Steagul Roşu, decembrie 1957 (Anul 12, nr. 1512-1538)
1957-12-01 / nr. 1512
In anii regimului democrat-popular de la instaurarea căruia vom sărbători în curînd un deceniu, fața orașelor și satelor noastre a devenit de nerecunoscut. In locul maghernițelor și cocioabelor insalubre de odinioară din cartierele muncitorești se înalță astăzi blocuri moderne cu zeci de apartamente, cartiere întregi de locuințe construite cu ajutorul creditelor acordate de stat. In orășelul petroliștilor din Moinești — Lucăcești — alături de cele 20 blocuri clădite în acești ani, sunt în curs de construcție altele, așa cum ni se înfățișează in fotografie. Inițiativă lăudabilă Maistrul mecanic Teodor Timofte, de la întreprinderea economică locală „23 August“ din Piatra Neamț, este unul dintre cei mai buni raționalizatori și inovatori ai unității. Reducerea prețului de cost al transportului materialelor, pînă la gara de încărcare, aflată la o distanță mare de locul de producție, l-a preocupat îndelung pe acest vrednic maistru. Intr-una din zile, după ce analizase temeinic toate posibilitățile, a propus adaptarea unui motor K.D.-35, la un diferențial cu cutie de viteză I.A.R. de la un tractor cu motorul uzat și trecut pentru casare, în complexul de modificări cerute de adaptarea motorului R.D. la cutia de viteză I.A.R., maistrul cît și muncitorii Eugen Poli și Vasile Mihuț care i-au ajutat, au avut de întîmpinat ,multe greutăți, multe probleme de rezolvat. In cele din urmă, mașina a fost realizată. Aceasta asigură zilnic transportarea la gară, a unui număr de 14.000—15.000 bucăți de cărămizi, repede și economic. Economiile, anuale antecalculate se ridică la peste 200.000 lei. Pentru realizările obținute, constructorii ei vor fi recompensați de către întreprindere. Schimb de experiență la Piatra Neamț " In zilele de 29 și 30 noiembrie a. c., în orașul Piatra Neamț a avut loc un bogat schimb de experiență al muncii de prevederi sociale. La această consfătuire au participat reprezentanți din partea Ministerului Sănătății și Prevederilor Sociale, organelor de partid și de stat, șefi de oficii de prevederi sociale din diferite regiuni ale țării, precum și lucrători ai oficiilor de prevederi sociale din raioanele regiunii Bacău. Lucrările consfătuirii au fost conduse de către tovarășa Curpăn Cornelia, vicepreședintă a Sfatului popular regional Bacău. Cu acest prilej participanții la consfătuire au ascultat un referat prezentat de tov. Cojocaru Rozalia, șefa oficiului regional de prevederi sociale. De asemenea, în cadrul consfătuirii s-a mai prezentat un referat de către tov., Stela Rădulescu, șefa oficiului orășenesc de prevederi sociale Piatra Neamț. Ambele referate au scos, în evidentă importante, succese dobîndite în munca de prevederi sociale, precum și metodele de muncă folosite de lucrătorii oficiilor de prevederi sociale. In prima și a doua zi a consfătuirii participanții au vizitat căminul nr. 1 de bătrîni și au luat parte la activitatea practică a oficiului de prevederi feudale a orașului Piatra Neamț. Se construiește o școală nouă De curînd, în comuna Fildești, raionul Roman, a început construcția unui nou local de școală cu 7 săli de clasă,un laborator, 4 săli de recreație, camera pionierilor, cancelarii, camere pentru material didactic etc. Construcția se face prin autoimpunere, fondurile alocate fiind doar de 100.000 lei. Fabrica de țevi Roman a ajutat pe constructori cu țevi pentru pompa de apă. Acum se lucrează la turnarea temeliei. Toate muncile se fac voluntar. Țâțanii muncitori Bejan Marghita, Mihail M Ciobanu (Nagi), Giurgi M. F. Ciopanu, au cărat cîte 15 căruțe balastru. 