Steagul Roşu, decembrie 1955 (Anul 10, nr. 894-921)
1955-12-01 / nr. 894
Pa?. 2-a STEAGUF r_IIfTTMiP—II Mill pill Ilii ■mil Ilim II ■ [UNK]wm—II— II». .. ■ [UNK] ,1.11, ......... ROȘ V ~~~~ ff ■ ■ . ■ [UNK] [UNK] [UNK] -------------- ■ ■ *--- Pentru îmbunătățirea muncii la I.F.E.T. Ceahlău I.F.E.T.Ceahlău este una din întreprinderile de exploatare și transport a lemnului din regiunea noastră, care pe lingă posibilitățile create de partid și guvern, prin înzestrarea ei cu mașini și mecanisme de înaltă productivitate, se bucură și de avantaje însemnate în direcția suprafețelor de masă lemnoasă în stare să-i asigure îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan. Analizînd însă felul cum I.F.E.T.-ul folosește mijloacele puse la dispoziție, vom constata numeroase lipsuri ce trebuie de urgență lichidate. Înainte de a le dezvălui, consider necesar scoaterea în evidență a realizărilor înregistrate de întreprindere, atunci cînd a existat preocupare din partea colectivului de conducere. De la schimbarea vechii conduceri, noul director, tov. V. Sîrmă, a întreprins unele acțiuni care s-au soldat cu rezultate frumoase în procesul de producție. Este demn de remarcat sistemul de repartizare a tehnicienilor Unității pentru a ajuta și controla în activitatea lor parchetele și sectoarele de exploatare. In ultimul timp ei se găsesc în permanență pe teren în mijlocul muncitorilor sprijinindu-i și urmărind îndeaproape respectarea procesului tehnologic, și a graficului de exploatare. .Totodată ei au sarcina organizării consfătuirilor de producție la locul de muncă, pregătindu-se pentru a discuta problemele legate de sporirea continuă a productivității muncii. O astfel de măsură a dus în ultimul timp zărirea simțului de răspundere față la între sarcinile de plan și la descoperirea și îndepărtarea unor deficiențe din munca colectivului. Roadele măsurilor luate se pot vedea: Sarcinile de plan pe perioada 1 noiembrie — 20 noiembrie la fasonat și scos bușteni rășinoase au fost depășite cu 15 și respectiv 24 la sută. Colectivul de muncă se mîndrește pe bună dreptate cu brigăzile de producție «produse de tov. Toader Amariei, Ana Gavril Ion, Gheorghe Pavel și alții. Rezultatele dobîndite de ele sînt importante. Brigada tov. B. Pantelimon, de pildă, care lucrează după metoda forestierilor sovietici de la Chiriș își depășește în medie planul cu 10 la sută. Dar succesele Înregistrate în perioada arătată, fiind umbrite încă de multe lipsuri, n-au putut scoate întreprinderea din impasul în care se află : lichidarea restanțelor către beneficiari. Pe 10 luni ale anului curent, I.F.ET.-ul a rămas dator fabricilor de cherestea din regiunea noastră cu peste 50.000 m. c. bușteni. Cauzele rămînerii în urmă sînt numeroase. Ele se datoresc în primul rînd, slabei organizări a muncii. Colectivul de conducere neagă acest lucru și motivează și acum deficiențele serioase care mai dăinuie cu unele greutăți provocate de ploile din vară. E drept că puhoaiele au îngreunat oarecum activitatea întreprinderii, totuși pînă în prezent — cu lucru este de acord și tot. director acest treaba putea să meargă mai bine. Se știe că îndeplinirea ritmică a planului depinde de felul în care este organizată munca. Forma cea mai avantajoasă de organizare a muncii în exploatări este brigada de producție. La I.F.E.T. Ceahlău, tocmai acest lucru a fost neglijat. Sunt prea puține brigăzi și aceasta a contribuit la nerealizarea planului. Metodele înaintate de lucru nu au fost nici ele extinse. Foarte puțini fasonatori, corhăritori, etc., cunosc în ce constă metodele Voroșin sau Chiriș. Dacă tovarășii din conducere, împreună cu comitetul de întreprindere, s-ar fi orientat just în această direcție, adică acordau o atenție deosebită organizării muncii și extinderii metodelor înaintate, sarcinile de producție puteau fi îndeplinite ritmic lună de lună. Dînd dovadă de proastă gospodărire, întreprinderea și-a creat o situație dificilă și la Banca de Stat. In momentul de față ea are un cont blocat în valoare de 8.900.000 lei.. In blocarea acestei sume, o vină poartă și Trustul de Exploatare a Lemnului Piatra Neamț, dar vinovatul principal este tot conducerea I.F.E.T.