggia Tabac Beirut (echipă întărită cu cinci jucători de la alte formaţii) ; 1—1 (0—0) cu Homenetmen Beirut ; 2—2 (1—0) cu Schabab Tripoli (de fapt o selecţionată locală) ; 1—1 (0—0) cu Racing Club Beirut. In acest turneu, antrenorul I. Motroc a rulat toţi cei 20 de jucători pe care i-a avut la dispoziţie. De menţionat că Sandu Mircea, care a fost accidentat In meciul cu Steaua, înaintea plecării în Liban, a jucat doar un singur meci (cu Reggia Tabac), in care a înscris patru goluri. Fotbaliştii de la Sportul studenţesc au lăsat o frumoasă impresie în Liban MIINE, JIUL JOACA LA SIBIU In drum spre Odorheiul Secuiesc, unde vor susţine duminică meciul din cadrul 16-imilor Cupei, fotbaliştii de la Jiul Petroşani vor face un popas la Sibiu. Aici, Jiul va susţine un meci de verificare cu divizionara B . C.S.M. Sibiu. TURNEUL ECHIPEI PROGRESUL BUCUREŞTI IN BULGARIA Echipa Progresul Bucureşti a revenit în ţară după turneul întreprins în Bulgaria. Bancarii au susţinut — după cum am fost informaţi — două jocuri la Varna. In primul meci au întîlnit echipa locală Cerno More, care activează în prima divizie şi au pierdut cu 2-0. In al doilea joc, au avut ca adversar formaţia poloneză Wisla Cracovia (tot din Divizia A). Şi de data aceasta, bucureştenii au părăsit terenul învinşi, cu 2—1. Ziarul „Naroden Sport“ din Sofia publică, însă, şi rezultatele altor două jocuri de pregătire ale Progresului: 0—2 cu Volov şi 1—2 cu Ludogoreţ... DAR NUMAI PE HIRTIE! In general, cind se vorbeşte despre luptători, mai toţi se gindesc la nişte oamenivoinici, la adevăraţi Hercule, la atleţi in jur de 100 kg. Sunt fireşte, în fiecare echipă de lupte, asemenea atleţi. La trei categorii — metodie, semigrea şi grea — luptătorii cintăresc de la 90 de kg in sus. Deci, e firesc ca la orice întîlnire, aceşti concurenţi să se afle în centrul atenţiei spectatorilor. Meciurile lor, însă, sunt, contrar aşteptărilor, statice, lipsite de spectaculozitate, de procedee tehnice, mai ales atunci cînd combatanţii sînt de forţe egale sau apropiate. Nici unul dintre ei nu încearcă acţiuni şi dacă arbitrii sunt îngăduitori (şi nu dictează avertismente pentru pasivitate), în cele trei reprize sportivii nu fac altceva decit să se împingă unul pe altul, simulind că luptă. De la etapa inaugurală a diviziei A la libere, corespondenţii noştri ne-au relatat, că la aproape toate reuniunile, echipele erau deficitare la categoriile mari. Aceşti coloşi au luptat confuz, nu au recurs la folosirea procedeelor tehnice permise de regulament decit acolo unde decalajul valoric sau de forţă era net în favoarea unuia, ca, de pildă, în partidele Steaua — Rapid şi Steaua" — Dinamo Braşov. Unii dintre luptătorii „mari“ de la Steaua, care au o clasă peste adversarii lor, au fost fireşte superiori din punct de vedere tehnic şi şi-au permis să atace din toate poziţiile. Dar şi la intilnirea de la Braşov au fost deficienţe la aceste categorii. Astfel, X. Marton (Dinamo Braşov), Gh. Urianu (Steaua) L. Rădoi (Rapid Buc.), sportivi cu o vastă experienţă (primii doi au fost ani de zile în lot) au evoluat şters fiind descalificaţi. Doar „greul“ Stelei St. Stingu, a făcut citeva procedee mai spectaculoase, şi aceasta intr-o partidă in care a avut un adversar tinăr prea crud. A mai făcut excepţie şi V . Iorga (cat. mijlocie — Progresul Brăila), component al lotului olimpic. Aceeaşi decepţie s-a înregistrat şi