Steagul Roşu, august 1960 (Anul 15, nr. 2336-2360)
1960-08-02 / nr. 2336
Nr. 2.336 (3.815) MARTI 2 AUGUST 1960 I 4 pagini 20 bani 32.000 tone ciment și 33.000 tone clincher peste plan Cimentiștii de la Bicaz desfășoară o vie întrecere pentru a trimite marilor noastre șantiere de construcție o cantitate cît mai însemnată de ciment peste plan. In acest scop ei se străduiesc ca pe lingă organizarea mai bună a lucrului să introducă în procesul de producție noi dispozitive și procedee tehnologice superioare. Zilele trecute, de pildă, un colectiv de muncitori și tehnicieni. In frunte cu inginerul Nicolae Dănilă, au montat la cuptorul nr. 6, un recuperator de căldură, care a făcut să crească producția de clincher cu 25 tone în 24 de ore. Aceasta permite ca numai cuptorul nr. 6 să producă cu 9000 tone mai mult clincher pe an. Deosebit de valoroasă este și realizarea tehnică a inginerului Silviu Opriș privind introducerea unor noi blindaje cu eficacitate mărită la căptușirea morilor cu bile, care a făcut ca productivitatea muncii să crească cu 15 la sută. Prin aceasta se realizează economii de peste 4 milioane lei pe timp de un an. De asemenea, printr-o supraveghere și conducere mai atentă a agregatelor de către cucători-morari etc., harnicul colectiv al fabricii de ciment de la Bicaz, a reușit să producă de la începutul anului și pînă în prezent, o cantitate de 32.000 tone ciment și 33.000 tone clincher peste plan. O contribuție de seamă au adus-o cucătorii E. Roth, Onisifor Dănilă, Petre Lungu, morarii Emil Iftode, Nicolae Acatrinii și alții. Id, fabrica „Steaua roșie "-Bacău A intrat în funcțiune o nouă instalație de înaltă productivitate Conduse de muncitori, harnici, ele contribuie din plin la depășirea sarcinilor de plan și la îmbunătățirea calității produselor fabricii. De curînd a intrat în funcțiune la secția celuloză o nouă instalație de sortare a celulozei albite. Formată dintr-un sistem de tamburi-sortizori cu excentrice, aparatele, curăță celulozele albite de orice impurități provenite din sortările anterioare, eliminîndu-le din circuitul normal. Cu ajutorul acestei instalații de înaltă productivitate, se asigură secțiilor de fabricație a hîrtiilor o celuloză albită de calitate superioară. Mergînd pe linia promovării cu curaj a cadrelor tinere, conducerea secției celuloză a repartizat pentru a lucra la noua instalație tineri absolvenți ai școlii profesionale care au făcut practică în cadrul secției. Utemiștii Dumitru Racu, Vasile Radu și Grigore Nanu, și-au luat angajamentul să asigure funcționarea cît mai bună a noilor mașini. ____________ Pentru traducerea în viață a Directivelor celui de al IlI-lea Congres al P.M.R., la Fabrica de hîrtie și celuloză „Steaua roșie“ din Bacău sunt date în exploatare noi mașini și instalații de înaltă productivitate. însemnate realizări la schela Zemeș Colectivul de muncitori și tehnicieni de la schela Zemeș luptă zi de zi pentru traducerea in viață a mărețelor obiective stabilite de Congresul al 111-lea al P.M.R. Răspunzînd la chemarea la întrecere socialistă lansată de secția I-a extracție, colectivul de muncitori și tehnicieni de la secția a III-a, condus de tovarășul inginer Emil Mateescu, a reușit ca pînă la 27 iulie să-și depășească angajamentul luat. Cele mai bune rezultate le-au obținut muncitorii din brigada a V-a condusă de tovarășul Gheorghe Bran care au dat zeci de tone de țiței peste plan datorită unei burne organizări a locurilor de muncă și a aplicării planului de măsuri