Steagul Roşu, iulie 1960 (Anul 15, nr. 2309-2335)

1960-07-01 / nr. 2309

Documentele Congresului partidului în dezbaterea oamenilor muncii din Piatra Neamț încă din primele zile de la­p­­ariția documentelor celui de-al II-lea Congres al P.M.R., în care întreprinderile orașului Tatra Neamț agitatorii au de­­uis o vie activitate în vederea­opularizarii lor. După terminarea lucrului, sau în pauze, agitatori cum ar fi: Iftimie Găină și Iosif Bișoc de la fabrica „Zorile noi", Gheor­ghe Cojocaru­, Miron Vasile și Dumitru Moga de la fabrica „Comuna din Paris“, Ioan Vă­­leanu, Vasile Crețu de la fa­brica „8 Martie“ etc., au citit în fața a sute și sute de mun­citori, pe capitole, Raportul C.C. al P.A­.R. la Congresul III-lea, prezentat de către tovo­­l­rășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Muncitorii au ascultat cu mare atenție Raportul Comitetului Central al Partidului Muncito­resc Român, bilanț al succeselor obținute de poporul nostru mun­citor, condus de partid, program al dezvoltării impetuoase a pa­triei noastre scumpe. Ei și-au manifestat bucuria auzind des­pre mărețele victorii obținute, despre frumoasele perspective care stau în fața noastră. Ei s-au angajat să lupte cu perse­verență pentru ca toate preve­derile Directivelor Congrsului să devină fapte. Comuniștii Petru Ungureanu și Aurel Ciobanu de la fabrica „Comuna din Paris" s-au anga­jat ca să depășească planul de producție primul cu 2 tone (la hîrtie), al doilea cu 5 tone (la cartoane) din material fibros e­­conomisit. La complexul din Săvinești, tovarășii Eugen Bîrsan, șeful u­­nei echipe de montori, Florin Todirică și alții, s-au angajat să lupte pentru scurtarea termenu­lui de dare în folosință a unor obiective. La autobaza Piatra Neamț, comunistul Gheorghe Asavinei s-a angajat să îndeplinească planul anual numai în 11 luni și să facă economii de piese și materiale în valoare de 4.500 lei. Astfel de angajamente, care dovedesc hotărîrea oamenilor muncii de a îndeplini sarcinile ce le revin din documentele Con­gresului al III-lea al P.M.R., și-au mai luat și mulți alți muncitori, în afara faptului că au citit pe capitole Raportul C.C. al P.M.R. prezentat la Congresul al IlI-lea în fața muncitorilor, unii agitatori cum ar fi Vasile Blaga, Constantin Călugăreanu și Con­stantin Giglea la­ complexul Săvinești, Nicolae Alecu și Du­mitru Amariei la autobaza Pia­tra Neamț, Nicolae Livadaru și Constantin Cîrcineanu la fabrica „Steagul roșu“. Dumitru Moga și Constantin Chelaru la „Co­muna din Paris“ au organizat cu muncitorii convorbiri în jurul documentelor Congresului. Cu a­­ceastă ocazie s-au purtat dis­cuții asupra covîrșitoarei impor­tanțe a Congresului partidului în viața poporului nostru, asu­pra sarcinilor ce revin fiecărei întreprinderi, fiecărui muncitor ia parte în lupta pentru victoria deplină a socialismului în pa­tria noastră. S. Goldfeld Mărci Imbold in mâncă Sunetul sirenei u­șni scurt, șuierat, vestind sfîrșitul lucrului. Era la a­­miază. Totuși, curtea fabricii răminea mai departe pustie, oamenii zăbovind încă in­fecții și ateliere. Abia peste vreo 10—15 minute ea se însufleți și sute de oameni prinseră a se îndrepta spre poartă. Toată săptămîna de cinci au început lucrările celui de-al 111-lea Congres al P.M.R. s-a întimplat la fel. In fiecare zi, la amiază, muncitorii, inginerii și tehnicienii din toate secțiile fabricii de postav din Buhuși s-au strins în jurul agitatorilor participind la lec­tura în comun a articolelor ce relatau despre lucrările Congresului. Au ascul­tat, au discutat și și-au luat angaja­mente însuflețitoare. Raportul prezen­tat la Congres de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și discuțiile pe margi­nea