Steagul Roşu, ianuarie 1960 (Anul 15, nr. 2156-2180)

1960-01-03 / nr. 2156

BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ „M. EMINESUIT ÍA.T Proletarian to áh fárile Ültim­­­I ORGAN AL COMITETULUI RERIONAI AL PMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACAU1 Nr. 2.156 (3.635) . DUMINICA 3 IANUARIE 1960 4 pagini 20 bani Spor la muncă un l Minimii inutil 'miiiiiiiiiiiuiuiui inimiiuiiiii Liiia Cuvînturea tovarășului Ion Gheorghe Maurer rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou Cu prilejul­­ Anului Nou, tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, a rostit în noaptea de 31 decembrie 1959 la posturile noastre de radio și televiziune, următoarea cuvîntare: V­i­v î » Dragi tovarăși și prieteni 1.­­ ) Cetățeni ai R­ep­ublicii Populare Romîne­ ~ |__ ____ Ne aflăm la sfîrșitul unui an de muncă rodnică, de realizări remar­cabile în­ dezvoltarea economică și social-culturală a patriei noastre. In acest an, pe întinsul țării au intrat în funcțiune noi întreprinderi, s-au deschis noi șantiere, au fost construite noi clădiri de locuit. A sporit avuția națională, prin creșterea însemnată a producției industriale și agri­cole. Noi creații îmbogățesc patrimoniul culturii noastre socialiste. Po­porul muncitor a trecut în revistă cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării patriei bogatele sale înfăptuiri, exprimate în avîntul economiei și culturii, în mersul ascendent al țării noastre pe calea socialismului. Ca urmare a măsurilor luate de partid și guvern a crescut nivelul de trai al populației. Toate acestea­ sînt rezultatele muncii entuziaste și pline de eroism desfășurate de clasa muncitoare, de țărănimea muncitoare și inte­lectualitate, rodul politicii promovate de Partidul Muncitoresc Român. Poporul nostru are toate temeiurile să se mîndrească cu realizările sale, să pășească în noul an cu încredere în forțele sale creatoare, cu hotă­­rîrea de a dezvolta succesele obținute. Perspectivele anului 1960 însufle­țesc la noi înfăptuiri. Prin hărnicia și inițiativa creatoare a maselor munci­toare, se vor realiza noi progrese pe tărîm economic, social și cultural. Oamenii muncii trec pragul noului an strîns­ uniți în jurul forțelor­ condu­cătoare, încercatul nostru­­ Partid Muncitoresc Romîn, întărind necontenit alianța muncitorească-țărănească și frăția între poporul român și minoritățile na­ționale. Anul de care ne despărțim a fost bogat în victorii însemnate ale siste­­mului socialist mondial. Tot mai puternică a devenit unitatea lagărului socialist, s-a dezvoltat colaborarea frățească și întrajutorarea tovărășească între popoarele țărilor socialiste. Uniunea Sovietică, pășind în etapa cons­­­trucției desfășurate a comunismului, înfăptuiește în ritm rapid mărețul plan septenal de dezvoltare a țării. Succesele istorice ale Uniunii Sovie­tice și ale celorlalte țări socialiste pun și mai mult în evidență superiorita­­­tea socialismului față de capitalism. In front unit, țările socialiste pășesc înainte spre noi victorii, în folosul popoarelor lor și al progresului mon­dial. .» In 1959, ideile păcii și colaborării între popoare s-au impus tot mai mult pe arena internațională. In relațiile internaționale se observă un în­ceput bun de destindere a încordării. Propunerea guvernului sovietic de a se înfăptui dezarmarea generală și totală a cîștigat adeziunea largă a po­­­poarelor. Nu peste mult timp va avea loc un eveniment de mare însemnă­tate — întîlnirea conducătorilor Uniunii Sovietice, Statelor Unite ale A­­mericii, Angliei și Franței, de la care popoarele așteaptă noi rezultate po­­zitive în dezvoltarea colaborării internaționale și consolidării păcii. Expri­măm speranța că prin eforturile tuturor forțelor iubitoare de pace, proce­­­sul destinderii va continua, problemele internaționale litigioase vor căpăta o rezolvare pașnică, năzuințele