Steagul Roşu, august 1960 (Anul 15, nr. 2336-2360)

1960-08-02 / nr. 2336

Nr. 2.336 (3.815) MARTI 2 AUGUST 1960 I 4 pagini 20 bani 32.000 tone ciment și 33.000 tone clincher peste plan Cimentiștii de la Bi­­caz desfășoară o vie în­trecere pentru a trimite marilor noastre șantiere de construcție o canti­tate cît mai însemnată de ciment peste plan. In acest scop ei se stră­duiesc ca pe lingă or­ganizarea mai bună a lucrului să introducă în procesul de producție noi dispozitive și proce­dee tehnologice superi­oare. Zilele trecute, de pildă, un colectiv de muncitori și tehnicieni. In frunte cu inginerul Nicolae Dănilă, au mon­tat la cuptorul nr. 6, un recuperator de căl­dură, care a făcut să crească producția de clincher cu 25 tone în 24 de ore. Aceasta per­mite ca numai cuptorul nr. 6 să producă cu 9000 tone mai mult clincher pe an. Deosebit de va­loroasă este și realiza­rea tehnică a ingineru­lui Silviu Opriș privind introducerea unor noi blindaje cu eficacitate mărită la căptușirea mo­rilor cu bile, care a fă­cut ca productivitatea muncii să crească cu 15 la sută. Prin aceasta se realizează economii de peste 4 milioane lei pe timp de un an. De ase­menea, printr-o suprave­ghere și conducere mai atentă a agregatelor de către cucători-morari etc., harnicul colectiv al fa­bricii de ciment de la Bicaz, a reușit să pro­ducă de la începutul a­­nului și pînă în prezent, o cantitate de 32.000 tone ciment și 33.000 tone clincher peste plan. O contribuție de seamă au adus-o cucătorii E. Roth, Onisifor Dănilă, Petre Lungu­, morarii Emil Iftode, Nicolae Acatrinii și alții. Id, fabrica „Steaua roșie "-Bacău A intrat în funcțiune o nouă instalație de înaltă productivitate Conduse de muncitori, harnici, ele contribuie din plin la depășirea sarcini­lor de plan și la îmbunătățirea cali­tății produselor fabricii. De curînd a intrat în funcțiune la secția celuloză o nouă instalație de sortare a celulozei albite. Formată dintr-un sistem de tamburi-sortizori cu excentrice, aparatele, curăță celulozele albite de orice impurități provenite din sortările anterioare, eliminîndu-le din circuitul normal. Cu ajutorul acestei instalații de înaltă productivitate, se asigură secții­lor de fabricație a hîrtiilor o celuloză albită de calitate superioară. Mergînd pe linia promovării cu curaj a cadrelor tinere, conducerea­­ secției celuloză a repartizat pentru a lucra la noua instalație tineri absolvenți ai școlii profesionale care au făcut prac­tică în cadrul secției. Utemiștii Du­mitru Racu, Vasile Radu și Grigore Nanu, și-au luat angajamentul să asi­gure funcționarea cît mai bună a noi­lor mașini. ____________ Pentru traducerea în viață a Direc­tivelor celui de al IlI-lea Congres al P.M.R., la Fabrica de hîrtie și celu­loză „Steaua roșie“ din Bacău sunt date în exploatare noi mașini și insta­lații de înaltă productivitate. însemnate realizări la schela Zemeș Colectivul de muncitori și tehni­cieni de la schela Zemeș luptă zi de zi pentru traducerea in viață a mărețelor obiective stabilite de Con­gresul al 111-lea al P.M.R. Răspunzînd la chemarea la între­cere socialistă lansată de secția I-a extracție, colectivul de muncitori și tehnicieni de la secția a III-a, condus de tovarășul inginer Emil Mateescu, a reușit ca pînă la 27 iulie să-și depă­șească angajamentul luat. Cele mai bune rezultate le-au obținut muncito­rii din brigada a V-a condusă de to­varășul Gheorghe Bran care au dat zeci­ de­ tone de țiței peste plan da­torită unei burne organizări a locuri­lor de­ muncă și a aplicării planului de măsuri