Steagul Roşu, martie 1959 (Anul 14, nr. 1897-1922)
1959-03-01 / nr. 1897
Pag. 2-ä S T E AG UE ROíU In scopul popularizării rezultatelor remarcabile obținute de fruntașii recoltelor bogate la cultura lorii-soarelui, sfeclă de zahăr, legume și zarzavaturi continuăm să publicăm in această pagină cuvintări întregi și un rezumat ale altor delegați, aspecte din timpul consfătuirii, grafice și alte materiale legate de acest eveniment important din viața regiunii noastre. Pentru o producție sporită de floarea-soarelui, ioooooooooooooooooooooooooooooooocoooooooooooooooooooooooiKXx^ooooooooooo^ooooooooooooooooooooi 00 000000 ooooooo<xx>ooooooocooo<x>oo<x>oooooo<xx><xxxxxx>-<x>o<>o OOOOOOOOOOOOo<. sfeclă de zahăr, legum In numărul precedent al ziarului nostru a fost publicată CHEMAREA CONSFĂTUIRII FRUNTAȘILOR RECOLTELOR BOGATE LA CULTURILE DE FLOAREA-SOARELUI, SFECLA DE ZAHAR, LEGUME ȘI ZARZAVATURI DIN REGIUNEA BACĂU, precum și alte materiale prezentate și cuvintări ale delegaților participanți la consfătuire. Cultura legumelor în centrul atenției gospodăriei noastre Cuvîntul tovarășului Vasile Zaiț agronom de la I.A.S. Secueni-Roman In gospodăria agricolă de stat Secueni, raionul Roman, cultura legumelor și în special semincerii legumicoli, ocupă un loc deosebit de important. Ele se întind pe o suprafață de 360 hectare. Din acest sector unitatea noastră a realizat beneficii mari datorită faptului că noi am reușit să adunăm de pe fiecare hectar recolte bogate. Astfel, în cursul anului trecut am recoltat cîte 20—30.000 kg. morcovi, 50.000 kg. varză, precum și recolte bogate la celelalte culturi legumicole. Aceste succese se datoresc în bună măsură faptului că regulile agrotehnice au fost respectate, că am aplicat metode înaintate de muncă, că am folosit la maximum mijloacele mecanizate, reușind astfel să facem lucrările agricole să Vreme și să facem economie de forță de muncă. O grijă deosebită a fost acordată folosirii îngrășămintelor chimice și irigării legumelor, ori de cîte ori a fost nevoie. Pentru producerea de legume cît mai timpurii, noi am semănat unele legume cum ar fi: salata, morcovul, pătrunjelul încă din toamnă. In primăvara aceasta au avut suficientă umezeală, au pornit-o mai repede în vegetație, fapt ce a determinat ca ele sa poată fi recoltate cît mai devreme. Folosirea chibzuită a terenului constituit pentru noi de asemenea o a problemă deosebit de importantă. In această privință vreau să arăt că de pe același loc am reușit să scoatem două recolte de legume pe an. Pentru aceasta am procedat în felul următor : în locul culturilor care se recoltează mai timpuriu cum ar fi spanacul, mazărea timpurie, am plantat varza de toamnă. Culturile intercalate, în gospodăria noastră au dat de asemenea rezultate bune. Este știut faptul că unele legume suferă pierderi în timpul păstrării. Pentru a înlătura acest neajuns, noi am luat unele măsuri care să ducă la micșorarea pierderilor. Așa, bunăoară, cultura morcovului destinată producerii de semințe, nu se mai recoltează toamna, ci se lasă pe cîmp. Ea se acoperă cu paie și alte resturi. In acest fel rădăcinile de morcov se păstrează în condițiuni foarte bune. Pentru a înlătura într-o măsură tot mai mare pierderile la ceapă vom proceda la uscarea acesteia pe cale artificială. In acest scop vom construi, începînd din acest an un cuptor special pentru uscare. Se știe1 că legumele sînt culturi care cer un volum sporit de brațe de muncă. Tocmai din această cauză mecanizarea lucrărilor agricole devine mai necesară. In gospodăria noastră, acestei probleme i se acordă toata atenția, astfel, ca muncile să fie făcute într-un timp scurt și totodată cu un număr mai mic de brațe de muncă. Tratarea semințelor de legume cu îngrășăminte bacteriene, constituie de asemenea o lucrare tot atît de importantă căreia sîntem hotărîți să-i acordăm o grijă deosebită. Noi sîntem convinși că făcînd la vreme muncile agricole, apuicînd metode înaintate de lucru, vom obține recolte tot mai mari, contribuind prin aceasta la sporirea fondului central al statului, la o mai bună