Sportul, februarie 1989 (Anul 45, nr. 12163-12186)
1989-02-01 / nr. 12163
PERMANENT ÎN ATENŢIE — CALITATEA LECŢIILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ O trecere in revistă a modului cum decurge invăţămîntul de educaţie fizică în rindul studenţilor (care se doreşte a fi tot mai modern, mai sistemic şi mai participativ), iniţiată de Comitetul de partid al Centrului Universitar Bucureşti, ne oferă prilejul de a consemna aspecte de fond. Le prezentăm în ordinea importanţei lor... • Lecţiile de educaţie fizică, obligatorii pentru studenţii din anii I şi II, se desfăşoară pe bază unei programe a Ministerului Educaţiei şi învăţământului, care stipulează cit spaţiu trebuie acordat pregătirii fizice propriu-zise, cu ce mijjloace (din atletism, gimnastică etc.) şi cit anume este rezervat ramurilor de sport preferate de participanţi . Tendinţa de „sportivizare“ a lecţiilor (a se citi : consacrarea întregii lecţii unei anumite ramuri de sport, fie prin voinţa cadrului didactic care le conduce, fie a studenţilor) apare cu totul falsă, de vreme ce — aşa cum atestă sondajele efectuate de conducerile rectoratelor — programa M.E.I. este riguros respectată . Lecţiile deschise apar tot mai pregnant în preocupările unor colective de catedră (Universitate, I.M.F., Politehnică, A.S.E.), raţiunea organizării lor fiind realizarea unui permanent schimb de experienţă intre cadrele didactice si, implicit, ridicarea calităţii procesului de învăţământ. Ceea ce rămîne încă un deziderat este acţiunea de extindere şi generalizare a acestor lecţii în toate institutele de învăţămint superior . Trecerea normelor S.U.V.A. face parte din... norma de activitate a fiecărui cadru didactic. Efectuarea acestora aduce o contribuţie substanţială la pregătirea fizică generală a studenţilor şi constituie, alături de întrecerile pentru „Cupa anilor I“, un binevenit prilej de selecţie a celor apţi să parcurgă primii paşi către performanţă . Lecţii de sport pe... muzică. Iată o iniţiativă care marchează o creştere a participării studentelor la educaţia fizică. Politehnica şi A.S.E. culeg cele mai bogate roade. în acelaşi timp, gimnastica aerobică cîştigă un teren tot mai larg, atit în institutele amintite, cit şi la Universitate şi I.M.F. Demonstraţiile organizate la deschiderea şi încheierea anului sportiv universitar şi cu alte prilejuri atestă grija deosebită faţă de această activitate . Efectuarea lecţiilor, cu precădere in aer liber, se află in atenţia majorităţii colectivelor de catedră, cu efecte pozitive asupra dezvoltării sanogenetice a studenţilor. Partea introductivă a lecţiilor cuprinde, de regulă, şi exerciţii selective în acest scop. în mod special trebuie evidenţiată preocuparea pentru corectarea unor deficienţe de postură, ca urmare a unor poziţii vicioase la orele de studiu, de laborator sau de atelier. în unele institute au fost create chiar „ateliere“ (grupe) speciale cu participarea studenţilor care prezintă diverse sechele după afecţiuni cronice. O menţiune pentru cel al I.M.F. condus de asist. Şt. Birtolan, un model în materie de organizare şi eficienţă . A spori rezistenţa fizică prin probe de alergări. Am amintit un experiment introdus la Politehnică, cu rezultate care confirmă, chiar într-un stadiu incipient, valoarea acestuia. Anual, fiecare student ia parte la 8—10 concursuri de alergare cu o durată de 10—12 minute. Nu se întocmesc clasamente, ci numai situaţii cu studenţii si studentele care respectă aceste două criterii . Concursul de admitere la unele facultati , (Metalurgie) cuprinde si o normă de probe fizice, eliminatorie. Apreciindu-se utilitatea acestei initiative se studiază introducerea unei norme similare si la alte facultăţi ale Politehnicii si ale celor de la Construcţii si Agronomie. Firesc, pentru că unele profile presupun calităţi absolut necesare în exercitarea viitoarei profesii, in principal o mai mare rezistenţă fizică vizavi de factorii climatici , ca in cazul celor ce vor lucra pe şantiere sau în mediul agrar şi silvic . Un fenomen tot mai larg întâlnit : participarea la lecţiile de sport (în special la competiţii) a studenţilor din anii mari (III—VI). Un argument în plus care confirmă interesul pentru mişcare, pentru lecţiile de sănătate . Din dorinţa de a-şi completa patrimoniul sportiv, unele colective de catedră (Politehnică, I.M.F., Universitate, A.S.E.) caută să valorifice orice spaţiu disponibil din perimetrul institutelor. Este o acţiune lăudabilă la concretizarea căreia conducerile rectoratelor, comitetele de partid şi consiliile asociaţiilor studenţilor comunişti din institute acordă întotdeauna un sprijin nemijlocit. Se rezolvă, astfe, in multe cazuri, o problemă pe care o ridică întrebarea : „Unde ne desfăşurăm lecţiile de sport ?