de pace ale omenirii vor fi îndeplinite. Ală­turi de celelalte țări socialiste, Republica Populară Romînă, va milita și în viitor pentru­­ triumful păcii și colaborării între toate țările lumii, indi­ferent de orînduirea lor socială. In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, guvernului Republicii Populare Române, al Prezidiului Marii Adunări Na­­l­ționale, felicit călduros muncitorii, țăranii muncitori, intelectualii, femeile și tineretul țării noastre, pe toți cei ce muncesc, și le urez noi succese în construirea socialismului, fericire și sănătate în familie, spor la muncă în toate domeniile de activitate, spre înflorirea scumpei noastre patrii. La mulți ani, tovarăși și prieteni ! La fabrica de ciment din Bicaz4 1 Bicaz, întunericul coboară molcom și pune stăpînire pe întreaga vale a Bis­triței. In centrul muncitoresc Bicaz mai este încă animație specifică ajunului de sărbătoare. Mai sînt cîteva ore pînă la sfîrșitul anului 1959. ■.j In sala spațioasă a cantinei fabricii d­e ciment „Congresul al XlX-lea“ din localitate, petrecerea este în toi. Aici, c­irca 200 muncitori, ingineri, tehniceini­­ și funcționari ai fabricii, petrec în co­lectiv revelionul. In cîntece, dans și­ Veselie, timpul se scurge cu repezi­ciune. Ultimele clipe ale anului 1959. Ca la un semnal perechile de dansatori se opresc. In clinchetul paharelor, noul an este întîmpinat cu urale și „Mulți ani trăiască“. In numele colectivului de conducere, tov. inginer Silviu Opriș, di­rectorul fabricii, felicită pe cimentiști pentru realizările obținute în anul ce a trecut și le urează noi succese în vii­tor. Cuvintele tov. inginer Silviu Opriș sîn­t primite cu aplauze. Apoi felicitări, îmbrățișări, urări de bine și sănătate . La mulți ani! Brigada artistică de agitație a fa­bricii își continuă programul închinat revelionului, din care nu au lipsit plu­­gușorul, răvașele, dansurile popu­lare etc. i In timp ce o parte din cimentiști pe­trec revelionul, în toate sectoarele fa­bricii munca se desfășoară din plin. La miezul nopții, muncitorii din schimbul de noapte de la secția con­­tensoare, cuptoare, morile de ciment, rampa de încărcare și de la carieră, la locul de producție își string mîi­­nile și își urează tradiționalul „La mulți ani!“. Peste tot agregatele și instalațiile nu încetează nici o clipă. In această noapte, întrecerea între echipe și bri­găzi a cunoscut o mare amploare. Toți cimentiștii din schimbul de noapte do­resc să obțină o producție cît mai mare. De pe rampa de încărcare a fabricii pleacă primul tren din anul 1960 cu un tonaj de 400 de tone ciment, încărcat de echipa fruntașă condusă de Vasile l­îrtopeanu. Dimineața, în raportul schimbului de noapte, muncitorii înscriu cu mîndrie, 60 tone clincher și 100 tone ciment produse peste plan. La cup­toare cele mai bune realizări le-a ob­ținut echipa condusă de Petre Lungu. Și în celelalte schimburi munca s-a desfășurat din plin. In prima zi de lu­cru din anul 1960 pe fabrică s-au pro­dus în plus 112 tone clincher și peste 200 tone ciment. In aceeași zi har­nicii cimentiști din Bicaz au expediat șantierelor de construcții din țară 1.336 tone ciment, cu 512 tone peste planul inițial stabilit. Așadar, prima zi de lucru din noul an, a prilejuit muncitorilor fabricii și primele realizări. Vrednicii cimentiști din Bicaz au început noul an de muncă așa cum stă în obișnuința unui colec­tiv demn de laudă. I TH. BLEZNIUC f La centrala telefonica Anul 1959 stă gata de plecare. Și în vreme ce anul cel nou așteaptă doar un sunet de gong pentru a păși pra­gul, cupe cu vin se ridică spre cins­tirea celui de-al 60-lea an al seco­lului. Tradiționala urare „La mulți ani“ i se rostește în jurul meselor pline, în apartamentele noi ale blocu­rilor abia date în folosință, în restau­rante, o transmit telegrafele în toate limbile popoarelor globului, se aude în pîlnia