tehnico-organizatorice. De asemenea, colectivul acestei secții­ prin efectuarea unui număr de 200 de ore muncă voluntară, a con­struit un pod­ între sondele 4.122 și 4.112, colectînd și două tone de fier vechi. Printre fruntașii in producție se numără Toader­­ Gorr­an, Toma Rusu­, Constantin Cămara, Constan­tin Pruteanu și alții. . Un­ aport deosebit de important este­­ cel al­­ brigăzii a Vl-a — interven­ție condusă de Soare Udrea, care printr-o execuție de calitate a lucră­rilor la­ sonde, a contribuit din plin la depășirea planului de producție pe luna­ iulie. Nicolae Gălușca corespondent Cu 14 zile înainte de termen Muncitorii, inginerii și tehnicienii întreprinderii nr. 1 Construcții din Ba­cău desfășoară o vie activitate în vede­rea realizării unor construcții de bună calitate, la timp și cu un preț de cost cît mai scăzut. In semestrul I, planul de producție a fost depășit cu 9 la sută. Ui 14 zile înainte de termen a fost realizată lucrarea „Alimentarea cu apă a fabricii de spirt“. Cele mai de seamă realizări au fost obținute de echipele conduse de tova­rășii Marin Drengea — zidar, Balint Ferenț — dulgher, Petre Solomon — fierar betonist, Dragomir Pană — zi­, dar, Dumitru Bujor — instalator sa­­nitarist. C. Prodan corespondent Operatoarea Maria Bîrsan din secția spălare-uscare fire de la Uzina de teten Săvinești depune mult interes pentru realizarea sarcinilor de producție. Mei o fi pierdută nici un bob risipit! Colectiviștii din Nănești Vale fruntași în muncile agricole de vară îndrumați și sprijiniți îndeaproape de organele de partid și de stat, har­nicii colectiviști din comuna Parincea, raionul Bacău, au desfășurat o intensă muncă pentru terminarea în cel mai scurt timp a recoltatului păioaselor. Folosind în mod chibzuit brațele de muncă existente, colectiviștii din G.A.C. „Al IlI-lea Congres al P.M.R.“, din satul Nănești Vale încă de la 20 iulie 1960 au terminat de secerat întreaga suprafață însămînțată cu grîu, au transportat snopii la arie, iar în zilele de 29 iulie au terminat de treierat, rea­­lizînd o producție de peste 1.500 kg grîu la hectar. După ce au terminat de treierat, grija harnicilor colectiviști a fost să achite în primul rînd în întregime o­­bligațiile față de S.M.T. și să livreze cerealele contractate cu statul, obținînd chitanța nr. 1 pe comună. De aseme­nea, în campania de vară, această gospodărie agricolă colectivă, este fruntașă la întreținerea culturilor, ob­ținînd drapelul de gospodărie agricolă colectivă fruntașă pe comuna. Dintre membrii gospodăriei s-au evi­dențiat în mod deosebit, în perioada de întreținere a culturilor, precum și la seceriș și treieriș tovarășii: Las­­carache Gh., Lucreția Mătăsaru, Ghițu Vasile, Paulina Lascarache, Vasile C. Mătăsaru, Elena Botez și alții. Pentru a asigura o recoltă bogată în anul viitor, colectiviștii din Nă­nești Vale se îngrijesc acum să facă alături de vară pe întreaga suprafață care a fost cultivată cu pâioase. Una din preocupările de seamă ale colec­tiviștilor este asigurarea bazei furajere pentru animale precum și construirea de adăposturi pentru acestea. Astfel pentru construirea unui grajd nece­sar adăpostită pe timpul de iarnă a vi­telor și a unui saivan pentru oi, din inițiativa comuniștilor s-a luat măsura de a se face 20.000 bucăți chirpici prin muncă voluntară. I. Georgescu coresp. Postul de corespondenți voluntari de la Onești ne informează: 4.2oo.poo iei economii la capitolul materialé Conștienți de importanța îndeplinirii sarcinii cu privire la mărirea continuă a productivității muncii și