acestuia au constituit un măreț imbold spre noi realizări, trepte în ur­cușul pe drumul desăvirșirii construc­ției socialiste în patria noastră. In toate secțiile, în sectoare și ate­liere a domnit o atmosferă sărbăto­rească. Oamenii au împodobit secțiile și mașinile cu flori, și au pus mici stegulețe roșii alături de fișele de lu­cru pe care au înscris noi succese, noi realizări. Deși la câteva sute de kilo­metri departe de sala unde avea loc Congresul, comuniștii buhușeni au fost alături de cei ce chibzuiau asupra dez­voltării pe mai departe a economiei noastre socialiste, asupra îmbunătăți­rii continue a activității de partid. In ziua deschiderii Congresului, fabrica de postav din Buhuși a lucrat cu materii prime economisite, depășindu-se tot­odată planul cu 1.353 metri pătrați de țesături din lină și bumbac. Comu­niștii au fost în fruntea întrecerii, în­­chinind aceste succese partidului iubit. Cei ce s-au evidențiat sunt numeroși, iar lista cu numele lor e neobișnuit de lungă. Cu­iva merită însă o apreciere cu totul deosebită, cifrele fiind edifica­toare in această privință: ajutorul de maistru Mihai Bogdan de la țesătoria de bumbac în întregul său parc de ma­șini a realizat pianul 132 la sută. In aceeași secție Maria Cosău și Ion Hu­­țuleanu au realizat planul 142 la sută. De asemenea, la țesătoria de lună a­­jutorul de meșter Alexandru Andrieș, împreună cu parcul său, a realizat pla­nul 124 la sută. Țesătorii fruntași Ilie Corobanea și Ștefania Șerban au depă­șit planul zilnic cu 13 la sută și res­pectiv 18 la sută, iar comunistele E­­lena Ciobanu și Maria Radu de la fi­latura nouă au dat peste plan câte 43 kg fire de lună. Realizările de care am amintit s-au adăugat la altele obținute anterior și închinate aceluiași eveniment de seamă din viața partidului și poporului nostru — Congresul al III-lea al P.M.R.; cele 10 zile premergătoare începerii lucră­rilor Congresului au fost zile record în producție. Decada record a însemnat­­ depășiri de plan­­ de 3, 4 și 5 procente la filaturi (car­dată și vi­gone), țesături crude de lină și bumbac, țesături finite de lină și bumbac. Trei zile pină la Congres s-a lucrat din materia primă economisită. Lucrările Congresului au stârnit un interes deosebit. La amiază, in jurul agitatorilor ori la afiliere într-o clipă de răgaz, oamenii s-au strins piscuri, au citit și discutat laolaltă asupra pro­blemelor ce le-au atras mai mult aten­ția. In cinci puncte din fabrică, cum ar fi la păstrarea linii, a deșeurilor, nevedit bumbac și lină, atelierul elec­tric, unde condițiile de lucru permit, s-au organizat centre speciale unde se transmit prin difuzoare veștile aduse de radio de la Congres. Raportul prezentat la Congres s-a ci­tit pe capitole, stăruindu-se asupra pro­blemelor referitoare la industria u­­șoară. Concrete și mobilizatoare, ci­frele cuprinse în raport au constituit un imbold în muncă și punctul de plecare spre noi angajamente privind tradu­cerea în fapte a acestor cifre. Deunăzi am zăbovit in secția apre­­tura centrală. Acele ceasornicului ară­tau ora 15. Zgomotele se potoliseră și In sala uriașă nu se auzea decit vocea agitatoarei Ana Boieru care citea din ziarul „Scinteia" cu vântarea la Con­gres a tovarășului Nikita­i­rușciov și a tovarășului Sergheevici Gheorghe Roșu, prim-secretar al Comitetului re­gional Bacău al P.M.R. Adunați în ju­­ru-i, oamenii ascultau cu interes. Se găseau acolo comuniștii Vasile Cor­coz, Ionică Neculai, Vasile Haraga, Ion Gri­­goraș, Alexandru Ciucur și alții. Ei s-au angajat să muncească tot mai bine și să contribuie activ la realiza­rea sarcinilor trasate de Congres pen­tru înflorirea continuă a economiei ță­rii noastre. Sirena fabricii