de ebonit a receptoarelor telefoanelor. E aproape de miezul nopții. Clădi­rea centralei telefonice din Bacău este luminată ca ziua. Telefonistele sînt și în această noapte la datorie. Apeluri ioane și scurte, nume de orașe, ra­sate, de pe tot cuprinsul țării răsună în încăpere. Doar la răs­timpuri răzbat încet dinspre stradă, glasurile urătorilor. In noaptea de re­velion munca telefonistelor e deose­bit de grea. Comenzi și avize nume­roase pentru convorbiri le solicită în­continuu atenția. Pentru buna deser­vire a cetățenilor în noaptea aceasta a fost organizat un schimb al tine­retului format numai din atemiste. Printre­­ ele se află telefonistele fruntașe Margareta Ceaușu și Eleonora Samu­­rean. La orele 24, numărul comenzilor sporește. Tot mai multe beculețe se aprind la tabloul de comandă. Ră­sună scurt și repede comenzi sosite de pretutindeni. — Alo,... orașul Victoria, orașul Victoria, sînt Bacăul. — Bucureștiule, Bucureștiule, aici... Aceeași atmosferă de lucru dom­nește și la telegraf. Schimbul din noaptea aceasta este format tot nu­mai din utemiști. Pe sub ochii lor se perindă zeci și zeci de telegrame, sute de felicitări cu prilejul Anului Nou, urări de noi succese. Și fără a ridica obișnuitul pa­har cu vin la miezul nopții acești harnici muncitori aflați la datorie în noap­tea revelionului simt că participă prin însăși munca lor la acea mare bucu­rie colectivă care e sosirea anului, cel nou. Pe benzile teleimprimatoare­lor și în receptoarele telefoanelor zăr­bovește frumoasa urare „La mulți ani“ 1 M. MARDARE La fabrica de hîrtie și celuloză „Steaua roșie In prima zi s-au produs peste plan : peste 2500 kg. hîrtie 800 kg. celuloză In timp ce colectivele de muncă din schimburile 1 și 2 de la fabrica de hîrtie și celuloză „Steaua roșie“ din Bacău, acasă în mijlocul familiei, la un prieten sau în sala de festivi­tăți a „Căminului tineretului“ cioc­neau primele pahare cu vin în noul an — 1960 — urînsu-și unul altuia calde felicitări, în fabrică muncitorii, inginerii și tehnicienii din schimbul 3 de la cea mai mare parte a mași­­­nilor de hîrtie, a fierbătoarelor de ce­luloză și pastă de lemn, suprave­gheau instalațiile care produceau pri­mele cantități de produse din planul pe anul 1960. Primele minute din noul an au fost pline de voie bună atît în sala de festivități unde peste 200 de mun­citori, ingineri și tehnicieni cu fami­liile au petrecut împreună revelionul, au cîntat tradiționalul „Mulți ani tră­iască“ și au continuat apoi petrece­rea pînă la ziuă, cît și in fabrică unde urările de anul nou s-au făcut prin strîngeri de mîini șterse în grabă de petele de ulei sau apă, cu un ghemotoc de bumbac sau o lovetă. In zorii primei zile a anului în care am pășit, dinspre căminul tineretului mergeau spre casă grupuri de munci­tori, ingineri și tehnicieni care petre­cuseră o frumoasă seară de revelion, iar dinspre fabrică făurarii primelor tone de hîrtie, pastă de lemn și ce­luloză, din planul anului 1960. Ei s-au întîlnit pe aleea de castani de la intrarea în fabrică spunîndu-și pri­mul salut al noului an completat cu „La mulți­ ani“ ! Mulți din cei care au fost la reve­­lion se îndreptau spre casă pentru a se odihni în vederea începerii­ lucru­­­lui din schimbul 2 al zilei de 1 ianua­rie, alții în schimbul 3 al aceleiași zile. Cei care au lucrat în noaptea de revelion erau m­îndri că și-au început primul an cu succese frumoase în muncă. Printre aceștia merită toată lauda comunistul Gheorghe Farcaș, conductor la mașina nr. 6 care îm­preună cu muncitorii din brigada lui a produs mai bine de o tonă hîrtie peste prevederile planului. Nu s-au lăsat mai prejos nici brigăzile de la mașinile nr. 4, 5, 9, și altele, precum și cele de la celuloză și pastă de lemn. Schimburile din ziua de 1 ianuarie 1960 au încheiat prima zi de produc­ție din noul an cu succese remarcabile, dînd astfel