Sportul, noiembrie 1973 (Anul 29, nr. 7581-7610)
1973-11-08 / nr. 7588
Pag. a 2-a Prevederea de mai sus, cuprinsă în Hotărîrea Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la dezvoltarea continuă a educaţiei fizice şi sportului, clară şi concisă, sintetizînd alte măsuri anterioare aprobate de conducerea partidului, indică forurilor de resort direcţiile principale de acţiune. Pe această bază, planul de măsuri al Consiliului naţional pentru educaţie fizică şi sport pentru aplicarea respectivei Hotăriri, prevedea ca C.N.E.F.S. împreună cu Ministerul Comerţului Interior, organizaţiile cooperatiste şi ministerele producătoare, să întocmească „pînă la sfirşitul trimestrului III a.c. planuri in care se vor stabili măsuri concrete pentru diversificarea, creşterea cantităţilor şi îmbunătăţirea calităţii materialelor şi echipamentului pentru sport, turism şi agrement, precum şi pentru realizarea unor articole care în prezent se importă. Se va avea in vedere şi producerea unor materiale de tip popular necesare sportului de masă". Şi astfel, ca o premisă de prim ordin a acestei preocupări de sfîrşit de an a forurilor cu atribuţiuni în producţia şi desfacerea articolelor sportive, Biroul Executiv al C.N.E.F.S. a dezbătut la începutul lunii octombrie stadiul actual şi perspectivele acestui sector cu implicaţii directe în actul sportiv, de masă şi de performanţă. Pornindu-se de la dezvoltarea producţiei specializata — ilustrată şi prin datele preliminare ale acestui an ce arată o creştere a desfacerii acestor bunuri cu 30% faţă de 1968 şi 6% faţă de 1972, însumînd, 1,1 miliarde lei — şi, mai ales, de la nevoile crescute ale mişcării sportive (extinderea ariei sportului de masă, exigenţele tot mai inalte ale „laboratorului" marii performanţe s-a subliniat cu acest prilej necesitatea unei dinamici adecvate in sfera producţiei, în primul rind, a cunoaşterii cit mai exacte a cerinţelor „pieţii" de către federaţii, C.N.E.F.S., comerţ, pentru ca, atît sportul de performanţă cit şi cel de masă, inclusiv practicanţii săi neorganizaţi, să aibă oricînd la indemină produsele solicitate, un număr suficient şi la o calitate corespunzătoare. Ceea ce nu se poate spune despre prezent. De ce ? Pentru că, aşa cum a reieşit din şedinţa mai sus amintită, numai Ministerul Industriei Uşoare, ca să dăm un singur exemplu, nu a acoperit pentru acest an cererile organizaţiilor comerciale la contractări cu 33% la pantofi de atletism, 40% tricouri sport in dungi aplicate, 50% la pulovere schi, chiloţi şaten volei şi fotbal, 66% la pantaloni schi supraelastici, 46% la mingi de handbal, 35% mingi fotbal, 28 de mingi volei. Aceste cifre ca şi altele privind instalaţii şi aparatură, nu pot vorbi şi despre calitatea care nu de puţine ori scurtează sau chiar anulează de la bun început folosinţa, de atenţia minoră care se acordă în unele întreprinderi — ecou al preocupărilor la nivel de centrale sau ministere de resort — articolelor de sport. Eschivîndu-se de la încheierea contractelor, , invocînd alte prioritâţi, fărămiţînd producerea pe multe unităţi, unităţile industriale care au sarcini de producţie în acest sens nu ies în întîmpinarea cererilor. Astfel, la M.I.U. unele articole de confecţii şi tricotaje se execută în peste 15 întreprinderi, în loc ca un număr mai redus, cu profil special, să poată asigura o stabilitate a sortimentelor, o înaltă specializare şi calificare. Fabrica de confecţii Bucureşti şi cele din Călăraşi şi Tg. Jiu transferă pe parcursul anului obligaţiile lor contractuale. Consecinţa ? Degeaba cauţi, de pildă, costume de baie şi slipuri în plin sezon estival. Fabrica bucureşteană „Flacăra Roşie* şi surata sa întru cooperare „Dermatina" din Timişoara nu reuşesc să acopere necesarul mingilor pe piaţă. In „colaborare*, M.I.V., M.C.I. şi Comitetul de stat pentru preţuri au tărăgănat peste 6 luni realizarea şi livrarea noului tricou de tenis, articol mult timp lipsă de pe piaţă, ior caiacultpncea şi scrima românească, renumite în întreaga lume, nu-şi găsesc corespondentul necesar în producţia autohtonă specifică acestor ramuri. La riadulsău, comerţul încearcă să disemineze răspunsurile şi gestiunile întreprinderilor saie în privinţa materialelor sportive (merceologii de specialitate au fost consideraţi un „lux"), în timp ce reţeaua comercială resimte nevoia marilor magazine specializate. Ştiţi cite gestiuni are I.CR.T.I. Bucureşti pentru articolele de sport? 16 ! Prin atitea locuri trebuie să treacă cei ce pleacă să aprovizioneze magazinele cu încălţăminte, marochinărie, tricotaje şi confecţii pentru sport. In ceea ce priveşte cooperaţia meşteşugărească şi industria locală ,— ambele mai lesne pretabile la serii mici, mai diversificate, decit industria republicană — aportul lor este mult sub posibilităţi, cooperaţia meşteşugărească asigurind doar aproximativ 7% din fondul de marfă la echipament şi materiale sportive, iar industria locală doar în jur de 2%. In luna septembrie s-au desfăşurat contractările fondului de marfă intre întreprinderile comerţului cu ridicata şi întreprinderile producătoare ale industriei republicane şi cooperaţiei meşteşugăreşti. Se estimează de către reprezentanţi ai M.C.I. că fondul de marfă pentru anul 1974 va reprezenta o creştere de 18% faţă de realizările preliminare ale anului in curs. Esenţial nu este, insă, cifra în sine, ci dacă aceste cantităţi sporite de marfă reuşesc sau nu să asigure necesarul, dacă in structura globală nu se vor afla — din nou— sortimente insuficiente în raport cu cererile. Industria şi cooperaţia meşteşugărească trebuie să fie mai receptive la nevoile cetăţenilor în ceea ce priveşte practicarea educaţiei fizice, sportului şi agrementului, fără a mai aştepta periodic diverse impulsuri. Faptul că s-au putut contracta pentru anul 1974, 104 000 rachete de tenis faţă de 14 000 în anul acesta, este o dovadă că actualitatea sportivă imediată, cu cerinţele ei materiale, poate intra operativ in planurile producătorilor. Suntem în ultima parte a anului. 1974 bate la uşă- Pe hîrtie se află aşternute prevederile planurilor de măsuri privind sporirea, diversificarea şi îmbunătăţirea calităţii la materiale şi echipament sportiv, alcătuite de C.N.E.F.S. şi M.C.I. împreună cu Ministerele Industriei Uşoare, Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, Uniunea Centrală a Cooperativelor Meşteşugăreşti. Unele din aceste prevederi se şi refereau la o perioadă încheiată, lată de ce ziarul nostru a efectuat un sondaj la zi, asupra stadiului de la care se porneşte la drum pentru anul 1974. Am consultat beneficiarii — cluburi, asociaţii, practicanţi ai sportului — am vizitat la ei acasă producătorii, am mers prin magazinele ce desfac articolele sportive. Din dorinţa de a contribui la cunoaşterea cit mai exactă a realităţii, la eliminarea operativă a deficienţelor pentru ca, intr-adevăr, anul ce vine să însemne pe planul producţiei şi desfacerii articolelor sportive un real pas incinse în satisfacerea cerinţelor mereu sporite ale cetăţenilor, indiferent de vîrstă, doritori să practice exerciţiul fizic şi sportul. Aşa cum reiese expres din sarcinile trasate prin Hotărirea de partid. Rodul acestui sondaj — două pagini de ziar, prima văzind azi lumina tiparului. M ATER8ÄLELOR SPORTIVE * •- -«***»« Ao - f St. „Organele centrale şi unităţile economice producătoare de material sportiv vor îmbunătăţi calitatea