Steagul Roşu, iunie 1960 (Anul 15, nr. 2283-2308)

1960-06-01 / nr. 2283

4 >. Nf. 2.283 (3.762) MIERCURI 1 IUNIE 1960 4 pagini 20 bani In cinstea celui de-al III-lea Congres al P.M.R. La Combinatul forestier „II­­imnie“*Roznov Roade ale întrecerii socialiste 328.000 lei economii, 1.373 m.c. cherestea de rășinoase, 901 m. c. cherestea de fag și 1.281 m.p. tîmplarie peste prevederile plenului. Muncitorii și tehnicienii Combinatului forestier „11 Iu­nie“ din Roznov desfășoară cu intensitate întrecerea so­­­cialistă prin care urmăresc ca în cinstea celui de-al 111-lea Congres al partidului să realizeze produse tot mai multe, mai bune și mai ieftine. In toate sectoarele acestei unități de prelucrare și in­dustrializare a lemnului, muncitorii sunt antrenați in în­trecerea socialistă. Pentru a da produse peste plan ei gă­sesc pe zi ce trece noi căi de organizare a procesului de producție, iar pentru a economisi materialul lemnos aplică, adaptând la condițiile din unitatea lor, inițiativa de re­ducere a consumurilor specifice lansată de Gheorghe Bu­­celea. întrecerea ce o desfășoară este stimulată de bunele re­zultate obținute pînă acum. In­ numai patru luni de zil­e colectivul de muncă din această unitate a realizat o eco­nomie de 328.000 lei. In fruntea celor care realizează eco­nomii se află muncitorii sectorului ,le cherestea printre care se remarcă prin hărnicia lor și prin simțul gospodă­resc de care dau dovadă comuniștii Constantin Aștefă­­noaie, Ioan Dăscălița, Ioan Blaga, Aurel Stanciu. Economiile s-au realizat mai ales ca urmare a reduce­rii consumului specific și a producerii de sortimente de calitate superioară. Aplicînd inițiativa lui Gheorghe Bucelea muncitorii com.­bătatului au redus consumul specific și au înregistrat o eco­­nomie de 235 m­. c. de bușteni de rășinoase, iar la foloase au realizat o economie de 302 m. c. Tot ca o economie poate fi considerat și faptul că s-au produs peste plan 80 m. c. lemn pentru rămășițe de celu­loză din material care altădată era considerat pierdut. Din fiecare metru cub de material lemnos se produc acum mai mult cu 6 kg rămășiță de celuloză. 4 Producerea peste plan a unor mari cantități de che­restea, mai ales la sortimentele principale, este unul din principalele obiective ale întrecerii socialiste. Acestui obiec­tiv îi acordă o deosebită atenție muncitorii fruntași ca: Pintilie Nichita, Dumitru Olteanu, Natalia Asaftei, Con­stantin Aștefănoaie și încă mulți alții. LA COMBINATUL FORESTIER DIN ROZ­NOV — S-AU PRODUS PESTE PLAN IN PRIMELE PATRU LUNI DE ZILE ALE ANU­LUI 1.373 M. C. CHERESTEA DE RASINOASE, 901 M.C. CHERESTEA DE FAG. 1.281 M.P TÎMPLARIE, 11.520 M.P. DE RĂSADNIȚE PENTRU GOSPODĂRIILE ȚĂRĂNEȘTI. Pentru a economisi material lemnos și pentru a depăși simțitor sarcinile de plan, gateriștii, tîmplarii, sortatorii, muncitorii din depozitele de bușteni și din toate celelalte secții ale combinatului au acordat în ultimul timp mai multă atenție selecționării judicioase a buștenilor, utilizării corecte a șabloanelor de tăiere, prelucrării la maximum a șipcilor și altor căi ce îi conduc la obținerea unor rea­lizări însemnate. Colectivul de muzică al combinatului,­ prin rezultatele fru­moase ce se obține dovedește cu prisosință că este hotărît să închine celui de-al III-lea Congres al partidului, eve­niment de mare însemnătate pentru clasa muncitoare, pen­tru întregul popor muncitor din țara noastră, cele mai bune roade ale hărniciei și priceprii lui. N. Stelian Realizări ale tinerilor de la fabrica „Reconstrucția“ luft lai tu a ca