Steagul Roşu, octombrie 1960 (Anul 15, nr. 2387-2412)

1960-10-01 / nr. 2387

ORGĂHĂL COMITETULUI REGIONAL AL RMIR$I AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU­ NR. 2.387 (3.866) SIMBATA 1 OCTOMBRIE 1960 j 4 pagini 20 bani Pacea trebuie să triumfe­aceasta este dorința popoarelor Adunarea intelectualilor din orașul Bacău In după-amiaza zilei de joi, 29 sep­tembrie, a avut­ loc o adunare a in­telectualilor din orașul Bacău în ca­drul căreia s-au purtat discuții pe marginea desfășurării lucrărilor celei de-a XV-a sesiuni a Adunării Gene­rale a O.N.U. Sala devenise neîncăpătoare pentru numărul mare de profesori, medici, ar­tiști și juriști care ținuseră să parti­cipe la adunarea intelectualilor bă­căuani. Adunarea a fost prezidată de tov. Vasile Ungureanu, șeful Secției invățămînt și cultură a Sfatului popu­lar orășenesc Bacău, care a dat­ mai întîi cuvintul tovarășei Ocenaș Clau­dia, directoarea școlii de meserii. Re­feratul prezentat cu această ocazie subliniat aprobarea unanimă din par­­­tea intelectualilor băcăuani a propune­rilor făcute de către delegațiile țări­lor socialiste în frunte cu delegația Uniunii Sovietice condusă­­ de tovară­șul N. S. Sinișciov, propuneri menite să ducă la o dezarmare generală și totală, la abolirea colonialismului la rezolvarea altor probleme interna­și­ționale litigioasă. Noi, oamenii de teatru, a spus ac­trița ‘Mia Macri, încercăm um senti­ment de legitimit mîn­drie în­ fața­ pres­tigiului internațional mereu­ crescînd 3) R.P. Romane care militează activ pentru­­ pacea lumii. ,Cuvînt,fiica, iubitu­lui nostru conducător, tovarășul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej, rostită la New York, a dezbătut probleme esențiale ale contemporaneității, sprijinind ideea dezarmării generale și totale a cărei Înfăptuire ar asigura o pace trainică în lume. Exprimînd punctul de vedere al tu­­­turor cadrelor didactice din orașul Ba­cău, tovarășii Griban Gheorghe și Vi­eți Maria au cerut desființarea grab­nică a robiei coloniale, care distonea­ză frapant cu nivelul de dezvoltare a științei și tehnicii moderne, progres care trebuie să atragă după sine și progresul social pe toate paralelele și meridianele globului pămîntesc. In numele juriștilor, a luat cuvîntul avocatul Gherșin Avram, care a sub­liniat necesitatea mutării sediului O.N.U. într-o țară care să poată asi­­­gura condiții normale de lucru, tuturor delegațiilor precum și cea a restructu­­rării conducerii operative a O.N.U. într-o componență de trei persoane care să înlocuiască actualul post de secretar general. Medicul chirurg Rusu Dumitru și-a­­ început cuvîntul prin a sublinia im­portanța faptului că la actuala sesiu­ne, ca­ urmare a exemplului dat de Uniunea Sovietică, participă un­ mare număr de conducători de state, ceea­ ce mărește importanța celei de-a XV-a sesiuni a­ Adunării Generale a O.N.U. Noi, medicii, a spus tovarășul dr. Rusu , Dumitru, ne -amintim mai des decit alții de grozăviile, pe care le­ poate a­­du­ce­­ războiul, deoarece și acum mai sîntem uneori puși în situația de a trata oameni schilodiți în flăcările actui de-al doilea război mondial, ale cărui nenorociri se­­ mai resimt încă sub forma unui­­ ecou îndepărtat... Să gîndim însă la urmele lăsate de bom­bele atomice la Hiroșima, la trupurile transformate în cenușă și la rănile­ încă nevindecate de pe trupurile supra­viețuitorilor , înțelegem astfel ușor ce ar însemna incendierea globului­ cu flăcările unui război atomic și de a­­ceea susținem din toată inima propu­nerile sovietice de dezarmare generală și totală. Adunarea a luat sfîrșit prin apro­barea în unanimitate a două moțiuni: una adresată delegației R.P. Române în frunte cu iubitul nostru conducător, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prin