1 La săparea temeliei au muncit cu rîvnă Mihai Iancu Hază, Istoc Anton și j Chelaru Mt. Anton. Trebuie, de asemenea, scoasă în evidență munca însuflețită a femeilor Barnaveta Dumitru, ILescu și Maria P. Farcaș. M. NEJELSCHI, coresp. f mm * ü m I *. I L. w-t * jí i©*va»MS!TAȚir| Dnpa primo ina ac cipcrimcntare a sistcnolni ac salarizare imbnnaiațu Sistemul îmbunătățit de salarizare corijează vechile greșeli, făcînd ca salariul, tarifar să devină elementul hotărîtor și stabil în cîștigul muncitorilor. Vechile salarii duceau la nivelarea cîștigului muncitorilor cu calificări diferite frînînd astfel cointeresarea în creșterea productivității muncii. La întreprinderea de foraj Moinești experimentarea sistemului îmbunătățit de salarizare a dus la un avînt general în muncă. Petroliști s-au convins că baza creșterii cîștigului lor o constituie sporirea continuă a productivității muncii. In octombrie, prima lună de experimentare, petroliștii s-au străduit să fie la înălțimea sarcinilor ce le-au stat în față. Activitatea lor prodigioasă s-a concretizat prin realizarea planului de producție în proporție de 102,7 la sută. De menționat e faptul că, spre deosebire de lunile anterioare, depășirea de plan s-a obținut lucrînd cu numărul de granițe-lună planificat. Numeroase brigăzi au înregistrat depășiri însemnate de plan. Intre acestea un loc de frunte l-au deținut brigăzile sondelor 1108, 26 Tescani, 1144, 2 Cucuieți, 3 Tescani, 347 Solonț, 9 Vîlcele care și-au îndeplinit planul între 110 și 145 la sută. Brigada sondei 1108 a înregistrat un timp neproductiv de numai 13,2 la sută, la reducerea timpului neproductiv pe întreprindere a contribuit faptul că orele de instrumentație au scăzut la jumătate în comparație cu luna anterioară. *Experimentarea a fost precedată de un întreg ansamblu de măsuri tehnico-organizatorice și de întărirea muncii politice de masă. In perioada de consultare, muncitorii au dezbătut pe larg instrucțiunile Ministerului privind sistemul îmbunătățit de salarizare. Ei au venit cu propuneri interesante cu caracter tehnico-organizatoric și au făcut observații prețioase referitoare la îmbunătățirea sistemului de salarizare. In elaborarea planului de măsuri organizatorice comisia pe întreprindere a ținut seamă în primul rînd de propunerile venite din mase. O atenție deosebită s-a acordat răspunsului privind modul de rezolvare al fiecărei propuneri. In ședințe și prin afișare la locurile de muncă, muncitorilor li s-au arătat ce se întîmplă cu propunerile lor. In acest scop cabinetul tehnic a organizat și ore de consultații. Pînă la 1 octombrie s-au înfăptuit 12 măsuri tehnico-organizatorice din plan. La începutul lunii octombrie — odată cu începerea experimentării — s-a organizat din nou ședințe pe brigăzi, pe schimburi și pe întreprindere. In cadrul lor, membrii comisiei au prelucrat rețelele tarifare, regulamentul de premiere, sistemul de plată în acord. Muncitorilor din brigăzile de foraj li s-a explicat pe larg cum vor lucra în acord, normele de foraj mecanic îmbunătățite, care este procentul de cîștig suplimentar la forajul sondelor de exploatare conform noului regulament etc. . După ce comisia și-a încheiat lucrările de încadrare, tabelele, cu încadrările nominale au fost afișate la fiecare loc de muncă. La comisie s-au înregistrat 53 contestații. Un număr de 16 din acestea au fost luate în considerație și rezolvate în mod favorabil. Celelalte n-au putut fi acceptate întrucît nu întruneau condițiile cerute de indicatoarele tarifare. Paralel cu acțiunea de încadrare, la comisie s-au primit noi propuneri de măsuri tehnico-organizatorice. Astfel planul inițial a fost completat cu 13 măsuri noi propuse de muncitori și s-a întocmit graficul de recuperare a sumelor cu