Steagul Roşu, octombrie 1960 (Anul 15, nr. 2387-2412)
1960-10-01 / nr. 2387
ORGĂHĂL COMITETULUI REGIONAL AL RMIR$I AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU NR. 2.387 (3.866) SIMBATA 1 OCTOMBRIE 1960 j 4 pagini 20 bani Pacea trebuie să triumfeaceasta este dorința popoarelor Adunarea intelectualilor din orașul Bacău In după-amiaza zilei de joi, 29 septembrie, a avut loc o adunare a intelectualilor din orașul Bacău în cadrul căreia s-au purtat discuții pe marginea desfășurării lucrărilor celei de-a XV-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. Sala devenise neîncăpătoare pentru numărul mare de profesori, medici, artiști și juriști care ținuseră să participe la adunarea intelectualilor băcăuani. Adunarea a fost prezidată de tov. Vasile Ungureanu, șeful Secției invățămînt și cultură a Sfatului popular orășenesc Bacău, care a dat mai întîi cuvintul tovarășei Ocenaș Claudia, directoarea școlii de meserii. Referatul prezentat cu această ocazie subliniat aprobarea unanimă din partea intelectualilor băcăuani a propunerilor făcute de către delegațiile țărilor socialiste în frunte cu delegația Uniunii Sovietice condusă de tovarășul N. S. Sinișciov, propuneri menite să ducă la o dezarmare generală și totală, la abolirea colonialismului la rezolvarea altor probleme internașiționale litigioasă. Noi, oamenii de teatru, a spus actrița ‘Mia Macri, încercăm um sentiment de legitimit mîndrie în fața prestigiului internațional mereu crescînd 3) R.P. Romane care militează activ pentru pacea lumii. ,Cuvînt,fiica, iubitului nostru conducător, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, rostită la New York, a dezbătut probleme esențiale ale contemporaneității, sprijinind ideea dezarmării generale și totale a cărei Înfăptuire ar asigura o pace trainică în lume. Exprimînd punctul de vedere al tuturor cadrelor didactice din orașul Bacău, tovarășii Griban Gheorghe și Vieți Maria au cerut desființarea grabnică a robiei coloniale, care distonează frapant cu nivelul de dezvoltare a științei și tehnicii moderne, progres care trebuie să atragă după sine și progresul social pe toate paralelele și meridianele globului pămîntesc. In numele juriștilor, a luat cuvîntul avocatul Gherșin Avram, care a subliniat necesitatea mutării sediului O.N.U. într-o țară care să poată asigura condiții normale de lucru, tuturor delegațiilor precum și cea a restructurării conducerii operative a O.N.U. într-o componență de trei persoane care să înlocuiască actualul post de secretar general. Medicul chirurg Rusu Dumitru și-a început cuvîntul prin a sublinia importanța faptului că la actuala sesiune, ca urmare a exemplului dat de Uniunea Sovietică, participă un mare număr de conducători de state, ceea ce mărește importanța celei de-a XV-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. Noi, medicii, a spus tovarășul dr. Rusu , Dumitru, ne -amintim mai des decit alții de grozăviile, pe care le poate aduce războiul, deoarece și acum mai sîntem uneori puși în situația de a trata oameni schilodiți în flăcările actui de-al doilea război mondial, ale cărui nenorociri se mai resimt încă sub forma unui ecou îndepărtat... Să gîndim însă la urmele lăsate de bombele atomice la Hiroșima, la trupurile transformate în cenușă și la rănile încă nevindecate de pe trupurile supraviețuitorilor , înțelegem astfel ușor ce ar însemna incendierea globului cu flăcările unui război atomic și de aceea susținem din toată inima propunerile sovietice de dezarmare generală și totală. Adunarea a luat sfîrșit prin aprobarea în unanimitate a două moțiuni: una adresată delegației R.P. Române în frunte cu iubitul nostru conducător, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prin