permanenta reducere a prețului de cost, muncitorii, inginerii și tehnicienii de la șantierul nr. 3 de oraș din Onești continuă ac­țiunea de­ folosire a tuturor resurselor și inițiativelor în scopul realizării unor însemnate economisiri de materiale. In semestrul I al anului, la bilanț s-a înregistrat ca economie la capito­lul materiale suma de 1.200.000 lei. Prin aplicarea inițiativei lui Gheor­ghe Bucelea, de către toate brigăzile mari, s-au înregistrat însemnate eco­nomii la cărămidă, ciment, cherestea, fier-beton și la alte materiale de con­strucții. In fruntea acestor acțiuni se află cunoscutele brigăzi de zidari con­duse de Karoly Bakó, Ioan Tănase, Ioan Micu, Dumitru Novințki și bri­gada de fierari-betoniști condusă de Gheorghe Marin. La lotul nr. 1 (șef de lot tovarășul Gheorghe Dascălu), materialul lemnos este folosit la maximum. Cofrajele se refolosesc de 6-7 ori, iar apoi din de­șeuri­le care pînă acum erau folosite doar ca lemn de foc se fac plase le­gate la capete cu chingi din același material cu care se înlocuiește cheres­teaua nouă la dușumelele oarbe sub parchet, in acest fel s-au economisit 45 m.c. cherestea. Cînd se execută lucrări de organizare a căilor­ de rulare, odată cu mutarea acestora se scoate și balastul din ca­lea veche și se mută în noua cale de rulare folosindu-se astfel același ba­last de 3-4 ori. Aceasta a dus la e­­conomisirea a 300 m.c. balast. O sursă de economii este și folosirea la betoa­­nele ciclopiene — de fundații — a bo­lovanilor scoși din aceeași săpătură unde se toarnă betonul. După scoa­terea lor din săpătură, bolovanii se curăță cu peria de sîrmă, se spală și intră în construcții. La angajamentul privind realizarea de economii prin schimbări de soluții, șantierul nr. 3 — oraș și-a adus con­tribuția prin realizarea unei valori de 575.711 lei. Numai în sectorul de in­stalații (șef de lot tovarășul Ștefan Dumitrescu) s-au făcu­t în acest se­mestru inovații și raționalizări ce aduc economii în valoare de peste 350.000 lei. Toate aceste raționalizări au fost acceptate de cabinetul tehnic al între­prinderii. In prezent, acțiunea de economisire a materialelor și de folosire a tuturor resurselor locale, în vederea reducerii prețului de cost continuă. Ea constituie anul din obiectivele de bază ale între­cerii socialiste ce se desfășoară pe șantier. Gr. Becheru economist Una dintre brigăzile fruntașe de la Combina­tul de Cauciuc sintetic din Onești este și brigada de tineret condusă de Gheorghe Cosma. Ea obținut în vreme de trei a luni la rînd steagul de brigadă fruntașă, acordat de comitetul sindical­­IN CLIȘEU, brigada lui­heorghe Cosma. Cu vie satisfacție ’­­Realizarea sarcinilor trasate prin Directivele Congresului, impun intro­ducerea în producție a unor utilaje moderne, perfecționate care să ducă la obținerea unui înalt nivel tehnic al producției. Recenta Hotărîre a C..C al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri cu pri­vire la­ îmbunătățirea salarizării ca­drelor de tehnicieni, economiști și cer­cetători, științifici, are ca scop stimu­larea materială și morală a cadrelor de specialiști din țara noastră. Acea­sta va duce în mod implicit la creș­terea nivelului tehnic al activității din industrie și agricultură. Inginerii, tehnicienii, maiștrii și eco­nomiștii de la întreprinderea de pre­fabricate Roman au primit cu deose­bită bucurie noua Hotărîre a partidu­lui și guvernului. Dovedindu-și satisfacția, și bucuria, inginerii Neculai Stan, Gh. Niculescu, Ma­tei Angh­ei și alții depun eforturi deosebite pentru darea în funcțiune