materialelor, echipamentului şi instalaţiilor pentru sport, turism şi agrement şi vor diversifica şi spori producţia acestora, îndeosebi a articolelor sportive de tip popular“. Sezonul rece ţi-a trimis deja emisarii. Dar Industria şi comerţul sunt un pas cu cerinţele anotimpului ? Pentru că tot mai mulţi sunt amatorii de mişcare în aer liber, de exerciţiu fizic şi sport. Volumul tot mai mare de mărfuri solicitate pe piaţă, exigenţele sporite ale beneficiarilor in privinţa calităţii acestora, sunt dovezi in acest sens. Iată de ce comerţul trebuie să poată oferi, prin reţeaua sa specializată, un sortiment bogat de mărfuri, apt să satisfacă atit cerinţele marii performanţe, cât şi cele ale cetăţenilor dornici să practice sportul. Foto : S. BACKSI ANTRENORII AU CUVINTUL Pentru a afla ..pulsul exact al necesităţilor de materiale sportive în procesul de instruire a sportivilor de performanţă, am stat de vorbă şi cu o serie de antrenori. PROF. AVERI. ZSOMBOR (antrenor principal al echipei de hochei S.C. Miercurea Ciuc) „Nu este pentru nimeni o noutate că de multă vreme ducem o acută lipsă de ghete, măsuri, apărători şi crose de bună calitate. Să vă dau un exemplu: în circa 120 de intrări pe gheaţă am consumat mai mult de 800 de crose fabricate de întreprinderea din Reghin, crose de diverse categorii de preţuri, care variază între 33 şi 78 de lei. Au fost şi cazuri în care am găsit în pachetele furnizate, de producător crose rupte, îndoite sau cu noduri. Lipsa echipamentului şi materialelor corespunzătoare ne provoacă multe necazuri, deoarece seniorii şi juniorii noştri sunt nevoiţi să joace cu tricouri, ghete, mănuşi şi apărători uzate de ani de zile. In consecinţă, echipamentul respectiv nu mai poate amortiza ciocnirile de la mantinelă, înfruntările la bodieeri sau loviturile produse de puc. Ca atare hocheiştiii se accidentează cu uşurinţă". ERNEST ULRICH (antrenor al secţiei de patinaj viteză a clubului Dinamo Braşov): „In condiţiile apariţiei patinoarelor artificiale (care au mărit considerabil volumul pregătirilor pe gheaţă) patinele se uzează, in mod firesc, mai repede. Prin urmare de la an la an devine mai acută lipsa ghetelor şi patinelor corespunzătoare, obiecte de import pe care federaţia de resort le repartizează în mod riguros secţiilor de performanţă. Această problemă s-ar putea îmbunătăţi dacă pe baza unei cereri ferme a federaţiei, fabrica de încălţăminte Dîmboviţa din Capitală care execută comenzi de ghete de patinaj pentru Olanda şi Norvegia, ţări ce domină arena internaţională în acest sport, ar produce şi pentru piaţa internă“. PAULMULNER (antrenor al secţiei moto Torpedo Zărneşti): „A devenit cert că... poarta motocicismului de performanţă o constituie motoretele „Mobra“, maşini de producţie indigenă. Pentru a depista şi forma alergători de perspectivă, biroul federal a introdus în campionatele republicane de motocros şi viteză probe pentru posesorii de motorete. Aceştia sunt insă nevoiţi să abandoneze pe parcursul etapelor, fiindcă nu găsesc pe piaţă piesele de schimb necesare pregătirii motoretelor pentru concurs. Lipsesc pistoanele, suspensiile de faţă şi spate, spiţe, genţi şi carcasa manetelor, obiecte pe care uzinele „Metrom" Braşov şi „6 Martie“ din Zărneşti ar trebui să le livreze comerţului in cantităţi îndestulătoare“. — Cum să nu rid ? ! Parcă-i căzut din lună , vrea mingi ! CÎND INDUSTRIA ŞI COMERŢUL a 4 sînt de acord Ţînînd seama de necesităţile pieţei, se pare că industria şi comerţul s-au pus de acord in linele privinţe, cererile beneficiarilor urmind a fi satisfăcute conform contractărilor încheiate de factorii responsabili pentru anul 1971. lată cîteva cifre, despre creşterea producţiei