care se susține punctul de vedere exprimat de la tribuna O.N.U. în numele întregului popor romîn, și alta adresată Adunării Generale a O.N.U. prin care intelectualii din orașul Bacău cer sesiunii să transpună în viață propunerile sovietice cu privire la dezarmarea generală și totală, precum și ■ aceea referitoare, la grabnica desființare a robiei coloniale. ___ Dumitru Fînaru In sprijinul plcii In jurul aparatelor de radio și a celor peste 5000 de difuzoare din orașele Tg. Ocna și Slănic Moldova, oamenii muncii au ascultat cu însuflețire cuvîntarea rostită de tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej la cea de-a 15-a sesiune a Adunării Generale a ONU. Cu ocazia acestui eveniment muncitorii din cariera de piatră Slănic, întruniți în adunare festivă, au declarat ziua următoare ca zi a schimbului de onoare pentru depășirea normei. Astfel, brigăzile conduse de comuniștii Gh. Ardeleanu, Gh. Ceangău, I. Dogaru, loja Bogătoiu — toți muncitori la confecționarea de pavele — și-au realizat planul zilei cu 139 la sută, 185 la sută, 190 la sută și respectiv 181 la sută. De asemenea brigăzile conduse de tovarășul Gh. Dubic, Ștefan Bîrcea, Gh. Meșterea și Ion Botezatu împreună cu echipele de vagonetari au Ana Bistriceanu coresp. (Continuare in pag. 4-a) Comunistul Zdreno Demarco citind din ziar, împreună cu cîțiva tovarăși de muncă de la Uzina metalurgică din Bacău, relatările despre lucrările sesiunii O.N.U. ° Satisfactie și aprobare deplină Am ascultat romașcanii in seara zilei ele, 27 septembrie, îmbujorați de emoțip și cu inimile pline de mulțumire și mîndrie, cuvîntarea celui mai autorizat exponent al gindurilor și năzuințelor ... poporului nostru, tov. Gh. Gheorghiu-Dej rostită de la tribuna Organizației Națiunilor Unite.. A doua zi, ca și în următoarele zile, peste tot romașcanii — muncitori, ingineri, învățători, funcționari, în discuțiile lor își exprimau atașamentul deplin față de cele spuse de tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej. Totodată ei își exprimau dorința arzătoare ca propunerile făcute de tovarășii N. S. Hrușciov, Gheorghe Gheorghiu-Dej și de ceilalți șefi de guverne interesați în asigurarea unei păci trainice în lume, să prindă viață. ★ .. .Am poposit cîteva rupe printre muncitorii de la I.M.S. Roman. Fra în timpul pauzei. Printre struguri, în atelierul pompe, l-am zărit pe maistrul Ioan Mardare înconjurat de cîțiva tineri. Toți ii urmăreau cu atenție fiecare vorbă, fiecare gest. Obrajii maistrului s-au aprins, privirea ochilor săi albaștri pare mai vioaie chiar ca atunci cînd și-a pus în practică prima litorafie. Vorbea maistrul despre cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej. Vorbea despre năzuințele lui, și ale tuturor celor din secție, pentru pace, pentru viață. „Să sprijinim tovarăși prin fapte, propunerile conducătorului nostru făcute la ONU. Să ne unim glasurile Și să cerem tuturor delegațiilor prezenți la ONU, indiferent de orînduirea socială a statelor pe care le reprezintă, să facă totul pentru a da viață năzuințelor popoarelor, propunerilor constructive făcute de tovarășul Hrușciov întărite și susținute de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și de ceilalți conducători ai delegațiilor țărilor socialiste" a spus invazuii I 1 Mardare. Intr-altă parte a atelierului, comuniștii Constantin Rusu — rectificator și Gheorghe Hîrțan — tot rectificator — aprofundau cu răbdare problemele pe care le ridicau în legătură cu cuvîntarea tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej, strungarii Dumitru Amăriuței, Gheorghe Cernica, sau rectificatorii Sebastian Borcilă, Gheorghe Ignat și alții. ______ Pavel Pintea (Continuare în pag. 4-a) In