aprovizionare a oamenilor muncii cu legume și zarzavaturi. Cifre și fapte ...Avem mari posibilități pentru a obține în condițiile din regiunea noastră recolte bogate de sfeclă de zahăr, floarea-soarelui și legume. O " dovedesc" aceasta producțiile obținute de unele G.A.C. și întovărășiri agricole din regiune. g Anul trecut, gospodăria agricolă colectivă „Zorile socialismului" din Săucești a obținut ca urmare a aplicării regulilor agrotehnice și folosirii semințelor din soiul Vintik o producție record pe regiune: 2.485 kg. la hectar. Colectiviștii din Godinești, raionul Zeletin au obținut în anul 1958, o producție de peste 22.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar. Pentru recolta predată, gospodăria a realizat un beneficiu de 74.314 lei. In afară de aceasta a mai primit 2.064 kg. zahăr și 72.250 kg. borhot. gg Cooperativa agricolă de producție din Trifești, raionul Roman a recoltat de pe fiecare hectar cultivat cu sfeclă de zahăr o producție medie de 33.800 kg. gg. Lucrînd pămîntul cu tractoarele S.M.T.-ului, îngrijind cu atenție cultura florii-soarelui, întovărășită din Buzați, raionul Tg. Neamț au obținut cîte 1.400 kg. la hectar. și Producția medie de floarea-soarelui obținută de gospodăria agricolă colectivă din Răcăciuni, raionul Bacău, de pe cele 10 hectare, a fost in anul trecut de 2.310 kg. la hectar. De pe o suprafață de 43 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr, membrii întovărășirii „7 Noiembrie“ din Secueni au recoltat în medie 18.000 kg. la hectar. Igj G.A.C. Dochia, raionul Piatra Neamț a realizat in anul 1958 din valorificarea produselor legumicole suma de 295.000 lei, ceea ce reprezintă 40 la sută din veniturile in bani dobindite. "" FRUNTAȘI Aplicînd regulile științei agrotehnice, colectiviștii au obținut însemnate cantități de legume și zarzavaturi timpurii care le-au adus venituri mari. Dintre cantitățile de produse leguminoase valorificate cu statul putem menționa: 20 tone roșii, 42 tone ardei, 35 tone varză etc. CONSTANTIN BUTNARI, membru al cooperativei agricole de producție Trifești — Roman. Cu sprijinul mecanizatorilor de la S.M.T. care au executat lucrări de bună calitate și la timp, cooperativa agricolă de producție a cultivat anul trecut 10 hectare cu sfeclă de zahăr și 4 hectare cu floarea-soarelui. Irigînd o mare parte din suprafața cultivată, au recoltat în medie la hectar o producție de 33.800 kg. sfeclă de zahăr, iar la floarea-soarelui peste 1.600 kg. Sprijinind îndeaproape pe colectiviști pentru a obține recolte bogate, de pe cele 3 hectare cultivate cu ceapă anul trecut, gospodăria colectivă a obținut în medie pe fiecare hectar peste 22.000 kg. ceapă. Luptînd pentru sporirea producției agricole la hectar, colectiviștii din Corbița au obținut anul trecut de pe cele 6 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr o producție de aproape 30.000 kg. la hectar, iar de pe cele 8 hectare cultivate cu floarea-soarelui au scos o producție de aproape 2.000 kg. la hectar. In acest an s-au angajat, să sporească simțitor suprafața cultivată cu plante tehnice și în același timp să mărească producția la hectar. Muncind pămîntul după metodele agrotehnice, anul trecut cu tot timpul secetos, harnicii colectiviști din Godinești au obținut în medie la hectar o producție de peste 22.000 kg. sfeclă de zahăr. Anul acesta ei s-au angajat să dea o producție de peste 25.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar. Grădina de legume a adus colectiviștilor, în afară de produsele primite la ziua-muncă, importante venituri bănești. Acest lucru se datorește faptului că brigada legumicolă a depus eforturi sporite pentru creșterea producției la hectar. La roșii, colectiviștii au obținut o producție de peste 30.000 kg. la hectar. IOAN MELIME, brigadier legumicol la G.A.C. Dochia, raionul Piatra Neamț. GH. GINJU, inginer agronom de la G.A.C. „Drumul lui Lenin“-Țibucani, raionul Tg. Neamț. TACHE STAMATE, colectivist din G.A.C. Corbița. GH. HURMUZACHE, colectivist din G.A.C. Godinești, raionul Zeletin. NECULAI DRAGHICI, brigadier legumicol