la reuniunea de la Galaţi, unde două din cele trei competitoare (Dunărea Galaţi şi Metalul Tîrgovişte) sunt printre fruntaşele luptelor libere din ţara noastră. Şi aici, concurenţii de la 90, 100 şi 4-100 au făcut mai mult o parodie şi un meci de lupte libere. Mustaţă, Burgaza (Dunărea), Braşoveanu (Metalul). Marcov şi Avidişteanu (ultimii doi de la cea de a treia formaţie care a concurat la Galaţi, Tomistex Constanţa) au fost scoşi de pe salteaua de concurs de către arbitri pentru evitarea luptei. Această moleşeală de la categoriile mari nu este de dată recentă. Ea constituind nodul gordian şi la ediţiile precedente ale campionatului. Deci, un motiv în plus ca antrenorii să înţeleagă ci aceşti sportivi — da la care puţinii spectatori care mai vin la reuniunile de atletică grea aşteaptă dt de dt o evoluţie spectaculoasă — să fie obligaţi să fume cu adevărat și nu să mimeze. I. «. O SAPTAMINĂ LA AJAX E foarte greu să pătrunzi in „laboratoarele“ lui Ajax. Dacă nu ai relaţii, e aproape imposibil. Pentru că liderul, neînvins de 22 de etape, al Olandei nu poate fi văzut decit la meciuri. La antrenamente nu are acces nimeni din afara clubului. Şi, totuşi ,antrenorul Gheorghe Ola, trimis de federaţia noastră de specialitate în documentare, a putut studia pe viu, timp de 8 zile, în luna ianuarie, acest univers fotbalistic numit Ajax. S-a bucurat de acest privilegiu datorită antrenorului echipei din Amsterdam care nu este altul decit — după cum bine ştiţi — Ştefan Covaci, la ora actuală unul din cei mai simpatici şi populari luitrei şi din Olanda. „Conspectele“ lui Gh. Ola n-ar încape nici într-o revistă întreagă, aşa incit misiunea de selecţie a reporterului a fost foarte dificilă. — Ce înseamnă Ajax, dincolo de sonoritatea numelui său ? — Ajax înseamnă, .enorm de multe. Echpa lfttîi alcătuită din 18 jucători, echipa de tineret rezerve formată din 12 jucători, la care se adaugă mereu cite patru oameni de la prima formaţie, trei echipe de juniori, patru echipe de copii şi patru echipe de amatori. Ajax mai înseamnă şi şase terenuri proprii de antrenament, toate iluminate, plus alte 20—25 de terenuri din parcul Ajax ale diferitelor asociaţii. Toate sunt terenuri gazonate, înzestrate cu aparatură modernă (porţi normale şi mici, mobile, ziduri mobile, panouri, jaloane, mingi medicinale etc). O adevărată industrie ! Şi închipuiţi-vă că în această „industrie Ajax" o şedinţă a secţiei de fotbal durează 5 (cinci!) minute!... — In acest context, interesant este ce v-a frapat mai mult : „omul sau maşina" ? — Mentalitatea jucătorilor m-a frapat, dincolo de toate condiţiile excepţionale. Felul în care privesc antrenamentul, cum suportă travaliul enorm, cum răspund la programul intens. Pentru jucătorii de la Ajax nu există exerciţiu greu, antrenament greu. Ambiţia de a executa totul cit mai bine, conştiinţa depăşirii continue îi domină pe toţi, dar nu-i apasă, pentru că totul este o plăcere de a juca. — Nu putem crede că plăcerea aceasta de a juca s-ar datora unui program lejer. — Sînt convins că programul unei săptămîni a jucătorilor de la Ajax ori va speria pe foarte mulţi dintre fotbaliştii noştri, ori îi va îndemna să creadă că-i vorba de poveşti. Pentru că o săptămînă la Ajax Înseamnă ,luni, după jos, la ora 10.30 un antrenament de revenire (30—45 minute). După acest antrenament mai liber, toţi jucătorii revin obligatoriu la cabine pentru o