care se susține punctul de vedere exprimat de la tribuna O.N.U. în nu­mele întregului popor rom­în, și alta adresată Adunării Generale a O.N.U. prin care intelectualii din orașul Ba­cău cer sesiunii să transpună în viață propunerile sovietice cu privire la de­zarmarea generală și totală, precum și ■ aceea­ referitoare­­, la­­ grabnica desfiin­țare a robiei coloniale. ___ Dumitru Fîn­aru In sprijinul plcii In jurul aparatelor de radio și a ce­lor peste 5000 de difuzoare din ora­șele Tg. Ocna și Slănic Moldova, oa­menii muncii au ascultat cu însufle­țire cuvîntarea rostită de tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej la cea de-a 15-a se­siune a Adunării Generale a ONU. Cu ocazia acestui eveniment mun­citorii din cariera de piatră Slănic, întruniți în adunare festivă, au de­clarat ziua următoare ca zi a schimbului de onoare pe­ntr­u de­pășirea normei. Astfel, brigăzile con­duse de comuniștii Gh. Ardeleanu, Gh. Ceangău, I. Dogaru­, loja Bogă­­toiu — toți muncitori la confecțio­­­narea de pavele — și-au realizat pla­nul zilei cu 139 la sută, 185 la sută, 190 la sută și respectiv 181 la sută. De asemenea brigăzile conduse de tovarășul Gh. Dub­ic, Ștefan Bîrcea, Gh. Meșterea și Ion Botezatu îm­preună cu echipele de vagonetari au Ana Bistriceanu coresp. (Continuare in pag. 4-a) Comunistul Zdreno Demarco citin­d din ziar, împreună cu cîțiva tovară­și de muncă de la Uzina metalurgică din Bacău, relatările despre lucrările sesiunii O.N.U. ° Satisfactie și aprobare deplină Am­­ ascultat­­ rom­așcanii in seara zi­lei­ ele, 27­ septembrie, îmbujorați de em­oțip și cu­­ inimile pline de mulțu­mire și mîndrie, cuvîntarea celui mai autorizat exponent al gindurilor și nă­zuințelor ... poporului nostru, tov. Gh. Gheorghiu-Dej rostită de la tribuna Or­ganizației Națiunilor Unite.. A doua zi, ca și în următoarele zile, peste tot romașcanii — mun­citori, ingineri, învățători, funcțio­nari, în­­ discuțiile lor își exprimau atașamentul deplin față de cele spu­se de tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej. Totodată ei își exprimau dorința ar­zătoare ca propunerile făcute de tova­rășii N. S. Hrușciov, Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej și de ceilalți șefi d­e guver­­ne interesați în asigurarea unei păci trainice în lume, să prindă viață. ★ .. .Am poposit cîteva ru­pe printre muncitorii de la I.M.S. Roman. Fra în timpul pauzei. Printre str­uguri, în atelierul pompe, l-am zărit pe maistrul Ioan Mardare înconjurat de cîțiva tineri. Toți ii urmărea­u cu atenție fiecare vorbă, fiecare gest. Obrajii maistrului s-au aprins, privi­rea ochilor săi albaștri pare mai vioaie chiar ca atunci cînd și-a pus în practică prima litorafie. Vorbea maistrul despre cuvîntarea tovarășu­lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Vorbea despre năzuințele lui, și ale tuturor celor din secție, pentru pace, pentru viață. „Să sprijinim tovarăși prin fapte, propunerile conducătorului nostru fă­cute la ONU. Să ne unim glasurile Și să cerem tuturor delegațiilor pre­zenți la ONU, indiferent de orîndui­­rea socială a statelor pe care le re­prezintă, să facă totul pentru a da viață năzuințelor popoarelor, propune­rilor constructive făcute de tovarășul Hrușciov întărite și susținute de to­varășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și de ceilalți conducători ai delegațiilor ță­rilor socialiste" a spus invaz­­­uii I 1 Mardare. Intr-altă parte a atelierului, comu­niștii Constantin Rusu — rectifica­tor și Gheorghe Hîrțan — tot rec­­­tificator — aprofundau cu răbdare problemele pe care le ridicau în le­gătură cu cuvîntarea tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej, strungarii Dumitru A­­măriuței, Gheorghe Cernica, sau rec­tificatorii Sebastian Borcilă, G­h­eor­­ghe