-ului Atît vechea cît și noua conducere a I.F.E.T.-ului, n-a ținut cont de necesitatea respectării planului de aprovizionare, sustrăgînd din circuit cantități însemnate de materiale tehnice, care și acum stau neîntrebuințate, pe cînd alte întreprinderi duc lipsă de ele. In prezent, întreprinderea are stocuri supranormative în valoare de 1.800.000 lei. Dar deficiențele nu se opresc aici. Ele continuă — și aceasta este una din cauzele principale ale nerealizării programului de producție — cu proasta folosire a mecanismelor. I.F.E.T. Ceahlău dispune de un parc însemnat de tractoare KC-35, KT-12, și macarale TL-3. Dacă acestea ar fi fost utilizate rațional, întreprinderea putea ajunge fruntașă pe trust. Insă la mecanisme nefiind încadrați motoriști bine calificați, ele au dat un randament scăzut. Tractoarele 184 și 190 de pildă, în perioada de la 1 februarie și pînă la 30 iulie a.c., n-au funcționat 59 de zile. In luna octombrie, planul cu mecanismele n-a fost realizat; macaralele n-au lucrat deloc. Disciplina și grija față de mecanisme, iasă de asemenea de dorit. Unii muncitori ca: Gh. Vodă, Victor Diaconu, Ion Pavelescu și alții, nu îngrijesc cu dragoste mașinile ce le-au fost încredințate. Tractoarele de care răspund sunt — după cum recunoaște și responsabilul cu transporturile — într-o stare necorespunzătoare. De fapt nici acest responsabil nu prea își bate capul cu îngrijirea și folosirea rațională a mecanismelor. De la sfîrșitul lunii iulie a. c. fișele tehnice a utilajelor care sînt oglinda vieții mașinilor (în ele poți citi cîte ore au funcționat sau au stat, consumurile de motorină și benzină, orele de reparații etc.), nu mai sunt complectate. Iarna a și sosit pe meleagurile raionului Ceahlău, dar utilajele nici acum nu sunt pregătite pentru întîmpinarea ei. In parchetele Bolovanu și Unguru, încă nu s-au terminat garajele de adăpostire. Dacă mecanismele nu-și îndeplinesc plănui, de vină sunt ,și o parte din manipulanți cum ar fi Nicolaie Munteanu, din sectorul Hangu, care le lasă în voia soartei și nu le asigură masa lemnoasă necesară apropiatului și transportului. Nefolosirea rațională a mecanismelor se datorește și drumurilor impracticabile. Din parchetul Scoruș, tocmai din această pricină, tractoarele au fost scoase și mutate în alte locuri de muncă mai puțin productive. Răspunzător de aceste deficiențe se face și Trustul de Exploatare a Lemnului Piatra Neamț. Serviciul mecanicului șef de aici, s-a interesat în mică măsură de condițiile de lucru ale tractoarelor și macaralelor și de repararea lor la timp atunci cînd s-au defectat. Cu toate că Trustul a dat dispoziții să se înființeze pe lingă fiecare coloană de mecanisme, ateliere mobile de reparații, nu s-a gîndit însă să le înzestreze cu cele necesare. Multe din lipsurile existente în activitatea I.F.E.T.-ului se explică și prin faptul că acesta întimpină greutăți din partea unor întreprinderi ce trebuie să-l ajute în realizarea sarcinilor de plan. Nenumăratele sezisări făcute de conducerea trustului, în legătură cu I.A.R.T. Piatra Neamț, care nu-și respectă planul de transport, fost încă luate în considerație. De nou la 17-22 noiembrie, I.A.R.T.-ul nu și-a îndeplinit programul de producție la transport la parchetul Farcașa și acum zac cantități însemnate de bușteni și lemn de foc ce trebuiau scoase cu mașinile auto. Trebuie spus că problemele ca organizarea muncii, folosirea mecanismelor, întărirea simțului de răspundere personală în sectoarele și parchetele de exploatare și altele, nu s-au bucurat de un sprijin permanent și susținut nici din partea organizației de partid și nici din partea comitetului de întreprindere a I.F.E.T.