gospodăria colectivă ne-am făurit o viață nouă și vrem să trăim în pace Lucrările celei de-a XV-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. sînt urmărite zilnic un mare interes de către toți oamenii muzcii, atît de la orașe cît și de la sate. Intr-o atmosferă însuflețită este întîmpinată de către colectiviștii din comuna Săucești, raionul Bacău, fiecare știre, fiecare document dat publicității, referitor la lucrările sesiunii. La gazeta de perete, la panourile de stradă, la colțul roșu, în sala de festivități, peste tot se află la loc de cinste afișate materiale cuprinzînd cuvîntările tovarășului N. S. Hrușciov și a tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej în fața Adunării Generale a O.N.U., precum și alte informații și știri principale. Sunt convins că tuturor oamenilor cinstiți din Iume care iubesc pacea și înțelegerea între popoare, le-au mers la inimă cuvîntările istorice rostite de tovarășii N. S. Hrușciov și Gheorghe Gheorghiu-Dej — mi-a spus printre altele colectivistul Neculai Mihal, cu cîteva clipe înainte de începerea adunării din cadrul gospodăriei colective, consacrată lucrărilor celei de-a XV-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. •— Sîntom In vîrstă de 73 ani — a continuat interlocutorul meu. Am trăit două războaie mondiale. Știu foarte bine ce înseamnă un război. Cîte vieți omenești poate secera ! Dureri și suferințe, jertfe de neînchipuit ar provoca un nou război mondial în actualele condiții de dezvoltare a tehnicii și științei. Noi, colectiviștii, ne-am făurit, datorită sprijinului neprecupețit primit din partea partidului și guvernului, o viață nouă, fericită și vrem sa trăim în pace. Intre timp, sala de festivități a gos ,pod arile colective se umpluse pînă în refuz. Colectiviștii s-au adunat aici pentru a-șî exprima adeziunea lor unanimă față de mesajul de pace adresat de țările socialiste, in frunte cu U.R.S.S., Organizației Națiunilor Unite și a cere In mod datorit acesteia să ia măsuri de traducere în viață a propunerilor sovietice privind dezarmarea generală și totală, asigurarea păcii în lumea întreagă. Adunarea colectiviștilor din Săucești a fost deschisă de tovarășa Pavel Adela, instructor al Comitetului raional Bacău al P.M.R. care a făcut în fața asistenței o amplă informare despre lucrările sesiunii O.N.U. și despre importanța noilor propuneri făcute de guvernul sovietic care constituie o bază solidă pentru încheierea unui tratat de dezarmare generală și totală. Au luat apoi cuvîntul numeroși colectiviști. Colectivistul Constantin Cioată a spus în cuvîntul său printre altele: „Problema menținerii și consolidării păcii În lumea întreagă este problema centrală a zilelor noastre. Țara noastră, alături de toate statele iubitoare de pace face tot ce-i stă în putință ca generația noastră să fie ferită de ororile unui război pustiitor. Acest fapt se desprinde în toată măreția lui din cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej in fața Adunării Generale a O.N.U. Noi, colectiviștii, trăim astăzi în regimul democrat-popular o viață nouă, lipsită de exploatarea chiaburimii și moșierimii, lipsită de grija zilei de mîine. Pacea ne este deosebit de scumpă tuturor. Se tem cu hotărîre O.N.U. să condamne practica cercurilor imperialiste care urmăresc să pună piedici în calea destinderii încordării relațiilor internaționale, în calea coexistenței pașnice și să ia măsuri energice de traducere în viață a noilor propuneri de pace ale guvernului U.R.S.S. și a celorlalte țări Socialiste“. Au mai luat cuvîntul colectiviștii Neculai Moisă și Constantin Pricop, care și-au exprimat de asemenea adeziunea lor totală la mesajul de pace adresat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prin cuvîntarea a». Organizat?