tinerii din secția de fabricat hirtie a întreprinderii „Recon­strucția­" din Piatra Neamț să lucreze organizați intr-un schimb a­plecat de la organizația U.T.M. Ea a fost apre­ciată ca bună atit de către orgnizația de partid și conducerea tehnico-ad­­ministrativă a secției cit și de întreaga masă de tineri. Constituirea schimbului tineretului a avut loc intr-o adunare a tinerilor din secție, ținută la începutul lunii martie. Principalul punct de pe ordinea de zi l-a constituit discutarea problemelor de producție. Vorbindu-se despre producție s-a vorbit despre tineri care reușesc să obțină importante succese la locul de muncă. In încheiere, tinerii, încre­zători in forțele lor, și-au luat­ însufle­țite angajamente. Ei s-au angajat ca în cinstea celui de-al III-lea Congres al P.M.R. schimbul lor să dea, peste plan 10 tone de hârtie, să prelungească durata de funcționare a sitelor de la mașini, să reducă consumul specific de materiale etc. întrecerea pentru realizarea in­­ trac­­tică a angajamentelor luate a pornit chiar de-a doua zi. Ea a căpătat o am­ploare și mai mare in urma chemării lansate de cele 19 întreprinderi frun­tașe din­ țară. Eta­pa pentru care au fost luate an­gajamentele nu s-a sfirșit, dar ele nu numai că au fost îndeplinite ci si mult depășite. IN CELE DOUA­­ LUNI CARE AU URMAT (MARTIE ȘI A­­PRILIE) SCHIMBUL CONDUS DE MAISTRUL UTEMIST AUREL CIO­­BANU A DAT PESTE PLAN 27,5 TONE HIRTIE. Printre tinerii care și-au adus o contribuție­ deosebită la obținerea acestei realizări se numără utemiștii Teodor Mihai, Ioan Iosub, Vasile Robu și alții. Lupta s-a dus și in scopul reducerii consumului de materiale prin care ti­nerii au realizat importante economii. Numai candidatul de partid Nicolae Marian a economisit 3.000 kg colo­­foniu­. Un merit al tinerilor din schimbul respectiv este și acela că in timpul liber au pus in funcțiune instalația de recuperare a apelor de fabricație de la mașina nr. 2. Aceasta dă posibi­litatea să se realizeze însemnate eco­nomii de fibre și reducerea consumului la diferite chimicale. Rezultatele dobindite de tineri sim­t o dovadă grăitoare care arată că ei își fac pe deplin datoria in pr­oducție. Contribuția lor, alături de muncitorii v­âr­st­nici, a făcut ca secția de fabricat birtie să obțină succese in producție demne de remarcat. ANGAJAMEN­TUL LUAT DE ÎNTREG CO­LECTIVUL SECȚIEI CA IN CINSTEA CONGRESULUI PARTIDULUI SA REALIZEZE ECONOMII LA PREȚUL DE COST IN VALOARE DE 110.000 LEI A FOST DEPĂȘIT PINA LA SFIRȘITUL LUNII APRILIE CU 96.000 LEI, IAR DE LA ÎNCEPUTUL ANULUI ȘI PINA LA ACEASTĂ DATA S-AU DAT PESTE PLAN 200 TONE HIRTIE. I. Niculăesi Activități pionierești In cinstea celui de-al III-lea Con­gres al P.M.R., pionierii și școlarii de la cele două școli din comuna Rup­tura raionul Buhuși, iau parte activă la diferite acțiuni patriotice. Astfel, au luat parte la plantarea a 17.000 puieți de stejar, salcîm­ și pin, colectarea a 3.100 kg fier vechi etc. Pentru munca depusă s-au evidențiat clasele conduse de cadrele didactice loan Duma, Alex. Mazăre, Virginica Angliei și loan Aradi. PETRU ARMAȘU coresp. Fabrica de ciment „Congresul al XlX-lea“ din Bicaz Zi de zi, pe graficele întrecerii socialiste de la fabrica de ciment de la Bicaz se înscriu noi rezultate. Colectivul acestei fabrici, pe baza creșterii indicilor de utilizare a agregatelor — cu 7 la sută la morile de pastă, cu 10 la sută la cuptoare și cu peste 10 la sută la morile de ciment, — a dat peste plan în perioada 1 ianuarie—18 mai, 20.218 tone de ciment și 20.275 tone de