tehnico-organizatorice. De asemenea, colectivul acestei secții prin efectuarea unui număr de 200 de ore muncă voluntară, a construit un pod între sondele 4.122 și 4.112, colectînd și două tone de fier vechi. Printre fruntașii in producție se numără Toader Gorran, Toma Rusu, Constantin Cămara, Constantin Pruteanu și alții. . Un aport deosebit de important este cel al brigăzii a Vl-a — intervenție condusă de Soare Udrea, care printr-o execuție de calitate a lucrărilor la sonde, a contribuit din plin la depășirea planului de producție pe luna iulie. Nicolae Gălușca corespondent Cu 14 zile înainte de termen Muncitorii, inginerii și tehnicienii întreprinderii nr. 1 Construcții din Bacău desfășoară o vie activitate în vederea realizării unor construcții de bună calitate, la timp și cu un preț de cost cît mai scăzut. In semestrul I, planul de producție a fost depășit cu 9 la sută. Ui 14 zile înainte de termen a fost realizată lucrarea „Alimentarea cu apă a fabricii de spirt“. Cele mai de seamă realizări au fost obținute de echipele conduse de tovarășii Marin Drengea — zidar, Balint Ferenț — dulgher, Petre Solomon — fierar betonist, Dragomir Pană — zi, dar, Dumitru Bujor — instalator sanitarist. C. Prodan corespondent Operatoarea Maria Bîrsan din secția spălare-uscare fire de la Uzina de teten Săvinești depune mult interes pentru realizarea sarcinilor de producție. Mei o fi pierdută nici un bob risipit! Colectiviștii din Nănești Vale fruntași în muncile agricole de vară îndrumați și sprijiniți îndeaproape de organele de partid și de stat, harnicii colectiviști din comuna Parincea, raionul Bacău, au desfășurat o intensă muncă pentru terminarea în cel mai scurt timp a recoltatului păioaselor. Folosind în mod chibzuit brațele de muncă existente, colectiviștii din G.A.C. „Al IlI-lea Congres al P.M.R.“, din satul Nănești Vale încă de la 20 iulie 1960 au terminat de secerat întreaga suprafață însămînțată cu grîu, au transportat snopii la arie, iar în zilele de 29 iulie au terminat de treierat, realizînd o producție de peste 1.500 kg grîu la hectar. După ce au terminat de treierat, grija harnicilor colectiviști a fost să achite în primul rînd în întregime obligațiile față de S.M.T. și să livreze cerealele contractate cu statul, obținînd chitanța nr. 1 pe comună. De asemenea, în campania de vară, această gospodărie agricolă colectivă, este fruntașă la întreținerea culturilor, obținînd drapelul de gospodărie agricolă colectivă fruntașă pe comuna. Dintre membrii gospodăriei s-au evidențiat în mod deosebit, în perioada de întreținere a culturilor, precum și la seceriș și treieriș tovarășii: Lascarache Gh., Lucreția Mătăsaru, Ghițu Vasile, Paulina Lascarache, Vasile C. Mătăsaru, Elena Botez și alții. Pentru a asigura o recoltă bogată în anul viitor, colectiviștii din Nănești Vale se îngrijesc acum să facă alături de vară pe întreaga suprafață care a fost cultivată cu pâioase. Una din preocupările de seamă ale colectiviștilor este asigurarea bazei furajere pentru animale precum și construirea de adăposturi pentru acestea. Astfel pentru construirea unui grajd necesar adăpostită pe timpul de iarnă a vitelor și a unui saivan pentru oi, din inițiativa comuniștilor s-a luat măsura de a se face 20.000 bucăți chirpici prin muncă voluntară. I. Georgescu coresp. Postul de corespondenți voluntari de la Onești ne informează: 4.2oo.poo iei economii la capitolul materialé Conștienți de importanța îndeplinirii sarcinii cu privire la mărirea continuă a