«? Sațiunitelr Unite. Cu deosebită însuflețire adunarea colectiviștilor din Săucești — Bacău a adoptat o moțiune adresata sesiunii O.N.U. C. Petre Omenirea merge înainte spre socialism, spre pace Declarația tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej făcută corespondenților ziarului „Izvestia4- Corespondentul Agerpres trans-NEW YORK 29 mite: Tn legătură cu editarea unei a doua cărți „O zi in lume", corespondenții din New York ai ziarului „Izvestia" s-au adresat conducătorilor unor delegații care participă la lucrările celei de-a XV-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., cu rugămintea de a le împărtăși gândurile și impresiile despre această zi. Prima ediție a acestei cărți a apărut in urmă cu un sfert de veac din inițiativa lui Maxim Gorki și a cuprins relatări asupra evenimentelor și faptelor din viața oamenilor și a statelor petrecute în ziua de 27 septembrie 1935. In declarația făcută corespondenților ziarului „Izvestia", tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus: Un sfert de veac constituie o epocă întreagă în viața omenirii. Aceasta a fost o perioadă furtunoasă, în acest răstimp, țara noastră și-a schimbat complet înfățișarea : a fost lichidat regimul burghezo-moșieresc, s-a instaurat puterea populară, socialismul triumfă în toate sectoarele economiei și vieții sociale. Romînia anului 1935 a fost o țară a înapoierii economice și culturale; comuniștii și ceilalți luptători pentru democrație, pentru progres, pentru independentă națională și prietenie cu Uniunea Sovietică erau supuși unor represiuni sălbatice. Pentru mine personal anul acela este legat de amintirea anilor îndelungați petrecuți la închisoare, împreună cu alți participanți la mișcarea muncitorească. La 27 septembrie 1935 mă aflam între zidurile Doftanei, pe care poporul nostru o poreclise „Bastilia romînească“. Astăzi ruinele acestei închisori sînt prefăcute în muzeu, iar în împrejurimile Doftanei, că și în întreaga țară, clocotește munca creatoare a poporului nostru liber. La 27 septembrie 1960 noi ne aflăm la New York unde delegația Republicii Populare Romîne, alături de delegația Uniunii Sovietice și ale altor țări socialiste, face să răsune chemarea la pace, la înfăptuirea dezarmării generale și totale, la abolirea rușinii secolului nostru — sistemul colonial. Acum un sfert de veac, U.R.S.S. era singura țară socialistă. Azi în lume ființează, puternicul lagăr socialist, a cărui existentă exercită o înrîurire determinantă asupra evoluției contemporane. Omenirea nu stă pe loc, ci merge înainte, spre socialism, spre bunăstare, spre pace și nu există forță în lume care să poată opri acest mers irezistibil înainte. Cea de-a XV-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. Ședința din după-amiaza zilei de 29 septembrie NEW YORK 30 (Agerpres). — TASS transmite: In ședința plenară din după-amiaza zilei de 29 septembrie a Adunării Generale a O.N.U. primul a luat cuvîntul șeful delegației pakistaneze, ZULFIKAR AL-KHAN BHUTTO, ministrul Combustibilului, Energeticii și Resurselor Naturale. Bhutto a relevat importanța deosebită a actualei sesiuni a Adunării Generale deoarece la lucrările ei participă șefii guvernelor și statelor multor țări ale lumii și deoarece în O.N.U. a fost admis un grup nummeros de țări africane. Vorbind despre pericolul războiului nuclear, Al Khan Bhutto a subliniat uriașa importanță a problemei dezarmării. Reprezentantul Pakistanului a comentat un spirit pozitiv principalele prevederi ale tratatului cu privire la dezarmarea generală și totală, formulate de N. S. Hrușciov. El a subliniat îndeosebi faptul că Uniunea Sovietică, a propus ca, în