“. Dispar eforturile de deplasare şi — lucru foarte important — sporeşte bugetul de timp al studenţilor. Se înţelege că şi in această direcţie căutările, soluţiile nu sunt încă pretutindeni epuizate... Tiberiu STAMA „ UN COPIL PRIVEA CICLIŞTII... --------------------------------------------------- Un performer de excepţie al ciclismului românesc a devenit oriener Ne-a vizitat, mai zilele trecute, la redacţie, Mircea Romaşcanu, unul dintre cicliştii care a dominat, timp de aproape 15 ani, sportul cu pedale din ţara noastră. Şi, ca să nu existe nici un dubiu asupra acestei afirmaţii, vom nota că, la numai 21 de ani, la a doua sa participare în Turul României, ediţia din 1974, avea să cucerească laurii, performanţă pe care avea să o repete în ediţiile din anii 1984 şi 1985. De ce o distanţă aşa de mare intre prima reuşită şi celelalte două? Pentru că, să ne aducem aminte, întrerupt după 1974, Turul României avea să fie reluat în 1984... Pînă una-alta, vizita lui Mircza Romaşcanu era urmarea unui dialog început în toamna anului trecut, după a doua etapă a Turului, cînd l-am întrebat, mai mult aşa, într-o doară, dacă nu cumva asistăm la ultima sa tentativă de-a ciştiga „MicaBuclă“, cum i se mai spune Turului ciclist al României. De încercat, a încercat, în pofida anilor care-şi spuneau, totuşi, cuvintul, şi numai tenacitatea şi forma excepţională a colegului său de club Vasile Mitrache l-au împiedicat să-şi înscrie, pentru a patra oară, numele pe lista cîştigătorilor. Oricum, a sosit pe un onorant loc doi şi a cîştigat o etapă, a treia, Sibiu — Tîrgu Mureş, după o spectaculoasă evadare, în trei, cu Mitrache şi M. Orosz, cu 40 de kilometri înainte de finiş, unde s-a impus în faţa tricoului galben (V. Mitrache), cu... o jumătate de roată! „Cînd te vei hotărî, Mircea, să cobori din şa, să spui adio şoselelor şi competiţiilor, te rugăm, i-am spus, să ne cauţi pe la redacţie. Retragerea unui ciclist de talia ta ar putea să intereseze pe toţi cei ce Îndrăgesc acest admirabil sport al voinţei, al tenacităţii, al spiritului de echipă“, şi iatâ-l, deci, pe Mircea Romaşcanu, din curs, acum cîteva zile, invitaţiei noastre de atunci. — Aşadar, Mircea Romaşcanu, ai spus adio ciclismului ! — Nu chiar. Aş spune mai degrabă că am ajuns în faţa celui de-al doilea start. Ciclistului care am fost i se oferă prilejul de a fi antrenor. Antrenor secund, la Dinamo, alături de omul care m-a învăţat tainele ciclismului, antrenorul emerit Nicolae Voicu. — In introducerea acestui dialog am trecut in revistă doar reuşitele tale din Turul României. Cam cum ar arăta panoplia tuturor succeselor tale? — Am reuşit, graţie colegilor în primul rînd, să intru în posesia a peste 80 de titluri de campion al ţării, inclusiv cele cucerite cu echipa. In competiţiile internaţionale, în Cursa Păcii, de exemplu, am participat de 10 Mircea Romaşcanu, intr-o ipostază obişnuită pentru el, aceea de învingător Foto : Aurel D. NEACU ori şi m-ara clasat pe locurile ll, 14, 15, 17 şi 18, dar şi pe locul 3 în clasamentul general al ediţiei din 1973, a doua performanţă românească la această competiţie de anvergură, in care am cîştigat, de-a lungul tuturor participărilor mele, 6 etape, între care prima la chiar * debutul meu in Cursa Păcii, in 1976. — Alte momente memorabile din viaţa ta ? *4 — Două titluri balcanice, la individual şi cu echipa, la fond, şi de 3 ori locul doi, la individual, şi acelaşi loc, de 4 ori, cu echipa. Locul intîi în Turul Turciei, dar şi locul doi, un an mai tirziu, in aceeaşi competiţie, apoi locul întîi în Turul Rhodos, un loc cinci in Niedersachsen, sau locul trei în Turul Bulgariei. Aş mai putea pune la socoteală victoriile în Cupa Voinţa, competiţie cu participare internaţională, sau în alte două întreceri care, din păcate, nu mai sunt organizate, Cupa Dinamo şi Cupa Munţilor. — înţelegem că, într-un anume fel, regreţi dispariţia acestor competiţii care, la urma urmelor, au fost înlocuite de altele. In fine, să trecem,peste acest subiect. Ce altceva mai regreţi? — Ar mai fi două lucruri. Primul: în 1978, în proba individuală de circuit a campionatelor mondiale pentru amatori (24 de ture totalizînd 170 de kilometri), în ultima porţiune a penultimei ture, cînd mă aflam intre primii 10 şi cînd simţeam că am resurse să mă bat de la egal la egal cu oricine, am avut o defecţiune care m-a scos din cursă. Al doilea: că nu mai am anii — în minus, fireşte — pentru a participa la ediţia din acest an a Cursei Păcii, cea mai spectaculoasă din ediţiile de pină acum. Ce mult mi-ar fi plăcut să lupt, alături de Mitrache, Constantinescu, Kovaci şi ceilalţi pentru revenirea în primplan internaţional a ciclismului nostru. Ce uriaşă şansă de afirmare pentru echipă şi pentru fiecare din ei, în parte! Le doresc, oricum, succes din toată inima! — Iată-ne, Mircea, aproape la capătul dialogului. O întrebare care trebuia pusă încă de la început: cum te-ai apucat să practici acest sport ? — M-am născut lingă București, la Otopeni, și, , în cursele lor, oficiale sau