clincher. Totodată, a fost realizată o economie la prețul de cost planificat în valoare de 2.893.000 lei. Recent au început primele lucrări pentru dezvoltarea fabricii de ciment. De asemenea au fost pornite lucrările pentru deschiderea unei noi cariere de calcar. In același timp au fost executate prospecțiunile necesare pentru amplasarea noii linii tehnologice care va da o producție de 350.000 tone ciment anual. Prin intrarea în funcțiune a noii linii tehnologie, precum și prin perfecționarea utilajului actualei linii, capacitatea de prod­u­­ie a fabricii de ciment din Bicaz va crește cu 57 la sută. ÎN CLIȘEU : Un aspect al cuptoarelor rotative de la fabrica de cim din Bicaz. Foto: Nicu Vasile ) In interiorul ziarului: Radu Cirneci: Florile vieții (pag. 2-a)" Sidonia Grunov: Dialog prima­­văratic (pag. 2-a) Viața copiilor din tarile socia­liste (pag. 2-a) P. Tătaru : Realități din lumea capitalistă (pag. 2-a) Constantin Boboc: Să acordăm o deosebită grijă educației tineretului (pag. 3-a) Presa indiană condamnă acțiu­nile agresive,ale aviației a­­mericane împotriva Uniunii Sovietice (pag. 4-a) Dezbătînd proiectul de Directive Angajamente însuflețite Vestea că la adunarea deschisă de partid sînt invitați toți muncitorii în­treprinderii de construcții și montaje (producție) din Lucăcești, se răspîndi în toate locurile de muncă. Turleștii, mecanicii, dulgherii, beto­­niștii, cazangiii, instalatorii de con­ducte toți erau acum prezenți în sală. Pe toți îi interesa în aceeași măsură obiectul ordinei de zi. Dezbaterea pro­iectului de Directive ale celui de-al III-lea Congres al P.M.R. Aproape toți cei prezenți cunoșteau conținutul pro­iectului de Directive de la radio sau din ziare dar discutarea lui în cadrul întreprinderii constituia un eveniment de seamă. Partidul i-a chemat să se consulte cu ei într-o problemă așa de importantă pentru că are nevoie și de părerile și propunerile lor. Proiectul de Direc­tive care va fi prezentat la Congres, va întruchipa, datorită caracterului larg al dezbaterii lui, esența sintetizată a părerilor și voinței poporului. — Partidul, care exprimă voința noastră, ne consultă azi într-o pro­blemă de cea mai mare importanță. Ne întreabă ce trebuie făcut pen­tru a îndeplini marele obiectiv care stă la baza politicii sale, întărirea economică a patriei, pentru creșterea bunăstării poporului — a spus turlis­­tul Gh. Măgirescu. Planul pe 6 ani este un plan­ realist cu obiective mobi­lizatoare. Echipa de turliști pe care o conduc își va aduce cu prisosință modesta sa contribuție la înfăptuirea lui. in acest scop ne angajăm să ne organizăm mai bine munca pen­tru a putea scurta cu 1—2 zile termenul de montaj la turlele de sondă executînd numai lucrări de calitate. Totodată noi ne-am propus să folosim toate rezer­vele interne pentru reducerea consumului specific făcînd astfel economii lunare în valoare de 1.000 lei. Mecanicul Ion David a arătat că proiectul de­ Directive pune un mare accent pe dezvoltarea industriei petro­lului. In 1965 extracția de țiței va a­­junge la circa 12,2 milioane tone. Pro­ducția de țiței se va dezvolta pe baza unei exploatări economice și raționale C. Andreescu (Continuare in pag. 3-a) La Tîrgu Neamț Intr-o adunare generală deschisă a organizației de partid, s-a prelucrat cu întregul colectiv de salariați din U.R.C.C., Sprodcoop și cooperativa orășenească „Vasile Roaită“ din Tg. Neamț proiectul de Directive ale Con­gresului al III-lea al P.M.R. Tovarășul Gh. Chiper, secretarul or­ganizației de partid a vorbit despre sentimentul de mîndrie