prima etapă, paralel cu distrugerea mijloacelor de transportare a armei nucleare să fie reduse forțele armate și armamentele clasice. Sarcina specifică a actualei sesiuni, a spus A. Bhutto, trebuie să fie realizarea unui acord de principiu între Est și Vest cu privire la reducerea nivelului forțelor armate și armamentelor Statelor Unite și Uniunii Sovietice. Apoi trebuie să urmeze tratative cu privire la reducerea forțelor armate ale celorlalte mari puteri. A. Bhutto a declarat că este de acord cu propunerile sovietice privitoare la lărgirea componenței comitetului pentru dezarmare prin includerea reprezentanților unor țări neutre. Alit Pakistanul cât și celelalte țări slab dezvoltate, a spus Blutto, întîmpină greutăți uriașe în dezvoltarea lor economică. In legătură cu aceasta el a relevat că condițiile în care Uniunea Sovietică acordă ajutor economic celorlalte țări „sunt extrem de atrăgătoare“.Referindu-se la situația din Congo, Bhutto a sprijinit poziția secretarului general al O.N.U. El a declarat totuși că în problema restabilirii ordinei în Congo rolul principal trebuie să revină statelor africane. El a condamnat politica de discriminare rasială dusă de guvernul Uniunii Sud-Africane și și-a exprimat regretul în legătură cu faptul că declarația Franței cu privire la dreptul poporului algerian la autodeterminare nu s-a concretizat 111 fapte. Reprezentantul Ecuadorului, JOSE CHIRIBOGA, a subliniat că prezența la actuala sesiune a șefilor unei perii de state și guverne întărește prestigiul O.N.U., face să crească speranțele popoarelor în obținerea păcii. El a adăugat că nu este just să se explice că prezența lor la sesiune s-ar datora unor considerente de propagandă. Ghirboga a consacrat o bună parte a cuvîntării sale istoricului conflict dintre Ecuador și Peru în problema teritoriului din valea fluviului Amazon. Delegatul Libiei MOHEDDIN FEKIN a exprimat solidaritatea poporului libian cu popoarele țărilor africane și asiatice și a declarat că guvernul său dorește să meargă pe calea respectului reciproc și a înțelegerii cu țările Occidentului și Orientului. Iekim s-a ocupat de problemele care provoacă cea mai mare neliniște popoarelor Africii. El a condamnat, guvernul Franței care duce în Algeria un război colonial. A sosit timpul, a spus că, cînd Organizația Națiunilor Unite trebuie să-și îndeplinească datoria și să asigure rezolvarea problemei algeriene pe baza dreptului poporului algerian la independență și autodeterminare pe calea unui referendum. Fehini a subliniat necesitatea menținerii unității și integrității teritoriale a Republicii Congo. Delegatul Libiei a exprimat neliniștea profundă a poporului său în legătură cu discriminarea rasială din Uniunea Sud-Africană. In încheiere, Fehini a subliniat că O.N.U. trebui&ă joace un rol important în rezelva principalei probleme internaționale rmidema dezarmării. Apoi a luat cuvîntul B. P. KOIRALA, primul ministru al Nepalului. Salutând pe noii membri ai O.N.U., Koirala și-a exprimat speranța că țările care mai sînt încă sub dominația colonială își vor dobîndi în curînd independența și își vor ocupa l locul in Organizația Națiunilor Unite. Primul ministru al Nepalului a subliniat că O.N.U. nu poate deveni o adevărată organizație universală atît timp cît Republica Populară Chineză nu-și va ocupa load ce-i revine de drept în această organizație. Republica Populară Mongolă, a subliniat Koirala, are și ea dreptul deplin de a fi reprezentată la O.N.U. (Continuare în pag. 4-a) IN CINSTEA ZILEI PETROLISTULUI întrecere însuflețită la schela Zemeș Colectivele secțiilor de extracție din cadrul schelei Zemeș desfășoară o însuflețită întrecere socialistă pentru obținerea celor mai bune