de antrenament, cicliştii şi caravana lor treceau adeseori prin faţa porţii noastre. li priveam cu acea încântare pe care numai ochii copiilor o pot avea. Iar cînd m-am hotărît să fac sport, am ales, fireşte, ciclismul. Şi, vă rog să mă credeţi, nu-mi pare rău. Dimpotrivă. I-am dăruit tot ce am avut, chiar viaţa mea de pînă acum, şi, la rindul său, ciclismul mi-a dat totul, o tulburătoare viaţă pe roţi, în şa, de-a lungul şi de-a latul lumii, iar acum, la o primă încheiere de bilanţ, îmi oferă şi partea a doua, lingă şeile altora, ale elevilor mei. — Succes, Mircea Romaşcanu, şi in această a doua parte a vieţii tale cicliste! Victor NIŢA „Cupa de iarnă" la tir (arme cu aer comprimat) ŢINTELE REDUSE N-AU... REDUS (prea mult) PERFORMANŢELE Calendarul competiţional al tirului în sală a programat, la sfîrşitul săptămânii trecute, în sala Dinamo din Capitală, primul concurs în care s-au întrebuinţat ţinte cu dimensiuni reduse, conforme noilor reglementări. De remarcat că, în general, rezultatele n-au scăzut prea mult faţă de cele anterioare. La aceasta au contribuit, în primul rînd, faptul că mulţi ţintaşi au efectuat din vreme pregătiri pe noile ţinte, astfel că „şocul“ a fost trecut cu bine, precum şi motivaţia de a porni cu dreptul pe acest nou drum, valabilă în cazul multora dintre trăgătorii noştri, mai cu seamă fruntaşi. Antrenorii de la A.S.A. Metalica Oradea, bunăoară, au organizat încă din decembrie antrenamente şi concursuri pe ţinte de producţie proprie, şi nu este singurul centru în care s-a procedat astfel. Aşa se explică, în principal, faptul că, de pildă, Camelia Diaconu de la această asociaţie a avut şi acum, la Bucureşti, prestaţii bune, după ce în decembrie şi ianuarie, la concursuri locale, înregistrase, La puşcă, 378 şi, respectiv, 388 p. Aminteam de motivaţia care a dus, în multe cazuri, la realizarea unor rezultate ridicate. E de la sine înţeles că fiecare trăgător cu pretenţii a dorit să-şi înscrie numele pe lista recordmenilor naţionali, întrucît la „Cupa de iarnă“ au fost alcătuite listele de recorduri stabilite (care au şi fost depăşite, în unele cazuri, atunci cînd o probă s-a repetat în două zile). Subliniem, aşadar, că învingătorii din probele aflate în programul „Cupei de iarnă“ sunt noii deţinători ai recordurilor naţionale. Care recorduri vor avea, aproape sigur, o viaţă scurtă, de vreme ce, chiar săptămîna viitoare, la Bucureşti vor începe şi se vor desfăşura finalele „Daciadei“ la tir cu arme cu aer comprimat. In orice caz, ca o concluzie : pentru acest început de sezon, ierarhiile naţionale ale probelor pentru arme cu aer comprimat n-au suferit modificări esenţiale. REZULTATE TEHNICE, puşcă, seniori : 1. C. Stan (Steaua) 683 p ; 2. C. Tudor (Dinamo) 670 p ; 3. E. Antonescu (Dinamo) 668 p ; senioare : 1. Aurelia Bistriceanu (Steaua) 483 p ; 2. Cristina Florea (Olimpia) 480 p ; 3. Eva Olah (Metalul Tîrgu Secuiesc) 477 p; juniori : 1. L. Popa (Universitatea Cluj-Napoca) 561 p ; 2. M. Stoian (Steaua) 561 p ; 3. L. Moldovan (CFR Arad) 560 p ; junioare : 1. Cristina Florea (Olimpia) 382 p ; 2. Ana Teodoru (Metalul) 372 p ; 3. Alina Dimovici (Olimpia) 371 p ; clasament pe secţii : 1. Steaua 24 p ; 2.3. Olimpia 17 p și Dinamo 17 p ; 4. Universitatea Cluj-Napoca 7 p ; 5. Metalul 5 p ; 6. Metalul Tîrgu Secueisc 4 p etc. ; pistol, seniori : 1. S. Babii (Steaua) 680 p ; 2. L. Stan (Steaua) 675 p ; 3. I. Petru (Olimpia) 675 p; senioare : 1. Anişoara Matei (Olimpia) 467 p ; 2. Ana Buţu (Dinamo) 467 p ; 3. Elena Ene (Dinamo) 466 p; juniori : 1. E. Chilom (Dinamo) 565 p ; 2. I. Raicea (Steaua) 561 p ; 3. T. Constantin (Steaua) 553 p ; junioare : 1. Cristina Pirea (Dinamo) 365 p ; 2. Cristina Aldea (CSU Braşov) 364 p ; 3. Carmen Hanu (CSU Braşov) 364 p ; clasament pe secţii : 1. Dinamo 31 p; 2. Steaua 21 p ; 3. Olimpia 13 p ; 4. CSU Brașov 13 p ; 5. Letea Bacău 3 p ; 6. CSS 1 București 3 p. Bd. T. r CUPA ROMÂNIEI LA HANDBAL (1) La Zalău s-a desfăşurat partida retur din cadrul „Cupei României“. In care au evoluat formaţiile feminine Textila şi Confecţia Bucureşti, meciul contind pentru locurile 5—8. Era min. 3 al jocului şi gazdele, care au început în forţă, conduceau cu 6—0, reuşind să refacă şi să depăşească handicapul de goluri datorat meciului tur, cîştigînd în final cu 29—20 (16—11). Antrenorii textilistelor şi-au permis să încerce diverse formule, dînd credit multor jucătoare tinere. Învingătoare cu scorul general de 54—48, sălăjencele vor disputa locurile 5—6 ale competiţiei, avînd ca adversară formaţia Mureşul Tg. Mureş. Au înscris: Fiastru 7, Bălănean 5, A. Bartaş 4, Antal 4, Munteanu 3, Chereji 2, Goarnă 2, Cenan 2 pentru gazde, respectiv Croitoru 7, Grigoraş 7, Bontescu 3, Mincu 1, Vasile 1, M. Arvatu 1. Arbitri : Al. Mărieș și Gh. Istrăuan, ambii din S. Mare. (N. DANCIU — coresp.). PATINAJ VITEZĂ (Urmare dinpag. 