Ignat și alții. ______ Pavel Pintea (Continuare în pag. 4-a) In gospodăria colectivă ne-am făurit o viață nouă și vrem să trăim în pace Lucrările celei de-a XV-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. sînt ur­mărite zilnic un mare interes de către toți oamenii muz­cii, atît­ de la orașe cît și de la sate. Intr-o atmosferă însuflețită este în­­tîmpinată de către colectiviștii din co­muna Săucești, raionul Bacău, fiecare știre,­ fiecare document dat publicității, referitor la lucrările sesiunii. La ga­zeta de perete, la panourile de stradă, la colțul­­ roșu, în sala de festivități, peste tot se află la loc de cinste afi­șate materiale cuprinzînd cuvîntările tovarășului N. S. Hrușciov și a tova­rășului Gheorghe Gheorghiu-Dej în fața Adunării Generale a O.N.U., precum și alte informații și știri principale. Sunt convins că tuturor oamenilor cinstiți din Ium­e care iubesc pacea și înțelegerea între popoare, le-au mers la inimă cuvîntările istorice rostite de tovarășii N. S. Hrușciov și Gheorghe Gheorghiu-Dej — mi-a spus printre al­tele colectivistul Neculai Mih­al, cu cîteva clipe înainte de începerea adu­nării din cadrul gospodăriei colective, consacrată lucrărilor celei de-a XV-a se­siuni a Adunării Generale a O.N.U. •— Sînt­om In vîrstă de 73 ani — a continuat interlocutorul meu. Am trăit două războaie mondiale. Știu foarte bine ce înseamnă un război. Cîte vieți omenești poate secera ! Dureri și su­ferințe, jertfe de neînchipuit ar provoca un nou război mondial în actualele con­diții de dezvoltare a tehnicii și științei. Noi, colectiviștii, ne-am făurit, datorită sprijinului neprecupețit primit din par­tea partidu­lui și guvernului, o viață nouă, fericită și vrem sa trăim în pace. Intre timp, sala de festivități a gos ,­pod arile colective se umpluse pînă în refuz. Colectiviștii s-au adunat aici pen­tru a-șî exprima adeziunea lor unanimă față de mesajul de pace adresat de ță­rile socialiste, in frunte cu U.R.S.S., Organizației Națiunilor­ Unite și a cere In mod datorit acesteia să ia măsuri de traducere în viață a propunerilor sovietice privind dezarmarea generală și totală, asigurarea păcii în lumea în­treagă. Adunarea colectiviștilor din Săucești a fost deschisă de tovarășa Pavel Adela, instructor al Comitetului raional Ba­cău al P.M.R. care a făcut în fața asis­tenței o amplă informare despre lucră­rile sesiunii O.N.U. și despre importanța noilor propuneri făcute de guvernul so­vietic care constituie o bază solidă pen­tru încheierea unui tratat de dezarmare generală­­ și totală. Au luat apoi cu­­vîntul numeroși colectiviști. Colectivistul­ Constantin Cioată a spus în cuvîntul său printre altele: „Pro­blema menținerii și consolidării păcii În­ lumea întreagă este problema centrală a zilelor­­ noastre. Țara noastră, alături de toate statele iubitoare de pace face tot ce-i stă în putință ca generația noastră să fie ferită de ororile unui război pustiitor. Acest fapt se desprinde în toată măreția lui din cuvîntarea to­varășului Gheorghe Gheorghiu-Dej in fața Adunării Generale a O.N.U. Noi, colectiviștii, trăim astăzi în re­gimul democrat-popular o viață nouă, lipsită de exploatarea chiaburimii și mo­­șierimii, lipsită de grija zilei de mîine. Pacea ne este deosebit de scumpă tutu­ror. Se tem cu h­otărîre O.N.U. să con­damne practica cercurilor imperialiste care urmăresc să pună piedici în calea destinderii încordării relațiilor interna­ționale, în calea coexistenței pașnice și să ia măsuri energice de traducere în viață a noilor propuneri de pace ale gu­vernului U.R.S.S. și­­ a celorlalte țări Socialiste“. Au mai luat cuvîntul colectiviștii Ne­­culai Moisă și Constantin Pricop, care și-au exprimat de asemenea adeziunea lor totală la mesajul de pace adresat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prin cuvîntarea a». Organizat?