rezultate în procesul de producție. Ca urmare a lansării unei chemări la întrecere din partea colectivului secției I-a de extracție, în întreaga schelă se duce o muncă susținută în cadrul brigăzilor, pentru obținerea titlului de brigadă fruntașă. Astfel, numai pînă la 25 septembrie 1960, brigada a II-a extracție condusă de tovarășul Mihai Boldeanu a dat peste plan sute de tone de țiței contribuind prin aceasta la îndeplinirea pe schelă a planului de producție. In fruntea acțiunilor se situează membrii și candidații de partid loan Filip, Alexandru Curcă, Miihai Andronic, loan Bocăneț și alții care au dat dovadă de mult spirit de inițiativă pentru se achita cu cinste de sarcinile încredințate. De asemenea brigada a VI-a extracție condusă de tovarășul Constantin Rotari, tot în această perioadă a reușit să depășească cu mult planul de extracție a țițeiului, iar prin munca voluntară a colectat 2.000 kg fier vechi. Aceleași rezultate bune au obținut și colectivul brigăzii a XI-a de extracție, condusă de comunistul Gheorghe Dudau. Unul din factorii importanți care au contribuit la obținerea acestor realizări a fost și aplicarea pe scară largă a planului de măsuri tehnico-organizatorice, iar o atenție permanentă a fost acordată îndeplinirii angajamentelor. Numai în cursul lunii septembrie a.c. s-au executat fisurări hidraulice la un număr de 13 sonde, s-au curățit în talpă un număr de 10 sonde, a fost trecută în injecție de apă o sondă, s-au redus pierderile le țiței din intervenții, la sonde. Sub îndrumarea organizației de partid petroliștii zemeșeni muncesc cu mult elan pentru întâmpinarea Zilei petrolistului cu succese cît mai însemnate în muncă. N. Gălușca coresp. voluntar Dezbat proiectul noului statut al sindicatelor din R.P.R. Recent, la fabrica de postav Buhuși a avut loc adunarea generală extraordinară a Comitetului sindicatului. A participat întregul colectiv din cadrul comitetelor de secție și grupe sindicale din fabrică cu care prilej a fost dezbătut proiectul noului statut al sindicatelor din R.P.R. Cuvîntul de deschidere al adunării generale l-a avut președintele Consilîului local al sindicatelor din raionul Buhușî, tovarășul G. Robu. In discuțiile purtate, tovarășii Ion Buculei, Nicolae Braiș, Ion Stan și alții, președinți de comitete de secție și cro.. n’?ș i de grupa are liniar p altele că sunt de acord cu proiectul noului statut al sindicatelor. Comitetul sindicatului din fabrică a prezentat adunării generale un proiect de măsuri cu acțiunile ce se vor desfășura în cadrul întreprinderii cu privire la prelucrarea proiectului în întîmpinarea celui de-al IV-lea Congres al Sindicatelor, cît și a zilei de Noiembrie. Proiectul de măsuri cuprinsde conferințe, acțiuni la colțurile roșii ale sindicatelor, emisiuni speciale locale prin stația de radioamplificare, spectacole, filme și alte acțiuni în cadrul clubului fabricii. Dineul oferit de tovarășul gheorghe Gheorghiu-Dej în cinstea reprezentanților la O.N.U. ai noilor state independente NEW YORk 30. Corespondență specială. Joi seara tovarășul GHEORGHE GHEORGHIU-DEj, șeful delegației R. P. Române la cea de-a XV-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. a oferit un dineu în cinstea reprezentanților noilor state independente care au devenit membre ale O.N.U. la actuala sesiune. La dineu au participat — TOURAGABA, ministrul Afacerilor Externe al Ciadului, MAURICE DEJAN, ministrul Afacerilor Externe a Republicii Africa Centrală, DOUDOU SHIAN, ministrul Afacerii Externe al Senegalului,AULIA FREITAS, ministrul Afacerilor Externe al Togo-ului, FRANCOIS APLOGAN, ministrul de Finanțe al Dahomeyului, MAMADOUAW, ministrul Economiei al Republicii Mali, HAGI FARAH AL- OMAR, ministrul