patriotică cu care salariații din cooperația de con­sum din Tg. Neamț, au luat cunoștință și discută despre mărețele obiective sta­bilite de partid și sarcinile ce revin în viitor cooperației,­ pentru înflorirea eco­nomică a raionului. După prelucrarea proiectului de Di­­­ective ale Congresului al II-lea al P.M.R., numeroșii vorbitori care au luat cuvîntul și-au manifestat bucuria entuziastă avînd convingerea fermă că acest măreț program de muncă va fi îndeplinit. Tovarășul Petru Surugiu, in numele muncitorilor de la Iprodcoop Tg. Neamț s-a angajat ca in cinstea Con­gresului toți indicii de plan pe primul Din activitatea colectiviștilor . Cu cîteva zile în urmă, harnicii co­lectiviști de la gospodăria colectivă „Victoria“ din satul Ungureni (Bacău), mobilizați de către conducerea gospo­dăriei, au ieșit cu toții la lucru și au refăcut un drum pe o lungime de 300 metri, făcînd ca prin aceasta să asigure trecerea tractoarelor la una din tarla­lele gospodăriei. S-au evidențiat colectiviștii Vasile Chiribău, Gh. Sava­, Mircea Bîtcă, Const. Antohi și alții. Lică Dobraniș, caresp. semestru să fie îndepliniți numai in 5 luni, iar planul pe anul 1960, numai in 11 luni. Tovarășul Constantin Miculescu, pre­ședintele cooperativei „Vasile Roaită“ după ce a trecut în revistă succesele obținute de poporul nostru sub condu­cerea partidului s-a angajat că în cinstea Congresului, va realiza planul la aprovizionare cu 102 la sută, la desfacere cu 102 la sută și că va realiza economii in valoare de 60.000 lei față de 45.000 lei angajament inițial. Tovarășul Mihai Milaiasq, de la sec­torul construcții s-a angajat ca în cinstea Congresului să termine și să dea în folosință magazinul de la Bo­­baiești, cooperativa Pipirig, iar pe cel de la cooperativa Păstrăveni pînă la 23 August. Tovarășul Lion Bartfeld, șeful cen­trului de semiindustrializare, în cu­vintul său s-a angajat că va prelucra produse mai multe și mai bune, în­deplinind planul valoric cu 105 la sută, va reduce prețul de cost cu 2 la sută și va reduce consumul specific cu la sută. loan Gh. Bălan coresp. voluntar esp. Astăzi e ziua copiilor Zilele acestea vremea n-a fost prea ărat­oasă­­ și­­ poate fără un calendar în față ar fi fost destul de anevoie sa crezi că a sosit vara, cu întîi de iunie. Fumuriul cerului a împiedicat soarele să-și trimită razele prin locurile noastre. Lipsa­ soarelui nici nu s-a simțit, însă. Pământul­ patriei noastre a fost și este luminat de inimile înflăcărate ale ma­melor, care trăind o viață liberă și fe­ricită, au așteptat întîia zi a lunii iunie cu emoție deosebită. Oare ce, să aleagă pentru copilul­ ei zidărița de la Onești sau țesătoarea de la Buhuși,­­ muncitoarea de la fabrica „Bacăul“ sau cea de la Săvinești ? Magazinele sunt pline de lucruri nespus de fru­moase, pregătite anume pentru ziua copiilor. Și, in dimineața acestei zile copiii s-au trezit și au găsit la căpăta lor ce-i mai frumos și mai bun, ce au creat mai impresionant și mai gingaș mama și tatăl, care știu că astăzi pot oferi copiilor lor ceea ce ei, odinioară nici n-au putut visa­ în patria noastră, ca și în toate țările socialiste părinții pot visa pen­tru copiii lor și le pot dărui orice lucru oricît de frumos și oricît de bun. Prin grija partidului și a guvernului, astăzi viața oamenilor muncii s-a îm­bunătățit mult și din fiecare casă grija pentru ziua de mîine a dispărut pentru totdeauna. Pentru viața fericită a copiilor s-au creat în anii regimului democrat popu­lar în țara noastră 1.621 case de naștere, numărul de locuri în creșe a crescut de la 295 în 1938, la 12.737 la finele anului 1959, iar de atunci și pînă acum, s-au mai construit alte zeci și zeci de creșe și­ grădinițe. In vremea regimului burghezo-moșie­­resc mureau într-un­ singur an 200.000 de copii din țara noastră, înainte de a fi împlinit 2 ani. In 1958 însă 200.000 de copii și-au petrecut vacanța în colonii și tabere, la munte sau la mare. Statul a răsplătit 64.600 de mame cu ordine și medalii pentru munca lor de a crește și educa copiii. 