Steagul Roşu, iunie 1955 (Anul 10, nr. 739-764)
1955-06-01 / nr. 739
Pag. SaT VIAȚA DE PARTID Să acordăm mai multă atenție învățămîntului de partid Nu mai sînt decit 2—3 săptămîni pînă la sfîrșitul anului școliar, în sistemul învățămîntului de partid. In prezent, cursanții de la cercurile de studiu al istoriei P.C.U.S. precum și cei de la cursurile seriale se pregătesc cit mai temeinic pentru convorbirile recapitulative de sfîrșit de 1 an. Sînt însă și tovarăși care în vorbă iau fost de acord cu sarcina statutară de a-și ridica necontenit nivelul politic și ideologic, dar în practică, ei renunță la aceasta, considerînd că noțiunile pe care le posedă sunt de ajuns pentru a se „descurca“ în munca pe care o desfășoară. La O.C.L. Industrial două cercuri de studiu funcționează al Istoriei P.C.U.S.: unul pentru anul I, iar saltul pentru anul II. Din lipsă de propagandiști și mai cu seamă din lipsă de interes la organizațiilor de bază din unele întreprinderi comerciale, față de crearea cercurilor de studiu proprii, în cercurile existente au fost înscriși tovarăși de la diferite organizații comerciale : OC L. Industrial, O.C.L. Alimentara, T.A.P-L., Comaliment, Oficiul de Gros Alimentar și Oficiul de Gros Industrial. De la început, se naște întrebarea : care din organizațiile bază din cadrul acestor instituții, răspunde desfășurarea învățămîntului? de buna Formal, răspund toate, practic însă, nu răspunde nici una. Este o treabă greoaie ca toate birourile organizațiilor de bază de mai sus să controleze felul cum se desfășoară învățămîntul in cele două cercuri și mai cu seamă să ia măsuri de îmbunătățire al activității acestora. Trebuie arătat că datorită propagandiștilor P. Marcus de la cercul de studiu al Istoriei P.C.U.S. anul I și V. Petrișor de la cercul de studiu anul II, care se pregătesc bine și se preocupă îndeaproape de ridicarea nivelului politic și ideologic al cursanților, lecțiile sunt la zi, iar cei ce frecventează studiul cu regularitate, se pregătesc acum pentru convorbirea recapitulativă. Cursanții N. Constantin, S. Davidovici, și alții de la anul I. C Frunzei, H. Leitner, Aurica Eustatiade și alții de la anul II, frecventează cu regularitate și, fiind bine pregătiți, participă activ la discuții în cadrul convorbirilor. Sunt însă și tovarăși care au multe absențe de la orele de studiu; așa de pildă, tov. Ghizela Bandaliuc, S. Bîlbîie și alții, de la anul I. A. Deleanu, V. Mina și alții de la anul II — care vin foarte rar la convorbiri — nu pot participa la discuții, fiind rămași în urma celorlalți. Cursanții celor două cercuri nu pot lua un exemplu bun de la tovarășii V. Mina, secretar al organizației de bază de la O.C.L. Alimentara, S. Bîlbîie, responsabilă de cadre de la O.C.L. Industrial, A. Deleanu, secretar al organizației de bază de la Oficiul de Gros Industrial; de asemenea, un exemplu prost îl constituie felul cum studiază unii tovarăși din conducerile administrative de la organizațiile comerciale amintite. Tovarășii : S. Stamate, director, H. Moscovici, director comercial al Oficiului de Gros Industrial, V. Cioineac, șef de cadre la T.A.P.L. și alții, deși s-au înscris să studieze Istoria P.C.U.S. în aceste cercuri, ei au încetat să mai vină la lecții, iar dacă uneori — pentru a nu fi criticați — vin la una sau două convorbiri, nu participă la discuții fiind complet nepregătiți. Cred oare acești tovarăși că subapreciind în felul acesta învățămîntul de partid, vor putea face față multă vreme sarcinilor ce li s-au încredințat ? Categoric că nu. De aceea, este bine ca ei să-și analizeze poziția față de studiul de partid și să lichideze deîndată aceste lipsuri. Organizațiile de bază respective, au datoria să analizeze problema