productivității muncii și permanenta reducere a prețului de cost, muncitorii, inginerii și tehnicienii de la șantierul nr. 3 de oraș din Onești continuă acțiunea de folosire a tuturor resurselor și inițiativelor în scopul realizării unor însemnate economisiri de materiale. In semestrul I al anului, la bilanț s-a înregistrat ca economie la capitolul materiale suma de 1.200.000 lei. Prin aplicarea inițiativei lui Gheorghe Bucelea, de către toate brigăzile mari, s-au înregistrat însemnate economii la cărămidă, ciment, cherestea, fier-beton și la alte materiale de construcții. In fruntea acestor acțiuni se află cunoscutele brigăzi de zidari conduse de Karoly Bakó, Ioan Tănase, Ioan Micu, Dumitru Novințki și brigada de fierari-betoniști condusă de Gheorghe Marin. La lotul nr. 1 (șef de lot tovarășul Gheorghe Dascălu), materialul lemnos este folosit la maximum. Cofrajele se refolosesc de 6-7 ori, iar apoi din deșeurile care pînă acum erau folosite doar ca lemn de foc se fac plase legate la capete cu chingi din același material cu care se înlocuiește cheresteaua nouă la dușumelele oarbe sub parchet, in acest fel s-au economisit 45 m.c. cherestea. Cînd se execută lucrări de organizare a căilor de rulare, odată cu mutarea acestora se scoate și balastul din calea veche și se mută în noua cale de rulare folosindu-se astfel același balast de 3-4 ori. Aceasta a dus la economisirea a 300 m.c. balast. O sursă de economii este și folosirea la betoanele ciclopiene — de fundații — a bolovanilor scoși din aceeași săpătură unde se toarnă betonul. După scoaterea lor din săpătură, bolovanii se curăță cu peria de sîrmă, se spală și intră în construcții. La angajamentul privind realizarea de economii prin schimbări de soluții, șantierul nr. 3 — oraș și-a adus contribuția prin realizarea unei valori de 575.711 lei. Numai în sectorul de instalații (șef de lot tovarășul Ștefan Dumitrescu) s-au făcut în acest semestru inovații și raționalizări ce aduc economii în valoare de peste 350.000 lei. Toate aceste raționalizări au fost acceptate de cabinetul tehnic al întreprinderii. In prezent, acțiunea de economisire a materialelor și de folosire a tuturor resurselor locale, în vederea reducerii prețului de cost continuă. Ea constituie anul din obiectivele de bază ale întrecerii socialiste ce se desfășoară pe șantier. Gr. Becheru economist Una dintre brigăzile fruntașe de la Combinatul de Cauciuc sintetic din Onești este și brigada de tineret condusă de Gheorghe Cosma. Ea obținut în vreme de trei a luni la rînd steagul de brigadă fruntașă, acordat de comitetul sindicalIN CLIȘEU, brigada luiheorghe Cosma. Cu vie satisfacție ’Realizarea sarcinilor trasate prin Directivele Congresului, impun introducerea în producție a unor utilaje moderne, perfecționate care să ducă la obținerea unui înalt nivel tehnic al producției. Recenta Hotărîre a C..C al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri cu privire la îmbunătățirea salarizării cadrelor de tehnicieni, economiști și cercetători, științifici, are ca scop stimularea materială și morală a cadrelor de specialiști din țara noastră. Aceasta va duce în mod implicit la creșterea nivelului tehnic al activității din industrie și agricultură. Inginerii, tehnicienii, maiștrii și economiștii de la întreprinderea de prefabricate Roman au primit cu deosebită bucurie noua Hotărîre a partidului și guvernului. Dovedindu-și satisfacția, și bucuria, inginerii Neculai Stan, Gh. Niculescu, Matei Anghei și alții depun