care se suplimentează fondul de salarii. Conducerea întreprinderii s-a străduit să creeze condiții favorabile aplicării regimului de foraj forțat. Astfel, noile locații de sondă au fost echipate cu instalații electrice cu 3 pompe U.83 în paralel, așa cum a fost sonda 1144, 25 Tescani, 1199, ceea ce dă posibilitatea să se obțină viteze mari de foraj. Pentru îmbunătățirea activității brigăzilor și întărirea disciplinei s-a elaborat un regulament care prevede tot ce trebuie să facă o brigadă de la începutul forajului sondei și pînă la sfîrșit, în vederea introducerii regimului de foraj rapid. Măsurile luate și avîntul întrecerii socialiste au făcut ca în luna octombrie la forajul de exploatare normele să se realizeze în proporție de 112,36 la sută, iar la lucrările de montaj în proporție de 134 la sută. Sistemul îmbunătățit de salarizare a dus la creșterea salariului mediu pe întreprindere. Astfel în luna octombrie salariul mediu a fost de 1101,45 lei, față de 859 lei pe septembrie (luna anterioară experimentării), ceea ce reprezintă o creștere de 28,2 la sută. Sondorul șef Ion Petre din brigada sondei 5 Pietricica, a cîștigat în luna octombrie 2031 lei. Această sumă se compune din: salariul tarifar 1439 lei, ore de noapte 42 lei, cîștig suplimentar 334 lei, șantier greu 216 lei. După vechiul sistem de salarizare pentru aceeași muncă ar fi cîștigat numai 1433 lei. Suma se compunea din : salariul tarifar 807 lei, ore de noapte 24 lei, cîștig suplimentar 360 lei și spor de șantier greu 239 lei. De aici rezultă că salariul sondorului Ion Petre a crescut cu 42,3 la sută. Dacă analizăm însă totalul salariilor ridicate de întreaga brigadă de la sonda 5 Pietricica, comparativ cu cîștigul care ar fi revenit brigăzii după vechiul sistem obținem următoarele sume: 25.339 lei — după vechiul sistem de salarizare — și 32.082 lei după sistemul de salarizare îmbunătățit. Din aceste sume, salariul tarifar înainte reprezenta 13.987 lei (deci aproximativ jumătate) și 22.737 lei în prezent — deci aproximativ 70 la sută. Creșterea totalului salariilor primite de brigadă este de circa 29 la sută. Acesta este un exemplu care reflectă salarizarea privind munca în acord. Muncitorii care lucrează în regie cu premii au obținut și ei o creștere a salariului. Iată un exemplu: tov. Gh. flamel lucrînd cu toolmen, după vechea salarizare avea încadrarea de 1/7 cu 2,79 lei pe oră, avînd un salariu tarifar de 558 lei. După experimentare el a fost încadrat în categoria 1/6 cu 3,70 lei pe oră primind un salariu tarifar de 740 lei. Deși încadrarea a scăzut cu o categorie tarifară, salariul e mai mare cu 182 lei. Din exemplele arătate, (care sînt luate la întîmplare), reiese concludent avantajele pe care le au petroliștii prin aplicarea sistemului îmbunătățit de salarizare. Răspunzînd grijii pe care o poartă partidul pentru ridicarea standardului de viață, ei își intensifică eforturile pentru a spori continuu productivitatea muncii, pentru a micșora prețul de cost pe metru forat. C. ANDREESCU Lucrează în contul anului viitor întreprinderile regionale de producție de pe lîngă Uniunea regională a cooperativelor de consum Bacău își aduc importanta lor contribuție la aprovizionarea populației cu bunuri, de larg consum. Una dintre aceste întreprinderi care s-a dovedit a fi fruntașă în acest an este Iprodregiocoop Tg. Ocna. Harnicul colectiv de muncă al acestei unități și-a îndeplinit sarcinile anuale de plan cu 4 luni înainte de termen. Astfel, începînd cu 1 septembrie a. c. Iprodregiocoop Tg. Ocna produce bunuri de larg consum în contul anului 1958, întreprinderea respectivă are 14 secții de producție: secții de tîmplărie, dogărie-butnărie, o secție metalurgică