sunase, vestind sfâr­­șitul lucrului. Oamenii mai zăboveau însă in­fecții și ateliere în jurul agi­tatorilor. Abia peste o vreme, curtea fabricii se umplu de lume. Erau mun­citorii ce ieșeau din schimb. M. Mardare Ansamblul de cîntece și dansuri al C.C.S. va da spectacole în regiunea Bacău Miercuri seara­ a plecat într-un turneu în țară, Ansamblul de cîntece și dan­suri al Consiliului Central al Sindi­catelor. Ansamblul va prezenta spectacolele „Te cîntătu­, te slăvim, libertate“ și „Bucuria vieții". In cadrul spectacolu­lui „Bucuria vieții“ vor fi prezentate și două tablouri din spectacolul­ muzi­cal coregrafic „Balada patriei“, reali­zat în cinstea celui de-al III-lea Con­gres al P.M.R. Turneul se­­ va des­fășura în peste 50 de localități printre care: Craiova, Tr. Severin, Hunedoara, Timișoara, Oradea, S­atu Mare, Tg. Mureș, Sibiu, Orașul­­ Stalin,­ Ploești, Constanța, Vasile Roaită,­ Săvinești, Bacău, Moinești și altele. (Agerpres) Su­ccese în producție ale oamenilor muncii Au îndeplinit planul semestrial cu 6 zile înainte de termen Antrenați în întrecerea socialistă, însuflețiți de lucrările celui de-al III-lea Congres al P.M.R, muncito­rii, tehnicienii și inginerii de la fa­brica de celuloză și hîrtie „Recons­trucția" din orașul P. Neamț au ra­portat partidului că în ziua de 2d iunie au îndeplinit sarcinile de plan pe primul semestru al anului la toate sortimentele, întrecerea socialistă în cinstea ma­relui eveniment din viața partidului și a poporului nostru — Congresul al III-lea al P.M.R. — a luat un a­­semenea avînt incit toate angajamen­tele au fost nu numai îndeplinite, ci tu mult depășite. La începutul anului, tovarășii de la „Reconstrucția" s-au angajat să dea anul acesta, 500 tone celuloză peste plan. In cinstea celui de-al III-lea Congres al partidului, angaja­mentul a fost mărit la 600 tone. Or, numai în primul semestru al anului harnicul colectiv de muncă de la „Reconstrucția", în frunte cu comu­niștii, cum ar fi Vasile Borcea, Mihai Vorgă, Vasile Acatrinei, Gheorghe Răuță, Vasile Gavrilescu, Gheorghe Ciobanu și mulți alții a dat peste plan 401 tone celuloză. Și la hîrtie, în aceeași perioadă, tovarășii de la „Reconstrucția" au dat 250 tone peste plan. Rafinăria 10 Onești și-a realizat planul semestrial cu cinci zile mai devreme Colectivul de munci­tori, ingineri și tehni­cieni de la Rafinăria nr. 10 Onești, antrenat în întrecerea socialistă reușit, pe primul semes­a­tru, să realizeze planu­l producției globale pe data de 25 iunie 1960, adică cu 5 zile mai îna­inte de termen. O contribuție însem­nată la realizarea planu­lui producției globale pe primul semestru înainte de termen a adus-o co­lectivul de la instalația de cracare catalitică nr. 1. După cum se știe, aceasta este prima și cea mai modernă insta­lație de acest fel intrată în funcțiune la noi în țară, care produce ben­zină de calitate superi­oară cu cifră octanică ridicată. Aceasta a con­dus la îmbunătățirea va­lorificării tonei de țiței prelucrat. Nu de mult, cu ajutorul specialiștilor so­vietici și romîni s-a reu­șit să pună instalația în regim normal de lucru. La realizările frumoase obținute prin punerea în a regim normal de lucru instalației nr. 1 de cracare realizările catalitică și la planului se­mestrial o contribuție în­semnată au adus maiștrii , în­iniști Viciu- Ga­briel, Stance­scu Nichita și Prunache Nicolae, candidat de partid, opo­­peratorul Batosin Nico­­lae, Ilie Ioan, Grigore­­scu Ștefan și a­lții. Merită laune și colec­tivul de la instalația de cracare termică care a rea­lizat planul semestrial pe ziua de 24 iunie. Aici se evidențiază operato­rii comuniști Radu Nico­­lae,și Petre Gh. loan și folchiștii Obriteschi Va­sile, Apostol