eforturi deosebite pentru darea în funcțiune a liniei tehnologice de panouri mari care va începe să producă în scurt timp primele apartamente prefabricate. Pe asemenea, în hala de fabricație, maiștrii Dumitru Busuioc și Ion Amăriuței se străduiesc să organizeze munca astfel nncit planul de producție să fie depășit zilnic, iar rebuturile să fie reduse. Studiind recenta Hotărîre a partidului și guvernului, inginerii, tehnicienii și economiștii din fabrica noastră se angajează ca pe viitor să nu-și precupețească eforturile pentru ridicarea continuă a nivelului tehnic al producției și pentru ridicarea activității întreprinderii ■ noastre. Inginer Emil Anton , Tehnician loan Enescu de la Fabrica de prefabricate din Roman \ S S-A dESCHIS cURsUL De CALIFICARe a PROPAGANDIȘTILOr a dAta DE 1 augUst, la CABINETUL REGIONAL DE PARTID S-A FĂCUT DESCHIDEREA CURSULUI DE VARĂ DE CALIFICARE .4 PROPAGANDIȘTILOR. IN ACEASTA SERIE VOR FI PREGĂTIT! PESTE 300 TOVARĂȘI PROPAGANDIȘTI AI CERCURILOR ȘI CURSURILOR ÎNVĂȚĂMINTULUI DE PARTID DE LA ORAȘE. DESCHIDEREA CURSULUI A FOST FĂCUTĂ DE CĂTRE TOVARĂȘUL CONSTANTIN MITROFAN, MEMBRU SUPLEANT AL BIROULUI COMITETULUI REGIONAL DE PARTID CARE A VORBIT PROPAGANDIȘTILOR DESPRE SCOPUL ȘI IMPORTANȚA CURSULUI DE CALIFICARE. "■ VORBIND DESPRE SARCINILE PROPAGANDIȘTILOR, TOVARĂȘUL MITROFAN A PUS ACCENTUL PE NECESITATEA TNARMĂ^H . OAMENILOR MUNCII CU CUNOAȘTEREA DOCUMENTELOR CONGRESULUI AL III-LEA AL P.M.R. ȘI ,A SARCINILOR CE IZVORĂSC DIN HOTĂRÎ [UNK]RILE CONGRESULUI. PE NECESITATEA LEGĂRII TEORIEI DE PRACTICĂ, PE COMBATEREA IDEOLOGIEI BURGHEZE. ■ ----- ARIA TINERETULUI In comuna Lozinca, raionul Zeletin, la gospodăria agricolă colectivă din satul Dealul Perjului se poate vedea o arie model. Toate cele trebuincioase sunt la locul lor: panouri, lozinci, bibliotecă, o gazetă a ariei etc. In față este un panou cu inscripția „Aria tineretului". La indicația comitetului comunal de partid, comitetul comunal U.T.M., organizațiile de tineret din comuna Lozinca, s-au angajat să ajute colectiviștii și întovărășiții din satul Dealul Perjului la amenajarea ariei. După ce au amenajat aria, tinerii, împreună cu președintele sfatului popular tov. Mărmureanu Gh. și secretarului comitetului U.T.M., Chiriac Mircea, au ieșit alături de colectiviști și întovărășiți la lucru pe arie. Utemiști ca : Gh. Cristea, Grigore Diaconu, Gh. Grigoraș, Ion Gh. Obreja și alții se mîndresc de ceea ce au făcut pe arie. Gîndim că și colectiviștii și întovărășiții se mîndresc cînd văd o arie inimos amenajată de tineret. Gelu Țarălungă coresp. Utilajul funcționează bine Pentru lucrările ce se execută în vederea regularizării rîului Cașin pe porțiunea ce se învecinează cu noul oraș Onești, se folosesc utilaje de înaltă productivitate cu ajutorul cărora se poate lucra repede și bine. Faptul că lucrările de regularizare a rîului decurg într-un ritm rapid și sent de calitate, se datorește bunei funcționări a utilajelor. Buldozerul nr. 11.517, de pildă, nu înregistrează stagnări. El este folosit cu întreaga sa capacitate de lucru. Aceasta, datorită faptului că mecanicul Andrei Farcaș și ajutorul său Vasile Turică fac totul pentru ca utilajul să fie folosit din plin. Ei alimentează și întrețin utilajul în bune condiții, vin la lucru din timp pentru ca la ora începerii lucrului pe șantier utilajul să fie în stare de funcționare. Conștiinciozitatea cu care acești tovarăși lucrează, ca de altfel și hărnicia altor mecanici de utilaje, face, ca pe șantier munca