1) Tibor Mate, dornic de a se autodepăși (se află în plină campanie pentru titularizare in vederea C.M. de juniori) a pornit la 500 m pe grafic de record republican (9,8 de prima sută de metri) dar, la ieșirea din turnantă, a atins gheata cu virful ghetei (deoarece concurează pe patine uzate pînă la jumătatea mamei), şi a căzut cînd era lumea mai dragă ! Iată primii campioni şi ceilalţi medaliaţi, pe probe, ai Daciadei : seniori, feminin 500 m — EMESE ANTAL (Mureşul Tg. Mureş) 43,9, 2. Ibolya Szatmári (Electromureş Tg. Mureş) 46,9, 3. Lucia Aftenie (Voinţa Sibiu) 48,3 ; 1 500 m — 1. EMESE ANTAL 2:19,3, 2. Ibolya Szatmári 2:31,5, 3. Lucia Aftenie 2:40,1 ; masculin: 500 m — 1. EDMOND CSEH (C.S. Tractorul Braşov) 39,9, 2. Nicolae Sandu (C.S. Tractorul Brașov) 39,9, 3. Tibor Becze (S.C.M. Ciuc) 40,5;; 3 000 m — 1. LÁSZLÓ ANTAL (I.M.A.S.A. Sf. Gheorghe) 4:28,5, 2. Nicolae Sandu 4:29,1, 3. Tibor Becze 4:29,6 ; juniori I, feminin 500 m — 1. GABRIEL VAGASI (C.S.S. Miercurea Ciuc — C.S. Tractorul Brașov) 114,6, 2. Lăcrămioara Popa (S.S. Sibiu) 46,4, 3. Tunde Horvath (S.C. Miercurea Ciuc) 47,4; 1 500 m — 1. GABIrIELA VAGASI 2:25,6, 2. Tunde Horvath 2:34,6, 3. Mihaela Stanei (Voința Sibiu) 2:36,4 ; masculin. 500 m — 1. NICOLAE DICU (C.S.S. Sibiu) 40,9, 2. Zsolt Ballo (C.S.S. Miercurea Ciuc — Tractorul Brașov) 41,8, 3. Felician Groza (C.S.S. Sibiu) 43,2 ; 3 000 m — 1. ZSOLT BALLO 4:44,9, 2. Felician Groza 4:48,0, 3. Tibor Mate (Mureșul Tg. Mures) 4149,5. întrecerile poliatlonului se încheie miercuri, cu probele lungi. LA C.S. (Urmare din pag. 1)niorilor, Popa a făcut parte şi din echipa reprezentativă de seniori, fiind de mai multe ori campion naţional. Tot în anul 1983 mi-a apărut între cei care s-au remarcat la campionatele naţionale de juniori un băiat tare talentat. Cred că este cel mai dotat pentru lupte dintre toţi copiii care mi-au trecut prin mină pînă acum. în primul an a ocupat locul 2 la categoria 87 kg. în anii următori a devenit vicecampion mondial de juniori, campion naţional de seniori. Este vorba despre Petrişor Cruceanu. Acum este la Steaua. Dacă ar fi fost cuminte şi ambiţios cel puţin jumătate cu Puşcaşu. Cruceanu ar fi ajuns şi el în vârful piramidei valorice la categoria sa. Aşa, însă, s-a oprit de undeva, pe la începutul urcuşului şi e păcat... Numărul foarte mare de copii şi juniori prezenţi la antrenamente ne-a fost explicat ONEŞTI în cîteva cuvinte de preşedintele clubului, prof. Gheorghe Poenaru : „Sîntem foarte bine organizaţi. Colaborăm perfect cu C.S.Ş. din localitate, profesorul Ioan Dobrea lucrînd împreună cu antrenorii noştri, ai clubului. In plus, trebuie să vă informez că am organizat un număr de şapte centre satelit în comunele din zonă, cum sînt cele de la Comăneşti, Bucium, Bogdăneşti, unde lucrează foşti sportivi de-ai noştri. Cel mult la două luni, organizăm concursuri de selecţie între copiii proveniţi din aceste centre şi pe cei mai dotaţi îi transferămcu şcoala şi cu pregătirea) la Oneşti. Nu se poate să nu mai apară şi alţi tineri capabili să egaleze performanţa lui Vasile Puşcaşu... Dintre cei mai talentaţi copii ai noştri îi amintim pe Daniel Andrei, Cornel Ştefan, Ion Delivan, Mircea Guţuş, Ion Rotaru (este deja cooptat la Centrul de pregătire olimpică de la Tg. Jiu)“. DISPUTE ECHILIBRATE ÎN DIVIZIILE A Meciuri echilibrate, viu disputate şi spectaculoase, caracterizează actualele Campionate Naţionale de baschete. La fete, nu mai puţin de patru echipe candidează la titlu, trei dintre ele (Voinţa Braşov, Voinţa Bucureşti şi Universitatea Cluj-Napoca) a£lîndu-se la egalitate de puncte, iar a patra (Olimpia Bucureşti) are doar un punct mai puţin. Interesantă este şi lupta pentru locurile 5 şi 6, care aduc calificarea în grupa finală de elită a competiţiei, printre candidate fiind aecum şi formaţia Rapid Bucureşti, pînă nu de mult ocupanta unuia din locurile care aduc retrogradarea. La băieţi, etapa a XV-a ne-a oferit plăcuta surpriză ca toate cele şase partide să se încheie la diferenţe mai mici de 10 puncte, fapt rarisim, dacă nu chiar în premieră pentru Divizia masculină A. Desigur, apreciem eforturile făcute de echipele cotate cu șansa a doua pentru ridicarea lor valorică, dar nu putem omite nici jocurile mai slabe prestate de favoritele campionatului, în primul rînd Dinamo Bucureşti şi Steaua. II I „TROFEUL SPORTUL" PENTRU EFICACITATE Feminin : 1. Magdalena Jerchie („U“) 349 p, 2. Antoaneta Barbu (Metalul Rm. Vilcea) 314 p, 3. Camelia Hînda (Voinţa Braşov) 298 p, 4. Magdalena Manea (Metalul Rm. Vilcea) 279 p, 5. Melania Marina (Rapid) 251 p, 6. Suzana Ieandor (Comerţul) 247 p, 7. Iulia Alioman (Conpref) 235 p, 8. Roxana Ştefan (Voinţa Buc.) 233 p, 9. Edith Jakabfi (Comerţul) 226 p, 10. Lavinia Blîndul (Constructorul) 219 p, 11. Melinda Szocs (Mobili ,21,8 p, 12- Gabriela Balogh (Metalul Salonta) 217 p ; masculin : 1. D. Niculescu (Dinamo Buc.) 414 p, 2. M. Mihirilă (Metalotehnica) 410 p, 3. V. Băiceanu (Farul) 394 p, 4. R. Robert (I.C.E.D.) 384 p, 5—6. FI. Ermurache (Steaua) și Andrei Popovici (Rapid) 353 p, 7. cr. Bota (Elba) 346 p, 8. V. Pogonăru (I.C.E.D.) 343 p, 9 .CI. Munteanu (Balanța) 319 p, 10—l. C. Scarlat (Academia Mit.) și Al. Takacs (Metalotehnica) 293 p. CLASAMENTELE LA ZI FEMININ 1. Voința Bv. 12 10 2 1032.819 22 2. Voința Buc. 12 10 2 898. 