Alexandru, Mihai Bucioacă secretarul organizației de partid — Rafinăria nr. 10 Onești --------------------------------­ Realizări meritorii la fabrica „Steaua roșie“ din Bacău Luptînd cu hotărîre pentru îndepli­nirea înainte de termen a­ sarcinilor de plan semestriale, muncitorii, inginerii și tehnicienii fabricii de hîrtie și celu­loză „Steaua roșie“ din Bacău, sub di­recta conducere a comitetului de partid, au obținut un frumos succes. Planul de producție la hîrtie pe se­mestrul 1 a fost îndeplinit în dimi­neața zilei de 28 iunie a. c., adică cu 3 zile înainte de termen. Demne de remarcat sunt succesele ob­ținute de colectivele de muncă ale ma­șinilor de fabricație care și-au înde­plinit planul semestrial încă de la data de 24 iunie. Realizările dobîndite se datoresc în mare măsură tovarășilor Ioan Bacă, Constantin Botezatu — morari, Nico­­lae Măgirescu, Gheorghe Farcaș, Va­sile Munteanu, Virgil Sofronie, Mihai Nicolae — conductori ai mașinilor de fabricație, precum și întregului personal al secției F. 3, sala de alegere, care nu și-a precupețit eforturile pentru în­deplinirea sarcinilor de plan îna­inte de termen. Harnicii muncitori, ingineri și tehni­cieni din întreprinderea „Steaua roșie“­­Bacău sunt hotărîți să ducă lupta mai departe pentru înfăptuirea grandiosului program de muncă izvorît din docu­mentele celui de-al III-lea Congres al partidului. Gh. Gheorghiu Reducere la călătoriile pe G.F.R. pentru turiști Pe baza unei înțelegeri între Ofi­ciul Național de Turism „Carpați“ și Căile Ferate Române s-a stabilit să se acorde o reducere de tarif de 50 la sută la călătoriile pe G.F.R. pentru tu­riștii individuali care fac excursii prin O.N.T. „Carpați“ folosind serviciile ca­banelor turistice. La cererea agențiilor și filialelor O.N.T. „Carpați“, agențiile de voiaj G.F.R. și unele stații autorizate eli­berează bilete cu 50 la sută redu­cere pe G.F.R. acelor turiști care efec­tuează excursii cu itinerariul și progra­mul stabilit de comun acord cu O.N.T. „Carpați“. Biletele trebuie vi­zate la cabana unde turistul a fost cazat indiferent de durată sau de lo­cul unde a luat masaj. Biletele sînt va­labile pe termen de maximum 30 de zile de la data plecării, turistul avînd dreptul la cite o întrerupere de­ trei zile atît la ducere cit și la întoarcere în stațiile CIF.R. care deservesc cabanele turistice. Pentru o producție sporită de lapte și carne Ieri, 30 iunie, la gospodăria agricolă de stat din Secueni-Roman, a avut loc un schim­b­ de experiență organizat de Consiliul sindical regional în colabo­rare cu conducerea Trustului regional Gostat. Au participat­ muncitorii frun­tași care lucrează in sectorul zooteh­nic al gospodăriilor agricole de­ stat din regiunea Bacău, inginerii și tehni­cienii­­ zootehnicii. Prin or­gani­zarea a­­cestui schimb de experiență s-a urmă­rit a se generaliza, metodele înaintate cu­ scopul de a se obține o producție sporită de­ lapte și carne și reducerea prețului de cost a acestor produse. ț ▼ Spre un cît mai înalt nivel tehnic al producției In anul 1965, așa cum arată Direc­tivele Congresului al III-lea al P.M.R., producția de țevi de oțel va ajunge la 500 mii tone pe an. Creșterea producției de țevi se va realiza prin construirea a două insta­lații de țevi sudate cu o capacitate de 130 mii tone anual, prin construirea și instalarea unui nou laminor de 6 țoii cu o capacitate de 60 mii tone/an la Uzina „Republica“ din București și prin sporirea producției în laminoarele exis­tente. Fabrica de țevi din Roman, care va trebui în anul 1965 să atingă capaci­tatea maximă (adică 300 mii tone/an), are un rol important în realizarea pro­ducției de țevi prevăzută în planul de 6 ani. Deși este o unitate nouă, fa­brica