învățămîntului de partid și să ia măsuri ca în noul an de învățămînt să se creeze cercuri și cursuri de partid în cadrul organizațiilor comerciale unde ele își desfășoară activitatea. In această problemă comitetul orășenesc de partid are datoria să le ajute în mod practic. SfBSGIC RUSO Economii prin aplicarea metodelor înaintate La fabrica de celuloză „Reconstrucția*“ din orașul Piatra Neamț, peste 79 la sută din numărul muncitorilor aplică înaintatele metode sovietice, printre care: Antonina Jandarova, Cokabelnicova, Voroșin și Kovaliov. Acest lucru are drept rezultat ca în producție, pe lângă depășirile de plan înregistrate, să se poată obține și importante economii prin reducerea consumurilor specifice la materiale. In cursul primelor patru luni ale acestui an, de pildă, valoarea economiilor obținute prin reducerea consumurilor specifice la materiale este de 40.798 lei. Brigada condusă de V. Soroceanu, de la prepararea leșiilor bisulfitice, aplicînd metodele Antonina Jandarova, Lidia Corabelnicova și Ciurchih, a economisit numai în luna aprilie, pilită în valoare de 4.205 lei, iar brigada lui Vasile Loghin de la mașina sulfat a obținut tot pe luna aprilie economii la franele de 1.412 lei. In mod deosebit s-a evidențiat schimbul tovarășului Neculai Pocriș, din care mai fac parte: vălțarul Mihuț Vasile, morarul Ion Vultur și Ținea Mihăiaș de la mașina de cernut. Făină peste plan Colectivul morii „Libertatea poporului“ din Piatra Neamț, desfășoară larg întrecerea socialistă. In intervalul 1—20 mai, muncitorii au măcinat cu 50 tone făină de grîu mai mult față de prevederile sarcinilor de plan. Colectivul morii * „Libertatea poporului“ a realizat în primele 4 luni ale acestui an economii la cheltuielile de regie de 60.500 lei. Pe marginea conferinței raionale U. T. M. Tg. Neamț Zilele trecute a avut loc conferința organizației raionale U.T.M. Tg. Neamț care a fost mult așteptată de tinerii din raionul nostru. Intr-o atmosferă tinereasca și plină de entuziasm, aici s-au întîlnit cei mai buni tineri utemiști, fruntași în producție, elevi fruntași la învățătură, tineri care prin munca lor de zi cu zi dovedesc organizației U.T.M. că merită să poarte titlul de utemist. Cei 143 de delegați și 29 invitați participanți la această conferință, au analizat munca comitetului raional U.T.M., au împărtășit experiența înaintată și au scos la iveală lipsurile care mai dăinuie în activitatea comitetului și în cea a organizației U.T.M., propunînd în același timp măsuri pentru remedierea lor. Darea de seamă prezentată de către tov. Nicolae Țîrdea, prim-secretar al comitetului raional U.T.M., a scos în evidență rezultatele muncii organizațiilor de bază U.T.M., sub conducerea organizațiilor de partid. Astfel, numărul tinerilor din raion antrenați în întrecerea socialistă se ridică la peste 750. La fabricile de cherestea Pipirig și M-rea Neamț de exemplu, peste 75 la sută din numărul total al tinerilor se avîntă în întrecere, în lupta cu normele. Cele 47 brigăzi de tineret din cadrul raionului, printre care brigada tov. Gh. Coșofreț și Vasile Apopii, de la gura de exploatare M-rea Neamț — care lucrează la încărcat bușteni — depășesc planul cu sută la sută. Rezultate frumoase au obținut și brigada condusă de tov. Urzică Mihai de la fabrica Vînători, a tov. Vasile Vrînceanu de la gura de exploatare Slatina și altele. Tinerii de la coloana auto (I.A.R.T.) au realizat economii în valoare de 8.000 lei. Cele 7 posturi utemiste de control au adus un aport deosebit la îmbunătățirea calității produselor și obținerea de economii. In această direcție poate fi dat ca exemplu postul utemist de control de la fabrica Vînători, condus de tovarășa Bursuc Ecaterina. O atenție deosebită s-a acordat atragerii tinerilor din G.A.C. și întovărășiri în rîndul membrilor organizației U.T.M. Și în celelalte sectoare de activitate, organizațiile U.T.M. au obținut realizări în ce privește primirea de noi membri. De pildă, peste 350 de tineri elevi din organizațiile de pionieri au fost primiți în ultimul timp în rîndurile U.T.M.