de la G.A.C. Chetriș, raionul Bacău. <► o Lucrînd după regulile agrotehnice, se pot obține legume timpurii și producții mari la hectar Cuvîntul tovarășului Pafalicev Anton, grădinar la Organizația economică raională Tg. Ocna Unii producători și lucrători din sectorul legumicol se împacă cu concepția că în regiunea noastră nu se pot obține roșii și alte legume timpurii. Aceștia, în loc să se străduiască să obțină aceste produse pe plan local, preferă chiar ei, cultivatori de legume și zarzavaturi, să cumpere roșii și alte legume timpurii de pe piața altor regiuni. Aceasta se aseamănă cu faptul ca și cum un croitor sau un cizmar bun ar da altuia să-i lucreze hainele sau pantofii necesari pentru el. Se pune întrebarea dacă se poate obține pe plan local cantități sporite de roșii și alte legume timpurii ? Succesele obținute de către fruntașii recoltelor bogate din rîndul colectiviștilor și întovărășiților, cît și de unii țărani individuali, dovedesc că este posibil și trebuie să se realizeze acest lucru de către toate unitățile agricole socialiste care au condiții prielnice și de către toți producătorii individuali de legume și zarzavaturi. Organizația economică „23 August“ Tg. Ocna unde lucrez ca grădinar, anul trecut ca de altfel și în ceilalți ani, nu numai că a obținut roșii foarte timpurii, dar a recoltat o producție locală record: 47.120 kg. roșii la ha. Pentru unii, acest lucru, este de mirare dar trebuie să spunem că știința agrotehnică sovietică, cea mai înaintată știință din lume, a dovedit însă că lucrînd, pămîntul în mod științific se pot produce 60—70.000 kg. roșii la ha. Am să explic pe scurt cum am reușit noi să scoatem recolte timpurii de roșii și alte legume și în același timp să obținem producții mari la ha. In afară de executarea arăturii adînci la 30—40 cm. și de îngrășarea solului cu însemnate cantități de gunoi de grajd (30—40 tone la ha.) și îngrășăminte chimice (250 kg. superfosfat și 50 kg. azotat de amoniu la ha), unitatea noastră a acordat o atenție deosebită pregătirii răsadurilor pentru toate plantele care nu se pot insămînța direct în cîmp. Cel mai tîrziu la sfîrșitul lunii februarie (în mod normal, la 15 februarie) facem semănatul în răsadnițe calde a semințelor de roșii, ardei, vinete și varză astfel ca pînă 5—10 mai, cînd trebuie făcută transla plantarea în grădină, răsadul să fie bine dezvoltat avînd flori sau chiar un început de fruct. Practica ne-a arătat că, cantitatea și calitatea recoltelor de legume pentru care se folosește răsadul, depinde în cea mai mare măsură de calitatea răsadului folosit, de aceea fiecare producător trebuie să acorde cea mai mare atenție pregătirii răsadului, începînd cu locul unde se așează răsadnițele (pentru a fi ferite de vînt și a primi de la soare cît mai multă lumină), să pregătească cu grijă să-i mînța și patul germinativ, și terminînd cu îngrijirea permanentă și a*’ tenta care trebuie dată răsadului în tot timpul vegetației (udat, aerisiți privit de buruieni, rănit, combaterea dăunătorilor etc.). A doua etapă importantă în obținerea recoltelor timpurii a producțiilor sporite la ha. este îngrijirea atentă ce trebuie făcută culturilor după ce au fost plantate în cîmp. In affară de executarea prașilelor și a udatului la timp, o atenție deosebită trebuie acordată combaterii dăunătorilor. De pildă împotriva manei, noi am stropit plantele de cîteva ori cu teamă bordeleză. Așa am procedat noi și vom proceda și pe viitor pentru a putea recolta producții sporite de roșii și legume timpurii la începutul lunii iulie și chiar mai devreme. . E drept că pentru cultivarea legumelor și zarzavaturilor se cer cheltuieli mai mari și mai multă munci# decît pentru celelalte culturi agricole, însă toate cheltuielile și munca depusă în plus sunt întotdeauna răsplătite cu prisosință de veniturile ce i se realizează prin valorificarea produselor. Statul acordă cultivatorilor de legume și zarzavaturi avantaje foarte importante, iar noi producătorii avem datoria patriotică de a dai pentru consumul populației cît mai multe legume și zarzavaturi. ' . Cn