noastră a realizat în anul 1959 o producție cu 279 la sută mai mare față de anul 1958. Productivitatea mun­cii a crescut în același timp cu 160,8 la sută, iar prețul de cost a scăzut cu 16,8 la sută. Dintr-o întreprindere, care în 1958 a lucrat cu pierderi pla­nificate, a ajuns ca anul trecut să dea statului beneficii peste plan în va­loare de 12.265.000 lei. Sintetizînd experiența de pînă acum, putem spune că lucrul principal care a condus la aceste realizări, constă în faptul că la baza activității noastre a stat în permanență grija pentru ridi­carea nivelului tehnic al fabricii și an­trenarea largă a masei de muncitori, tehnicieni și ingineri la stabilirea mă­surilor tehnico-organizatorice necesare, întreaga muncă politică desfășurată de organizația de partid din fabrică, a fost strîns legată de sarcinile econo­mice concrete. In întreprindere a fost creat un climat prielnic , dezvoltării mișcării de inovații și raționalizări, studiului tehnic, cercetării și experi­mentării noului în producție. Astfel, s-a realizat automatizarea regiunii pa­turilor de răcire și a alimentării cup­­toarelor rotative, fapt ce a dus la­­ micșorarea consumului de energie elec­trică, de­ manoperă, la îmbunătățirea alimentării cu materie primă și a eva­cuării producției laminate. De asemenea, s-a preconizat ca în cursul anului 1960 să realizăm auto­matizarea parțială a trenurilor de role, la secția ajustaj și punerea în funcțiune a­ recuperatorului de căldură a gazelor arse de­ la cuptor, ceea ce va conduce la o economie de păcură de circa 8,7 kg pe tona de țeava. Creșterea producției și a productivi­tății muncii este influențată în mare măsură de asigurarea funcționării agre­­­gatelor la capacitatea optimă. Din studierea fluxului tehnologic a rezultat că productivitatea agregatelor variază în funcție de dimensiunea materiei prime, calitatea acesteia, respectarea regimurilor de încălzire, acordarea a­­gregatelor respective și altele. In cazul producției noastre s-a im­pus stabilirea lungimii optime de țeavă pentru fiecare dimensiune. Atunci cînd țagla este mai mică decât cea nece­sară lungimii optime de țeavă, pro­ductivitatea agregatelor scade, fiind o­­bligați a lamina un număr mult mai mare de țevi pentru a obține a­celași tonaj. Aceasta implică modificarea rit­murilor de laminare și perturbări în desfășurarea procesului tehnologic. Pen­­tru eliminarea acestor anomalii comen­zile de materie primă s-au făcut numai pentru lungimele optime. Incovenientul este adela că nu întotdeauna nu se livrează țigle la dimensiunile cerute. Tot din studiul procesului tehnologic a rezultat că pentru siguranța exploa­tării agregatelor perforarea țevilor cu dimensiune mai mică este indicată să se realizeze și pe perforatorul nr. 1, ceea ce în prezent nu este posibil. De aceea noi a­m făcut propuneri forului tu­telar ca această problemă să fie stu­diată de către Institutele de proiectare de specialitate, urmînd ca modificările la instalațiile respective să se reali­zeze după întocmirea studiului și pro­iectelor. Un alt punct de strangulare pentru producția­ noastră îl constituie presele de probat. In momentul actual proba­rea integrală a burlanelor și conducte­lor nu se poate face. Pentru remedie­rea acestei situații în prezent se lu­crează la montarea unei noi prese de probat. Sporirea eficacității economice a în­treprinderii este de neconceput fără preocuparea pentru reducerea sistema­tică­­ și continuă a prețului de cost, în special prin scăderea consumului de metal, de energie electrică și de scule de laminare, care au o mare pondere în prețul de cost al țevilor. Prin introdu­cerea dopurilor cu răcire interioară la perforatorul nr. 1 de exemplu, s-au re­dus