și una pentru fabricarea lăzilor. în secțiile de tîmplărie se lucrează : garnituri de bucătărie, camere studio, bănci școlare, mobilier pentru restaurante și instituții etc. O remarcabilă activitate desfășoară muncitorii fabricii de lăzi din orașul Tg. Ocna. Aici se construiesc lăzi de diferite tipuri. Până la 1 noiembrie colectivul acestei fabrici a produs printre altele un număr de 75.000 lăzi de tip olandez, folosite la exportul fructelor. Printre fruntașii în producție de la fabrica de lăzi se numără utemistele: Dorina Antal, Virginia Bejenaru, Maria Ivancenco, precum și Dumitru Munteanu, secretar al organizației de bază U.T.M. Succese deosebite în muncă obțin și muncitorii secției tîmplărie din orașul Tg. Ocna. Atenția colectivului de muncă al acestei secții este îndreptată îndeosebi asupra producției de mobilă. Cifrele arată că în primele 10 luni ale anului în curs au fost puse în vînzare 84 garnituri de bucătărie și 78 camere studio, de bună calitate. Secția tîmplărie din orașul Tg. Ocna are mulți fruntași în producție. Printre aceștia sunt tîmplarii: Iosif Benedic, Manole Vidizone, Ștefan Bista și Hela Andrei care își depășesc sarcinile lunare de plan în medie cu 50 la sută. Pentru hărnicia lor, mărturisită de altfel de importantele realizări în muncă, acești tîmplari au primit insigna de fruntaș în producție. ★ Rezultatele înregistrate de Sprodregiocoop Tg. Ocna sînt lăudabile. Colectivul acestei unități este hotărît să obțină noi și noi succese. Pentru acest lucru însă, Sfatul popular raional Tg. Ocna ar trebui să-i acorde un sprijin mai substanțial. T. J. In cinstea zilei de 30 Decembrie Colectivul de conducere al căminului cultural din comuna Dragomirești, raionul Piatra Neamț, a luat inițiativa să se țină un ciclu de 4 conferințe cu subiecte din istoria patriei. Prima conferință a fost ținută de curînd și a tratat un subiect foarte interesant: „Cei mai vechi locuitori ai pămîntului patriei noastre". Pentru a fi mai bine înțeleasă, s-a organizat ,o mică expoziție de vase vechi, unelte de muncă din piatră și os, monede romane etc. Expunerea tovarășului Zamosteanu Mihai, muzeograf principal la Muzeul arheologic din Piatra Neamț a fost ascultată cu um interes de cei peste 100 țărani muncitori care au participat la conferință. TRAIAN CICOARE, coresp. Realizări din autoimpunere Zilele acestea, Școala de 7 ani din Comuna Tazlău a fost mutată într-un nou local construit prin autoimpunere. Noua școală are săli mari, luminoase și călduroase. La realizarea construcției, sătenii au fost ajutați de U.I.S. Tazlău și Ocolul silvic Tazlău. R. DANAILĂ, coreso. I PE DRUMUL COOPERATIVIZĂRII COMPLETE A TUTUROR SATELOR DIN COMUNA IIN COMUNA PARAVA Prima zi de activitate a echipelor de agitatori Comuna Parava face parte din raionul Adjud care înaintează cu pași repezi pe drumul cooperativizării complete. Cu sprijinul comitetului raional de partid și al sfatului popular raional, organele de partid și de stat locale au pornit o susținută muncă politică de masă pentru lămurirea țăranilor muncitori de a se înscrie cu toții și cu tot pămîntul comasabil în întovărășire. Cele două echipe de agitatori formate din cîte 10—12 tovarăși, atît din activiștii locali și întovărășiți fruntași, cît și din activiști trimiși de la raion, într-o singură zi (27 noiembrie) au lămurit 28 de familii care, făcînd cereri pentru tot pămîntul comasabil, au adus în întovărășire suprafața de 32,61 hectare. Echipele de agitatori merg din casă în casă lămurind cu răbdare țăranii muncitori de avantajele muncii în comun. La cei care n-a ajuns ziarul, se citește cu ei chemarea țăranilor muncitori din Homocea, care au cooperativizat complet comuna încă