3121 de ordine și medalii au fost con­ferite numai mamelor din regiunea Bacău., In regiunea noastră au luat ființă 392 de grădinițe (care cuprind 15.279 copii), 89 de case de­ nașteri cu 426 paturi, 24 staționare pentru copii, cu o capacitate de 470 locuri. Acestea sunt doar cîteva cifre grăi­toare despre grija deosebită pe care partidul și guvernul o acordă copiilor, viitorilor constructori ai comunismului. Este dramatic însă ceea ce ziarele și posturile de radio ne vorbesc despre viața copiilor din lumea capitalistă. Copiii mor de foame în colonii, copiii sunt obiect de comerț în Italia și Grecia, 65 la sută din copiii muncitorilor fran­cezi nu au posibilitatea de a învăța mai mult decât clasele primare, iar o statistică a Senatului S.U.A. pentru­ problemele criminalității arată că fie­care al cincilea tînăr american între 10-17 ani, sex masculin, a fost judecat pentru infracțiuni. Este vorba despre un contrast izbitor, din care ideea măreției socialismului iese triumfătoare. ★ Astăzi este Ziua internațională a copiilor. Este ziua celei mai tinere generații, a acelora pentru viitorul cărora luptă întreaga liinia iubitoare "de pace. Oamenii muncii din țara noastră au întîmpinat această zi străduindu-se ca în cinstea celui de al II-lea Congres al partidului să producă bunuri mate­riale cu­ mai multe, pentru, ca , patria noastră să devină tot mai înfloritoare, iar viața copiilor să fie tot mai îm­belșugată. Cu legitimă mîndrie ne poartă în această zi gîn­dul peste ani, în acea vreme în care copiii de azi vor­ fi muncitori de nădejde, ingineri, profe­sori, medici, cînd copiii de azi vor fi constructori de nădejde ai un­ei socie­tăți trainice, la temelia căreia au pus lespede de granit părinții lor. Și vremea aceea nu este departe, chiar dacă în timp nuc despart de ea 15-20 de ani. Nu e departe pentru că știm cum va arăta. O vedem de pe acum, înfloritoare și plină de frumuseți. Vremea aceea este înscrisă în proiectul Directivelor celui­ de­ al IlI-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român. Atunci, în toate satele țării se vor fi aprins stelele de aur ale științei — becurile electrice. Cînd copiii de astăzi, peste un sfert de veac, vor vorbi copiilor lor despre anii de acum, nu vor uita să le spună cit de m­are a fost truda părinților lor pentru ca viitorul luminos să nu fie tulburat de nimeni. Astăzi, în această zi de vară, să arătăm copiilor șantierele care ne în­­tîmpină la tot pasul, să le spunem că tot ceea ce văd, pentru viitorul lor doi aur se construiește, pentru viitorul mi­nunat al patriei noastre. ★ Oamenii muncii iubitori de pacte din toate țările socialiste au întîmpinat Ziua internațională a copilului depu­­nînd eforturi deosebite pentru menține­­­rea și consolidarea păcii. Străduințele deosebite ale Uniunii Sovietice ca la Paris șefii guvernelor, marilor puteri să pună temei de nădejde păcii au fost sprijinite cu căldură nu numai de popoarele țărilor socialiste, ci și de popoarele celorlalte țări ale lumii. Ș­­ Torpilarea Conferinței la nivel înalt, de către guvernul Statelor