să se desfășoare într-un ritm susținut. Vasile Șipoteanu electrician Muncă spornică pe șantierul combinatului de cauciuc sintetic Scurtarea duratei de execuție a lucrărilor și reducerea consumurilor specifice planificate la materiale sînt sarcini de mare răspundere pentru înfăptuirea cărora muncesc cu mult elan zidarii, fierarii-betoniști, dulgherii și ceilalți constructori de la șantierul nr. 1—Cauciuc din Onești. Constructorii își iau în cadrul întrecerii socialiste angajamente frumoase, mobilizatoare, iar în consfătuirile de producție ei raportează despre îndeplinirea angajamentelor luate. Brigada de zidari condusă de Stancu Popescu, bunăoară, a terminat finisajul exterior al laboratorului central cu două zile mai devreme, așa după cum se angajase. Și brigada pe care o conduc, lucrînd la obiectivul „Depozitul de cauciuc“ a terminat lucrările de finisaj exterior cu 3 zile mai devreme. Faptul că muncitorii desfășoară o intensă și bine organizată întrecere socialistă a făcut posibilă depășirea planului semestrial al șantierelor cu 4 la sută și economisirea, peste sarcina planificată la prețul de cost, a sumei de 350.000 lei. Un bun exemplu pentru toți constructorii sunt comuniștii, care în cadrul organizației de bază discută pe larg problemele de producție, primesc fiecare sarcini concrete și apoi le traduc în viață la locul lor de muncă. Printre fruntașii șantierului se numără maistrul Iordan Loghin, dulgherii Andrei Ambruș și Grigore Suhov, zidarul Iosif Lorenț și încă mulți alții. Moise Predăm zidar Angajamente însuflețite Harnicul colectiv, de muncă al secției anticoroziv de la Combinatul Chimic Borzești se străduiește să obțină rezultate cît mai frumoase în producție, executînd lucrări de protecție anticorozivă,a utilajelor din cadrul combinatului, de bună calitate și la timp. In cele 7 luni care au trecut din acest an, colectivul secției și-a depășit cu mult sarcinile de producție realizând în același timp economii la prețul de cost în valoare de 120.000 lei. Printre cei mai destoinici muncitori ai secției se numără Mircea Fodor, Gheorghe Ștefan, Gheorghe Stoica, Gheorghe Rusu, Nicolae Suruianu, Fănică Grozescu și alții. In cinstea zilei de 23 August, colectivul secției s-a angajat să execute cu 15 zile înainte de termen lucrările de protecție anticorozivă a utilajelor din secțiile hexacloran, clorură de var, și depozitul de acid sulfuric. De asemenea, să realizeze economii la prețul de cost în valoare de 10.000 lei. Constantin Bute mecanic ———■—m.■' > i ■ [UNK] Cînd treaba nu este bine organizată Felul în care este organizat treierișul griului în comuna Filipeni, raionul Bacău, este de-a dreptul nesatisfăcător. Pînă în ziua de 28 iulie a.c. în întreaga comună nu se treierase recolta decît de pe 14 hectare, deși secerișul se apropie de sfrîșit. Din cele 774 hectare însămînțate cu grîu întovărășiții recoltaseră pînă la data amintită 635 hectare. Cauza rămînerii în urmă constă in faptul că paralel cu seceratul nu s-a asigurat căratul snopilor pe arii, nu s-au amenajat ariile și n-au fost puse batoze în funcțiune pentru a lucra din plin. Astfel, din cele 6 arii stabilite pe comună nu s-a amenajat cum trebuie nici una, iar căratul pe aici merge foarte anevoios. Din această cauză cele 4 batoze existente în comună treieră pe zi cu ar treiera una singură. De pildă in ziua de 27 iulie s-a treierat recolta de pe 14 hectare în loc de 56 hectare cît prevede viteza zilnică. Se pune întrebarea : cînd se va termina treierișul