a liniei tehnologice de panouri mari care va începe să producă în scurt timp primele apartamente prefabricate. Pe asemenea, în­ hala de fabricație, maiștrii Dumitru Busuioc și Ion Amă­­riuței se străduiesc să organizeze mun­ca astfel nncit planul de producție să fie depășit zilnic, iar rebuturile să fie reduse. Studiind recenta Hotărîre a parti­dului și guvernului, inginerii, tehni­cienii și economiștii din fabrica noa­stră se angajează ca pe viitor să nu-și precupețească eforturile pentru­ ridicarea continuă a nivelului tehnic al producției și pentru ridica­rea ac­­­tivității întreprinderii ■ noastre. Inginer Emil Anton , Tehnician loan Enescu de la Fabrica de prefabricate din Roman \ S S-A dESCHIS cURsUL De CALIFICARe a PROPAGANDIȘTILOr a dAta DE 1 augUst, la CABINETUL REGIONAL DE PARTID S-­A FĂCUT DESCHIDEREA CURSULUI DE VARĂ­ DE CA­LIFICARE .4 PROPAGANDIȘTILOR. IN ACEASTA SERIE VOR FI PRE­GĂTIT! PESTE 300 TOVARĂȘI PROPAGANDIȘTI AI CERCURILOR ȘI CURSURILOR ÎNVĂȚĂMINTULUI DE PARTID DE LA ORAȘE. DESCHIDEREA CURSULUI A FOST FĂCUTĂ DE CĂTRE TOVARĂ­ȘUL CONSTANTIN MITROFAN, MEMBRU SUPLEANT AL­ BIROULUI COMITETULUI­ REGIONAL DE PARTID CARE A VORBIT PROPAGAN­DIȘTILOR DESPRE SCOPUL ȘI IMPORTANȚA CURSULUI DE CALI­FICARE.­­ "■ VORBIND DESPRE SARCINILE PROPAGANDIȘTILOR, TOVARĂȘUL MITROFAN­­ A PUS ACCENTUL PE NECESIT­ATE­A TNARMĂ^H . OAME­NILOR MUNCII CU CUNOAȘTEREA DOCUMENTELOR CONGRESULUI AL III-LEA­­ AL P.M.R. ȘI ,A SARCINILOR CE IZVORĂSC DIN HOTĂRέ [UNK]­RILE CONGRESULUI. PE NECESITATEA LEGĂRII TEORIEI DE PRAC­TICĂ, PE COMBATEREA IDEOLOGIEI BURGHEZE. ■ ----- ARIA TINERETULUI In comuna Lozinca, raionul Ze­­letin, la gospodăria agricolă colec­tivă din satul Dealul Perjului se poate vedea o arie model. Toate cele trebuincioase sunt la locul lor: pa­nouri, lozinci, bibliotecă, o gazetă a ariei etc. In față este un panou cu inscripția „Aria tineretului". La indicația comitetului comunal de partid, comitetul comunal U.T.M., organizațiile de tineret din comuna Lozinca, s-au angajat să ajute co­lectiviștii și întovărășiții din satul Dealul Perjului la amenajarea ariei. După ce au amenajat aria, tinerii, împreună cu președintele sfatului popular tov. Mărmureanu Gh. și se­cretarului comitetului U.T.M., Chiriac Mircea, au ieșit alături de colecti­viști și întovărășiți la lucru pe arie. Utemiști ca : Gh. Cristea, Grigore Diaconu, Gh. Grigoraș, Ion Gh. O­­breja și alții se mîndresc de ceea ce au făcut pe arie. Gîndim că și colectiviștii și întovărășiții se mîn­dresc cînd văd o arie inimos amena­jată de tineret. Gelu Țarălungă coresp. Utilajul funcționează bine Pentru lucrările ce se execută în vederea regularizării­ rîului Cașin pe porțiunea ce se învecinează cu noul oraș Onești, se folosesc utilaje de înaltă productivitate cu ajutorul cărora se poate lucra repede și bine. Faptul că lucrările de regularizare a rîului decurg într-un ritm rapid și sent de calitate, se datorește bunei funcționări a utilajelor. Buldozerul nr. 11.517, de pildă, nu înregistrează stagnări. El este folosit cu întreaga sa capacitate de lucru. A­­ceasta­, datorită­­ faptului că mecanicul Andrei Farcaș și ajutorul său Vasile Turică fac totul pentru ca utilajul să fie folosit din plin. Ei alimentează și întrețin utilajul în bune condiții, vin la lucru din timp pentru ca la ora începerii lucrului pe șantier utilajul să fie în stare de funcționare. Conștiinciozitatea cu care acești to­varăși lucrează, ca de altfel și hăr­nicia altor mecanici de utilaje, face, ca pe șantier munca să se desfășoare în­tr-un ritm susținut. Vasile