-ului. Comitetul de întreprindere nu s-a interesat de activitatea brigăzilor de producție existente și nici nu s-a străduit să formeze altele noi. Mai mult, comitetele sindicale de secție și grupele sindicale, fiindcă n-au fost controlate și ajutate, nu desfășoară aproape nici un fel de activitate. Nu se pomenește pe linie sindicală de organizarea unor consfătuiri de depopularizarea fruntașilor, nu producție, există preocupare nici pentru aplicarea metodelor înaintate de muncă, și organizarea temeinică a întrecerii socialiste. Organizația de partid nu s-a preocupat de întărirea muncii comitetului de întreprindere. Sunt membri de partid, ca Ștefan Bocancea și alții, care nu constituie un exemplu la locul de producție. Comitetul raional P.M.R. Ceahlău, a luat hotărîri pentru îmbunătățirea muncii în această unitate forestieră, dar nu a luat măsuri ca ele să fie traduse în viața. * Pentru a recupera rămînerea în urmă în realizarea sarcinilor de plan, conducerea I.F.E.T.-Ceahlău trebuie să meargă mai departe pe drumul pe care a pornit în ultimul timp. De asemenea, el trebuie să lichideze lipsurile semnalate, să organizeze mai bine munca, extinzînd sistemul de lucru pe brigăzi, să ia măsuri pentru folosirea tehnicii cu care este înzestrat I.F.E.T.-ul Organizația de partid Și comitetul de întreprindere trebuie să se ocupe de organizarea întrecerii socialiste, de extinderea experienței și a metodelor înaintate, de ridicarea simțului de răspundere față de mașini și mecanisme. In felul acesta, colectivul I.F.E.T. Ceahlău va reuși să obțină succese importante și să-și îndeplinească permanent sarcinile de plan. GH. DIACONU * i Sfaturi agrotehnice săptămînale cu activitate bună Numeroși sînt țăranii muncitori cu gospodării individuale din satele și comunele regiunii noastre care s-au convins de foloasele participării la „sfatul agrotehnic săptămînal”. Printre aceștia sînt și mulți țărani muncitori din comuna Leca, raionul Bacău. La începutul acestuiian, și in comuna amintită au circumscripții electorale, funcțional, pe „sfaturi agrotehnice săptămînale”. La aceste sfaturi, țăranii muncitori au învățat cum să lucreze mai bine pămintul, cum să aleagă, să-și păstreze semințele, cum să folosească gunoiul de grajd etc. Printre cei care și-au însușit în mod temeinic astfel de cunoștințe și care au pus apoi în practică cele învățate sunt și tovarășii : Dumitru Virlan, Ion Birgu, Victor Savin, Vasile Coroiu, Enache Vibescu, Neculai Istrate și alții. In urma acestui fiapt ei au obținut, în acest an, recolte mult sporite față de anii trecuți. Dumitru Virlan și Victor Savin, bunăoară, au recoltat cîte 40.000, respectiv 36.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar, Ion Bîrgu — 4.200 kg. porumb (știuleți) la hectar, iar Vasile Coroiu, E. Vibescu și alții au făcut la timpul optim însămînțările de toamnă, reușind să se situeze printre fruntașii comunei în această importantă acțiune. Acum, cînd muncile agricole de toamnă sînt pe terminate, agrotehnice din comuna Leca sfaturile și-au reînceput activitatea. In 19 circumscripții electorale, peste 250 de țărani muncitori participă cu regularitate la discutarea problemelor legate de obținerea unor recolte bogate. Printre ei sînt: Todiriță Florea, D. Virlan, Maria Florea, Vasile Sava, Ion C. Florea și alții. V. LEPADATU coresp. Au sărbătorit zece ani de la înființarea F.D.I.F. împlinirea a 10 ani de la înființarea Federației Democrate Intrenațională a Femeilor a fost sărbătorită și de femeile din orașul Tg. Ocna. Cu acest prilej au avut loc conferințe în cadrul cărora ia fost scoasă în evidență activitatea depusă de către F.D.I.F. în cei 10 ani de activitate pentru apărarea dreptului