Unite ale Americii a umplut de indignare ini­mile tuturor oamenilor cinstiți din lume, care au protestat cu vehemența împotriva guvernanților S.U.A. ce uneltesc cu nerușinare împotriva pacii Dor, toate manevrele și mașinați­­unile dușmanilor libertății și fericirii oamenilor mi vor putea intimida popoa­rele iubitoare de pace. Țările lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică luptă neabătute pentru apărarea păcii, pentru viitorul fericit al omenirii, pentru ca mamele să ni mai plîngă și pe drumurile lumii să nu mai umble copii orfani. Ziua internațională a copilului, Inn­stituită acum un deceniu din dorința de a constitui o contribuție la apăra­rea păcii și viitorului fericit al copiilor, se desfășoară în acest an în țară noastră în condițiile unei munci avîn­­tate în cinstea celui de-al IlI-lea Cori-, greș al partidului, pentru a întări și mai mult economia noastră națională, pentru a grăbi și mai mult ritmul con­­­struirii socialismului. Și, a­tunci pentru făurirea socialismului, înseamnă lupta pentru pacea lumii, pentru viito­­i­rul luminos al copiilor. C. Potîngă Lucrări de întreținere a culturilor îndrumați de comitetul comunal de partid și de comitetul executiv al sfatului popular comunal, țăranii muncitori din co­muna Ardeoani, raionul Moinești, lucrează cu sîr­­guință și pricepere pentru a obține recolte bogate. Astfel, în această comună, s-au privit pînă în pre­zent peste 190 hectare grîu din totalul de 267 hectare ci­ este însămîn­­țat din toamnă. Primii care au executat această lucrare sînt în­­tovărășiții din satul Ili­­ești. Pe alocuri s-a început și prașila l­a la porumb. Primii care au ieșit la orașu­ porumbul sunt țăranii muncitori Martin I. Constantin, Munteanu I. Constantin și alții. Totodată, pe lotul ex­perimental însămânțat în parcele, pe specii de po­rumb, pionierii și elevii școlilor din satele Ar­deoani și Iliești conti­nuă lucrările de între­ținere a culturilor. N. Cernat, coresp. Biblioteca centrală regională are un nou sediu Prin grija Comitetului regional de partid și a sfatului popular regional, Bibliotecii cetrale regionale din Bacău i s-a pus la dispoziție un local corespun­zător cerințelor culturale mereu cres­­cînde ale orașului și regiunii Bacău. In noul sediu, fostul local al statu­lui popular al orașului, biblioteca va funcționa cu mai multe secții, secția de împrumuturi, secția pentru copii, sala de lectură, secția muzicală. Secția împrumuturi pentru maturi, organizată cu raft liber, avînd asigu­rate condiții optime de deservire, va pune la dispoziția cititorilor fondul 1 în cărți existent. Secția muzicală, cu o discotecă bo­gată și cu aparataj modern, își va des­fășura activitatea într-o sală mobilată cu tot ce-i necesar, după un plan sta­bilit în colaborare cu Filarmonica din Bacău. In aceeași sală vor avea loc telespectacole, conferințe organizate în colaborare cu Muzeul regional S.R.S.C., cit și alte manifestări cultu­ri rale de masă. In cinstea celui de-al III-lea Congres al P.M.R. se va­­ organiza o secție teh­nică la care vor putea fi găsite și «MM sullate materialele tehnice de specia­litate, răspunzîndu-se astfel cerințelor mari în această privință. Tot în cinstea Congresului, se va organiza secția documentară, care va fi îmbogățită mereu. Cu ocazia amenajării noului local colectivul bibliotecii a efectuat toate operațiunile de transport și reparații, obținîndu-se astfel o economie de peste 15.000 lei. Se evidențiază în această privință tovarășul Lădincă Mircea. Biblioteca și-a reluat activitatea. Al. Murgii 1

Next