Șipoteanu electrician Muncă spornică pe șantierul combinatului de cauciuc sintetic Scurtarea duratei de execuție a lucrărilor și reducerea consumurilor specifice planificate la materiale sînt sarcini de mare răspundere pentru înfăptuirea cărora mun­cesc cu mult elan zida­rii, fierarii-betoniști, dul­gherii și ceilalți cons­tructori de la șantierul nr. 1—Cauciuc din O­­nești. Constructorii își iau în cadrul întrecerii sociali­ste angajamente fru­moase, mobilizatoare, iar în consfătuirile de producție ei raportează despre îndeplinirea an­gajamentelor luate. Bri­gada de zidari condusă de Stancu Popescu, bu­năoară, a terminat fini­sajul exterior al labora­torului central cu două zile mai devreme, așa după cum se angajase. Și brigada pe care o conduc, lucrînd la obiec­tivul „Depozitul de cau­ciuc“ a terminat lucră­rile de finisaj exterior cu 3 zile mai devreme. Faptul că muncitorii desfășoară o intensă și bine organizată între­cere socialistă a făcut posibilă depășirea planu­lui semestrial al șantie­relor cu 4 la sută și economisirea, peste sar­cina planificată la pre­țul de cost, a sumei de 350.000 lei. Un bun exemplu pen­tru toți constructorii sunt comuniștii, care în ca­drul organizației de bază discută pe larg problemele de producție, primesc fiecare sarcini concrete și apoi le tra­duc în viață la locul lor de muncă. Printre fruntașii șan­tierului se numără mais­trul Iordan Loghin, dul­gherii Andrei Ambruș și Grigore Suhov, zidarul Iosif Lorenț și încă mulți alții. Moise Predăm­ zidar Angajamente însuflețite Harnicul colectiv, de muncă al secției anticoroziv de la Combi­natul Chimic­­ Borzești se stră­duiește să obțină rezultate cît mai frumoase în producție, execu­­tînd lucrări de protecție anticoro­­zivă,a utilajelor din cadrul combi­natului, de bună calitate și la timp. In cele 7 luni care au trecut din acest an, colectivul secției și-a depășit cu mult sarcinile de pro­ducție realizând în același timp e­­conomii la prețul de cost în va­loare de 120.000 lei. Printre cei mai­ destoinici muncitori ai secției se numără Mircea Fodor, Gheorghe Ștefan, Gheorghe Stoica, Gheorghe Rusu, Nicolae Suruianu, Fănică Grozescu și alții. In cinstea zilei de 23 August, colectivul secției s-a angajat să execute cu 15 zile înainte de ter­men lucrările de protecție antico­­rozivă a utilajelor din secțiile he­­xacloran, clorură de var, și depo­zitul de acid sulfuric. De aseme­nea, să realizeze economii la pre­țul de cost în valoare de 10.000 lei. Constantin Bute mecanic ———■—m.■' > i ■ [UNK] Cînd treaba nu este bine organizată Felul în care este organizat treieri­­șul griului în comuna Filipeni, raionul Bacău, este de-a dreptul nesatisfăcător. Pînă în ziua de 28 iulie a.c. în întreaga comună nu se treierase recolta decît de pe 14 hectare, deși secerișul se a­­propie de sfrîșit. Din cele 774 hectare însămînțate cu grîu întovărășiții re­coltaseră pînă la data amintită 635 hectare. Cauza rămînerii în urm­ă constă in faptul că paralel cu seceratul nu s-a a­­sigurat căratul snopilor pe arii, nu s-au amenajat ariile și n-au fost puse batoze în funcțiune pentru a lucra din plin. Astfel, din cele 6 arii stabi­lite pe comună nu s-a amenajat cum trebuie nici una, iar căratul pe aici merge foarte anevoios. Din această cauză cele 4 batoze existente în co­mună treieră pe zi cu­ ar treiera una singură. De pildă­­ in ziua de 27 iulie s-a treierat recolta de pe 14 hectare în loc de 56 hectare cît prevede viteza zil­nică. Se pune întrebarea : cînd se va termina treierișul celor peste 800 hec­tare de păioase, dacă