de marfă la unele sortimente ! • Se stabilise im necesar de 170 000 de Căciulite şi fulare iar unităţile de resort au contractat 172 000. " La îmbrăcăminte vanisată pentru copii (treninguri, constume de gimnastică şi alt echipament din fire supraelastice) s-a mărit numărul comenzilor de la 200 000 la 211 000 de bucăţi. • La Îmbrăcăminte vanisată pentru adulţi, suspensoare, bluze scurte pentru bărbaţi, femei şi copii, toate cerinţele pentru anul viitor vor fi onorate conform angajamentelor asumate de fabricile producătoare. • Ghetele de fotbal, box şi lupte, necesare sportivilor In procesul competiţional şi de instruire, mult căutate In prezent, se vor găsi conform cererilor comerţului in rafturile magazinelor, asigurîndu-se cifrele solicitate la contractările pertru 1974. Să sperăm insă că produsele respective nu vor mai nemulţumi pe cumpărători, fiind de o calitate superioară. • Bocancii de schi, mult solicitatele ghete de hochei, bocancii pentru turism, cizmele pentru motociclişti şi călăreţi, pantofii de ciclism şi popice, ca să amintim numai o parte din obiectele de încălţăminte ale sportivilor începători şl de performanţă, vor fi furnizate In cantităţile solicitate de comerţ. Prin urmare, sectorul pielărie şi încălţăminte se străduie să vină In întlmpinarea dorinţelor cluburilor şl asociaţiilor sportive. Poate va rezolva și problema mingilor... Sportul CIT PUNE LA DISPOZIŢIE U.C.E.C.O.M. ? Articolele de sport produse de cooperativa „Oltul" din Miercurea Ciuc sunt apreciate de mulţi beneficiari, unitatea respectivă executînd comenzi prompte, după cerinţe şi de bună calitate pentru diferite echipe din Bucureşti, Galaţi, municipiul Gheorghe Gheorghei-Dej, Gheorghieni, Odorheiul Secuiesc şi alte oraşe. Cooperatorii de aci au confecţionat diverse tricouri din fire P.N.A., după modelul solicitat de cumpărători. • jambiere, costume de judo, treninguri, pantaloni de schi, pulovere, ghete de patinaj, saci de echipament şi alte obiecte pentru sportivi începători şi de performanţă. — Putem executa, ne explica Pavel Micloş, tehnician al resortului textile şi confecţii, şi alte sortimente de echipament sportiv, pentru că avem posibilităţi mari, de serie, la unele articole. Ducem însă lipsă de fire P.N.A., piele de calitate corespunzătoare, pinză de căptuşeală groasă şi material Relontex din care putem confecţiona modele frumoase de treninguri, costume de schi, patinaj etc. — Cine trebuie să vă aprovizioneze cu materia primă pentru articolele de sport ? — Vedeţi dv. pentru obiectele destinate sportivilor este nevoie de anumite materiale pe care U.C.E.C.O.M., nu ni le pune la dispoziţie în cantităţi îndestulătoare, aşa cum procedează cu cele necesare deservirii populaţiei, care poate oricînd comanda la noi lucrul dorit. Prin urmare, sportivii sunt nevoiţi să suporte restricţii, de natură să le creeze impedimente în activitatea competiţională şi în procesul de antrenament pentru creşterea performanţelor. MEMIE EDIFICATOARE DIN JUDITH Alibi V. La Piteşti, în noul sediu al C.J.E.F.S. Argeş, o întîlnire cu profesorul de educaţie fizică Constantin Staicu de la Liceul central experimental de atletism din Cîmpulung Muscel. Nu scăpăm prilejul de a-i cere o părere . „Intr-adevăr, problema echipamentului sportiv pentru elevii liceului nostru este... o mare problemă. Făurim in „laboratorul“ nostru atleţi, fără să avem întotdeauna ceea ce ne trebuie. Şi asta, firesc, ne îngreunează mult munca, impietează asupra rezultatelor pe care le obţinem. Echipamentul — şi mă voi referi în special la încălţăminte — lasă mult de dorit. Pantofii de încălzire, de pildă, sunt sub orice critică. Li se desface talpa imediat ce sportivul face o mişcare mai deosebită cu piciorul. Aceeaşi situaţie şi cu pantofii cu cuie. Blocul susţinător al cuielor se dezlipeşte foarte repede. Aceasta-i „calitatea“. Să vă mai spun despre faptul că ne lipsesc pantofi cu cuie pentru sportivii aflaţi in loturi republicane ? Ştiţi, doar...