fiTind floarea-soarelui se asigurăm venituri sporite Cuvîntul tovarășului Ștefănescu Aurel din satul Soci, comuna Ștefan cel Mare *— P. Neamț Deși anul trecut în tovărășirea noastră nu a cultivat cu floarea-soarelui decit 4 ha, ne-am convins din proprie experiență, și acest lucru a ieșit în mod evident și din consfătuirea noastră de astăzi, că prin cultivarea acestei plante tehnice cît și a sfeclei de zahăr și a plantelor leguminoase, ne asigurăm venituri sporite și în același timp contribuim la aprovizionarea populației cu mai mult ulei, zahăr, legume și zarzavaturi. N-am putut să însămînțăm anul trecut mai multă floarea-soarelui din cauză că întovărășirea noastră deși avea 50 de membri, nu a lucrat în comun decît suprafața de 41 ha. teren arabil. Astăzi însă convingînduse pe deplin de superioritatea și avantajele muncii unite a pămîntului, întreg satul (89 familii) au intrat în întovărășire cu tot pămîntul *— 238 ha. Satul Soci este primul sat din comuna Ștefan cel Mare cu agricultura complet cooperativizată. Acest lucru este o urmare directă a muncii politico-organizatorice desfășurată de organizația de partid sub directa conducere a comitetului comunal și raional de partid, în acțiunea de trans frucfflâ 'dfecăi ede^oÁd^ dhjâeamhd mai muffle ißem/uw, fyMfm caddußu/oH, meu m/rfd 8400 ha. formare socialistă a agriculturii. Cooperativizarea agriculturii din satul nostru, ne permite să sporim producția agricolă la ha. prin lucrarea pămîntului în mod mecanizat cu mașinile S.M.T.-ului și prin aplicarea regulilor agrotehnice. De asemenea ne permite să extindem culturile care ne asigură cele mai mari venituri. Una din aceste culturi, așa cum s-a văzut este cultura de floarea-soarelui. în comuna noastră, ca de altfel în toată regiunea, această plantă are condiții prielnice de dezvoltare, atît ca sol cît și ca climă. De aceea adunarea generală a întovărășirii noastre, ținînd cont de indicațiile plenarei C. C. al P. M. R. din 26—28 noiembrie 1958 a stabilit ca în acest an să cultivăm cu floarea-soarelui suprafața de 22 ha. In ce privește producția obținută la ha anul trecut am obținut 1.800 kg. floarea-soarelui. Puteam însă obține o producție oarece sămînța folosită mai mare, dea fost din soiul Winimir, dacă nu am fi scăpat din vedere ceea ce a amintit un tovarăș în cuvîntul său, că în timp de secetă cum a fost vara trecută „O prășilă bună înlocuiește două ploi". Noi am făcut numai 3 prașile, pe cînd colectiviștii din Săucești și Răcăciuni ■— Bacău care au făcut 4 prașile, și bineînțeles, cu totul altele sînt posbilitățile de lucru ale pămîntului în G.A.C. față de întovărășirea agricolă au obținut primii cu 600 kg. și al doilea cu 500 kg. floarea-soarelui mai mult la ha. decît noi, în anul 1959 aplicînd regulile științei agrotehnice ne angajăm să obținem o producție de peste 2.000 kg. floareasoarelui la ha. Dat fiind prețurile avantajoase pe care le primim de la stat, pentru semințe de floarea-soarelui, noi am încheiat contract deocamdată pentru cantitatea de 22.000 kg. După socotelile noastre pentru această cantitate livrată statului vom încasa suma de 57.860 lei, iar contra cost vom primi cantitatea de 1.200 litri ulei. La prima adunare generală însă, comitetul de conducere al întovărășirii va supune spre aprobarea adunării suplimentare a contractului de livrare către stat a de floarea-soarelui, deoarece semințelor numai prin valorificarea cu statul a întregului surplus de produse vegetale și animale ne putem asigura venituri sporite. De la această consfătuire, delegații întovărășirii noastre pleacă cu o serie de învățăminte foarte prețioase. In primul rînd ne-am dat seama de posibilitățile mari ce există în gospodăria colectivă față de întovărășirea agricolă de a spori continuu producția agricolă la ha. și a obține venituri mari. Sub conducerea organizației de partid, cu sprijinul organelor de stat locale, comitetul de conducere al întovărășirii noastre va desfășura o muncă politică susținută pentru transformarea întovărășirii în gospodărie agricolă colectivă, drumul cel mai bun, indicat