«? Sațiu­­nitelr Unite. Cu deosebită însuflețire adunarea co­lectiviștilor din Săucești — Bacău a a­­doptat o moțiune adresata sesiunii O.N.U. C. Petre Omenirea merge înainte spre socialism, spre pace Declarația tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej făcută corespondenților ziarului „Izvestia4- Corespondentul Agerpres trans-NEW YORK 29 mite: Tn legătură cu editarea unei a doua cărți „O zi in lume", corespondenții din New York ai ziarului „Iz­vestia" s-au adresat conducătorilor unor delegații care participă la lucrările celei de-a XV-a sesiuni a Adu­nării Generale a O.N.U., cu rugămintea de a le îm­părtăși gându­rile și impresiile despre această zi. Prima ediție a acestei cărți a apărut in urmă cu un sfert de veac din inițiativa lui Maxim Gorki și a cu­prins relatări asupra evenimentelor și faptelor din­ viața oamenilor și a statelor petrecute în ziua de 27 sep­tembrie 1935. In declarația făcută corespondenților ziarului „Iz­vestia", tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus: Un sfert de veac constituie o epocă întreagă în viața omenirii. Aceasta a fost o perioadă fur­tunoasă, în acest răstimp, țara noastră și-a schimbat complet înfățișarea : a fost lichidat regimul burghezo-moșieresc, s-a instaurat pu­terea populară, socialismul triumfă în toate sectoarele economiei și vieții sociale. Romînia anului 1935 a fost o țară a înapoie­rii economice și culturale; comuniștii și ceilalți luptători pentru democrație, pentru progres, pentru independentă națională și prietenie cu Uniunea Sovietică erau supuși unor represiuni sălbatice. Pentru mine personal anul acela este legat de amintirea anilor îndelungați petrecuți la închisoare, împreună cu alți participanți la mișcarea muncitorească. La 27 septembrie 1935 mă aflam între zidurile Doftanei, pe care po­porul nostru o poreclise „Bastilia romînească“. Astăzi ruinele acestei închisori sînt prefăcute în muzeu, iar în împrejurimile Doftanei, că și în întreaga țară, clocotește munca creatoare a poporului nostru liber. La 27 septembrie 1960 noi ne aflăm la New York unde delegația Repu­blicii Populare Romîne, alături de delegația U­­niunii Sovietice și ale altor țări socialiste, face să răsune chemarea la pace, la înfăptuirea de­zarmării generale și totale, la abolirea rușinii secolului nostru — sistemul colonial. Acum un sfert de veac, U.R.S.S. era singura țară socialistă. Azi în lume ființează, puternicul lagăr socialist, a cărui existentă exercită o în­­rîurire determinantă asupra evoluției contem­porane. Omenirea nu stă pe loc, ci merge îna­inte, spre socialism, spre bună­stare, spre pace și nu există forță în lume care să poată opri a­­cest mers irezistibil înainte. Cea de-a XV-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. Ședința din după-amiaza zilei de 29 septembrie NEW YORK 30 (Agerpres). — TASS transmite: In ședința plenară din după-amiaza zilei de 29 septembrie a Adunării Ge­nerale a O.N.U. primul a luat cuvîntul șeful delegației pakistaneze, ZULFIKAR AL­-KHAN BHUTTO, ministrul Com­bustibilului, Energeticii și Resurselor Naturale. Bh­utto a relevat importanța deosebită a actualei sesiuni a Adunării Generale deoarece la lucrările ei participă șefii guvernelor și statelor multor țări ale lumii și deoarece în O.N.U. a fost ad­mis un grup nummeros de țări africane. Vorbind despre pericolul războiului nuclear, Al Khan Bhutto a subliniat uriașa importanță a problemei dezarmă­rii. Reprezentantul Pakistanului a co­mentat un spirit pozitiv principalele pre­vederi ale tratatului cu privire la de­zarmarea g­enerală și totală, formulate de N. S. Hrușciov. El a subliniat în­deosebi faptul că Uniunea Sovietică, a propus ca, în prima etapă, paralel