la viață a femeilor și copiilor. La conferințele ce au avut loc la Sfatul Popular raional, Cooperativa „înainte” și U.R.C.C. au participat numeroase femei care au urmărit cu viu interes expunerile făcute. In cadrul adunărilor s-a votat trimiterea de telegrame Comitetului Femeilor Democrate din R.P.R. ELENA LUCA coresp. Wr. 894 {2373) Să adaptăm batozele de treierat păioase la bătutul porumbului In toamna aceasta pe ogoarele patriei noastre s-au obținut recolte de porumb excepțional de bogate. Timpul înaintat cere ca bătutul porumbului să fie îndeplinit ci mai repede și în cele mai bune condiții O mare parte din știuleții de porumb trebuie să fie bătuți imediat de către gospodăriile agricole pentru valorificare, sau pentru consumul lor gospodăresc. Centrele de colectare de asemenea trebuie să treacă imediat după recepționare la bătutul porumbului, pentru ca boabele să fie cu roar bine condiționate și înmagazinate. Pînă în anul acesta bătutul porumbului se făcea mai ales cu mașinile de bătut porumb, acționate manual. Recolta bogată de porumb ce o avem ar face ca bătutul știuleților numai cu mașinile acționate cu mina să dureze prea mult și să necesite prea mulți oameni. Cu o mașină obișnuită de bătut porumb manuală se pot obține pe zi cel mult 2500— 3000 kg. porumb boabe. Numai pentru recolta de pe 1000 ha, ar fi nevoie de un număr de circa 66 mașini pentru a termina bătutul în 15 zile. Dacă ținem seama de faptul că fiecare mașină ar trebui să fie deservită de 5—6 oameni ne putem da seama și mai bine cît de important este ca, în această perioadă cînd sînt multe de făcut în fiecare gospodărie, iar brațe de muncă disponibile se găsesc mai greu, să se folosească batozele de treierat păioase și la bătutul porumbului. De aceea, pentru a veni în ajutorul țărănimii muncitoare și a grăbi bătutul porumbului, mecanizatorii din S.M.T.uri adaptează batozele de treierat ,oase la bătutul porumbului. Experiența stațiunilor de mașini și tractoare fruntașe a dovedit că adaptînd batoza de cereale pentru bătutul porumbului se pot ușor bate pe zi 18-20.000 kg. boabe de porumb, adică de 6 ori mai mult decît o mașină acționată cu mina. In felul acesta o singură batoză purtată de un atractor lucrează cît 6 mașini de bătut și economisește munca a circa 30 oameni. Succese deosebite în mecanizarea bătutului porumbului au obținut pînă acum mecanizatorii din S.M.T. Cărei, regiunea Baia Mare, S.M.T. Cîmpia Turzii, regiunea Cluj, care sînt acum în al doilea an de folosire a batozelor la bătutul porumbului Lucrînd pe batoze mici, cu o lățime a tobei de 1000 mm., ei bat în fiecare zi cel puțin 18000 kg. porumb. Și în regiunile Timișoara și Constanța mecanizatorii din stațiunile de mașini și tractoare adaptează numeroase batoze de cereale spre a sprijini bazele de recepție a produselor agricole, cât și pe țăranii muncitori la bătutul porumbului. Cum au procedat mecanizatorii de 1a S.M.T. Cărei pentru adaptarea batozelor de treierat păioase la bătutul porumbului ? Prima măsură pe care au luat-o a fost micșorarea turației tobei, astfel ca să nu treacă de 600 ture pe minut. In felul acesta batoza nu va sparge boabele de porumb. Pentru a reduce turația tobei, ei au mărit șaiba de la batoză, îmbrăcînd-o cu un manșon lemnos. Pentru ca eliminarea ciocanilor de porumb să se facă cu ușurință au veghiat ca turația șaibei care ționează dîrmonul să rîmînă neschimbată. De asemenea au îndepărtat, prin deșul rubare, caii scuturători de paie ai batozei. Ținînd seamă că boabele de porumb sunt mai mari decît boabele de grîu sau orz, mecanizatorii de la S.M.T. Cărei au sărit la grătarul mare al tobei numărul vergelelor, lăstnd numai jumătate din ele. In felul acesta s-a putut mări spațiul de trecere al boabelor și se înlătură posibilitatea spargerii boabelor. Distanța dintre tobă și grătar au stabilit-o după umiditatea