“ Ne despărţim de profesorul care ne mărturiseşte că se indispune de cîte ori se aduce vorba de echipament şi continuăm discuţia cu tovarăşul Mihai Diaconescu, secretar al C.J.E.F.S. Argeş, care ne spune printre altele : „Materialul sportiv cu care sunt aprovizionate magazinele judeţului este insuficient. In 1974 ni se vor aduce 400 de pantofi cu cuie. Nouă, judeţului cu atitea cluburi sportive, preocupate de atletism. Suliţe n-avem după nevoi, la ciocane se strică cozile şi n-avem cu ce le înlocui. Iar multe materiale sînt de calitate proastă. Pantofii de tenis, mai precis pinza lor, se rupe foarte repede, tricourile sînt colorate doar pînă ce le speli o dată sau de două ori. Mingile de volei şi handbal nu se găsesc decit foarte greu şi cînd vin sunt de proastă calitate“. Aflat lingă noi, tov. Nicolae Delcuescu, directorul Şcolii sportive din Piteşti nu poate să nu intervină . „Intr-adevăr calitatea tricourilor, a treningurilor, este sub orice critică. După spălat se lărgesc, îşi pierd culoarea, au un aspect detestabil. Ce să mai vorbim de lipsa de varietate a materialelor puse în vînzare. Şi încă ceva : se caută mult şi nu se găsesc rachete şi mingi de tenis. Mare păcat. Tenisul este atît de îndrăgit la noi de elevi şi chiar la virstnici. Poate în 1974,„jj. MÂNUŞI DE HOCHEI MAI BUNE DECÂT CELE DIN IMPORT, DOAR... PENTRU O SINGURĂ ECHIPĂ Se ştie ca echipamentul hocheistului se aduce încă din străinătate pentru echipele divizionare, deşi — după părerea noastră — unele ustensile se pot realiza foarte bine de către unităţile industriei noastre. O dovadă elocventă o constituie iniţiativa conducerii fabricii de piele şi încălţăminte »8 Mai” din Mediaş, care a executat pentru cunoscuta formaţie de hochei S.C. Miercurea Ciuc mănuşile necesare jucătorilor ei. Fostul hocheist şi actualmente antrenor secund al echipei menţionate, Iuru Szabó, a elogiat produsele fabricii din Mediaş, afirmând că mănuşile respective sunt superioare calitativ celor importate din Cehoslovacia. Soluţia reală a problemei nu constă, însă, in realizarea unei serii pentru o singură echipă. Ce părere au tovarăşii din federaţia de specialitate ? Industria noastră are posibilităţi. OBLIGAŢII NEONORATE Unitatea 118 din Timişoara. Discutăm cu Neboisa Bugarschi, merceolog la I.C.H.T.I. „Avem un fond de marfă insuficient. De pildă, treninguri de bumbac şi supraelastice am primit doar 700 pentru un trimestru, trebuind să le împart între Reşiţa, Arad şi Timişoara. Pantalonii de schi supraelasticinu au sosit nici pina acum, deşi aveam planificat'. 700 pentru trimestrul III. Cine trebuia să ni-i livreze? F. C. Botoşani. In privinţa cererilor mari de pulovere — fie din lină, fie* din P.N.A.— la această oră nu putem onora nimic, deşi am desfăcut pînă acum peste 6 000 de bucăţi. „Tricodava“ trebuia să ne expedieze in trimestrul TV, 1 400 de pulovere şi abia acum ne-a anunţat că vom primi... 