Economiei al Somaliei, ZENON ROSSIDES, ambasador al Republicii Cipru, LOUIS RAKOTOMALALA, ambasador al Republicii Malgașe. De asemenea au luat parte FERDINAND CYONO, reprezentantul permanent al Camerunului la O.N.U., MATHIEU EKRA, membru în parlamentul Coastei de Fildeș și ALBERT BALIMA, director al Departamentului Politic din Ministerul Afacerilor Externe al Voltei Superioare. La dineu au participat tovarășii: ȘTEFAN VOITEC, LEONTE RAUTU, EDUARD MEZINCESCU, SILVIU BRUGAN, precum și tovarășii BAZII. ȘERBAN, MIHAI MAGHERU, MIRCEA MALITA și STANCIU STOIAN. In timpul dineului s-a toastat pentru prietenia dintre poporul român și popoarele țărilor noi membre ale O.N.U., pentru dezvoltarea relațiilor multilaterale intre Republica Populară Romînă și aceste țări. Tovarășul GHEORGHE GHEORGHIUDEJ a toastat, spunînd printre altele : „Permiteți-mi prieteni, ca în numele guvernului român și în numele meu personal să adresez prin dv. guvernelor și popoarelor dv. cele mai bune urări de prosperitate. întrebuințez cuvîntul prieten pentru că noi considerăm că dv. sînteți mai mult decît invitații noștri, sunteți prietenii noștri. Țara noastră, poporul și guvernul român au urmărit cu multă simpatie și au sprijinit lupta popoarelor dv. pentru libertate și dreptul la o organizare statală de sine stătătoare, și ne bucurăm din inimă de faptul că ați obținut, cu prețul luptei, independența. Lupta tuturor popoarelor din colonii pentru libertate și independență s-a bucurat și se bucură de cea mai adîncă simpatie a poporului și guvernului român. In ceea ce privește relațiile de viitor între țările noastre, desigur, aceasta este o problemă care depinde de ambele părți. Din cartes. Republica Popchare Relede mine există dorința de a stabili gâturi diplomatice cu țările dv. și a dezvolta relații economice și culturale. închin acest toast pentru prietenia dintre popoarele noastre și pentru ca relațiile dintre țările noastre să se dezvolte. Dorim guvernelor țărilor și popoarelor de deplină înflorire materială și spirituală și multă fericire“. Toastul a fost primit cu aplauze. PAULIN FREITAS, ministrul Afacerilor Externe al Togo-ului, a mulțumit călduros pentru cuvintele adresate de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej guvernelor și popoarelor țărilor africane recent admise în O.N.U. Această întîlnire nu este numai o manifestare de prietenie, ci totodată expresia unor relații frățești. Toți invitații se simt deosebit de bine în mij»locul delegației române, a spus Paulin Freitas. El a comparat noile țari independente cu un copil nou născut care are nevoie de sprijin. Vorbitorul a subliniat necesitatea unui sprijin fără condiții politice. Aceste țări — a spus el — își îndreaptă privirile spre toate țările lumii, inclusiv Republica Populară Romînă și toate țările socialiste. Noile țări independente r!.... yia.să colaboreze cu toate țările. Paulin Freitas a toastat in sănătatea tovarășului Gheorghe Gheorghiu- Dej, a guvernului și poporului român și pentru dezvoltarea prieteniei dintre Republica Populară Romînă și țările africane. Șeful delegației Republicii Cipru, ZENON ROSSIDES, a vorbit despre prietenia dintre poporul cipriot și poporul român, spre binele ambid— pe arc. Ca și statele africane — a spus el, Ciprul și-a cîștigat recent independența cu prețul unei lupte grele și dorește să dezvolte relații de prietenie cu toate țările lumii. In legătură cu spusele oaspetelui tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a amintit că în momentele cînd în Cipru curgea sînge pentru independență, poporul român și-a manifestat sprijinul și solidaritate cu lupta poporului cipriot. In tot timpul dineului a domnit o atmosferă foarte cordială.