celor peste 800 hectare de păioase, dacă se lucrează în asemenea ritm ? Această comună dispune de forțe suficiente, dar care trebuie mobilizate în întregime la strinsul recoltei. In scurt timp recoltatul și treieratul grîului trebuie să se termine și în comuna Filipeni. In acest scop, organele locale de partid și de stat din această comună trebuie să ia fie întîrziat . cele mai bune masuri care să asigure terminarea cît mai grabnică a recoltării și treierișului. Pionierii string spicele de grîu risipite Un număr de 45 pionieri ai școlii de 7 ani din comuna Iușești, raionul Roman, sub îndrumarea instructoarei superioare de pionieri, Cecilia Onușoru, a muncit intens pentru strîngerea spicelor de grîu. Astfel, în ziua de 26 iulie a.c., numai în 3 ora de muncă, pionierii din comuna Icușești-Roman au strins spice care le-au treierat imediat, obținînd o casa importantă de grîu. Cele mai moase rezultate le-au obținut pionierrele Pricop Elena, Savin Jenița1, Ilisei Maria, Averescu Maria și alții. Const. Lungu șef de brigadă la S.M.T. Roman Mașinile îi ajută pe colectiviști să recolteze la timp Despre colectiviștii din Cindești, raionul Buhuși, se știe că sunt oameni haînicioși pricepuți. Indrumați de organele locale de partid și de stat, în acest an ei au acordat o atenție deosebită și culturii plantelor tehnice. Astfel, în afară de cultura cerealelor, (grîu, orz, ovăz, porumb), ei au cultivat o suprafață de 10 hectare cu in pentru fuior. întreaga recoltă va livrată, conform contractului încheiat, și topitoriei de ln „Fuiorul“ cu sediul în comuna Cornu Luncii, raionul Fălticeni. Săptămîna trecută, brigadierul gospodăriei, care de cîtva timp supraveghea cu atenție lanul de in, a adus vestea că inul a ajuns în faza de recoltare și după indicațiile date de tehnicieni, nu trebuie să se piardă nici o zi. Fără zăbavă, conducerea gospodăriei a luat măsurile necesare și chiar în ziua respectivă, colectiviștii, organizați pe echipe, au început să lucreze cu spor la recoltarea inului. Fiind cultivat într-un teren bine pregătit, inul s-a dezvoltat bine și promite o recoltă bogată. Recoltarea inului este o lucrare migăloasă, care cere timp și număr mare de brațe de muncă. Din această cauză aproape toți colectiviștii au ost mobilizați la recoltarea, sortarea și legatul inului în snopi. Și oamenii m început lucrul cu hărnicie. Două zile mai tîrziu, brigadierul de tîmp a adus o altă veste tot atît de mportantă: grîul a dat în pîrgă și secerișul trebuie să înceapă neîntîrziat.. Scara, la sediul gospodăriei coective, a avut loc o scurtă consfruire. Trebuia să se ia măsuri urgente pentru ca recoltarea griului să înceapă fără întîrziere, însă fără să stînjenească munca pentru strinsul recoltei de in. Soluția era una singură: să se ceară de urgență ajutorul stațiunii de mașini și tractoare din Pendoleni spre a le trimite o combină. Chiar în seara aceleiași zile, între conducerea gospodăriei colective din Cîndești și S.M.T. Podoleni, a avut loc o convorbire telefonică. Directorul stațiunii de mașini, și tractoare din Podoleni anunță că a doua zi, în zorii zilei, o combină va fi la marginea lanului cu grîu al colectivei din Cîndești. Vestea aceasta este primită cu bucurie de toți colectiviștii. Și cînd primele raze ale soarelui începuseră să lumineze cîmpia de la marginea comunei Cîndești, combina, condusă de harnicii mecanizatori Alex. Muscalu și Vasile Gherasim, a început recoltarea. Val după val, griul este secerat și treierat. Șuvoiul de boabe