-ului. Atît din discuții, cît și din darea de seamă, a reieșit, că față de anul trecut, comitetul raional U.T.M. s-a ocupat într o măsură mai mare de întărirea organizațiilor U.T.M. existente în G.A.C. Astfel, organizației U.T.M. din G.A.C. Țibucani, în urma rezultatelor obținute, i-a fost decernat drapelul de organizație fruntașă pe raion și apoi pe regiune. In fruntea bătăliei pentru cîștigarea acestei distincții, s-au situat atemiștii: Maria Pandelea, Ioan Vrînceanu, Vasile Pandelea și alții. Organizațiile U.T.M., îndrumate de comitetul raional au inițiat o serie de acțiuni ce s-au efectuat prin muncă voluntară. Astfel, s-au plantat 5.800 pomi fructiferi și s-au strîns 12 tone fier vechi — acțiune în care s-au situat fruntașe organizațiile de tineret și pionieri din Țibucani, Vînători și Școala mixtă din Tg. Neamț. In munca de plantare a pomilor, o contribuție importantă au adus organizațiile de tineret din : Timișești, Brusturi, Țolici, Valea Seacă și Sîrbi. In lupta pentru terminarea la timp a lucrărilor agricole de primăvară, rezultate frumoase au obținut și tinerii tractoriști de la S.M.T. Tg. Neamț. In campania de primăvară, brigada a treia condusă de tov. Vasile Trascalache, a primit Steagul comitetului raional U.T.M. de brigadă fruntașă pe raion. Pentru realizările obținute, tinerii tractoriști I. Istrate și Andrei Postolică au fost premiați. In ceea ce privește ridicarea nivelului politic al tineretului, au fost mobilizați la cursurile de învățămînt politic U.T.M. un număr de 2.200 tineri utemiști și neutemiști, mai mult cu 450 față de anul trecut. Pe lîngă rezultatele obținute, darea de seamă a comitetului raional U.T.M. și cei 25 de tovarăși participanți la discuții au scos la iveală o serie întreagă de lipsuri precum și cauzele lor. Comitetul raional n-a muncit cu destul simț de răspundere pentru a constitui organizații U.T.M. în toate întovărășirile agricole și G.A.C. Din cauza slabei preocupări de care au dat dovadă unii activiști ai comitetului raional U.T.M. în ce privește întărirea organizațiilor de bază sătești, multe dintre acestea nu s-au putut ridica la înălțimea sarcinilor ce le au de îndeplinit. „Comietul raional U.T.M. — a arătat tov Lizescu — a neglijat în mare măsură îndrumarea și controlul propagandiștilor. Din această cauză, unii dintre aceștia nu au muncit cu destul simț de răspundere și nu au pus toate cunoștințele lor în slujba educării tineretului“. Comitetul raional U.T.M. a neglijat de asemenea, problema îmbunătățirii calității procesului înstructiv-educativ în școli. Organizațiile U.T.M. n-au analizat felul cum tinerii învățători iau parte la buna desfășurare a procesului de învățămînt. Slab s-au preocupat organizațiile U.T.M. de activitatea unităților de pionieri. In cuvîntul lor, tov. Dumitru Axinte și Nica Victor, au criticat cu asprime faptul că unii activiști ai comitetului raional U.T.M. dau dovadă în activitatea lor de comoditate, de atitudine boierească în rezolvarea sarcinilor. Ei au arătat că instruirea activiștilor cu problemele specifice agriculturii nu a constituit o preocupare pentru comitetul raional U.T.M. Una din cauzele principale ale acestei stări de lucruri o constituie faptul că membrii biroului nu au folosit cu toată hotărîrea în munca lor arma criticii și autocriticii. Tov. Urzică Gh. și Pialoșanu, în loc să-și însușească critica adusă, de