cu distrugerea mijloacelor de transportare a armei nucleare să fie reduse forțele armate și armamentele clasice. Sarcina specifică a actualei sesiuni, a spus A. Bhutto, trebuie să fie realizarea unui a­­cord de principiu între Est și Vest cu privire la reducerea nivelului forțelor armate și armamentelor Statelor Unite și Uniunii Sovietice. Apoi trebuie să urmeze tratative cu privire la reducerea forțelor armate ale celorlalte mari puteri. A. Bhutto a declarat că este de acord cu propunerile sovietice privitoare la lărgirea componenței comitetului pentru dezarmare prin includerea reprezentan­ților uno­r țări neutre. Alit Pakistanul cât și celelalte țări slab dezvoltate, a spus Blutto, întîmpină greutăți uriașe în dezvoltarea lor eco­nomică. In legătură cu aceasta el a relevat că condițiile în care Uniunea Sovietică acordă ajutor economic celor­lalte țări „sunt extrem de atrăgătoare“.­­Referindu-se la situația din Congo, Bhutto a sprijinit poziția secretarului general al O.N.U. El a declarat totuși că în problema restabilirii ordinei în Congo rolul principal trebuie să revină statelor africane. El a condamnat poli­tica de discriminare rasială dusă de guvernul Uniunii Sud-Africane și și-a exprimat regretul în legătură cu fap­tul că declarația Franței cu privire la dreptul poporului algerian­ la autodeter­minare nu s-a concretizat 111 fapte. Reprezentantul Ecuadorului, JOSE CHIRIBOGA, a subliniat că prezența la actuala sesiune a șefilor unei perii de state și guverne întărește presti­giul O.N.U., face să crească speran­țele popoarelor în obținerea păcii. El a adăugat că nu este just să se ex­plice că prezența lor la sesiune s-ar datora unor considerente de propa­gandă. Ghir­boga a consacrat o bună parte a cuvîntării sale istoricului conflict dintre Ecuador și Peru în problema teritoriului din valea fluviului Ama­zon. Delegatul Libiei MOHEDDIN FE­­KIN­ a exprimat solidaritatea po­porului libian cu popoarele țărilor a­­fricane și asiatice și a declarat că gu­vernul său dorește să meargă pe ca­lea respectului reciproc și a înțele­gerii cu țările Occidentului și Orien­tului. I­ekim­ s-a ocupat de problemele care provoacă cea mai mare neliniște po­poarelor Africii. El a condamnat, gu­vernul Franței care duce în Algeria un război colonial. A sosit timpul, a spus că, cînd Organizația Națiunilor Unite trebuie să-și îndeplinească da­toria și să asigure rezolvarea proble­mei algeriene pe baza dreptului po­porului algerian la independență și autodeterminare pe calea unui referen­dum. Fehini a subliniat necesitatea men­ținerii unității și integrității terito­riale a Republicii Congo. Delegatul Libiei a exprimat neliniș­tea profundă a poporului său în legă­tură cu discriminarea rasială din U­­niunea Sud-Africană. In încheiere, Fe­­hini a subliniat că O.N.U. trebui&ă joace un rol important în rezelva­ principalei probleme internaționale rmidema dezarmării. Apoi a luat cuvîntul B. P. KOIRALA, primul ministru al Nepalului. Salutând pe noii membri ai O.N.U., Koirala și-a­ exprimat speranța că țările care mai sînt încă sub dominația­ colo­nială își vor dobîndi în curînd inde­pendența și își vor ocupa l locul in Organizația­ Națiunilor Unite. Primul ministru al Nepalului a sub­liniat că O.N.U. nu poate deveni o adevărată organizație universală atît timp cît Republica Populară Chineză nu-și va ocupa load ce-i revine de drept în această organizație. Republi­ca Populară Mongolă, a subliniat Koirala, are și ea dreptul deplin de a fi reprezentată la O.N.U. (Continuare în pag. 4-a) IN CINSTEA ZILEI PETROLISTULUI întrecere însuflețită la schela Zemeș Colectivele secțiilor de extracție din cadrul schelei Zemeș desfășoară o în­suflețită întrecere socialistă pentru ob­ținerea celor mai bune rezultate în procesul de