de partid, pentru țăranii noștri muncitori. Avem deja un număr de 13 întovărășiți care au făcut cerere pentru a trece de la întovărășire la gospodăria agricolă colectivă. >•* întorcîndu-ne de la consfătuire vom duce muncă de lămurire în rîndul membrilor întovărășirii noastre pentru a suplimenta planul la cultura de floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, legume și zarzavaturi, de a lupta din toate puterile pentru sporirea producției agricole la ha. și a valorifica cu statul întreaga producție ce ne prisosește. Un aspect dintr-o pauză 11.000 ha. DIN IOO KG:SEMINȚE SOIUL VIZIME SE EXTRAG din iookg.seminte^ SOI COMUN SE EXTRAG ••• UN CLIȘEU: Un grup de participanți discutînd despre posibilitățile extinderii suprafețelor și sporirea producției la hectar, la culturile de floareasoarelui, sfeclă de zahăr, legume și zarzavaturi. Tov. Stan Gh., președintele G.A.C. Dochia, raionul Piatra Neamț (al doilea din dreapta), explică interlocutorilor săi cum au reușit colectiviștii din Dochia să obțină producții mari de legume și zarzavaturi. \ Kr. 1.89.73.viv'’ Printre alți numeroși fruntași în agricultură care au luat cuvîntul vorbind despre recoltele bogate pe care le-au cules anul trecut și metodele folosite de ei, au mai fost următorii: TOV. ION ACRIȘ MARIȚEI, preșerenul a fost în întregime arat din toamnă și îngrășat cu gunoi. Anul trecut au cultivat 10 ha. de sfeclă de zahăr și 12 ha. cu floareasoarelui de pe urma cărora au avut un venit de 83.000 lei. Anul acesta colectiviștii au hotărît să sporească cu încă 10 ha. cultura de sfeclă de zahăr și cu 13 ha. cultura de floareasoarelui. TOV. IOAN ENACHE, președintele G.A.C. din Săucești raionul Bacău. Recolta obținută de pe cele 10 ha, cultivate cu sfeclă de zahăr a fost de 22.000 kg. la ha., iar floarea-soarelui care a fost cultivată pe o suprafață de 7 ha. a dat o recoltă de 2.485 kg. la ha. Veniturile însemnate pe care le-a avut gospodăria din valorificarea acestor produse au fost frumoase, și acest fapt a încurajat pe colectiviști să sporească suprafețele ocupate cu aceste culturi. In primăvara acestui an, se vor semăna cu sfeclă de zahăr 14 ha. în loc de 10 ha. și 10 ha. cu floarea-soarelui în loc de 7 ha. De asemenea suprafața destinată culturii legumelor va crește cu 2 ha., față de anul trecut. Cu prilejul adunării generale care a aprobat planul de producție pe anul 1959, colectiviștii din Săucești s-au angajat să muncească cu rîvnă, pentru a obține o recoltă de 25.000 kg. sfeclă de zahăr la ha., iar la floartea-soarelui să realizeze cel puțin aceeași producție la ha. ca în anul 1958." " TOV. AURELEȘANU a vorbit di partea gospodăriei agricole colective din Păstrăveni. Anul trecut timpul a fost secetos, dar datorită faptului că terenurile gospodăriei au fost lucrate cu pricepere, respectîndu-se regulile indicate de știința agrotehnică, recoltele au fost mulțumitoare. La floarea-soarelui s-a realizat o producție de 1.800 kg. semințe la ha. Pentru anul acesta ei vor insămînța 20 ha.în loc de 15 ha, și vor lucra așa fel spre a obține o recoltă de 2.000 kg. la ha. De asemenea colectiviștii din Păstrăveni au încheiat contract pentru a livra statului cantitatea de 40 tone semințe de floarea-soarelui, j dintele gospodăriei agricole colective din Romîni, raionul Buhuși, a arătat că recoltele de legume pe care le-a obținut fost bune, gospodăria anul trecut au îndeosebi producția de morcovi și varză a fost de peste 35.000 kg. la ha. Aceasta se datorește faptului că pentru cultura legumelor a fost ales terenul cel mai potrivit unde s-a putut asigura cantitatea de apă necesară pentru irigații, în afară de aceasta, terenul pe care s-au cultivat legumele și zarzavaturile a fost arat adînc din toamnă și s-a introdus sub brazdă o cantitate suficientă de gunoi de grajd. O grijă deosebită a fost acordată semințelor pentru ca să fie de bună calitate și din cele mai bune soiuri. Anul acesta colectiviștii din Romîni și-au propus să sporească suprafețele cultivate cu legume și zarzavaturi, și în acest scop au fost luate din timp măsurile necesare. Țe-