și mărimea știuleților. Cînd umiditatea este mai mare, iar știuleții sînt mici, distanța trebuie să fie mai mică. Pentru a opri eventualele boabe care ar fi antrenate pe gura de ieșire a ciocanilor ei au montat la primul rînd de perdele un paravan de tablă de 2 mm. grosime, perfect etanșat de pereții batozei. Toate aceste modificări care se aduc bat tozei nu sînt prea complicate. Ele se pot executa ușor în atelierul fiecărei stațiuni de mașini, ci materialele existente. Harește, adaptarea batozei pentru bătutul porumbului nu împiedică folosirea ei ulterioară pentru treieratul păioaselor. Cum se face alimentarea batozei cu știuleți de porumb ? Pe partea unde se aduce porumbul se construiește o rampă înclinată. In dreptul gurei de intrare la tobl se montează un coș de alimentare care are o înălțime de 1,20 m. La fund, coșul are o lățime de 10 cm., atît cît este necesar pentru ca batoza să fie alimentată din plin fără să se înece. Știuleții se aduc la coșul de alimentare al batozei în coșuri de nuiele obișnuite și se răstoarnă în coșul batozei. La Hamangia, raionul Negru Vodă din regiunea Constanța, unde se lucrează în două schimburi cu o batoză mai mare, cu o lățime a tobei de 1250 mm., s-a putut bate pe zi pînă la 40.000 kg. porumb boabe, deoarece mercanizatorii au organizat alimentarea neîntreruptă cu știuleți a batozei, în vederea folosirii întregii ei capacități de lucru. Pentru un înalt randament al batozei în timpul lucrului este necesar ca fiecare tractorist și mecanic batozat să execute zilnic toate lucrările de îngrijire prevăzută pentru tractor și batoză. In felul acesta ei vor asigura funcționarea neîntreruptă a tractorului și a batozei și vor putea îndeplini și depăși normele de lucru la bătutul porumbului. Transformed cît mai multe batoze de treierat păioase pentru bătutul porumbului și folosindu-le cît mai bine, mecanizatorii din stațiunile de mașini vor putea da gospodăriilor colective, întovărășirilor agricole și gospodăriilor individuale un sprijin de seamă pentru a folosi cît mai bine recolta bogată de porumb pe care au cules-o anul acesta. Partidul Muncitoresc Român — forța conducătoare în R. P. R. Patria noastră este astăzi o țară în plină înflorire și pășește cu încredere — alături de celelalte țări de democrație populară, pe drumul socialismului. Ea face parte din puternicul lagăr al păcii, democrației și socialismului în fruntea căruia se află Uniunea Sovietică. Marile succese obținute de poporul nostru muncitor, sunt rezultatul politicii juste a Partidului Muncitoresc Român. Partidul organizează și conduce lupta oamenilor muncii din țara noastră, pentru construirea vieții noi, socialiste. Conducerea de către partid, creșterea continuă a rolului conducător al partidului , în toate domeniile vieții social-economice, constituie chezășia mersului nostru înainte, spre socialism. I. Poporul — constructorul socialismului în patria noastră Marxism-leninismul ne învață că istoria societății este in primul rînd, istoria producătorilor bunurilor materiale, istoria maselor muncitoare care reprezintă forța fundamentală a procesului de producție. Rolul hotărîtor al maselor populare In Istorie se manifestă deosebit de clar în momentele de cotitură ale dezvoltării sociale, de trecere de la o orînduire socială la alta. Atunci cînd pe arena istoriei a apărut proletariatul — clasa cea mai exploatată dar totodată și cea mai înaintată clasă societății moderne — mișcarea revoluționaară Îndreptată împotriva exploatatorilor a căpătat în proletariat o adevărată forță conducătoare care unește și duce după sine masele largi ale celor exploatați și asupriți. În același timp, experiența luptei clasei muncitoare a arătat că victoria deplină asupra claselor exploatatoare nu este posibilă fără ca proletariatul să-și făurească un partid revoluționar, înarmat cu teoria