745 22 3. „U“ Cl.N. 12 10 2 952.749 22 4. Olimp. Buc. 12 9 3 889. 699 21 5. Met. Salon. 12 6 6 838. 840 18 6. Rapid Buc. 12 5 7 882.959 17 7. Com. Tg M 12 5 7 920.1052 17 8. Met. Rm V 12 5 7 917: 920 17 9. Polit. Buc. 12 4 8 784: 811 16 10. Mobila S M 12 4 8 776: 932 16 11. Constr. Ar. 12 9 836: 996 15 12. Conpref Ct. 12 1 11 779: 931 13 MASCULIN 1. Din. Buc. 15 14 1 1535:1130 29 2. Steaua 15 14 ,11512:1212 29 3. ICED Buc. 15 12 1 3 1499 :1352 27 4. Din. Oradea 15 8 7 1371:1313 23 5. Met. Tg M 15 8 7 1471:1579 23 6. Balanța Sb. 15 7 8 1348:1339 22 7. Elba Tm. 15 6 9 1263 :1404 21 8. Rapid Buc. 15 3 9 1366:1389 21 9. Farul C-ta^ 15 5 10 1289:1373 20 10. „U“ Cj-N 15 4 11 1267:1469 19 11. Ram. B.M.* 15 4 11 1198:1332 18 12. Acad M Buc 15 1 13 1231:1458 17 •Echipa Ramira Baia Mare a pierdut meciul cu Dinamo Bucureşti la „masa verde“ (0—2 ; pe teren : 70—105) deoarece (chiar pe teren propriu) nu a putut prezenta legitmaţiile jucătorilor. Neglijenţa a dus la anularea punctului acordat iniţial băimărenilor pentru joc pierdut pe teren şi la radierea orelor... 35 de puncte marcate în partida respectivă de Dan Niculescu, liderul „Trofeului Sportul”. BIATLON (Urmare din pag. 1) REZULTATE TEHNICE, juniori II, 15 km: 1. V. Veilea (C.S.Ş. Dinamo Rîşnov) 58,59 (5) ; 2. C. Frenţiu (C.S.Ş. Dinano Rişnov) 59:19 (6); 3. L. Cliiciu (C.S.Ş. Dinamo Rîşnov) IO 40 (a) (Date fiind bunele rezinute ale reprezentanţilor C.S . Dinamo Rişnov, publicăm şi numele profesorului care răspunde de pregătirea lor: Mircea Cimpoia); juniori, 12 km: 1. S. Ilie (C.S.Ş. Bistriţa) 52:1,11 (8); 7. G. Mitrea (C.S.Ş. Dinamio Rîşnov) 57:15 (8); 3. I. Bubldji (C.S.Ş. Dinamo Rîşnov) 57:36 (5); ştafetă: 1. C.S.Ş. Dinamo Rîtnov 203:36 (10) ; 2. C.S.Ş. Bistrliţa 2hl2:52 (14); 3. C.S.Ş. Miercurea Ciuc2hl5:10 (13); copii T 4,5 km: 1. I. Ureche (C.S.Ş. Bîrnăţa) 21 :03 (6) ; 2. V. Roman (C.S.Ş. Dinamo Rîşnov) 21:19 (4); 3. Crăciun (C.S.Ş. Dinamo Rîşnov) 21:43 (4); ştafetă: 1. C.S.Ş. Dinamo Rîşnov 47:04; copii n: 6 km: 1. M. Secăreanu (C.S.Ş. Dinamo Rîşnov) 30:03 (0); 2. I. Cojocaru (C.S.S. Braşovia) 30:13 (2); 3. P. Apostol (C.S.Ş. Dinamo Rîşnov) 30:30 (0); ştafetă: C.S.Ş. Dinamo Rîşnov l12:45. 12. D. Antochi (Dinamo Oradea) 285 p. V. Băiceanu, nerefăcut după un accident, a pierdut teren, totuşi îşi menţine şansele de a redeveni lider. IN ATENTA ANTRENORILOR DE MINIBASCHET In scopul îmbunătăţirii procesului de instruire a celor mai tineri practicanţi ai sportului cu mingea la coş, minibaschetbaliştii, federaţia a luat măsura construirii unor panouri-turn. Acestea se află în cantităţi suficiente în magazia I.E.A.R.S. de la stadionul „23 August“ din Capitală şi pot fi procurate, contra cost, de cei doritori să asigure lecţiilor de antrenament o densitate mai mare. JUNIORII III IN ÎNTRECERE Din Arad, prof. Constantin Wünsch ne informează că sala „Decebal“ a găzduit un atractiv turneu rezervat juniorilor ii, la care au luat parte echipe ale C.S.S. din cinci orașe. Clasament final : 1. Arad (echipa I) ; 2. Satu Mare; 3. Cluj-Napoca ; 4. Rîmnicu Vilcea ; 5. Oradea (C.S.Ş. I), 6. Arad (echipa 11). Coşgetera turneului a fost Melinda Metzger (C.S.Ş. I Arad), cu 135 puncte marcate. Remarcăm evoluţia promiţătoare a acestei talentate junioare, cîştigătoare (în 1987, la Ploieşti) a „Trofeului Sportul“ acordat de ziarul nostru cosgeterei Criteriului Naţional pionieresc de minibaschet. Au mai fost premiate : Hajnal Szilagyi (Satu Mare) — cea mai tehnică jucătoare şi Monica Broşovschi (Arad) — cea mai bună conducătoare de joc. I Î I Î 1 Rubrica redactata de Dumitru STANCULESCU ------- --.a -na&mzwn ____ ACTUAL ITATTA ŞAHISTA Recent s-a încheiat cea de-a VI-a ediţie a concursului de dezlegări dotat cu „Cupa ziarului Zori Noi“ din Suceava. Integrată marii întreceri „Daciada“, competiţia, care s-a desfăşurat pe tot parcursul anului precedent, a reunit 143 dezlegători, dintre care 56 de elevi din judeţ şi din alte localităţi din ţară. La cele 35 de probleme date spre rezolvare s-au primit peste 2900 de răspunsuri, întrucît un număr însemnat de concurenţi au întrunit punctajul maxim, s-a recurs la un baraj pentru stabilirea primilor clasaţi. Locul I a revenit lui Ioan Matei, impiegat de mişcare la staţia C.F.R. Cîmpulung Moldovenesc Est, căruia i-a fost acordată o frumoasă cupă. Locurile 2 şi 3 au fost ocupate, in ordine, de Ionel Theodorescu, pensionar, tot din Cîmpulung Moldovenesc şi Victor Constantinescu, maistru-instructor la liceul „ştefan cel Mare“ din Suceava. Pentru stimularea elevilor la practicarea