dovadă că în lupta pen­tru îndeplinirea și depășirea planului de producție pe 1960 sînt hotărîte să muncească și mai bine cu și mai mult spor. Pentru aceasta, faptele sînt cît se poate de grăitoare. De pildă hîr­tia dată peste planul zilei cîntărește mai bine de 2.500 kg, din care 1292 kg. aparțin brigăzilor de la mașina 6, precum și 800 kg. celuloză peste plan. Printre fruntașii primelor succese din anul 1960, alături de Gheorghe Far­­caș se numără și comuniștii Ioan Sprin­căroiu, Vasile Munteanu și alții. GH. DANILA cc Telegrama tovarășilor N. S. Hrușciov și K. E. Voroșilov către tovarășii Gh. Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica și I.Gh. Maurer Tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român. Tovarășului Chivu Stoica, președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Române. Tovarășului Ion Gheorghe Maurer, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a R. P. Române. Dragi tovarăși I Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii So­vietice, Prezidiul Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice, Consiliul de Miniștri al Uniunii Sovietice și întregul popor sovietic vă felicită cordial pe dv. și prin dv. întregul popor român cu prilejul Anului Nou care vine. Anul 1959 a fost marcat prin întărirea continuă a puternicului lagăr socia­list, prin slăbirea încordării internaționale, prin noi succese în lupta pentru pace în întreaga lume. Remarcabilele vic­torii obținute în anul care a trecut de harnicul popor ro­mân, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român în con­struirea socialismului umplu de bucurie sinceră inimile oa­menilor sovietici. Sîntem convinși că prietenia indisolubilă și colaborarea rodnică dintre popoarele țărilor noastre frățești se vor dez­volta și în viitor în interesul întăririi continue a familiei unice a popoarelor lagărului socialist. Urăm din toată inima, dragi tovarăși, poporului frate român succese și mai mari în construirea Romîniei so­cialiste, în lupta pentru triumful păcii în întreaga lume. Nikit a Hrușciov Kliment Voroșilov Moscova-Kremlin, 31 decembrie 1959. Telegrama tovarășilor Gh. Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica și I.Gh. Maurer către tovarășii N. S. Hrușciov și K. E. Voroșilov Tovarășului Nikita Sergheevici Hrușciov, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, președinte al Consiliului de Miniștri al Uniunii Sovietice, Tovarășului Kliment Efremovici Voroșilov, președinte al Prezidiului Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice. Dragi tovarăși. Cu prilejul Anului Nou, Comitetul Central al Partidu­lui Muncitoresc Român, Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Romîne, Prezidiul Marii Adunări Naționle a Republicii Populare Romîne și întregul nostru popor, vă trimite dv. și prin dv. gloriosului popor sovietic cele mai calde și sincere felicitări. Uriașele realizări în construirea comunismului, obținute prin munca plină de abnegație a poporului frate sovie­tic, sub conducerea înțeleaptă a Partidului Comunist al U­­niunii Sovietice, succesele epocale ale științei și tehnicii sovietice care dau viață celor mai îndrăznețe visuri ale o­­menirii însuflețesc poporul nostru, ca și popoarele tuturor țărilor socialiste, la dobîndirea de noi victorii în construc­­­ția socialistă, stîrnesc respectul și admirația întregii lumi. Lupta perseverentă a Uniunii Sovietice alături de cea a celorlalte țări socialiste, pentru, coexistența pașnică între toate statele, valoroasele inițiative ale Guvernului sovietic în vederea destinderii internaționale, deschid perspectiva u­­nor noi Victorii ale cauzei păcii și prieteniei între popoare. MOSCOVA Poporul român își va aduce și pe viitor întreaga sa con­­tribuție la întărirea prieteniei de nezdruncinat dintre po­­porul român și popoarele Uniunii Sovietice, la întărirea for­­țelor păcii și a