de acum cîteva luni. Agitatorul le explică și lămuresc anumite probleme din statutul întovărășirii agricole și astfel, toate cele 28 de familii au făcut cereri pe loc. Printre acei care au semnat cereri momentan și pentru tot pămîntul se numără : Maria Ion Lepădatu, în vîrstă de 70 de ani (cu 1 hectar și jumătate), Avei I. Vasile (2,06 hectare), Ion Iordache Gheorghe (1,32 hectare), N. Sfîntu (1,29 hectare), Munteanu Gh. Gheorghe, Ichim Nicolae și alții. Cînd echipa de agitatori s-a oprit la poarta sa, tovarășul Ochiuloan încă nu se hotărîse să facă cerere. — Ce să fac ? Să mai am în înscrierea... ? Nu ! — își zise în sinea lui. Cuvîntul dat trebuie respectat. Promisese cu cîteva zile înainte că se înscrie la întovărășire cu tot pămîntul. Și acum sosise timpul. Astfel tovarășul Ochiulean a semnat cererea pentru toată suprafața de teren comasabil (1.38 hectare). Sînt și cazuri, însă acestea-s foarte rare, cînd unii cetățeni, cu toate că viața se-a dovedit și le dovedește zi de zi că numai munca pămîntului în comun, cu mijloace mecanizate se poate aduce belșugul, nu țin cont de acest adevăr și nu vor s-o rupă odată pentru totdeauna cu felul învechit de lucru a ogorului. Așa, de pildă, echipa de agitatori a întîlnit în acea zi și pe Manea Gheorghe Jenică și pe Spătaru Ion care parcă s-au sfătuit să se încăpățîneze. Cu tot îndemnul copiilor lor, care au insistat să facă cereri, nu s-au hotărît. Au ținut morțiș, nu sî nu intrăm în întovărășire. Dar vorba mătușii Maria Lepădatu, care s-a înscris cu tot pămîntul: „cine rămîne de căruță trebuie să fugă apoi după ea ca s-o ajungă“. Așa că, tovarășii Manea, Spătaru și alții ca ei ar putea să ia exemplu nu mai departe decît de la această bătrînică de peste 70 de ani și să nu rămînă de căruță. P. CIOBĂNITĂ’ Calea belșugului și bunăstării Sînt membrui în întovărășirea agricolă „9 Mai" din Ploscuțeni, care a luat ființă acum 5 ani. Vă mărturisesc sincer că la început n-am înțeles cuvîntul tovarășilor care mă povățuiau să părăsesc calea învechită de muncă a pămîntului în sectorul individual. Dar recoltele la întovărășire au fost îmbelșugate, iar ale mele slabe. Lucrul acesta, firește, mi-a dat de gîndit, apoi am trecut în întovărășire. Nu cu tot pămîntul, de ce să nu spun drept. Voiam să mă conving deplin de avantajele muncii în sectorul socialist al agriculturii. Și m-am convins cu tărie. Recolta de anul acesta a fost aproape dublă față de sectorul individual, iar eforturile depuse de mine și familia mea au fost mai mici ca atunci cînd lucram de unul singur. Pe ogorul întovărășirii a arat tractorul, a semănat semănătoarea, a recoltat combina. Urmind cuvîntul partidului, mi s-a ușurat truda pentru o viață mai bună. Pe două hectare semănate cu sămînță selecționată, după regulile științei agrotehnice am obținut 4.800 kg. grîu. Numai de pe o jumătate de hectar am obținut o producție de 1.200 kg. porumb, în vreme ce aceeași cantitate fusese obținută în sectorul individual de pe 1 hectar întreg. Dovezi mai puternice pentru superioritatea muncii în întovărășire nu există, așa că, zilele acestea, răspunzînd chemării țăranilor muncitori întovărășiți de la Homocea pentru cooperativizarea completă a tuturor satelor comunei, mi-am trecut și ultimul petic de pămînt în întovărășire, convins fiind deplin că aceasta este calea belșugului și a bunăstării. Ascultînd, înțelegînd și uimind cuvîntul partidului, n-am avut de regretat nici o clipă ci, dimpotrivă, mi-am îndestulat casa. De aceea chem pe toți consătenii mei și pe țăranii muncitori din alte părți, care-și mai lucrează încă pămîntul în afara întovărășirii să pășească cu toată încrederea pe calea pe care familia mea, ca și cele peste 400 