şahului s-a atribuit un premiu special pentru concurentul elev cel mai bine clasat la baraj, Mirel Burduja, de la liceul „Dragoş-Vodă“ din Cîmpulung Moldovenesc. Problemele din concurs au fost susţinute de candidaţii , maestru D. Klosterman şi A. Ghilea. Ion MÎNDRESCU — coresp. • După încheierea sesiunii studenţeşti de examene, în perioada 6—17 februarie, la Tuşnad, se va desfăşura cea de-a XXXII-a ediţie a Campionatului Naţional Universitar. Amintim că actualii deţinători ai titlurilor sunt Arina Bergthaler (Spartac Bucureşti) şi Adrian Negulescu (Petrolul Ploieşti). Cea de-a IX-a ediţie a tradiţionalei competiţii şahiste „Cupa Felix“, organizată de Asociaţia sportivă „Lotus“, cu sprijinul Oficiului Judeţean de Turism Bihor şi al Federaţiei Române de Şah, va avea loc, între 13 şi 25 februarie, în staţiunea balneară Felix, la Complexul hotelier „Mureş“. In program sunt prevăzute 6 turnee paralele, în sistem elveţian, pentru toate categoriile de clasificare. Clubul sportiv „Steagul Roşu“ al întreprinderii de Autocamioane din Braşov organizează, în cadrul ,,Daciadei“, festivalul internaţional de şah dotat cu „Trofeul Steagul Roşu“, aurncat internaţional masculin (la care şi-au anunţat participarea jucători din Polonia, Iugoslavia, Olanda şi România) este prevăzut să se desfăşoare in perioada 12 —25 februarie, iar „ppenul“ general mixt îşi va derula rundele între 15 şi 25 februarie. I I I I I I I I I I I ÎI SEZON PLIN DE ANTRENAMENTE ŞI JOCURI I „ PENTRU LOTURILE DE JUNIORI “ După cum se ştie, 1989 este un an „plin“ pentru fotbalul juvenil. Angrenate pe fronturile calificărilor la campionatele europene de juniori A şi B, reprezentativele noastre se află la ora pregătirilor asidui, care presupun perioade centralizate de antrenament, meciuri de pregătire cu partenerii interni şi externi şi, nu în ultimul rînd, acţiuni de selecţie, care, în aria juniorilor, nu se termină, practic, niciodată, avînd în vedere forma labilă la o vîrstă încă imatură şi perimetrul vast de investigaţie care impune, adesea, o doză de relativitate în ierarhizarea celor mai buni. Să aducem, deci, „la zi“, noutăţile din taberele celor trei loturi. 9 SELECŢIONATA ’90 (antrenori Gh. Staicu şi M. Ţiţeica) are de susţinut 6 jocuri de calificare în vederea tur- noului final C.E. din 1990. Ele * acoperă un spaţiu larg de timp, din mai pînă în noiembrie, interferîndu-se şi cu „Balcaniada“, care, la această ediţie, va fi găzduită, în luna august, de ţara noastră. Iată, concret, programul calificărilor : 10 mai (deplasare) şi 10 noiembrie (acasă), cu Austria ; 14 iunie (a) şi 4 octombrie (d), cu Spania ; 6 septembrie (d) şi 14 noiembrie (a), cu Danemarca. Avînd în vedere că primul meci se dispută in deplasare, că reuşita startului poate fi, adesea, hotărâtoare, în bilanţul final, acestei echipei i se asigură un mănunchi de meciuri de__ve- Brificare pe terenuri străine, definitivate pînă în acest moment fiind cele cu R.S.S. Moldovenească (Chişinău, 24 şi 26 februarie) şi coi Polonia (26 şi 23 martie). Deocamdată, lotul este supus unei pregătiri centralizate, la Braşov, perioadă în care se încearcă retuşarea zonelor sale mai slabe depistate în recentul turneu din Israel, pe care secretarul F.R.F., Grigore Sichitiu, le sintetizează astfel : „Este vorba, în primul rînd, de absenţa unui lider al generaţiei, gen Sabău, Stănici sauRăducioiu, din anii precedenţi, care să polarizeze şi să dirijeze ambiţiile şi aspiraţiile tuturor, impunîndu-se prin exemplul personal al tehnicităţii deosebite, al angajamentului pregnant , de asemenea, de înlocuirea fundaşilor laterali precum şi de consolidarea unui I -«mijloc»- care să se impună prin îndemînare şi clarviziune“. Motiv pentru care 617 jucători noi vor fi încercaţi pentru rezolvarea acestor deziderate. Importantă ni se pare, în acest context, şi atitudinea cluburilor, nu o dată lipsite de solicitudine în sezoanele anterioare, prin refuzul de a permite jucătorilor lor integrarea în acţiunile lotului naţional, cu repercusiunile de rigoare asupra randamentului selecţionabililor. (Exemplele lui L. Moldovan şi Stănici sînt prea proaspete pentru a le trece sub tăcere). SELECŢIONATA 91 (Gh. Ola, I. Pătraşcu). Obiectivul ei se numeşte calificarea în turneul final al C.E. de juniori B, care se va disputa în Danemarca, între 2 şi 15 mai. Pentru a-l atinge, va susţine (— martie, acasă, şi 31 martie, o deplasare a două partide cu echipa Poloniei, pe care a şi învins-o în amintitul turneu din Israel, cu 1—6, ceea ce înseamnă un preţios ascendent moral, dar nu in mod automat şi rezolvarea ...calificării. După cum se vede, cursa lui ,,’91“ este una de sprint, spre deosebire de cea a colegilor de la „’90“, care este una de fond. De aceea, meciurile de pregătire sunt mai dense (7 şi 9 martie — întîlniri cu echipa R.D. Germane, acasă, urmate de un turneu în U.R.S.S.), iar cooptările în tot mai concrete. Au fost reţinuţi, după o recentă acţiune de selecţie, la Snagov, Mărgineanu (C.S.