400 ! Hai să ne întoarcem puţin în anotimpul călduros. In timpul verii am primit doar 120 de slipuri (şi acestea din import). Credeţi că sunt suficiente ? De o lună şi ceva n-am mai primit pantofi de tenis, U.C.R. şi „Finea" Drăgăşani neonorîndu-şi obligaţiile. Şi, pentru că tot vorbim de obligaţii, să amintim şi fabrica bucureşteană „Flacăra roşie" care trebuia să ne expedieze in trimestrul III, 1 500 ghete de patinaj — C. R. și a uitat, probabil, că iarna bate la ușă..." CELE 27 DE ARTICOLE DIN REŞIŢA ŞI SPAŢIILE LILIPUTANE In urma unui sondaj făcut pe traseele unităţilor comerciale din ţară am constatat cu regret că într-o serie întreagă de magazine lipsesc de mai multă vreme o serie de lucruri strict necesare amatorilor de sport. La Reşiţa, tineri şi virstnici umblau zile după zile după 27 de articole, printre care dresuri de lupte, plase, rachete şi mingi de tenis ; la Tîrgovişte nu-şi fac niciodată un stadiu îndelungat ghetele de fotbal şi box, camerele de mingi şi garniturile de popice ; la Tulcea sunt o raritate tricourile de culoare bleu şi albe de gimnastică şi treningurile supraelastice. Ne oprim aci, pentru că situaţii similare am întîlnit la Timişoara, Alexandria, Slobozia, Cluj şi în alte oraşe. Am mai observat, lingă absenţa unor obiecte de care aveau nevoie prietenii exerciţiului fizic, şi o delăsare din partea direcţiilor judeţene comerciale în ceea ce priveşte asigurarea unor condiţii corespunzătoare bunei deserviri a populaţiei, magazinele din Bacău, Slatina, Botoşani, Satu Mare (ca să dăm cîteva exemple) dispunînd de spaţii restrînse pentru: depozitarea mărfii, vînzare și expunere. PARADOXURI ROMASCANE... Magazinul de articole sportive din Roman e destul de mare şi de frumos, iar afluenţa cumpărătorilor atestă interesul pe care romaşcanii îl arată faţă de aceste articole. Dar, după o oră şi ceva in care am privit în rafturi şi am discutat cu responsabilul magazinului, tov. Iromel Vernica, în carnetul nostru de însemnări s-au adunat cîteva... paradoxuri. Magazinul se află în oraşul Roman. Oraşul Roman aparţine judeţului Neamţ. Centrul de aprovizionare cu articole sportive al judeţului Neamţ se află la Piatra Neamţ, dar magazinul din Roman se aprovizionează de la Bacău, din alt judeţ. De ce, pentru ce ? Mister deplin... . . • Recent, la solicitarea magazinului, au fost aduse haltere mici. 5 bucăţi. Patru s-au vîndut chiar în ziua In care au fost aduse, dar cea de a cincea a rămas ea... exponat într-un raft. Cine s-o cumpere ? Are cineva interesul să lucreze pentru o singură mină. • În vitrina magazinului am avut uimirea să vedem, printre biciclete şi motociclete, un tricou de rugby. Am fost uimiţi pentru că acest gen de tricou nu se prea găseşte, dar şi mai uimiţi am fost pentru că — după cum ştiam — la Roman nu există nici o echipă de rugby •! • Printre articolele aflate în număr mare — dar şi solicitate foarte mult aici — am remarcat uneltele de pescuit. Mulinete, lansete, fel de fel de momeli şi sute de metri de nylon — toate înşirate atrăgător pe un raft. Spre surprinderea noastră am aflat, insă, că lipseau de multă vreme... acele de pescuit. Și atunci la ce bun atîtea soiuri de unelte, dacă elementarul ac nu poate fi procurat ? • Sortimentul de tricouri aflat în depozitul magazinului era extrem de mare. Culori, plăcute, frumos îmbinate și atrăgătoare — la multe tricouri. Nu se găseau, insă, tricouri simple, intr-o singură culoare, foarte mult solicitate de elevi pentru orele de educaţie fizică. Profesorul Aurel Baciuban, de la Lie. 2, ne spune : „Am strins banii de la toţi elevii ca să încerc să le cumpăr tricouri din alte localităţi. N-am găsit. Insă, nici la Bacău, nici la Iaşi, nici !» Piatra Neamţ“ ! « Pe un perete al magazinului se află un afiş care atrage atenţia cumpărătorilor că tenişii („încălţămintea cu talpă din cauciuc“ — cum este sens) sunt garantaţi pentru 25 de zile. Un profesor de la C.A. Roman ne spusese, insa, că tenişii cumpăraţi de la magazin devin de nefolosit după numai 10 zile de antrenament ! © La magazinul din Roman am văzut şi pantofi cu cuie. In raft o pereche, in magazie încă 11. Dar, după cum ne spunea responsabilul, nu-i cumpără nimeni. Preşedintele Clubului Atletic din localitate căuta, în schimb, pantofi cu cuie, dar cu plata în... virament ! INTR-UN TRADIŢIONAL VAD COMERCIAL BUCUREŞTEAN „VULTURUL DE MARE" NU AR PUTEA DEVENI MAGAZIN SPECIALIZAT DE SPORT? Magazinul „Club Sport“ din strada Băcani, nr. 6. Alei vin, precum credincioşii la Mecca, toţi cei din cluburi şi asociaţii care speră sa se împărtăşească din bunurile singurului magazin bucureştean ce vinde prin virament. Din Bucureşti, dar şi din provincie, aceştia din urmă neştiind întotdeauna că au nevoie de „negaţie". „Ce negaţie, tovarăşe ?