unității lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică. Urăm din­­ toată inima marelui popor sovietic noii vic­torii în construirea comunismului, în lupta pentru pace la întreaga lume. La mulți ani, dragi tovarăși­i Gh. Gheorghiu-Dej prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn Chivu Stoica președinte al Consiliului de Miniștri al R.P.R. Ion Gheorghe Maurer președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Rom­îne In sala 400 a țesătoriei de lina din fabrica de postav de la Buhuși, la un parc tinere. Elena Vartic, responsabila parcului tineretului, le ajută pe muncitoare să muncă și le îndrumă în vederea obținerii, de economii. IN CLIȘEU: Responsabila parcului dă unor muncitoare explicații în acest sens. de mașini lucrează muncitoare folosească din plin timpul de Ceferiștii au fost la datorie Ceferiștii, oamenii aceștia ai drumu­rilor de fier, au petrecut în noaptea revelionului, așa cum petrece oricine, au închinat paharele în numele vieții noi, au toastat, au cîntat, s-au învese­lit. Fiecare la el în familie, împreună cu invitații, a petrecut cum se cuvine. Dar ceferiștii nu au oprit pentru treaba aceasta trenurile. Stația Bacău, ca de altfel și celelalte stații din re­giune, au cunoscut în noaptea anului nou aceeași animație. Cunoscutul „ur­cați în vagoane“ s-a auzit și în noap­tea anului nou. S-a auzit și vocea a­­celora care dirijînd vreo manevră spu­neau : „cuplee“... Nu se scurseseră decît 8 minute din anul 1960 Und la marchiza locomo­tivei 150.251 a apărut fața zîmbitoare a mecanicului Ion Ailincăi. Comunistul Ailincăi și fochistul său, Cornel Avar­­varei au plecat la acea oră la Adjud, ducînd un tren de marfă. In același tren, ca șef de tren, se afla și candi­datul de partid Dumitru Sandu. A tre­cut cu trenul pe lîngă casa lui în care soția și doi copii îi spuseseră cu cî­­teva minute înainte: „Drum bun și la mulți ani!“. ■ M Undeva, pe drumul de fier, s-a a­­flat la ora zero și trenul de persoane nr. 5.375 care îi ducea către Piatra Neamț pe ultimii călători din anul 1959. Trenul acesta a plecat din Ba­cău în anul 1959. A dat el „bătăi“, dar tot a ajuns abia în 1960 la destinație. La miezul nopții de-abia era pe la Ză­­nești s­­e vestea colectiviștilor și să­tenilor de aici care știu că „trenul de noapte trece la ora 12“ că a venit anul nou. Așa sînt personajele astea din noaptea de anul nou, pleacă în­­tr-un an și ajung la destinație în ce­lălalt an. Pe drumurile de fier au fost în ul­tima zi a anului trecut și în prima zi a acestui an și trenurile 5.587, 5.606, 501, 5.605, 5.376... Constantin Nour și Mircea Brumă, revizori de ace la cabinele din ime­diata apropiere a stației Bacău le-au salutați pe toate, și ei, în noaptea anu­lui noi au fost la datorie. Marin Șerbănescu, de la biroul de comandă și Mircea Rotaru și Iordache Uricaru, de la „Mișcare“ au vegheat în noaptea anului nou pentru ca circu­lația trenurilor să fie normală, așa cum a fost în tot timpul anului. Ceferiștii au fost, ca de obicei, la da­torie. Au dirijat cum trebuie trenurile, au obținut primele lor realizări fru­moase din noul an. Colectivul de la ma­gazia de mărfuri, care avea un sold de 40 de vagoane n­eexpediate încă, a mun­cit bine în ultimele zile ale anului 1959 și a reușit ca în prima zi a anului 1960 să nu mai aibă nici un vagon în sold. Constantin Iorga și Constantin Zamfir, lucrînd la depou și-au făcut și ei da­toria. Datoria și-au făcut-o și cei care a­­vînd zi liberă au petrecut, întîmpinînd noul an plini de veselie, bucuroși că noul an de muncă le va oferi prilejul unor noi realizări. ST. NANI AN­U La fabrica „Proletarul“ Pavoazată cu gust, luminată feeric de numeroase candelabre din cristal, e­­leganta sală a cantinei fabricii „Prole­tarul“ părea și mai frumoasă ca de obicei în noaptea de Anul nou. Ca o familie unită, textiliștii băcăuani au serbat „Revelionul“ încrezători în forța colectivului lor, dorindu-și pentru anul 1960 noi succese în muncă, care să le întreacă pe cele obținute în anul ce-l lăsau în urmă. Ei sînt mîn­dri că planul de produc­­­ție pe anul 1959 l-au îndeplinit cu zece zile înainte de sfîrșitul anului, dînd însemnate cantități de țesături finite peste plan și obținînd economii la pre­țul de cost în valoare de aproape un milion și jumătate numai în 11 luni ale anului trecut. Voia bună care a domnit tot timpul aici, s-a datorat de bună seamă și meniului bogat ce s-a servit și bineîn­țeles... vinului aflat din belșug. Tot­odată, la întreținerea atmosferei de ve­selie și-a adus contribuția orchestra proprie și brigada de agitație a între­prinderii. Din programul acesteia nu a lipsit bineînțeles tradiționalul „plugu­­șor“ și urările adresate fruntașilor. Cu­vinte de lauda li s-au adresat țesă­toarelor Arghira Dinu și Cleopatra Os­man, neveditoarei Victoria Nedelcu și altor muncitoare și muncitori care s-au remarcat prin succese deosebite in cursul anului trecut. Urări de „La mulți ani !“ au fost adresate textiliștilor de tovarășa Ghi­­zela Zisman, secretara comitetului de partid pe fabrică, de Nicolae Silișteanu, președintele comitetului sindical de în­treprindere și Ion Păduraru, inginerul șef al fabricii. „La mulți ani !" — au răsunat dimi­­neața, în clinchet de pahare, urările pe care și­ le adresau reciproc texti­liștii. , — —^­­S N. SILÓN Revelionul tineretului Tineretul din orașul Bacău ca și ti­neretul din întreaga lume a primit cu mult­ă bucurie pe tînărul an 1960. Revelionul organizat de către comi­tetul orășenesc U.T.M. a avut loc în localul restaurantului „Central“. Au par­ticipat peste 280­ de tineri, fruntași ai întreprinderilor și instituțiilor orașului Bacău, fruntași ai activității obștești și în munca patriotică, în munca cultural­­artistică și politică. Tinerii au dansat încă de pe la orele 20,30 și au ascultat cu mult interes u­­rorile și, p­lugușoarele tinerilor actori, ale utemiștilor de la „Partizanul“ și „Proletarul“. La orele 24 ei au ascultat la radio cuvîntarea rostită de către­­președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a R.P.R. — Ion Gheorghe Maurer, iar în momentul cînd vorbito­rul a urat tinerilor și oamenilor mun­cii din întreaga țară „LA MULȚI ANI Și OBȚINEREA DE NOI SUCCESS IN MUNCA“, tinerii au ridicat paha­­­rele cu vinul auriu,și au închinat in cinstea noului anu 1960 — cîntînd In cor „MULȚI ANI TRAIASCA“. Nelipsit a fost și Moș Gerilă, care CU toată lipsa zăpezii, a adus cu el o desagă plină de daruri pentru fruntașii în producție, pentru acei care au obți­nut succese remarcabile în decursul a­­nului 1959. Cadourile au fost legate de specificul muncii pe care tinerii au de­pus-o în întreprinderea sau instituția respectivă. Intr-o atmosferă de caldă prietenie , Moșul și-a pus apoi desaga pe spate și și-a luat bun rămas, spunînd că mai trebuie să meargă și în alte locuri de petrecere, pentru a împarte daruri celor harnici. Tovarășul Nicolae Olaru, prim-secretar al comitetului orășenesc de partid Bacău a toastat pentru noul an 1960 — în sănătatea celor prezenți, urîn­­du-le noi succese. In mijlocul tinerilor s-au mai aflat tovarășii Lăcătușu Constantin, prim­­secretar al Comitetului regional Ba­­cău al U.T.M., Dobre Constantin, prim-secretar al comitetului orășe­nesc Bacău al U.T.M. și alți activiști. După terminarea mesei tinerii au dansat și s-au înveselit. Un deosebit antren a prilejuit concursul intitulat „Cel mai bun cîntăreț“. Mult au fost aplaudați Mircea Molescu, Adela Sto­­ian care au cîntat printre altele și cîntecul popular „Bun e vinul ghiur­­ghiuliu“. In tot timpul desfășurării revelio­nului tineretului a domnit o atmos­feră de mare sărbătoare, o atmost­ră de prietenie. Revelionul s-a încheiat cu dansul „Perinița“ și dansul „Inimilor“. SILVIA BIBIRE

Next