oră jumătate — două de saună, masaj, lucru la aparate. La ora 14, plecarea acasă. Marţi au loc două antrenamente, ambele de 90 minute. Dimineaţa cu caracter fizic, nelipsind exerciţiile în circuit, cu aparate. După amiază, antrenament cu caracter tactic-fizic. Lucrul cu mingea înseamnă cam 25 m/6 din tot ceea ce se face, nu ca la noi unde am văzut jucători trecînd imediat la lucrul cu balonul. Miercuri — un singur antrenament. In prima parte pregătire fizică. Apoi exerciţii de viteză, iar cele 90 de minute (toate antrenamentele cu excepţia celor de luni şi sîmbăta durează exact 90 minute), se termină cu un joc pe tot terenul, pe o temă dată. Atenţia deosebită este îndreptată în aceste 15—20 minute demarcării, marcajului şi circulaţiei balonului. Joi au loc două antrenamente sau unul în funcţie de starea echipei, de jocul care urmează. Dacă e fizic, are caracterul celui de marţi; dacă e tactic-fizic, el înseamnă un joc 9—9 pe tot terenul, cu sarcini precise. Vineri se ţine, de obicei, un antrenament teoretic, uneori renunţindu-se la el în funcţie de uzura echipei. Intre orele 10—14 are loc pregătirea jocului, se anunţă formaţia (nota bene, vineri, şi nu în ziua meciului). Uneori, vinerea se face şi un antrenament fizic. Sîmbătă, un antrenament de 45 de minute, intens, în viteză, cu lansări şi plecări uşoare pentru a-l menţine în ritm pe jucător. — Chiar toată lumea face faţă acestui program ? — Absolut toată lumea ! Mă aşteptam ca la al doilea antrenament dintr-o zi să întîlnesc jucători obosiţi, plictisiţi. Dar ai impresia că jucătorii se află la primul antrenament. Intervine aici mentalitatea jucătorului. El îşi ordonează întreaga viaţă în funcţie de fotbal şi să nu uităm un amănunt: jucătorii de la Ajax se află împreună numai la antrenamente. — De la acest regim superior (şi nu... spartan cum ar putea spune unii !) nu face excepţie nici măcar marele Cruyff, ciştigătorul ultimului „Balon de aur"? — Ca să aveţi o imagine cit mai reală a acestei stele, vă pot spune că Ajax are jucători de talie internaţională de la nr. 1 pînă la IV Cruyff îrsă se ridică cu un cap peste toţi. O tehnică ireproşabilă, dublată de o imaginaţie şi spontaneitate ieşite din comun. Fiind o mare vedetă, el nu trăieşte însă din talent. Talentul e dublat la Cruyff de o muncă ucigătoare. — Atitudinea aceasta faţă de fotbal, dacă vreţi, conştiinţa dăruirii totale se formează dintr-o dată sub imperativul unui loc in celebra echipă Ajax sau se dezvoltă de la stadiul acela al copilăriei cînd se pun bazele atitor reflexe ? — Clnd vezi cum se lucrează cu copiii nu te mai miri de ceea ce constaţi la echipa întii. Pregătirea copiilor începe de la 8 ani şi se pune mare accent pe pregătirea fizică, fapt care explică, dacă vreţi, capacitatea de efort de care am rămas uimiţi vâzind Feyenoord-ul sau Araş-ul. La copiii de 10 ani, se lucrează in circuit. Nouă ne e frică să repetăm un circuit cu cei mari, iar în Olanda am văzut repetindu-se cu copiii. De la 12 ani au foc cite patru antrenamente pe săptămînă, iar juniorii, de 17—18 ani, lucrează zilnic, mai intens decit prima formaţie a clubului. Clubul pune la dispoziţie echipament doar pentru echipa mare, în rest toţi (copii, juniori, tineret, echipele de amatori) au echipament personal. Dar interesul pentru fotbal e acelaşi, fie că-i vorba de copii sau de Cruyff. Mircea M. IONESCU Ştefan Covaci — primul din dreapta — conducind unul din acele antrenamente ale lui Ajax, in care „totul a devenit o plăcere de a juca“. ...... PRIN SĂLILE DE SPORT DIN IAŞI (Urmare din pag. I) însă cu toţii. Vara este mai simplu. Iarna, mai greu. Amatorul de sport de la „Agronomia” are dreptate, iar problema şi-o pun nu numai cei din Dealul Copoului ci foarte mulţi alţi studenţi şi nu numai din Iaşi. Căutîndu-i rezolvarea, catedra de educaţie fizică de pe lingă Institutul de medicină şi farmacie din Iaşi a primit sprijinul organelor de resort şi astfel au fost amenajate , experimental -5-, ,la demisolul unuia dintre căminele de studente, două camere pe care, dotîndu-le cu inventarul sportiv necesar, le-au transformat în săli de forţă. Experimentatul a dat roade- aecrosălile de sport sunt folosite în mod sistematic de către studente, iar tineretul care îşidesfăşoară aici acuitatea primeşte îndrumarea competentă a unuia dintre cadrele didactice de la catedra de specialitate. Iată o iniţiativă bună care ar putea fi generalizată. SALA VOINŢA A INTRAT ÎN REPARAŢII Construită de aproximativ 20 de ani, sala Voinţa, prin proporţiile sale (24X14 m) a fost principala şi cea mai solicitată bază sportivă din oraş. Aici s-au desfăşurat şi continuă să se desfăşoare, toate competiţiile divizionare la volei, la baschet, la tenis de masă etc. Tot aici şi-au făcut antrenamentele principalele secţii ale cluburilor sportive locale. Acum, sala Voinţa a intrat în reparaţii. A intrat în reparaţii şi totuşi nu-şi închide porţile. Sportivii ieşeni vor continua s-o frecventeze, dar cu intrarea prin uşa din... spate. In faţă, unde erau vestiarele s-a lăsat front liber de lucru constructorilor. Aici se va ridica o clădire, cu două etaje, pe o suprafaţă de 28X14 m, unde publicul ieşean va putea să viziteze expoziţiile de prezentare ale cooperativelor meşteşugăreşti din judeţ. Un local modern, cu tăi şi holuri în care, între două expoziţii, vor avea acces şi sportivii. Deci, o clădire cu o dublă funcţionalitate. Felicităm cu toată căldura pe proiectanţii noii construcţii, „ SĂLILE C.S.M. De fapt, denumirea de mai sus a devenit improprie. Grupul de săli (4) la care ne referim, aparţine de anul trecut administraţiei bazelor sportive. In jurul sălilor amintite gravitează cea mai mare parte din activitatea sportivă a Iaşului. Le-am vizitat cu prilejul raidului nostru şi, la prima vedere, lucrurile ne-au apărut normale. Sălile se prezentau în general curate, bine întreţinute şi tot atît de bine dotate?“ „Noi, şcoala, n-am prea avut material sportiv corespunzător — ne declară profesorul de box al Şcolii sportive Unirea. — Sacii de box îi aveam rupţi, ringul era ca vai de el. Acum, administraţia bazelor sportive, care ne închiriază sala, ne oferă în cost şi materialul sportiv căruia ii duceam dorul. Şi este de o calitate foarte bună. Dacă ar fi tot atit de corespunzătoare şi curăţenia la instalaţiile sanitare, şi dacă îngrijitorii sălilor ar fi mai prompţi la montatul ringului — pentru instalarea căruia pierdem mult din timpul afectat antrenamentelor — n-am avea de ce să ne plîngem“. La sala nr. 1, le-am găsit la antrenament pe voleibalistele junioare ale asociaţiei sportive Penicilina. Iată ce declară Petru Itu, antrenorul lor : „N-aş putea vorbi, de pildă, despre o slabă preocupare privind curăţenia sălilor. Vede oricine- Sunt curate. In rest însăLa duşuri, mucegaiul s-a întins pe pereţi, iar