■* — se întreabă miraţi Şi necăjiţi linii, după ce au bătut asta drum cu speranţa In suflet. „Negaţie scrisă din partea organelor comerciale locale că pe meleagurile dv. nu se găseşte produsul solicitat", li se răspunde, de cele mai multe ori cu jenă (Încercată de adevăratul negustor cînd îşi refuză clienţii), la ,,Club Sport". Chiar aşaa păţit in ziua raidului nostru, un delegat din Caransebeş, tratat cu refuz. Şi nu dintr-un capriciu al conducerii magazinului sau al forului său tutelar — magazinul universal ,,Bucureşti", el pentru că aşa sunt dispoziţiile financiare în vigoare. „Dacă nu anexăm la actele de vînzare şi negaţia, banca ne impută nouă suma“ — ne spune responsabila magazinului „Club Sport", 6 portreta Stolerul. Care-i raţiunea unui asemenea refuz 7 Curmarea plimbărilor in Capitală — ni s-a spus. Dar asta este treaba organelor financiare din Bucureşti 7 Şi aceasta este calea cea mai eficace 7 Dar nu cumva ideea „plimbării avs a avut la bază tocmai slaba şi neoperativa aprovizionare a centrelor judeţene, a municipiilor cu materiale şi articole sportive trebuincioase . Dar de ce să mai vorbim de alte centre cînd nici măcar „Club Sport“, ce ar trebui să fie etalon, nu poate oferi oricînd solicitanţilor articole de strictă necesitate (ca de pildă, tenişi şi chiloţi), sau la ordinea zilei ca rachete şi mingi de tenis. „Cele mai cerute articole — ne-a spus responsabila magazinului — sunt la noi rachetele şi mingile de tenis, mingile de handbal şi fotbal, pantofii cu cuie și tenișii. De cînd a dispărut, însă, depozitul special profilat pe materiale sportive de la stadionul Republicii — unde am auzit că sînt acum stocate... pijamale — aprovizionarea noastră suferă, mai ales în onorarea sortimentelor sau mărimilor cerute. Iată cîteva exemple foarte recente. La magazinul „Victoria“ s-au adus 200 rachete şi la noi — deh, se vînd prin virament... — nici una ! Pe 1 octombrie am comandat la I.C.H.T.I. peste 5 000 de chiloţi pentru gimnastică şi volei şi nici pînă la sfirşitul lunii n-a fost onorată. Din cauza sistemului preferenţial acordat vînzării cu bani peşin, am fost obligaţi si refuzăm comenzile uunor şcoli şi asociaţii“. Tot pe baza acestui sistem — uitîndu-se rostul articolelor de sport şi cui le sunt adresate — se trimit cu prioritate pantofii Adidas la... „Romarta copiilor“. O fi vorba de interese comerciale şi beneficii imediate, dar pe seama cui ? Despre aceleaşi greutăţi în aprovizionarea ritmică cu articole mult solicitate, ne-a vorbit şi Ileana Safta, ajutor de şef de magazin la „Olimpic“ (str. Lipscani 21), consecinţă a aceleiaşi desfiinţări a depozitului de materiale sportive. „Se simte necesitatea — afirmă dânsa — unei întreprinderi comerciale de sport, care să se ocupe de contractări, depozitări, desfacere, patronind deci și magazinele specializate. S-ar evita, astfel, situațiile ca la contractare să meargă numai cei din birourile I.C.H.T.I. care n-au nici un contact cu cumpărătorii şi n-am mai fi obligaţi la expoziţii In magazin — ca cea din luna august, cu articole pentru tenis — cind noi nu avem in rafturi mărfurile necesare... Cum ne sint uneori rezolvate