producție. Ca urmare a lansării unei chemări la întrecere din partea colectivului sec­ției I-a de extracție, în întreaga sche­lă se duce o muncă susținută în ca­drul brigăzilor, pentru­ obținerea titlu­lui de brigadă fruntașă. Astfel, numai pînă la 25 septembrie 1960, brigada a II-a extracție condusă de tovarășul Mihai Boldeanu a dat peste plan sute de tone de țiței con­tribuind prin aceasta la îndeplinirea pe schelă a planului de producție. In fruntea acțiunilor se situează membrii și candidații de partid loan Filip, A­­lexandru Curcă, Miihai Andronic, loan Bocăneț și alții care au dat dovadă de mult spirit de inițiativă pentru se achita cu cinste de sarcinile încre­­­dințate. De asemenea brigada a­­ VI-a extrac­ție condusă de tovarășul Constantin Rotari, tot în această perioadă a reu­șit să depășească cu mult planul de extracție a țițeiului, iar prin munca voluntară a colectat 2.000 kg fier vechi. Aceleași rezultate bune au obținut și colectivul brigăzii a XI-a de extrac­ție,­ condusă de comunistul Gheorghe Dudau. Unul din factorii importanți care au contribuit la obținerea acestor realizări a fost și aplicarea pe scară largă a planului de măsuri tehnico-or­­ganizatorice, iar o atenție perma­nentă a fost acordată îndeplinirii an­gajamentelor. Numai în cursul lunii septembrie a.c. s-au executat fisurări hidraulice la un număr de 13 sonde, s-au curățit în talpă un număr de 10 sonde, a fost trecută în injecție de apă o sondă, s-au redus pierderile le țiței din intervenții, la sonde. Sub îndrumarea organizației de par­­tid petroliștii zemeșeni muncesc cu mult elan pentru întâmpinarea Zilei petrolistului cu succese cît mai în­semnate în muncă. N. Gălușca coresp. voluntar Dezbat proiectul noului statut al sindicatelor din R.P.R. Recent, la fabrica de postav Buhuși a avut loc adunarea generală extra­ordinară a Comitetului sindicatului. A participat întregul colectiv din cadrul comitetelor de secție și grupe sindi­cale din fabrică cu care prilej a fost dezbătut proiectul noului statut al sin­dicatelor din R.P.R. Cuvîntul de deschidere al adunării generale l-a avut președintele Consi­lîului local al sindicatelor din raionul Buhușî, tovarășul G. Robu­. In discuțiile purtate, tovarășii Ion Bucu­­lei, Nicolae Braiș, Ion Stan și alții, pre­ședinți de com­itete de secție și cro.. n’?­ș i de grupa ar­e liniar p altele că sunt de acord cu proiectul noului statut al sindicatelor. Comitetul sindicatului din fabrică a prezentat adunării generale un proiect de măsuri cu acțiunile ce se vor des­fășura în cadrul întreprinderii cu pri­vire la prelucrarea proiectului în în­­tîmpinarea celui de-al IV-lea Congres al Sindicatelor, cît și a zilei de Noiembrie. Proiectul de măsuri cuprin­s­de conferințe, acțiuni la colțurile roșii ale sindicatelor, emisiuni speciale lo­cale prin stația de radioamplificare, spectacole, filme și alte acțiuni în ca­drul clubului fabricii. Dineul oferit de tovarășul gheorghe Gheorghiu-Dej în cinstea reprezentanților la O.N.U. ai noilor state independente NEW YORk 30. Corespondență spe­cială. Joi seara tovarășul GHEORGHE GHEORGHIU-DEj, șeful delegației R. P. Române la cea de-a XV-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. a oferit un dineu în cinstea reprezentanților noi­lor state independente care au deve­nit membre ale O.N.U. la actuala se­siune. La dineu au participat — TO­U­­RAGABA, ministrul Afacerilor Ex­terne al Ciadului, MAURICE DE­­JAN, ministrul Afacerilor Externe a­ Republicii Africa Centrală, DOU­­DOU SHIAN, ministrul Afaceri­i Externe al Senegalului,­­­AULIA FREITAS, ministrul Afacerilor Ex­terne al Togo-ului, FRANCOIS APLO­­GAN, ministrul de Finanțe al Daho­­meyului, MAMADOU­AW, ministrul E­­conomiei al Republicii Mali, HAGI FA­­RAH AL- OMAR, ministrul Economiei