grătarele sunt sparte. Totul iţi lasă impresia de neîngrijit, de murdar şi pentru aceasta fetele mele nu se încumetă să intre la duşuri. Prin săli umblă cine vrea. Nu există un portar care să-i oprească pe cei nepoftiţi, în sfîrşit, nemulţumiri care, cu puţină bunăvoinţă, ar putea fi înlăturate''. Ne oprim aici cu constatările ocazionate de raidul nostru prin sălile de sport ale laşului. După cum se poate vedea am găsit unele lucruri bune, dar şi ..mai puţin bune. In orice caz, prin dotarea.. laşului cu marea sală de sport despre care am amintit şi careva l curind inaugurată, nu înseamnă că restul bazelor sportive să cadă în dizgraţieDimpotrivă, prin descongestionarea lor se creează posibilităţi ca neajunsurile semnalate să poată fi grabnic şi radical lichidate. Pretutindeni, simţul gospodăresc trebuie să-şi pună amprenta. O reclamă zecile de mii de tineri ieşeni — muncitori, studenți și elevi — care și-au făcut din sport un prieten de nedespărțit. ★ dişti — aceşti tineri biatlonişti. Ei au dovedit — mai ales că ştiu să alerge şi cu braţele, ceea ce este esenţial in fondul pe schi — că ştiu să-şi dozeze efortul şi să se pregătească. De altfel, atit Gh. Voicu et şi Gh. Gimiţă sunt, atit în privinţa felului cum Înţeleg să muncească dar şi a regimului de viaţă sportivă, un exemplu. Iată de ce considerăm comportarea acestor schiori, care reprezintă „noul val", drept marea reuşită a acestor campionate. Ea a adus deja un suflu nou In mica lume — puţin blazată, puţin resemnată — a fondiştilor ochiului, un suflu care, sperăm, va face pe mulţi alţii să-şi schimbe atitudinea faţă de pregătire, şi, mai ales, să o aducă la nivelul pretenţios al cerinţelor actuale. în directă legătură cu succesul tinerilor biatlonişti, trebuie să amintim numele antrenorului federal al probelor aoroice. 9» Ttren. «Uterul direct al acestui reviriment pe care-l dorim continuat cu şi mai multă hotărire, cu şi mai multă îndrăzneală. Totodată, trebuie să semnalăm un aspect foarte important în pregătirea fondiştilor, rămas — din motive greu de înţeles — la nivelul de acum 2—3 decenii . RECUPERAREA. Condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea schiorii fac imposibilă folosirea elementarelor mijloace de recuperare, absolut necesare pentru sporirea volumului şi intensităţii efortului la antrenamente. Şi este greu de presupus că ele vor putea apare atîta timp dit schiorii de performanţă vor continua să fie oaspeţii hotelurilor şi cabanelor, tot mai îndepărtate de atmosfera sportivi şi tot mai mult baze pentru turismul alimentar — am putea spune chiar de bodegă — care a urcat şi la altitudine. Nişte baze proprii ale schiorilor, dotate corespunzător nevoilor actuale și cerințelor de efort maxim, dovedesc Indispensabil« p«ntru cmitarH Mritrowt«'* *«.__1 (Urmare din pag. 1) Sportul PROGRAMUL returului campionatului diviziei naţionale A, ediţia 1971-1972 * în paranteză — rezultatele din turul campionatului. ETAPA A XVI-a (12 MARTIE) U.T.A. — Rapid (1—1) F. C. Argeş —.... Sport Club Bacău (1—4) Petrolul — Steagul roşu (0—3) Dinamo — . C.F.R. (3—1) Universitatea Cluj — Politehnica (3—3) Faruli- A.S.A. Tg. Mureş (0—0) Jiul— Crişul (0—0) Universitatea Craiova — Steaua (1—1) ETAPA A XVII-a (19 MARTIE) C.F.R. — Universitatea Craiova (2—2) Steagul roşu — Dinamo (2—2) A.S.A. Tg. Mureş — Jiul (0—0) Crişul — Petrolul (0—1) Rapid — F. C. Argeş (1—2) Sport Club Bacău — Universitatea Cluj (1—3) Steaua - U.T.A. (2-2) Politehnica — Farul (2—2) ETAPA A XVIII-a (26 MARTIE) F. C. Argeş — Steagul roşu (1—2) Universitatea Cluj — A.S.A. Tg. Mureş (0—1) Dinamo — Politehnica (1—4)) Farul — Steaua (0—2) Jiul - C.F.R. Cluj (2—1) U.T.A. — Crișul (2—1) Universitatea Craiova — Sport Club Bacău (0—3) Petrolul — \ îi b l a Rapid (0—2) ETAPA A XIX-a (2 APRILIE) Sport Club Bacău — Petrolul (1—2) Steaua — Jiul (1—1) A.S.A. Tg. Mureș — U.T.A. (1—5) C.F.R. - F. C. Argeş 1-2) Politehnica — Universitatea Craiova (0—5) Dinamo — Rapid (1—2) Steagul roşu — Farul (0—2) Crişul — Universitatea Cluj (0—4) ETAPA A XX-a (12 APRILIE) A.S.A. Tg. Mureş — Crişul 1—0) Petrolul — Politehnica 1—0) F. C. Argeş — Steaua 1—2) Universitatea Cluj — Steagul roşu 1—1) U.T.A. — Jiul (1—1) Farul — Sport Club Bacău (1—3) Rapid - C.F.R. (1—0) Universitatea Craiova — Dinamo (0—3) ETAPA A XXI-a (16 APRILIE) Jiul — Steagul roşu (0—1) Crişul — Farul (1—4) Universitatea Craiova — Universitatea Cluj (0—2) Sport Club Bacău — Rapid (2—4) Dinamo — A.S.A. Tg. Mureș (0—0) Steaua — Petrolul (2—0) Politehnica — F. C. Argeș (0—2) C.F.R — U.T.A. (0—4) ETAPA A XXII-A (20 APRILIE) Universitatea Cluj — Dinamo (2—3 Rapid — Universitatea Craiova (0—3 Politehnica — C.F.R. (2—2 F. C. Argeş — U.T.A. (6—4 Sport Club Bacău — Jiul (0—0) Steagul roşu - Crişul (0—0) A.S.A. Tg. Mureş — Steaua (1—11 Farul — Petrolul (0—1) ETAPA A XXIII-a (4 MAI) Universitatea Craiova — A.S.A. Tg. Mureş (0—0) U.T.A. — Steagul roşu (1—0) Petrolul — F. C. Argeş (0—5) Jiul Politehnica (0—3) Rapid — Steaua (2—0 Universitatea Cluj — C.F.R. (1—0 Dinamo — Farul (0—1 Crişul — Sport Club Bacău (0—0 ETAPA A XXIV-a (24 MAI) Steaua — Sport Club Bacău (0—1) C.F.R. — Crişul (0—1) Politehnica — Rapid (0—1} Petrolul — A.S.A. Tg. Mureş (0—3) Jiul — Farul (0—1) U.T.A. — Dinamo (1—1) F. C. Argeş — Universitatea Cluj (1—2) Steagul roşu —Universitatea Craiova (0—1) ETAPA A XXV-a (28 MAI) Farul — U.T.A. (0—1) Steagul roşu — Steaua (0—0) A.S.A. Tg. Mureş — C.F.R. (1—1) Rapid — Crişul (0—1) Universitatea Cluj — Petrolul 0—1) F. C. Argeş — Universitatea Craiova (2—1) Dinamo — Jiul (1—2) Sport Club Bacău — Politehnica (1—1) ETAPA A XXVI-a (31 MAI) Jiul — Rapid (1—3) C.F.R. — Sport Club Bacău (1—4) Crişul — Dinamo (1—3) Universitatea Craiova — Petrolul (1—1) Steaua — Politehnica (0—2) A.S.A. Tg. Mureş — Steagul roşu 1—3) U.T.A. — Universitatea Cluj (0—2) Farul — F. C. Argeş (0—3) ETAPA A XXVII-a (4 IUNIE) Politehnica — Crişul (0—2) Universitatea Craiova — U.T.A. (0—3) F. C. Argeş — A.S.A. Tg. Mureş (0—3) Steaua — Dinamo (0—1) Rapid — Farul (2—2) Petrolul — C.F.R. (0—1) Sport Club Bacău — Steagul roşu (0—2) Universitatea Cluj — Jiul (0—3) ETAPA A XXVIII-a (11 IUNIE SAU 21 IUNIE) Farul — Universitatea Cluj (0—3) A.S.A. Tg. Mureş — Rapid (0—1) Steagul roşu — Politehnica (0—1) Crişul — Universitatea Craiova (0—2) C.F.R. — Steaua (1—Îl Jiul — F. C. Argeş (0—2) U.T.A. — Petrolul (2—0) Dinamo — Sport Club Bacău (1—3) ETAPA A XXIX-a (18 IUNIE SAU 25 IUNIE) Sport Club Bacău — A.S.A. Tg. Mureş (2—3) Steaua — Universitatea Cluj (0—1) Universitatea Craiova — Jiul (0—3) Petrolul — Dinamo (1—la Pojifphnica — U.T.A. (1—4) C.F.R. — Farul (0—1) F. C. Argeş — Crişul (1—0) Rapid — Steagul roşu (1—5) ETAPA A XXX-a (25 IUNIE SAU 28 IUNIE) Farul — Universitatea Craiova (0—2) Steagul roşu — C.F.R. (0—1) A.S.A. Tg. Mureş — Politehnica (0—2) Universitatea Cluj — Rapid (0—1) Jiul — Perglul Crişul — Sttagua .