comenzile ? Am cerut recent ghete de baschet toate mărimile şi am primit doar numerele 22 şi 221,...» Concluziile ? Aparţin unei persoane autorizate, cu competenţă in comerţ şi practică... sportivă, directorul magazinului universal „Bucureşti“ (care patronează cele două magazine de resort). Ion Andronache : „Nu există — din cite am cutreierat eu lumea — capitală fără un magazin specializat de sport. Pînă acum şapte luni, eram singurul furnizor de mic gros pentru articole sportive şi tot am fost îngrădiţi in rezolvarea cererilor din ţară prin necesitatea negaţiilor locale. In locul acestor dispoziţii şi hirtii am fi preferat un fond de marfă care să satisfacă necesităţile sporite ale cetăţenilor ! Inîi i-am spus tovarăşului ministru Buzdog, prim-adjunct la Ministerul Comerţului Interior, că decit să-mi fi dat în nomenclator bazarul din Obor, mai bine îmi dădea „Vulturul de Mare“, pentru a-i specializa pe materiale sportive, de la cirlig de pescuit (pasiunea mea!) la motocicletă şi maşină (pasiunea altora). Cred că un asemenea mare magazin in Bucureşti — cu spaţiu corespunzător expunerii şi depozitării, pretabil unui comerţ civilizat sub egida M.C.I.T ar răspunde momentului şi perspectivei. Magazinul „Bucureşti“ s-ar „Înhăma“ la o a■emenea responsabilitate, preluţgd „Vulfttrm de mare“, O întrebare pentru M.C.I. rn Nr. Y6 Si UN SPORTIV NEGLIJAT. ŞCOLARUL Se ştie că de mai multă vreme vestimentaţia sportivă a elevilor a dat mult de furcă copiilor, părinţilor şi profesorilor respectivi, întrucît s-a întîmplat adesea ca din rafturile magazinelor de specialitate să lipsească echipamentul şi materialele didactice strict necesare bunei desfăşurări a orelor de educaţie fizică. Să-l ascultăm pe antrenorul echipei secunde de handbal a Şcolii sportive din Sf. Gheorghe, Victor Ferenţi, actualmente secretar al C.J.E.F.S. Covasna. „Nu se găsesc tricouri pentru copiii din clasele a V-a, a Vl-a și a VH-a. Mingile de handbal produse de unitatea din Sebeș sînt de o calitate îndoielnică, deoarece după 3—11 antrenamente se desfac pe la cusături sau cînd întîlnesc în care bara sau ceva solid se ovalizează. Ni s-a întîmplat ca mingile noi de fotbal să nu se umfle, deoarece erau defecte la ventile. Am avut probleme şi cu unele din aparatele de gimnastică. Barele de la paralele se crapă cu uşurinţă, iar trambulinele elastice se rup înainte de termenul de garanţie, iar cele semielastice nici nu se găsesc în comerţ, ca şi calul cu minere după care umblăm de mai bine de un an“. — Ce fac nea Vasile, că tricoul a intrat la apă ? — Fă și tu o , rocadă cu unul de la... pitici! Caricaturi de Al. CLENCIU Pagină realizată de OPINIA CLIENTULUI OCAZIONAL In vizita noastră prin magazinele cu articole de sport am consultat şi pe cei mai apropiaţi colaboratori ai noştri in această anchetă , cetăţeni de diferite virste şi profesii, care căutau echipamentul necesar practicării jocurilor preferate. CARMEN COTOŞMAN, (elevă) : „Zile întregi alergăm după o rachetă şi mingi de tenis, iar atunci când sosesc le poţi procura dacă ai rude sau prieteni printre vânzători". PETRE GEORGESCU (strungar): „Rar găsim echipament pe măsură. Dacă eşti mai mic, treningul atîrnă pe tine pentru că in magazine se găsesc de obicei numai numere mari. ELISABETA IORDACHE (casnică) : „Am cumpărat echipamentul cerut de profesori elevilor pentru orele de educaţie fizică. La unul dintre copiii mei tricoul era prea scurt, la altul avea minecile prea lungi, iar chiloţii nu erau bine croiţi. Treningurile sunt prea largi sau se lărgesc prea repede. Nu înţeleg de ce echipamentul pentru tineri este conceput fără gust, din aceleaşi culori inchise, bătrineşti“. Paul SLAVESCU şi Traian IOANIJESCU