multe ori o resping sau justifică lipsurile cu așa-zisele cauze obiective. Tov. Jiva Ion, prim-secretar al comitetului raional de partid, a scos în evidență lipsa comitetului raional U.T.M. în ce privește educarea comunistă a tineretului: „nu a existat o preocupare a comitetului, pentru popularizarea tinerilor fruntași ai recoltelor bogate, cît și pentru extinderea metodelor lor de muncă. De asemenea, nu în suficientă măsură s-a ocupat comitetul raional de îndrumarea și educarea utemiștilor care merită a deveni candidați de partid“ — a spus vorbitorul. 1 Pe baza discuțiilor și a propunerilor făcute, conferința a luat hotărîri în ce privește: îmbunătățirea formelor de mobilizare a tineretului în producție, reactivizarea brigăzilor, a posturilor utemiste de control, întrecerea socialistă și altele. Trecînd la punctul doi din ordinea de zi, conferința a ales noul comitet raional U.T.M. format dintr-un număr de 36 tineri reprezentînd tineretul din toate ramurile de producție. GHEORGHE ȘOLDAN activist al Comitetului raional U.T.M. T.ț. Neam} Organizarea concursului de admitere în școlile medii și pedagogice pentru anul școlar 1955—1956 Concursul de admitere pentru intrarea în școlile medii și pedagogice in anul școlar 1955/1956, începe la 23 iunie. Cererile de înscriere vor fi însoțite de următoarele acte : 1) Certificatul de naștere. 2) Certificatul de absolvire a clasei a VII-a. 3) Declanația tip. Se depun la cancelaria școlilor pînă la data de 20 iunie inclusiv. Probele scrise se vor da în următoarele zile : a) limba romînă și limba maternă la 23 iunie, ora 8 dimineața. b) matematica la 25 iunie, ora 8 dimineța. Nr. 739 (2218) Luptăm pentrui lărgirea Dezvoltarea necontenită a nivelului cultural, politic și de trai al poporului nostru muncitor, necesită și o creștere rapidă a producției de hîrtie și cartoane de bună calitate și la un preț de cost redus. Rezultatele frumoase obținute în această direcție de colectivul de muncă al fabricii „Comuna din Paris“ din Piatra Neamț — sunt urmarea directă a muncii, politice desfășurată de organizația de bază și comitetul de întreprindere, a măsurilor organizatorice și tehnice luate de conducerea administrativă. Mobilizați de comuniști, muncitorii fabricii noastre au sporit productivitatea muncii numai în 3 luni — față de anul trecut — cu 5,33 la sută și au redus prețul de cost cu 1,14 la sută. Creșterea productivității muncii a permis realizarea planului cincinal în 4 ani și 5 luni, atît cantitativ cît și calitativ. Pentru îmbunătățirea calității hîrtiei și cartonului, conducerea tehnică a fabricii noastre a procedat la modificarea circuitului apelor grase de la defibratoare — lucru care a permis ridicarea temperaturii la baia defibratorului de la 50 grade la 70 grade; s-a pus în funcțiune instalația de dizolvare a sulfatului de aluminiu. Lemnul necesar fabricării pastei mecanice se sortează pe sorturi de hîrtie și cartoane. De asemenea, s-a introdus recepția calitativă la toate fazele de producție și se acordă o atenție deosebită curățeniei locului de muncă — factor principal în obținerea unei hîrtii de calitate. In ceea ce privește lărgirea sortimentelor produselor noastre, s-au efectuat studii și experimentări care au dus la îmbunătățirea calitativă a cartonului pentru geamantane, la lărgirea numărului de modele și culori, precum și la obținerea unui carton de calitate superioară. La aceste realizări au contribuit din plin tovarășii: Vle Nistor, Gheorghe Lascu de la mașina de hîrtie, Constantin Popa, Ecaterina Cîmpeanu de la mașina de carton și alții. Cu toate aceste realizări, noi mai avem destule lipsuri. Nu există încă o suficientă preocupare pentru reducerea costului de fabricație a pastei