consumul de dopuri de circa 10 ori, iar consumul de liniate de circa 8 ori. Aplicarea și extinderea acestui sistem va duce la obținerea unor însem­­­­nate economii la prețul de cost. Acțiunea de ridicare a nivelului teh­­nic al fabricii impune să se ia­ măsuri pentru creșterea continuă a pregătirii profesionale a muncitorilor. In acest scop noi am organizat cursuri de cali­­­ficare pe meserii ca : laminatori, filota­­tori, lăcătuși, electricieni, strungari. In cadrul acestora­ se țin lecții și confe­rințe, se fac seminarii privind diferitele probleme legate de specificul producției și se organizează schimburi de expe­riență. .Colectivul fabricii noastre a studiat cu atenție prevederile Directivelor Con­gresului al IlI-lea al P.M.R. privind sporirea producției de țevi și căile de realizare în perioada­ 1960—1965. Ni­velul prevăzut pentru anul 1965 este pe deplin realizabil. Una din principalele căi care ne va ajuta să sporim producția și producti­­vitatea orară pe agregate este progre­sul tehnic. Posibilități și rezerve interne pentru ridicarea­ nivelului tehnic sunt nelimitate. Automatizarea pe mai de o parte a diferitelor faze din procesul de producție va trebui să constituie una din preocupările noastre de seamă. Ceea ce am realizat din acest punct de ve­dere pînă în prezent sunt doar un pre­­ludiu care ne face să credem că pe viitor vom obține succese incontestabil mai mari în promovarea noului, a teh*­nicii celei mai avansate. Alături de toți oamenii muncii din patria noastră, muncitorii, tehnicienii, inginerii și funcționarii fabricii de țevi din Roman sînt hotărîți să tra­­ducă în viață sarcinile de răspundere ce sta­u în fața lor. Marin Petrescu secretarul comitetului de partid al fabricii de țevi din Roman încep examenele de maturitate Azi, la orele 9 dimineața, încep, în toată țara, examenele de maturitate la școlile medii de cultură generală și exa­menul de stat la școlile pedagogice și institutele pedagogice de învățători din sesiunea de vară 1960. Muncă avântată la fabrica „Proletarul“ din Bacău însuflețiți de hotărîrile Congresului al IlI-lea al partidului, muncitorii, in­ginerii și tehnicienii de la fabrica „Proletarul“ din Bacău au obținut noi realizări în producție. Astfel, pe ziua de 25 iunie a.c., harnicul colectiv al acestei întreprinderi și-a îndeplinit pla­nul semestrial pe anul 1960 la pro­ducția fizică. De asemenea, în zilele de 27 și 28 iunie secțiile filatură, țe­­sătorie și frunte au cunoscut o animație deosebită. Se remarcă numeroși lucrători din brigada „Filimon Sîrbu" care în ace­ste zile au dat peste plan cantitatea de 65 kg fire de bună calitate. Nu s-a lăsat mai prejos nici colectivul de muncă al secției carbonizat fină de sub conducerea comunistului Keregy Iosif, care a produs peste plan cu 30 la sută mai multă materie primă car­bonizată, evidențiindu-se echipele con­duse de muncitorii: Ion Pîrvănescu, Nicolae Cernat, Constantin Busuioc și alții. Asemenea succese în muncă au obți­nut­ și brigada „Al IlI-lea Congres al P.M.R.“ de la etajul III al secției țe­­sătorie condusă de țesătoarea Rodica Gurău, care a dat peste plan 247.000 bătăi, precum și lucrătorii din secto­rul finite, care au contribuit la produ­cerea peste plan în zilele de 27 și 28 iunie a unei producții de 6.000 m. p, țesături de lună. In secția de răsucit bumbac a fabricii de­­ x/slav din Buhuși se montează /nășim ari de inaltă produc­tivitate, fabricate In țara noastră. IN CLIȘEU: Muncitorii montori de la uzina de mașini „Unirea", din Cluj, Arcadie Takacs, Janoș Ka­­kassy și Gáspár Gergely, executînd lucrările de instalare a noilor mașini. reședințele, Joia Gheor­ghe, scria dareri de seamă. Era răcoare în odaie, plutea ușor