marxist-leninistă înaintată, strâns legat de mase. Pentru prima oară în istorie un asemenea partid a fost făurit de V. I. Lenin, partid care a servit drept pildă pentru toate partidele comuniste și muncitorești. Ca rezultat al luptei maselor populare In Din conferințele și consultațiile ținute de membrii Biroului regional de partid Bacău. Frunte cu proletariatul condus de partidul său revoluționar, în ultimele decenii au avut loc schimbări radicale în istoria omenirii. Marea Revoluție Socialistă din Octombrie — care a constituit cel mai mare eveniment din istoria omenirii —■ crearea Republicii Populare Chineze, a țărilor de democrație populară din Europa și Asia, formarea marelui lagăr al păcii și socialismului, au zdruncinat din temelie întregul sistem capitalist și au trezit popoarele lumii la lupta pentru libertate și o viață mai fericită. Realizările uriașe ale oamenilor sovietici în construirea comunismului și ale oamenilor muncii din țările de democrație populară în construirea socialismului, confirmă pe deplin justețea învățăturii marxist-leniniste despre rolul hotărîtor al maselor populare în dezvoltarea societății, despre rolul istoric al proletariatului în pentru desființarea exploatării omului lupta de către om și construirea societății noi socialiste, despre rolul conducător al partidului marxist-leninist în lupta clasei muncitoare. Partidul Muncitoresc Romîn — partid de tip nou, care se conduce în activitatea sa după învățătura marxist-leninistă, se situează în mod ferm pe pozițiile recunoașterii rolului hotărîtor al maselor populare în făurirea istoriei. De pe aceste poziții, partidul nostru respinge și combate teoriile idealiste care calomniază masele revoluționare și propovăduiesc cultul personalității.» El acordă în permanență o atenție deosebită strîngerii legăturilor sale cu masele promovînd cu consecvență în vitatea sa principiul muncii colective acuv principiul suprem al conducerii de partid. Respectarea acestui principiu asigură luarea celor mai juste măsuri și hotărîri de către organele de partid. Hotărîrile C.C. al Partidului nostru sînt în această privință un exemplu viu. Ele sînt rezultatul înțelepciunii colective a conducerii partidului, rodul muncii de generalizare a experienței pozitive a întregului partid, a experienței maselor de oameni ai muncii care construiesc socialismul. Acolo unde masele construiesc în mod conștient istoria ca și în țara noastră astăzi — rolul lor crește imens. Aceasta se manifestă cu deosebită putere în domeniile cele mai importante ale vieții economice, politice și culturale și îmbracă forme variate ca întrecerea socialistă, mișcarea inovatorilor și raționalizatorilor, participarea tot mai activă a maselor în activitatea organelor de stat, în opera de făurire a culturii noi, socialiste. O ilustrare vie a acestui fapt o constituie avîntul cu care masele populare din țara noastră realizează sarcinile trasate de partid și guvern, dobîndind în întrecerea socialistă noi și noi rezultate în cinstea celui de al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Romîn. In lupta pentru îndeplinirea primului nostru, plan cincinal oamenii muncii din cele mai importante ramuri industriale ca : industrie petroliferă, a gazului metan, minereului de fier, minereurilor neferoase, construcțiilor de mașini și a prelucrării metalelor, chimică, electrotehnică, poligrafică, exploatării și industrializării lemnului etc.; au depășit de mult sarcinile de plan și lucrează în contul celui de al II-lea cincinal In regiunea noastră 21 de întreprinderi au îndeplinit sarcinile de plan din ultimul an al cincinalului, iar în present lucrează în contul celui de-al doilea plan cincinal. Printre acestea se numără Schela I producție Moinești, I.M.S. „Ceahlăul” din orașul P. Neamț, „Comuna din Paris“, T.C.A.P. Bacău, „Proletarul” Bacău și altele. In