(0—41 . U.T.A. — Sport Club Bacău (2—4) Dinamo — F. C. Argeş (2—3) CHITI ÎN NUMĂRUL DE AZI AL REVISTEI • La „Interviul săptămînii“, maestrul emerit al sportului ION VOINESCU. • Două ample reportaje cu U.T.A. şi Steaua înaintea meciurilor cu Tottenham şi Bayern, de săptămînă viitoare. • O pagină de comentarii după turneul echipei naţionale în Turcia şi Grecia. • Corespondenţe, în exclusivitate, din Londra, München, Budapesta, Amsterdam şi Sarajevo, referitoare la „sferturile“ competiţiilor europene Intercluburi. • ALF RAMSEY, la ancheta Internaţională „Printre selecţioneri celor opt“. • Cinci aspiranţi la şefia seriei a II-a a diviziei secunde la pronosticuri. • Rubricile Carnet, în 7 zile. Prim plan, Carnet extern. Campionate naţionale în Europa. Din fotbalul internaţional. ATLET», cu OCHII LA GRENOBLE (Urmare din pag. 1) că nivelul performanţelor va fi mai scăzut la Grenoble decit la celelalte ediţii, iar aprecierea şanselor este foarte dificilă. O ierarhizare a şanselor principalilor pretendenţi români arată, după opinia mea, astfel: Corbu, Viscopoleanu, Silai, Bufanţi, Vintilă, Jurcă. Un eşec al acestora înseamnă doar o defecţiune de moment". Carol Corbu, atletul care bate cu tot mai multă insistenţă la porţile recordului mondial la triplusalt în sală, ne-a răspuns cu rigoarea profesiunii sale de matematiciani „începîndu-mi pregătirea la 8 noiembrie, am împărţit sezonul competiţional în două etape distincte, avînd ca puncte de referinţă „europenele“ de sală şi Olimpiada de la München, despărţite printr-o perioadă de refacere la băile Felix. Pentru prima perioadă mi-am propus un record mondial şi medalia de aur la Grenoble. Planul de pregătire şi obiectivele de performanţă propuse de mine şi de antrenorul meu, prof. Elias Bruch, au fost acceptate, aducindu-li-se doar un amendament pe care nu l-am putut însuşi : plecarea in decembrie la munte. De ce ar trebui să accept ceva de a cărui utilitate nu sunt convins, numai pe motivul că acolo se duc şi alergătorii şi aruncătorii ? Sportivii ar trebui mai des consultaţi în ceea ceHrăverşte propria lor pregătire. Numai astfel, le va creşte simţul de răspundere. Am ambiţia să ciştig titlul european în faţa acestui puternic luptător de concurs care este Sancev. Se va înregistra cu siguranţă o săritură peste 17 metri. Pentru rodaj voi sări în acelaşi concurs şi la lungime“. Abia reintrată In circuitul concursurilor — ce-i drept cu un nou record la 60 m garduri ! 8.20 — ’ Valeria Bufanu afişează um tipiti- mism moderat ! „Doar cu trei săptimini de antrenament nu mă consider foarte bine pregătită. In plus voi fi handicapată de alergarea pe 50 metri. Oricum, insă, nu pot concepe să nu ajung In finală iar dacă prind un start bun pot ţinti un loc III—IV. Eu consider concursurile de sală ca o supapă necesară unui lung şi anevoios program de pregătire. Cred că atleţii noştri vor obţine două medalii, nu ştiu însă de care... Candidaţi principali : Corbu, Viscopoleanu, Silai“, Valentin Jurcă, molipsit pare-se de matematica lui Corbu, îi acordă acestuia 99°/'o şanse la titlul european, deşi consideră proba de triplu salt cea mai echilibrată din program. „Şi proba mea, lungimea, este însă pe aproape. Gindiţi-vă că sunt 7—8 săritori în Europa în jur de 8 metri, in minte venindu-mi acum Schwarz (recordmanul european) şi Baumgartner din R.F. a Germaniei, Beer, Klaus şi Dahne din R.D. Germană, Davies (Anglia) şi Pani, principalul favorit întrucit evoluează acasă. Eu mai am de remediat poziţia vicioasă a corpului la ultimii paşi de elan, cînd venind la bătaie pe spate „agăţ“ pragul, depăşind. Nu cred să sar la Grenoble sub 7,85 m. Va fi mult, va fi puţin...