fu­mul țigărilor. Umbra mărului crud ocrotea fereastra. Dogoarea soarelui rămăsese afară pe treptele de piatră și pe stîlpii răsuciți ai prid­vorului. Aici în odaie, e doar umbra mărului, și liniștea, și un om care scrie. Un om încearcă să pună pe hîrtie bilanțul unor ani care au­ rodit strașnic la Gospodăria agricolă colectivă „Se­cera și Ciocanul“ din Răcăciuni. Un deceniu. Cuvintele sînt puține, ca să cuprindă... Totul se măsoară în aceste zile cu anul zece, la Răcăciuni. — Cîți ani au tarlalele de grîie, grile care se coc astăzi la un loc și cresc ca apele ca niciodată prin aceste locuri ? — Zece ani. — Cîți ani au grajdurile și atelierele și sutele de oi și vitele? — Cîți ani are tăria gîndului oame­nilor ele aici și belșugul din casele lor? — Zece. Președintele Jora Gheorghe fumează. In fața lui sînt multe coli de hîrtie scrise mărunt, înghesuit, cu creionul. — Sînt puține cuvinte tovarășe, spune el, ca să poți cuprinde într-o dare de seamă, zece ani de muncă, de luptă laolaltă. Poți cuprinde cifrele, dar nu poți cuprinde și sufletele oamenilor, cum au ars ele și cum s-au călit și au crescut în ălti zece ani. — Faptele lor vorbesc, îndeajuns și gospodăria stă mărturie — am încer­cat să spun. Și simțeam că are drep­tate președintele. Sînt puține cuvintele să cuprindă tot noul marelui Astăzi. Dar el tot nu părea mulțumit, deși știam că inima îi e plină de bucu­ria acestor zile. Pe treptele de piatră soarele încă fri­­gea. Coborîse mult spre asfințit și z­ar­­rea roșie ardea treptele de piatră, cu gînduri de ploaie. Șoseaua curgea cu o apă ciudată în sus și în jos. Pe șanțul înverzit — un dolofan cu cravată roșie. Genunchi zgî­­riați și degete vopsite cu dudă neagră. Și cămașul îi e pătată cu dudă neagră. — Cîți ani ai măi...? — Zece, împlinesc la toamnă, da mama mî-a luat ieri sandale noi. Mîine­le incalț. Mîine, colectiviștii din Răcăciuni săr­bătoresc zece ani de la înființarea gos­podăriei lor. Milne avea să fie 26 iunie 1960. După apusul soa­relui, oamenii au terminat de încheiat tribuna din trun­trăiau despre bilanțul de aur de­ns „Secera și Ciocanul“. O carte mare părea că se desface sub dealuri și luna scrie cu aur și piatră albă . Anul I. In 1950 la 25 iunie a luat ființă gospodăria. Doar 63 de familii. Doar 65 de hectare. Doar 9.000 lei fond de bază. Anul II. 1952. Se construiesc graj­duri pentru 30 și 175 capete de vite. Boxe pentru scroafe. Anul IV. 1954. Este gata saivanul pentru 500 oi. Se aduc vaci de rasă Switz. Se întoarce singură, uriașă, albă, fila sub dealurile luminate de lună. Jor Anul VII. 1957. Construcția ateliere­de tîmplărie, fierărie, extinderea cultivării plantelor tehnice. Anul VIII. 1958. Consfătuirea de la Constanța. înarmați cu­­ experiența bo­­­gată a consfătuirii, colectiviștii por­nesc să urce înălțimile. Ia ființă sec­torul de creștere a păsărilor (cocină p­entru 1.000 de păsări). Se construiește un gater. Aplicarea retribuției supli­mentare a muncii. Din nou se întoarce o filă albă. G. Bălăiță Anul zece la Gospodăria agricolă colectivă „Secera și Ciocanu!“-Răcăciuni chiuri zdravene de stejar. Lemnul ud, roșcat, miroase a pădure tînără și o frunză proaspătă stoarsă de soare. Trunchiurile cioplite din toalpă, în­cheiate pe capete, au ceva din trăinicia acelor colibe de bîrne din băsmele ru­sești. scoaba. Scîndurile de tei alăturate cu așteaptă mîngîierea tocurilor ușoare ale fetelor, și acelea tropotite, ca grindina, ale flăcăilor. Am stat întins pe moliciunea teiului proaspăt și iute la miros, sub razele lunii. Mi s-a­ părut că vorbesc trunchiu­rile și dealurile cu luna, pe urmă am­ știut că aud gîndurile mele și mi-am­ aminte de vorbele președintelui. adu (Continuare în pag. 3-a) 1

Next