fruntea luptei pentru îndeplinirea cincinalului sau situat comuniștii. Ei au fost îrtsuflețitorii maselor, prin exemplul lor personal ei au antrenat masele de muncitori la îndeplinirea înainte de termen a planului cincinal. Comuniști ca: brigadierul Ștefan Pătrașcu de la Oficiul turbobur Moinești care împreună cu brigada sa a dat în producție sonda nr. 926 cu 29 zile înainte de termen, Gheorghe Buzatu de la mina Rafira și Neculai Ferchiu de la mina Asău care lucrează in contul anului 1956 sau oameni educați de partid ca: minerul Pașca Gavrilă care lucrează la străpungerea tunelului Hidrocentralei „V. I. Lenin“—Bicaz. El a realizat pe luna octombrie 116 metri liniari la înaintarea in tunel, față de 73 m. liniari cît era planificat. însemnate succese au cucerit în anii democrației populare și oamenii muncii din agricultură. Convinși de avantajele lucrării în comun a pămîntului, cu mijloace mecanizate, țăranii muncitori din regiunea Bacău, au constituit un număr de 146 gospodării agricole colective și întovărășiri. Crește an de an producția agricolă datorită aplicării metodelor înaintate agrotehnice. Producția medie obținută în anul 1955 de către gospodăriile agricole de stat este de 1.530 kg. grîu la hectar ; gospodăriile agricole colective au obținut o producție medie de 1.620 kg. grîu la hectar, iar întovărășirile au obținut o producție medie de 1.570 kg. grîu la hectar. La porumb în gospodăriile agricole colective s-a obținut o producție medie de 2.437 kg. la hectar iar în întovărășiri s-a obținut o producție medie de 2260 kg porumb la hectar. * Producții mari de cereale au obținut și țăranii muncitori cu gospodării individuale. Clasa noastră muncitoare conștientă și organizată, este strîns legată de masele largi ale celor ce muncesc prin lupta comună pentru construirea vieții noi socialiste în patria noastră. Baza acestei strînse legături o constituie comunitatea de interese a tuturor celor ce muncesc. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Romîn, clasa muncitoare din țara noastră a creat pe această bază o strînsă alianță cu țărănimea muncitoare. Alianța clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare s-a dovedit a fi în țara noastră o uriașă forță socială, care a izbutit să alunge pe capitaliști și moșieri de la putere, să instaureze puterea populară in frunte cu clasa muncitoare. Rolul conducător al clasei muncitoare în această alianță asigură victoria definitivă a socialismului asupra capitalismului. Dintr-un popor lipsit de drepturi, asuprit și exploatat de capitaliștii autohtoni și străini, poporul nostru a devenit pentru prima dată în istoria sa, cu adevărat liber, stăpîn pe soarta sa, constructor al unei vieți noi, fericite. II. Partidul — forța conducătoare a poporului Uriașele forțe ale maselor populare, nesecatul izvor al inițiativei creatoare poporului în lupta pentru lichidarea exaploatării omului de către om și construirea societății socialiste, pot fi valorificate numai sub conducerea încercatului partid al clasei muncitoare. Clasa muncitoare poate îndeplini rolul ei istoric pentru că are ca avangardă partidul ei marxist, care elaborează în mod științific programul, strategia și tactica luptei de clasă a proletariatului. Conducerea de către partid a acestei lupte, mărește forța clasei muncitoare și a maselor de oameni ai muncii. Moștenind cele mai bune tradiții de luptă ale poporului romîn pentru libertate, independență națională și progres social, Partidul Comunist din Romînia, s-a născut în locul marilor bătălii de clasă din anii 1918-1920, în focul avîntului revoluționar produs în țara noastră în urma victoriei Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. El s-a născut și s-a călit in lupta aprigă împotriva reformismului și oportunismului, în lupta împotriva tuturor partidelor și curentelor burgheze și