Ş. Alba Iulia), un mijlocaş cu gabarit şi putere de travaliu, Varzaru (Viitorul Craiova), un alt mijlocaş, cu clarviziune şi tehnicitate, Bogoi (C.S. Tîrgovişte), un „vîrf“ abil şi îndrăzneţ. © SELECŢIONATA *92 (I. Voica, V. Kraila). Se găseşte în aşteptarea „sorţilor“ de la 17 iulie, care o vor trimite în preliminariile C.E. de juniori B, ediţia 1990. Un lot de 24 de selecţionaţi participă la faza de osificare a acestei echipe reprezentative cu obiectiv pe termen lung, aflată în pragul „botezului“ internaţional. 9 O INIŢIATIVA (bună, apreciem noi) în premieră : alcătuirea unui lot lărgit de 12 portari (între 13 şi 18 ani) a căror formare a fost încredinţată foştilor ,,goalkeeperi“ divizionari ”, Silviu Iorgulescu (U.T.A.) şi Marin Andrei (Dinamo). Necesitatea ei a izvorît din constatarea că, nu o dată, eforturile oamenilor din cîmp (şi implicit, soarta meciurilor) au fost compromise de gafele repetate ale unor portari fragezi, văduviţi, la cluburile lor, de o pregătire specifică adecvată. Fan CUPEN IŞURI « ŞTIRI 9 ŞTIRI O ARBITRII MECIURILOR ECHIPELOR NOASTRE IN CUPELE EUROPENE. Comisia de arbitri din cadrul forului european a delegat conducătorii întîlnirilor din sferturile de finală ale cupelor continentale (partidele tur la 1 martie, returul la 15 martie). Tată arbitrii desemnaţi să conducă jocurile formaţiilor noastre : T.F.K. GÖTEBORG — STEAUA : Blankenstein (Ollanda) — turul şi Quiniou (Franţa) — returul. DINAMO — SAMPDORIA : Brummeher I (Austria) şi Nemeth (Ungaria). VICTORIA — DYNAMO DRESDA : Syme (Scoţia) şi Fredriksson (Suedia). § © MINERUL ŞTIINŢA VULCAN — CORVINUL HUNEDOARA 1—2 (1—1). Au marcat: Bejan (min. 18), respectiv Gheorghiu (min. 32) $i lorda che (min. 86). Corvinul: Toniţă — Bardac, Nicoară, Suciu, Chezan — Petcu, Nicşa, Ior-Idache — Gabor, Gheorghiu, Marian. Au mai jucat: Groza Halganu, Tirnoveanu, Haidimer, Rădos și Has. (P. Comșa — coresp.). „A FOST UN MOMENT CÎND PIERDUSEM ÎNCREDEREA ÎN MINE...“ ...afirmă unul dintre cei mai buni jucători de la F.C. Bihor — Ce zici de F.C. Bihor, Ovidiu Lazăr ? — Sigur, putea să obţină in toamnă un loc mai sus in clasament. Dacă nu pierdeam cu Oţelul... nici nu vreau să-mi mai aduc aminte de acea zi... eram acum pe „zero" la adevăr. Ca să nu zic că, printr-o mai mare îndrăzneală, la Braşov şi chiar la Hunedoara, vacanţa de iarnă ar fi fost şi mai frumoasă. — Dar de tine eşti mulţumit ? — Cum să vă spun, mă simt destul de îndatorat faţă de echipă. De pildă, nu-mi face deloc plăcere să privesc clasamentul golgeterilor, unde figurez numai cu patru goluri la activ. Sigur, a existat şi acea indisponibilitate din ultimele şase etape, cauzată de o entorsă de gradul III, însă ce rost au, acum, motivaţiile ? — Venite de la un jucător talentat, cum şi eşti, de altfel, cu mari disponibilităţi, care te-au propulsat, cîndva, la echipa reprezentativă de tineret. Dar, ca să răminem în temă, hai să vorbim puţin, de atacul „unu contra unu“... — îmi e tare ciudă cînd mi-aduc aminte de aceste situaţii pe care le-am avut adesea în multe jocuri şi pe care n-am reuşit să le duc la bun sfârşit.Ele ar fi însemnat cu siguranţă goluri pentru echipă, dacă nu şi puncte din clasament. Procedeul în sine trebuie să-l exersez avînd mereu în faţă modelul Hagi. El rezolvă, ca nimeni altul, aceste situaţii de „unu la unu". Ştie să lovească cu măiestrie balonul în momentul cel mai favorabil, surprinzîndu-1 pe portar. — Eşti aproape de împlinirea frumoasei vîrste de 23 de ani, o vîrstă la care alţii au urcat mult pe planul performanţei... — Ştiu la ce vreţi să vă referiţi. Şi mai ştiu că în primul rînd depinde de mine să vin „în faţă“. Astă-toamnă, la un meci disputat la Oradea, antrenorul echipei naţionale, Emerich Jenei, văzindu-mă în bună dispoziţie, mi-a zis după joc : pregăteşte-te serios, că nu se ştie, poate te chem la lot. Şi acum am in minte aceste cuvinte, venite la timp. Căci a fost un moment cînd pierdusem încrederea în mine. Să ştiţi că la Stina din Vale am tras foarte tare, aşa cum au făcut-o şi ceilalţi colegi ai mei, care sunt animaţi de dorinţa de a evolua, în primăvară, la nivelul posibilităţilor pe care le avem, pe măsura tinereţii echipei, a investiţiilor făcute de antrenorii noştri în perioada pregătirilor. — Deci, F.C. Bihor are un moral bun, are ambiţii ! — Da, sîntem ca o adevărată familie, toţi pentru unul şi unul pentru toţi. Ne gindim, bunăoară, că am putea să ne batem pentru un loc în... Cupa Balcanică. Pentru asta însă trebuie să rezolvăm mai bine momentul defensiv : prea multe goluri am luat în deplasare din cauza unor superficialităţi care ne aparţin. Şi — de ce nu ? — să îmbunătăţim finalizarea. Revin, dînd exemplul meu, că la situaţii cînd tabela de scor arăta 0—0, în partidele din deplasare, F.C. Bihor îşi... salva adversaria prin ratări inadmisibile. Şi