al Somaliei, ZENON ROSSI­DES, am­basador al Republicii Cipru, LOUIS RA­­KOTOMALALA, ambasador al Repu­blicii Malgașe. De asemenea au luat parte FERDI­NAND CYONO, reprezentantul perma­nent al Camerunului la O.N.U., MA­­THIEU EKRA, membru în­­ parlamen­tul Coastei de Fildeș și ALBERT BA­­LIMA, director al Departamentului Po­litic din Ministerul Afacerilor Externe al Voltei Superioare. La dineu au participat tovarășii: ȘTEFAN VOITEC, LEONTE RAUTU, EDUARD MEZINCESCU, SILVIU BRUGAN, precum și tovarășii BAZII. ȘERBAN, MIHAI MAGHERU, MIR­­CEA MALITA și STANCIU STOIAN. In timpul dineului s-a toastat pentru prietenia dintre poporul român și po­poarele­ țărilor noi membre ale O.N.U., pentru dezvoltarea relațiilor multilate­rale intre Republica Populară Ro­­mînă și aceste țări. Tovarășul GHEORGHE GHEORGHIU­­DEJ a toastat, spunînd printre altele : „Permiteți-mi prieteni, ca în numele gu­vernului român și în numele meu per­sonal să adresez prin dv. guvernelor și popoarelor dv. cele mai bune urări de prosperitate. întrebuințez cuvîntul prieten pentru că noi considerăm că dv. sînteți mai mult decît invitații noștri, sunteți prie­tenii noștri. Țara noastră, poporul și guvernul ro­mân au urmărit cu multă simpatie și­ au sprijinit lupta popoarelor dv. pentru li­bertate și dreptul la o organizare sta­tală de sine stătătoare, și ne bucu­răm din inimă de faptul că ați obținut, cu prețul luptei, independența. Lupta tuturor popoarelor din colonii pentru libertate și independență s-a bucurat și­ se bucură de cea mai adîncă simpatie a poporului și guvernului român. In ceea ce privește relațiile de vii­tor între țările noastre, desigur, a­­ceasta este o problemă care depinde de ambele părți. Din cartes. Republica Popchare Re­le­de mine există dorința de a stabili gâturi diplomatice cu țările dv. și a dezvolta relații economice și culturale. închin acest toast pentru prietenia dintre popoarele noastre și pentru ca relațiile dintre țările noastre să se dezvolte. Dorim guvernelor țărilor și popoa­relor de deplină înflorire materială și spirituală și multă fericire“. Toastul a fost primit cu aplauze. PAULIN FREITAS, ministrul Afa­cerilor Externe al Togo-ului, a mul­țumit călduros pentru cuvintele adre­sate de tovarășul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej guvernelor și popoarelor țări­­lor africane recent admise în O.N.U. Această întîlnire nu este numai o manifestare de prietenie, ci totodată expresia unor relații frățești. Toți in­vitații se simt deosebit de bine în mij»­locul delegației române, a spus Pau­lin Freitas. El a comparat noile țari independente cu un copil nou născut care are ne­voie de sprijin. Vorbitorul a subliniat necesitatea unui sprijin fără condiții politice. Aceste țări — a spus el — își îndreaptă privirile spre toate țările lumii, inclusiv Republica Populară Romînă și­­ toate țările socialiste. Noile țări independente r!.... yia.să colaboreze cu toate țările. Paulin Freitas a toastat in sănăta­tea tovarășului Gheorghe Gheorghiu- Dej, a guvernului și poporului român și pentru dezvoltarea prieteniei dintre Republica Populară Romînă și­­ țările africane. Șeful delegației Republicii Cipru, ZE­NON ROSSIDES, a vorbit despre prie­tenia dintre poporul cipriot­­ și poporul român, spre binele ambid— pe­ arc. Ca și statele africane — a spus el, Ciprul și-a cîștigat recent independența cu prețul unei lupte grele și dorește să dezvolte relații de prietenie cu toate țările lumii. In legătură cu spusele oaspetelui tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a amintit că în­ momentele cînd în Ci­pru curgea sînge pentru independență, poporul român și-a manifestat sprijinul și solidaritate cu lupta poporului cipriot. In tot timpul dineului a domnit o atmosferă­ foarte cordială.

Next