mecanice din lemn și a materialului fibros. Conducerea întreprinderii s-a preocupat prea puțin de reducerea consumului de energie, de utilizarea rațională a mijloacelor de transport și folosirea gospodărească a fondurilor bănești pentru cheltuielile de reparație și întreținerea curentă. Urmarea directă a acestor lipsuri a fost depășirea prețului de cost la unele produse. La o consfătuire de producție în care s-a analizat felul cum întreprinderea și-a îndeplinit sarcinile de plan pe primele 4 luni ale anului curent, comuniștii și ceilalți muncitori au scos la iveală aceste lipsuri. Pentru înlăturarea lor s-a întocmit un plan de măsuri tehnico-organizatorice, în care s-au prevăzut ca sarcini permanente pe trimestrul II: reducerea cu 1 ° A a prețului de cost al materiei prime și cu 1,5 la sută a procentului de brac la hîrtie prin micșorarea pierderilor la cojire și sortarea corectă a lemnului, respectarea riguroasă a procesului tehnologic, recepția interfazică, majorarea consumului de material de umplutură pînă la limitei maxime prevăzute de standarde etc. De asemenea, vom reduce cu 2 la sută consumul de energie și combustibil, cu 5 la sută cheltuielile de reparație și întreținere curentă. Sîntem hotărîți să îndeplinim aceste sarcini. Ele constituie pentru întreprinderea noastră factori principali în îmbunătățirea calității hîrtiei, lărgirea sortimentelor și reducerea prețului de cost. GHEORGHE NEGRU director — fabrica „Comuna din Paris** Piatra Neamț u îmbunătățirea calității produselor sortimentelor de hîrtie și cartoane PE UN FAGAȘ NOU Era la sfîrșitul anului 1954... la fabrica „Proletarul” din Bacău a luat ființă o brigadă artistică de agitație. Munca de constituire, la început, a fost grea. Nici nu se înfiripase bine brigada și între membrii ei iau început neînțelegeri. Programul alcătuit nu corespunde posibilităților reale ale colectivului de creație. Brigada, deși a dat cîteva spectacole, se arăta neînchegată. In munca brigăzii era nevoie de o serioasă îndrumare, de un prețios ajutor. Dar acesta nu se tarata, de aceea activitatea culturală din întreprindere lăsa mult de dorit Ca urmare a slabei pregătiri și a lipsei de repetiții, la concursul brigăzilor artistice din ianuarie 1955 brigada „Proletarul“ nu s-a prezentat la nivelul așteptat. Totuși, colectivul de creație a reușit atunci să prezinte texte de valoare, fapt ce a făcut ca acest colectiv să fie primul premiat pe regiune. După concurs activitatea brigăzii nu numai că nu s-așa s-a înrăutățit chiar îmbunătățit Problema trebuia privită cu mai multă seriozitate. O serioasă cotitură Primăvara a adus evenimente însemnate în viața oamenilor muncii de la „Proletarul“. Au avut loc alegerile de partid și ale organizațiilor de U.T.M. au fost alese noi comitete. Și iată că noul comitet de partid a ridicat problema brigăzii artistice. Fabrica fruntașă„Proletarul“ deținătoare pentru a 3-a oară consecutiv a drapelului roșu de producție pe țară, trebuia să aibă și o brigadă artistică care să-i facă cinste. Și în luna martie a luat naștere o astfel de brigadă. Cu un program bine închegat, cu oameni tineri, în majoritate U.T.M.-iști, întărită cu cîțiva membri de partid, cu un colectiv de creație care a muncit cu toată dragostea pentru un spectacol reușit, folosind cu tărie arma criticii constructive, brigada „Proletarul“ a reapărut pe scenă. Colectivul de creație, a scris texte cu posibilități de adaptare în fiecare întreprindere; aceasta în vederea turneului pe care brigada l-a planificat pentru orașul și regiunea Bacău. Atentu‘une Se deschide cortina... Prima apariție a noii brigăzi... Orchestra cîntă... Acum și ea are mai multă „prestanță“. Costume noi, uniforme, e o plăcere să le vezi! Dar