cînd mă gindesc că alţii, în astfel de cazuri, nu ne-au iertat deloc... Stelian TRANDAFIRESCU PRIVIRI SPRE EŞALONUL SECUND ,cu. STRUNGUL ARAD Antrenor principal: Marin Moraru. Clasamentul adevărului: 0. Jucători plecaţi: Petrescu (U.T. Arad), T. Nicolae (I.U.R.T. Lugoj), şi Ficu (Montana Sinaia).Jucători veniţi: Goia (Ceahlăul P. Neamţ), Jurcă (Dacia Orăştie) şi Birjaru (Unirea Alexandria). Obiectiv : ocuparea locului 5 în clasamentul seriei a III-a. Premise : ridicarea nivelului de joc, graţie unei pregătiri susţinute în care toţi componenţii lotului au manifestat multă tragere de inimă. Suita partidelor de verificare cu Metalurgistul Cugir, A.SA, Progresul Timişoara, Mureşul Deva, U.T. Arad şi altele va avea darul să aducă la acelaşi numitor comun un „11“ cit mai competitiv. F.C.M. CARACAL Antrenor principal: Sorin GinClasamentul adevărului : 1 1. Jucători plecaţi : Floricel (ROVA Roşiori), Roşea şi Creţu (Recolta Stoicăneşti), Petrescu şi Nica (Sportul Muncitoresc Drăgăneşti). Jucători veniţi : Ciurea şi Răducanu (F.C. Olt), Sabadoş (Unirea Alba Iulia), Bărbulescu (revenit de la Recolta Stoicăneşti), Nicu (revenit de la Sportul Muncitoresc Drăgăneşti), Bălean (Gloria Reşiţa). Obiectiv: terminarea campionatului în primele şase locuri. Premise: echipa are posibilităţi mai mari faţă de realizările din toamnă; în lot sunt jucători cu o mare experienţă, ca Gîngu, Ciurea şi Ciucă; tinerii (Popa, Anton, Mogoşanu) sunt dornici să se afirme. % C.S.M. SUCEAVA Antrenor principal: Silviu Stănescu. Clasamentul adevărului: +1. Jucători plecaţi : Şumulanschi (Mecanică Fină Bucureşti), Şerban (Steaua Mizil), Huiban (Oţelul Galaţi) şi I. Radu (C.S. Botoşani). Jucători veniţi: Avădanei (F.C.M. Braşov) şi Bălan (Minerul Vatra Dornei). Obiectiv: Clasarea pe podiumul seriei I. Premise: valoarea lotului, confirmată și de faptul că unii jucători s-au rodat şi experimentat şi In Divizia A. In această perioadă, acumulările, pe toate planurile, s-au situat la un nivel ridicat. CEAHLĂUL P. NEAMŢ Antrenor principal: Vasile Niţă. Clasamentul adevărului: --1. Jucători plecaţi : Farcaş (Gaz Metan Mediaş), Oprea (C.U.G. Cluj-Napoca), Croitoru (I.T.A. Celuloza P. Neamţ), Beleşcu (satisfacerea stagiului militar). Jucători veniţi: Robu şi Mocanu (Voinţa Roman), Sitaru (Cetatea Tg. Neamţ), Furdui (A.S. Drobeta Tr. Severin). Obiectiv : clasarea în primele şase locuri. Premise: tinereţea lotului (media de vîrstă: 22 ani); experienţa unor jucători: Amarghioalei, Mironaş, Stoica şi Tache; faptul că se porneşte cu un plus la „adevăr“. GLORIA BUZĂU Antrenor principal: Ion Ionescu. Clasamentul adevărului: +4. Jucători plecaţi: Alexandrescu şi Tudoran (Hidrotehnica Buzău), Vasiliu (Viticultorul Panciu). Jucători veniţi : Busuioc şi Răchiţeanu (Hidrotehnica Buzău), Bratu (Mecanică Fină Bucureşti), I. Constantinescu şi Pană (I.M.G. Bucureşti), Bratu (Torpedo Zărneşti), Liţă (A.S. Paroşeni Vulcan). Obiective: promovarea în Divizia A. Premise : omogenitatea şi tinereţea lotului, dorinţa de afirmare şi sprijinul deosebit al organelor locale. ADMINISTRAŢIA DE STAT LOTO- PRONOSPORT* INFORMEAZĂ © Tragerea obişnuită PRONOEXPRES cu care debutează luna februarie (deci, astăzi, miercuri 1 februarie 1989) va avea loc în Bucureşti, în sala clubului din str. Doamnei nr. 2, începînd de la ora 15,50. Aspecte de la tragerea respectivă vor fi transmise la radio. Pe programul I, la ora 16.15, numerele extrase urmind a fi transmise din nou, pe acelaşi program, la ora 23.05, şi mîine, joi, la ora 8.55.. . Anunţăm pe participanţii la concursul PRONOSPORT de duminică, 29 ianuarie, că omologarea cîştigurilor se va face astăzi, miercuri, 1 februarie, astfel că rezultatele operaţiunilor respective vor fi date publicităţii, pe căile cunoscute, începînd de mîine, joi, 2 februarie (inclusiv în rubrica de faţă, precum şi la radio, pe programul I, la ora 8.55). Desigur că această masivă participare, precum şi zecile de mii de cîştiguri ce se estimează a se distribui, alături de partidele deosebit de interesante înscrise în concursul de duminică, 5 februarie, constituie premise favorabile pentru menţinerea aceluiaşi mare aflux de participanţi. De altfel, importantele ciştiguri în bani si autoturisme obţinute de numeroşi participanţi in ultimul timp justifică pe deplin participările record la care asistăm, de la un concurs la altul. • Această săptămină mai programează, în afară de tragerea obişnuită LOTO, de vineri, 3 februarie (atenţie, deci, mai sunt doar două zile pentru procurarea biletelor cu numerele favorite !) si o interesantă TRAGERE EXECEPŢIONALA LOTO, ce va avea loc duminică, 5 februarie. Reamintim că tragerea respectivă oferă numeroase cîştiguri in autoturisme, excursii peste hotare şi importante sume de bani. Totodată, ţinind seama de cele 66 de numere ce se vor extrage, şansele vor fi şi ele pe măsura numelui şi renumelui tragerii de excepţie .