mic-burgheze, dușmane clasei muncitoare și întregului popor muncitor. Crearea Partidului Comunist din Romînia a constituit o victorie istorică a leninismului împotriva oportunismului și reformismului în mișcarea muncitorească din Romînia. De la crearea sa, Partidul Comunist din Romînia înfruntînd teroarea regimului burghezo-moșieresc a fost singurul partid care a chemat și organizat pe oamenii muncii în lupta împotriva regimului de asuprire și exploatare, pentru apărarea intereselor poporului. In această luptă eroică și-au sacrificat viața și libertatea mulți comuniști cei mai buni fii ai clasei muncitoare. Lupta dusă de P.C.R. pentru apărarea intereselor oamenilor muncii s-a împletit cu o luptă necruțătoare împotriva elementelor oportuniste, a social-democrației de dreapta, care constituia principalul sprijin al burgheziei în rîndurile clasei muncitoare pe de o parte și partidelor „istorice” „țărănist și împotriva liberal”, partide de bază ale burgheziei și moșierimii pe de altă parte. Sub conducerea P.C.R., clasa muncitoare din țara noastră a înscris pagini glorioase în istoria poporului nostru. Luptele desfășurate de minerii din Valea Jiului în 1929, ale muncitorilor ceferiști de la Grivița în 1933, lupta împotriva fascismului, greva de la fabrica de postav Buhuși care a durat 6-7 săptămîni, greva de la fabrica Filderman din Bacău din 1938, lupta dusă împotriva regimului antonescian și a războiului criminal antisovietic, toate acestea sînt rezultatul muncii ideologice și organizatorice inițiată și condusă efectiv de Partidul Comunist din Romînia, care s-a dovedit a fi unica forță capabilă să mobilizeze poporul la luptă împotriva regimului burghezo-moșieresc. Folosind condițiile favorabile create de ofensiva victorioasă a glorioasei armate sovietice care a intrat ca eliberatoare pe teritoriul țării noastre, forțele patriotice sprijinite de masa poporului organizate și conduse de P.C.R. au organizat insurecția armată răsturnînd guvernul fascist. Datorită muncii depuse de partid în rîndurile armatei insurecția populară s-a împletit cu acțiunea forțelor patriotice din armată, acțiune în urma căreia întreaga armată română a întors armele împotriva trupelor hitleriste chiar din prima zi a răsturnării dictaturii fasciste. In perioada de după 23 August 1944, programul elaborat de partid a fost îmbrățișat de imensa majoritate a poporului nostru pentru că acest program corespundea intereselor sale. Acest program prevedea aducerea la cîrma țării a unui guvern care să reprezinte interesele maselor largi populare, capabil să mobilizeze toate resursele pentru sprijinirea războiului antihitlerist, care să expropieze pe moșieri și să împartă pămînt țăranilor fără pămînt sau cu pămînt puțin, să înfăptuiască democratizarea țării etc. Aceasta explică de ce sute de mii .de muncitori și țărani au participat activ la lupta pentru răsturnarea guvernului Rădescu și la înfăptuirea tuturor transformărilor revoluționare care au urmat Lupta maselor populare conduse de partid a dus la instaurarea în țara noastră a regimului democrat-popular în care puterea aparține celor ce muncesc. După doborîrea monarhiei și cucerirea deplină a puterii de stat de către clasa muncitoare în alianță cu țărănimea muncitoare poporul nostru muncitor condus de partid a trecut la înfăptuirea operei de construire a socialismului în patria noastră. Realizările obținute în construirea socialismului în Republica Populară Romînă sînt rezultatul traducerii în viață a politicii partidului clasei muncitoare. Această politică este baza vitală a regimului nostru democrat-popular. Politica partidului este justă pentru câ ea se sprijină pe teoria marxist-leninistâ — singura teorie care și-a dovedit justețea practică — pentru că pornește de la legile obiective ale dezvoltării societății. Bazîndu-se pe teoria marxist-leninistă. W r 1 1 r