se lucrează în asemenea ritm ? Această comună dispune de forțe su­ficiente, dar care trebuie mobilizate în întregime la strinsul recoltei. In scurt timp recoltatul și treieratul grîului trebuie să se termine și în comuna Fi­lipeni. In acest scop, organele locale de partid și de stat din­ această co­mună trebuie să ia fie întîrziat . cele mai bune masuri care să­ asigure ter­minarea cît mai grabnică a recoltării și treierișului. Pionierii string spicele de grîu risipite Un număr de­ 45 pionieri ai școlii de 7 ani din comuna I­ușești, ra­ionul Roman, sub îndrumarea instruc­toarei superioare de pionieri, Cecilia Onușoru, a muncit intens pentru­ strîngerea­­­ spicelor de grîu. Astfel, în ziua de 26 iulie a.c., numai în 3 ora de muncă, pionierii­ din comuna Icu­­șești-Roman au str­ins spice care le-au treierat­ imediat, obținînd o­­ ca­­sa importantă de grîu. Cele mai moa­se rezultate le-au obținut pionie­r­­rele Pricop Elena, Savin Jenița1, Ilisei Maria, Averescu Maria și­­ alții. Const. Lungu șef de brigadă la S.M.T. Roman Mașinile îi ajută pe colectiviști să recolteze la timp Despre colectiviștii din Cindești, ra­ionul Buh­uși, se știe că sunt oameni haîn­icio­și­­ pricepuți. Indru­mați d­e or­ganele locale de partid și de stat, în acest an ei au acordat o atenție deo­sebită și culturii plantelor tehnice. Astfel, în afară de cultura cerealelor, (grîu, orz, ovăz, porumb), ei au cul­tivat o suprafață de 10 hecta­re cu in pentru fuior. întreaga recoltă va livrată, conform contractului încheiat, și topitoriei de ln „Fuiorul“ cu sediul în comuna Cornu Luncii, raionul Fălticeni. Săptămîna trecută, brigadierul gospo­dăriei, care de cîtva timp suprave­ghea cu atenție lanul de in, a a­dus vestea că inul a ajuns în faza de recoltare și după indicațiile date de tehnicieni, nu trebuie să se piardă nici o zi. Fără zăbavă, conducerea gospodăriei a luat măsurile necesare și chiar în ziua respectivă, colecti­viștii, organizați pe echipe, au început să lucreze cu spor la recoltarea inu­lui. Fiind cultivat într-un teren bine­ pregătit, inul s-a dezvoltat bine și promite o recoltă bogată. Recoltarea inului este o lucrare mi­găloasă, care cere timp și număr mare de brațe de muncă. Din acea­­­stă cauză aproape toți­ colectiviștii au ost mobilizați la recoltarea, sortarea și legatul inului în snopi.­ Și oamenii m început lucrul cu hărnicie. Două zile mai tîrziu, brigadierul de tîm­p a adus o altă veste tot atît de mportantă: grîul a dat în pîrgă și secerișul trebuie să înceapă neîntîr­­ziat.. Scara, la sediul­ gospodăriei co­­ective, a avut loc o scurtă con­sfr­­uire. Trebuia să se ia măsuri urgente pentru ca recoltarea griului să în­ceapă fără întîrziere, însă fără să stînjenească munca pentru strinsul re­coltei de in. Soluția era una singură: să se ceară de urgență ajutorul sta­țiunii de mașini și tractoare din Pen­doleni spre a le trimite o combină. Chiar în seara aceleiași zile,­ între conducerea gospodăriei colective din Cîndești și S.M.T. Podoleni, a avut loc o convorbire telefonică. Directo­rul­ stațiunii de mașini, și tractoare din Podoleni anunță că a doua zi, în zorii­ zilei,­ o combină va­­ fi­­ la­ mar­ginea lanului cu grîu al colectivei din Cîndești. Vestea aceasta este primită cu bucurie de toți colectiviștii. Și cînd primele raze ale soarelui începuseră să lumineze cîmpia de la marginea comunei Cîndești, combina, condusă de harnicii mecanizatori Alex. Muscalu și Va­sile Gherasim, a început recoltarea. Val după val, griul este secerat și treierat. Șuvoiul de boabe aurii curge neîncetat