de familii din comuna Ploscuțeni, am pășit, uimind învățătura partidului, VASILE GH. FLOREA membru al întovărășirii „9 Mai“ din Ploscuțeni, raionul Adjud La Arhanghelsc a fost observată o auroră polară excepțională ARHANGHELSC 30 (Agerpres). = TASS anunță: In noaptea spre 27 noiembrie la Arhanghelsc, la 65 grade latitudine nordică, s-a observat o auroră polară excepțională în ceea ce privește strălucirea și culoarea, încă seara deasupra orașului apăruseră lumini roșietice care au căpătat mai tîrziu o strălucire deosebită. Cercetătorii științifici de la stația meteorologică din Delta Dvinei de nord, care efectuează cercetări conform programului A.G.I., au declarat că de mai multe decenii nu s-au mai observat în această regiune aurore polare atît de intense. Aurora de la 27 noiembrie s-a deosebit de aurorele obișnuite prin forma ei originală — arcurile iradiate emanau de la coroană. In U.R.S.S. a fost realizat cel mai precis ceasornic din lume MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS anunță: La Institutul de Fizică al Academiei de Științe a U.R.S.S. a fost realizat cel mai precis ceasornic din lume. Rămînerea în urmă anuală a acestui ceasornic nu depășește o zecime dintr-o milionime de secundă. El este cu mult mai precis decît cunoscutul ceasornic cu cesiu din S.U.A. și are dimensiuni cu mult mai mici decît orologiul astronomic de cuarț. La baza noului ceasornic, așa-zis molecular, stă un generator special de impulsii electromagnetice de înaltă frecvență. El poate produce pînă la 240 miliarde oscilații pe secundă. Dar o asemenea precizie de citire a timpului nu constituie o limită pentru el. „Ceasornicul molecular, constituie un hibrid sui generis al radiotehnicii și fizicii cuantice“ — a declarat unui corespondent al Agenției TASS, prof Alecsander Prohorov. Noul aparat, a adăugat prof. Prohorov, deschide imense posibilități nu numai pentru serviciul orei, ci și pentru dezvoltarea altor multor ramuri ale științei și tehnicii. Ceasornicul molecular va permite rezolvarea numeroaselor probleme de cosmogonie, geofizică și automatică. Cu ajutorul lui va putea fi dezlegată una din enigmele naturii — variațiile de scurtă durată ale vitezei de rotație a pămîntului în jurul axei sale. Totodată se va putea măsura cu o precizie de un centimetru deplasarea materialelor terestre. A 7-a întovărășire agricolă în comuna Fătăcîni! Zilele trecute, în satul Afumați din comuna Fătăciuni, raionul Zeletin, 17 familii de țărani muncitori au luat hotărîrea de a-și uni bucățile de pămînt într-o tarla întinsă, inaugurînd o întovărășire agricolă, căreia i-au pus numele „30 Decembrie“. Aceasta este a 7-a întovărășire agricolă din comună. In consiliul de conducere au fost aleși oameni destoinici și pricepuți ca : Traian Cartaș, Rodica Moraru și Stoica Chiriac. In momentul de față, în fiecare sat din comuna Fătăciuni există cîte o întovărășire agricolă. La crearea noii întovărășiri, cu mult sîrg au muncit Gheorghe Blănaru, vicepreședinte al sfatului popular comunal și Ion Munteanu, secretarul organizației de bază. I. GH. CÂRNARU, coresp. Cadrele didactice în sprijinul transformării socialiste a agriculturii Ziarul nostru a publicat într-unul din numerele trecute vestea că și comuna Boghești din raionul Zeletin se găsește pe calea cooperativizării complete. Peste 90 la sută din numărul țăranilor muncitori sînt înscriși în întovărășirile agricole existente. Un asemenea succes se datorește în bună măsură faptului că în satele comunei s-a desfășurat o intensă muncă de îndrumare a țăranilor muncitori, convingîndu-i să pășească în număr cît mai mare pe drumul agriculturii socialiste. Alături de comuniști, deputați și întovărășiți