“ Reuşind 6,49 m la „Cupa de Cristal“, campioana olimpică Viorica Viscopoleanu a marcat o nouă treaptă pe drumul ascendent al formei în acest sezon, cu atit mai mult cu cât săriturile ei au fost „grupate“. „Nu cunosc care vor fi principalele competitoare la Grenoble, după cum nu cunosc pista de concurs. Va depinde, deci, mult de puterea de acomodare și sper să nu se repete povestea de la Berlin unde fiind un covor peste parchet nu m-am regăsit sărind doar 6,05 m Mă simt bine acum, dar, ca să fiu sinceră, nu-mi prea plac concursurile de sală care te fac să pierzi, oarecum, din pregâtirea generală. Trebuie să luăm însă această participare tot ca o pregătire, pentru München, în special. La Sofia, Rosendahl a cîştigat cu 6,63 m. Acum se va încheia proba tot cu un rezultat In jur de 6,60 m“. ★ Nu ni s-au pus pe tavă argumente „sforăitoare“, estimarea lucidă a formei actuale, a posibilităţilor „la zi “ privite în perspectiva verii fierbinţi a Olimpiadei fiind comună tuturor interlocutorilor noştri. Pentru că atunci vom vedea dacă atleţii noştri de frunte şi-au făcut, gospodăreşte, iarna car... Pag. a 3-a LOTO-PRONOSPORT CÎŞTIGATORII AUTOTURISMELOR ŞI AI EXCURSIILOR ATRIBUITE LA TRAGEREA EXCEPŢIONALA PRONOEXPRES DIN 20 FEBRUARIE 1972 Categoria I (4 autoturisme DACIA 1300): 1. Bucko Ladislau — com. Secui jud. Caraş-Severin ; 2. Loghin Gheorghe — Constanţa ; 3. Mustaţă Gheorghe — Tecuci ; 4. Morosan Teodor — Suceava. Categoria 2 "(5 autoturisme SKODA S 100) : 1. Niţă A. Nicolae — corn. Tărtăşeşti, satul Bildana, jud. Ilfov I 2. Babau Liviu si a Popa Eugen din Craiova; 4. Staicu Liviu — Sibiu ; 5. Chiţu Ion — corn. Brezoi, jud. Vîlcea. Categoria 3 (31 excursii In Italia) : 1. Iurcu Iolanca ; 2. Tuca Petru şi 3.Eibenschutz Dorin — toţi din Arad; 4. Opriş Traian şi 8. Monet Iosif din Oradea; 8. Baciu Vasile — Intorsura Buzăului, jud. Covasna | 7. Lazăr Stan — Brăila | 8. Spiridon Crucilă — Cluj 10. Butyka László — Covasna, com. Pava de Jos 10. Arabagiu vasile — Tîrgovişte j 11. Gagiu Gheorghe — sat Buciumeni, corn. Valea Leurzei, jud. Dîmboviţa j 12. Vasile Anghel — sat Circea, corn. Coşoveni, jud. Dolj | 13. Săbiescu Adrita - Slist, jud. Dolj | y, Talp* Feoctist — Galaţi; 15. Gârbaciu Gheorghe — Slobozia, jud. Ialomiţa ; 16. Ferembac Carol — Iaşi; 17. Cotta Teofil — Gurghiu, jud. Mureş ; 18. Măcău Gheorghe — Slatina ; 19. Hogea N. Constantin — Filipeştii de Pădure, jud. Prahova; 20. Tucu Dumitru — Bicsad, jud. Satu Mare; 21. Radosi Luiza — Capleni, jud. Satu Mare ; 22. Rusu Vasile — Adîncata, jud. Suceava; 23. Vălcăneanţu Nicolae — Lugoj ; 24. Niţu Dumitru — Vilcea ; 25. László Augustin ; 26. Ciontea Ion ; 27. Dordea Ion; 28. Constantinescu Nicolae; 29. Şerbănescu Ioan ; 30. Dragotă Vaier Nicolae şi 31. Vasiluţă Emil, toţi din Bucureşti. CIŞTIGURILE CONCURSULUI PRONOSPORT nr. 9 DIN 27 FEBRUARIE 1972 CATEGORIA I (13 rezultate) : 6,45 variante a 12 211 lei | CATEGORIA a II-a (12 rezultate) | 107 variante a 883 lei | „„5"CATEGORIA 8 111-8 (0 rezultate)1 966,20 variante a 147 lei. Rubrică redactată de lTQ-PRONOSmi