în saci, care după ce sunt legați, alunecă ușor pe topogan,și cad alături pe miriște de unde sunt încăr­cați în căruțe și transportați la ma­gazial­ colectivei. Intr-o singură zi a lucrat atît cît n-ar fi putut, să­­ facă toți colectiviștii din Cîndești. Prin grija­­ partidului, tehnica ■ cea mai îna­intată vine în sprijinul agriculturii, ajutîndu-i pe țăranii muncitori care s-au unit pentru a munci­ pămîntul în comun, să stringă la timp și fără pierderi întrea­ga recoltă de grîu. Este o dovadă de necontestat a superiori­tății agriculturii socialiste față de mica gospodărie individuală. Concursul bienal „Biblioteca în slujba construcției socialismului“ Analiza activității bibliotecilor din regiunea Bacău La începutul anului 1960, Ministerul învățămîntului și Culturii a lansat pe plan național concursul „Biblioteca in slujba construcției socialismului“, la care participă bibliotecile regionale, raionale, orășenești, comunale, sătești — neafiliate și ale colțurilor roșii din unitățile agricole socialiste. Antrenate în acest concurs, biblio­tecile din regiunea Bacău au desfă­șurat în primul semestru al anului cu­rent o bogată muncă de răspîndire a cărții în nodurile oamenilor muncii de la orașe și sate. Pentru a analiza rezultatele bune do­­bîndite de la începutul concursului și pînă la 30 iunie, ca și pentru a scoate în relief metodele bune în munca cu cartea, greutățile și lipsurile mani­festate în acest domeniu de activitate, la indicația Comitetului regional de partid, Secțiunea de învățămînt și cultură a Sfatului popular regional organizat duminică o amplă consfătu­a­ire. Aceasta a avut loc la Biblioteca centrală regională. La consfătuire au luat parte tovară­șii C. Ochian, activist al secției de pro­pagandă și agitație a Comitetului re­gional Bacău al P.M.R., V. Măriu, in­spector în Ministerul învățămîntului și Culturii, I. Micu, șeful Secției de în­­vățămînt și cultură al Sfatului popular regional Bacău, inspectori ai secțiilor de învățămînt și cultură regională și raionale, bibliotecarii principali ai bi­bliotecilor raionale, o parte din biblio­tecarii bibliotecilor comunale, precum și colectivul Bibliotecii centrale re­gionale. Consfătuirea a fost deschisă de to­varășul I. Micu. Referatul cu privire la activitatea bi­bliotecilor din regiunea Bacău în cadrul­ concursului „Biblioteca în sluj­ba construcției socialismului“ a fost prezentat de tovarășa Cornelia Slo­­bozeanu, inspectoare în cadrul Secției de învățămînt și cultură a Sfatului popular regional. După o pauză au urmat ample dez­bateri pe­ marginea­ referatului și a ac­tivității unor biblioteci. Au luat cuvin­­tul între alții tovarășii V. Nechita, inspector al Secției de învățămînt și cultură a Sfatului popular al orașului Onești, I. Stan, bibliotecar principal­, al Bibliotecii centrale raionale din: Buhuși, Elena Didoiu, bibliotecară principală la Biblioteca, centrală raio­­­­nală din­ Roman, Maria Iacobeanu,­ șefa Secției de învățămînt și­­ cultură a­ Sfatului popular al raionului Bacău, Maria Codău, bibliotecară în comuna Podoleni-Buhuși și alții. Vorbitorii au analizat, activitatea bi­bliotecilor din­­ regiune, au prezentat­, metodele noi și interesante în­ munca­­cu, ca­rtea, au criticat cu asprime­ lip­surile ce s-au manifestat în acest do­meniu de activitate în primul semes­tru al anului­­ curent, au făcut însem­nate propuneri, angajîndu-se­­ în ace­lași timp ca în viitor să depună efor­turi sporite pentru ridicarea nivelului activității bibliotecilor. _ _______C. Potînga (Continuare în pag. 3=a) ^ V

Next