fruntași, cadrele didactice din comună au adus o contribuție serioasă la grăbirea transformării socialiste a agriculturii. Majoritatea învățătorilor din această comună au făcut parte din echipele de agitatori care mergeau din casă în casă, spre a lămuri pe cetățeni de avantajele muncii în comun. De asemenea, au popularizat pe scară largă chemarea întovărășiților din Gălești, adresată tuturor țăranilor muncitori din raionul Zeletin. Trebuie scos în evidență faptul că învățătorii din sat care au pămînt, cum ar fi: Gheorghe Barbărasă, Gheorghe Țarălungă s-au trecut cu toată suprafața de teren în întovărășirile existente, constituind ei înșiși un exemplu demn de urmat pentru ceilalți oameni din sat. Terminîndu-se cooperativizarea agriculturii în satele respective, o parte din învățători au mers în satele vecine, spre a contribui la completa cooperativizare a agriculturii comunei. In aceasta privința merită să fie scoasă în evidență activitatea rodnică depusă de învățătorul Gheorghe Barbărașă. La căminul cultural, în cadrul miercurilor agrotehnice de masă, învățătorii din Boghești au dus o susținută campanie de popularizare a succeselor dobîndite de întovărășiți, dovedind prin exemple concrete luate din viața comunei superioritatea agriculturii socialiste față de cea individuală. Alături de celelalte forțe existente în comună, cadrele didactice din Boghești depun eforturi susținute, pentru ca în cel mai scurt timp agricultura comunei să fie în întregime cooperativizată. M. AVRAM Cum va funcționa primul spărgător de gheață atomic din lume MOSCOVA 30 (Agerpres). La primul spărgător de gheață atomic din lume — „Lenin" — fochiștii vor fi înlocuiți prin specialiști și tehnicieni. Aceștia vor urmări aparatele și vor regla procesele desfășurate în reactor. Spărgătorul de gheață în curs de construcție este cel mai mare din lume. Lungimea lui este de 134 metri, lățimea maximă — 27,6 metri, deplasamentul — 16.000 tone, pescajul — 9,2 metri. Înălțimea este egală cu a unei case de 5-6 etaje. Avînd o putere de 44.000 c.p., spărgătorul de gheață atomic va putea străbate straturi de gheață groase de peste 2 metri. El va putea naviga timp de peste un an fără a-și completa stocul de combustibil. In apă fără gheață, spărgătorul de gheață „Lenin“ va dezvolta o viteză de pînă la 32 km. pe oră. Energia termică generată în reactor transformă apa în abur de înaltă presiune care acționează în turbogenerator. Curentul electric obținut alimentează trei puternice electromotoare care acționează arborii navali. Pentru înzestrarea energetică a spărgătorului de gheață vor fi necesare peste 500 electromotoare de diferite puteri și peste 300 km. de cablu. Comanda de la distanță a mecanismelor va fi aplicată pe scară largă la spărgătorul de gheață. Situația din Ifni RABAT 30 (Agerpres). Liniștea nu a fost încă restabilită pe teritoriul Ifni unde la 29 noiembrie aviația spaniolă a continuat bombardamentele în special asupra zonei de sud-est a teritoriului satelor Tilluin și Abuda. Agenția France Presse relatează că autoritățile spaniole trimit noi întăriri în Ifni. Acțiuni împotriva politicii agresive a N.A.T.O. BERLIN 30 (Agerpres). — ADN anunță: Intr-o scrisoare adresată la 28 noiembrie comitetelor pentru pace din țările NATO, Consiliul german al luptătorilor pentru pace asigură popoarele din aceste țari de sprijinul deplin pe care acest comitet îl acordă în lupta lor împotriva politicii agresive a NATO. In același timp în scrisoare se face un apel către oamenii de bună credință din statele membre ale NATO, cerîndu-li-se să protesteze împreună împotriva planurilor NATO și să ceară sprijinul parlamentarilor din statele care fac parte din acest pact agresiv. 1