liniște... Se deschide cortina... Pe scenă au apărut 8 tineri, 4 fete și 4 băieți. Cîntecul lor, răsună puternic: „Proletarul" noi sîntem. Și vrem să vă prezentăm Un spectacol minunat, Cum la noi nu s-a mai dat..." Intr-adevăr „Cum la noi nu s-a mai dat“. Prologul le vorbește spectatorilor despre dorința brigăzii de a ajuta pe cei rămași în urmă,, de a face ca prin umor și satiră să se lichideze cu unele lipsuri. S-a terminat prologul; ia apărut primul prezentator care face „autocritica“ brigăzii și anunță continuarea programului cu melodia „Hop ș-așia“. Urmează apoi momentul satiric muzical : „Ghici”. Publicul din sală este rugat să răspundă la ghicitoarea muzicală : cine vrea insigna G.M.A. dacă... îi trece altul normele; cine critică dar nu „știe” să-și facă autocritica; cine se supără dacă ia fost criticat; cine nu scrie la gazeta de perete fiindcă în viața sa n-a scris decit... cărți poștale, cine are obiceiul să bea cam mult... La „Proletarul” au fost „ghiciți” unii ca : Silvestru Silvia, Țîrlescu Lucia, Coliban, Silișteanu C., ș.a. la După „Ghici”, la spectacolul de „Proletarul” s-a prezentat pe scenă un aspect al ședinței de grupă sindicală a tehnicienilor, care de fiecare dată din motive „obiective” nu se poate tine. In programul satiric al brigăzii figurează și uzina din orașul Bacău, care dă lumină... ziua, iar noaptea lasă unele străzi în întuneric. Cei doi prezentatori ai programului, și-au rezervat și un număr special al lor intitulat: „Noi sîntem brigada de satiră“. Cu un spirit satiric puternic ei biciuiesc pe acei neglijenți în serviciu, care fac lucru de proastă calitate, pe sperțari ș. a. Nu scapă din ascuțișul satirei nici amatorii modei fără gust, cosmospoliți, purtători ai crestelor de cocoș, a pantofilor cu tălpi cu „etaj” și a pantalonilor înguști la manșetă. Ascultînd melodia finală a programului, ascultînd melodia „Spre mai bine”, spectatorul pleacă cu mulțumirea că a asistat la un program care îl ajută în munca lui de fiecare zi, îl ajută să-și lichideze lipsurile personale. Spre noi succese Și interpreții au mîndria de a fi ajutat și ei prin forțele lor la ridicarea nivelului cultural al maselor. Vocea clară i a crainicului se aude puternic la microfon , conducerea brigăzii: C. Boșteac. Orchestră formată din : Rică Braunștein, Petre Harabagiu, Artur Grimberg, Gelu Bejan, Gh. Cristofor și Zigu Gherșin. A contribuit cu compoziții muzicale proprii : Gelu Bejan. Au cîntat: Gh. Șindrilaru și Lori David. Au interpretat: Elena Boșteac, Maria Bilț, Lili Ciubotaru, Gigi Apostol, I. Popescu, Iosif Strujică, Puiu Oliva, Dinu Iordache și Dorina Agrigoroaie. In mai puțin de 5 săptămîni, noua brigadă a prezentat 6 spectacole, dintre care 3 la întreprinderea „Proletarul” 2 în alte întreprinderi și Teatrul de Vară al orașului, spectacole vizionate de peste 6000 de spectatori. Aprecierile frumoase și unanime de care se bucură brigada artistică, trebuie să întărească dorința membrilor ei de a obține noi succese, da a nu se culca pe laurii victoriei. G. MOSARY Intr-un consiliu pedagogic organizat în colaborare cu organizația U.T.M. din școală s-au analizat la noi toate posibilitățile și măsurile necesare de luat pentru a obține cele mai bune rezultate la promovare și absolvire. In prezent, conform planului de muncă alcătuit, se dau teme de control în vederea încheierii pătrarului III, după care urmează recapitularea și sinteza materiei parcursă în întreg anul școlar. Examenele sînt așteptate cu mult interes atît de elevii și elevele școlii cît și de cadrele didactice. Cadrele didactice și-au mărit numărul orelor de interasistență, iar diriginții, împreună cu profesorii, au organizat ore de consultații. Se evidențiază diriginții: P. Lăcătușu, Gh. Anghelescu, Iacob Corneliu, loan Milică, etc, care se găsesc în această perioadă în permanență în mijlocul elevilor, căutînd să cunoască frămîntările lor în legătură cu problemele de învățămînt. O atenție deosebită se acordă orelor de meditație pentru care s-i au asigurat condițiile necesare, elevii avînd la dispoziție cabinetele pe specialități în care pot găsi tot materialul necesar. Astfel avem în școală cabinetul de tehnologie unde se găsește un bogat material în piese, legat de specificul meseriilor. Pentru obiectele: electrotehnică, desen, educație politică, colectivul de cadre didactice a îmbogățit cabinetele cu materiale confecționate în ore extrașcolare. Școala noastră are sarcina de a pregăti muncitori calificați ca : strungari, lăcătuși, electricieni, matrițieni, mecanici agricoli și mecanici de tractoare. De aceea o deosebită atenție se dă pregătirii practice a elevilor. In plenara pe școală s-au prelucrat cu elevii și elevele normativele tarifare pentru ca ei să cunoască volumul de cunoștințe practice și teoretice ce se cer unui muncitor din categoria în care ei se pot încadra după absolvire. In cercurile tehnice de electricieni, strungari și lăcătuși s-au expus referate pentru îmbogățirea cunoștințelor în legătură cu metodele noi de muncă, cu diferite inovații ce apar în materialele documentare de specialitate. De asemenea, s-au ținut consfătuiri de producție care au fost invitați fruntași din înlntreprinderi, care au vorbit elevilor despre metodele lor de muncă. In școală, lucrările practice se desfășoară după sistemul întreprinderilor. Astfel, lucrările se execută după schițe, iar procesul tehnologic după timpul normal pentru fiecare lucrare în parte. Interesul pe care îl arată elevii și elevele pentru orele de practică arată dragostea față de meseria ce și-au ales-o și nerăbdarea cu care majoritatea așteaptă să capete carnetul de muncitor calificat și să între în procesul de producție în întreprinderi pentru a contribui cu tot elanul la îndeplinirea și depășirea planului de stat. Cele 9 brigăzi formate în școală au contribuit la depășirea planului de producție al școlii cu 50 la sută. In cinstea zilei de 1 Mai s-a evidențiat ca fruntașă brigada nr. 2 de la secția strungărie condusă de eleva Tăgîță M. In dvazia unui plan tematic, toate lecțiile teoretice sunt legate de specificul meseriei, pentru îmbinarea învățămîntului practic cu cel teoretic. In perioada aceasta de pregătire a examenelor, obiecte de specialitate ca tehnologie, protecția muncii, desen, se fac chiar în atelier cu profesorii ajutați de maistrul de specialitate. Pentru temele care cer material tehnic și de organizare mai bogat, documentarea se face chiar la unele întreprinderi în timpul vizitelor organizate cu elevii. Astfel, anul I A. și II — strungarii au vizitat întrprinderea T.C.U.P., iar viitorii săi caușimecanici au vizitat uzina „Muncitorul liber“ și întreprinderea 208 construcții. In toate aceste pregătiri elevi ca i M. Hurghiș, A. Chelba, E. Prisăcaru, C. Savin, E. Savin, C. Troacă, sînt fruntași și în același timp în orele de meditații ajută alți colegi, ca pînă la sfîrșitul anului să-și complecteze cunoștințele față de care au rămas în urmă. Avînd îndrumarea organizației de bază P.M.R. și cu sprijinul organizației U.T.M. și a comitetului de instituție, colectivul nostru întîmpină cel de al V-lea Festival Mondial al Tineretului de la Varșovia cu succese în pregătirea examenelor și este sigur că va da rezultatele cele mai bune, în pregătirea viitoarelor cadre de muncitori ai industriei noastre grele. CLAUDIA OCENAȘ directoarea Școlii profesionale de ucenici nr. 1 — Bacău in preajma examenelor Viitoarele cadre ale industriei grele I