aurii curge neîncetat în saci, care după ce sunt legați, alunecă ușor pe topogan,și cad alături pe miriște de unde sunt încărcați în căruțe și transportați la magazial colectivei. Intr-o singură zi a lucrat atît cît n-ar fi putut, să facă toți colectiviștii din Cîndești. Prin grija partidului, tehnica ■ cea mai înaintată vine în sprijinul agriculturii, ajutîndu-i pe țăranii muncitori care s-au unit pentru a munci pămîntul în comun, să stringă la timp și fără pierderi întreaga recoltă de grîu. Este o dovadă de necontestat a superiorității agriculturii socialiste față de mica gospodărie individuală. Concursul bienal „Biblioteca în slujba construcției socialismului“ Analiza activității bibliotecilor din regiunea Bacău La începutul anului 1960, Ministerul învățămîntului și Culturii a lansat pe plan național concursul „Biblioteca in slujba construcției socialismului“, la care participă bibliotecile regionale, raionale, orășenești, comunale, sătești — neafiliate și ale colțurilor roșii din unitățile agricole socialiste. Antrenate în acest concurs, bibliotecile din regiunea Bacău au desfășurat în primul semestru al anului curent o bogată muncă de răspîndire a cărții în nodurile oamenilor muncii de la orașe și sate. Pentru a analiza rezultatele bune dobîndite de la începutul concursului și pînă la 30 iunie, ca și pentru a scoate în relief metodele bune în munca cu cartea, greutățile și lipsurile manifestate în acest domeniu de activitate, la indicația Comitetului regional de partid, Secțiunea de învățămînt și cultură a Sfatului popular regional organizat duminică o amplă consfătuaire. Aceasta a avut loc la Biblioteca centrală regională. La consfătuire au luat parte tovarășii C. Ochian, activist al secției de propagandă și agitație a Comitetului regional Bacău al P.M.R., V. Măriu, inspector în Ministerul învățămîntului și Culturii, I. Micu, șeful Secției de învățămînt și cultură al Sfatului popular regional Bacău, inspectori ai secțiilor de învățămînt și cultură regională și raionale, bibliotecarii principali ai bibliotecilor raionale, o parte din bibliotecarii bibliotecilor comunale, precum și colectivul Bibliotecii centrale regionale. Consfătuirea a fost deschisă de tovarășul I. Micu. Referatul cu privire la activitatea bibliotecilor din regiunea Bacău în cadrul concursului „Biblioteca în slujba construcției socialismului“ a fost prezentat de tovarășa Cornelia Slobozeanu, inspectoare în cadrul Secției de învățămînt și cultură a Sfatului popular regional. După o pauză au urmat ample dezbateri pe marginea referatului și a activității unor biblioteci. Au luat cuvintul între alții tovarășii V. Nechita, inspector al Secției de învățămînt și cultură a Sfatului popular al orașului Onești, I. Stan, bibliotecar principal, al Bibliotecii centrale raionale din: Buhuși, Elena Didoiu, bibliotecară principală la Biblioteca, centrală raională din Roman, Maria Iacobeanu, șefa Secției de învățămînt și cultură a Sfatului popular al raionului Bacău, Maria Codău, bibliotecară în comuna Podoleni-Buhuși și alții. Vorbitorii au analizat, activitatea bibliotecilor din regiune, au prezentat, metodele noi și interesante în muncacu, cartea, au criticat cu asprime lipsurile ce s-au manifestat în acest domeniu de activitate în primul semestru al anului curent, au făcut însemnate propuneri, angajîndu-se în același timp ca în viitor să depună eforturi sporite pentru ridicarea nivelului activității bibliotecilor. _ _______C. Potînga (Continuare în pag. 3=a) ^ V