Steagul Roşu, noiembrie 1960 (Anul 15, nr. 2413-2438)
1960-11-01 / nr. 2413
Nr. 2.413 (3.892) MARȚI 1 NOIEMBRIE I960 Multiple și variate sînt activitățile la care iau parte deputații. In comisiile permanente, comitetele de cetățeni și de străzi și alte forme organizatorice ale sfaturilor populare întîlnești nenumărați deputați. Fiecare dovedește pricepere, spirit gospodăresc și inițiativa creatoare față de înfăptuirea unor noi lucrări de interes general. Aproape că nu există activitate obștească unde să nu participe și deputații. La amenajarea parcurilor, a spațiilor verzi, a străzilor, la construirea diferitelor edificii social-culturale, la continua înfrumusețare și gospodărire a orașelor și satelor noastre participă activ mii și mii de deputați, care nu-și precupețesc nimic din priceperea și energia lor, pentru făurirea unei vieți noi. Sunt demne de subliniat numeroasele propuneri care izvorăsc din inițiativa deputaților. Comitetele executive ale sfaturilor populare se îngrijesc îndeaproape de traducerea în viață a tuturor propunerilor cu privire la continua înflorire a orașelor și satelor noastre. Prin exemplul lor personal, deputații reușesc să mobilizeze masa largă de cetățeni, care participă activ la diferite lucrări de interes obștesc. Astfel, munca patriotică se extinde de la o zi la alta cuprinzînd sute de mii de cetățeni, aducînd statului economii de multe milioane lei. In orașul Bacău bunăoară, s-au executat în cursul acestui an prin muncă patriotică diferite lucrări de interes general care depășesc cu mult 2.000.000 lei. De asemenea, munca patriotică executată în satele raionului Roman la înfăptuirea unor noi construcții socialculturale, amenajarea drumurilor, construcții de poduri etc., se ridică la peste 3.000.000 lei. Asemenea exemple, de unde să reiasă participarea activă a cetățenilor, în frunte cu deputații, la diferite activități obștești se mai pot da încă multe. Un rol deosebit privind stimularea inițiativei creatoare a oamenilor muncii îl au adunările cetățenești unde deputații prezintă în fața alegătorilor dări de seamă. Cu acest prilej se nasc noi inițiative și propuneri prețioase, se cimentează legătura indisolubilă dintre reprezentanții organelor puterii locale de stat și masa largă de cetățeni. Cu prilejul dărilor de seamă ținute de către deputații Gheorghe Ruset și Laiu Profira, cetățenii din satul Ghigoești, comuna Dragomirești, raionul Piatra Neamț, au propus construirea unei școli elementare prin contribuția voluntară. Această propunere a alegătorilor din circumscripțiile electorale ale satului Ghigoești, a fost îmbrățișată de către comitetul executiv al sfatului popular comunal, ocupîndu-se îndeaproape de traducerea ei în viață. In toamna acestui an, prin munca efectivă a țăranilor muncitori, în frunte cu deputații, noua școală elementară din satul Ghigoești a fost dată în folosință, economisindu-se la efectuarea construcției peste 50.000 lei. Tot în comuna Dragomirești, cu prilejul dărilor de seamă ale deputaților s-a mai propus construirea unei școli de 7 ani și noi adăugiri de camere la dispensarul comunal. Pentru efectuarea acestor construcții s-au transportat pînă în prezent peste 100.000 cărămizi, pietriș, nisip și alte materiale de construcție, realizîndu-se economii prin munca patriotică a cetățenilor de peste 50.000 lei. Sînt lăudabile și acțiunile deputaților din comunele Bălănești, Bîrgăoani, Dochia și altele, care au mobilizat prin exemplul lor personal mii de cetățeni la lucrările de îmbunătățiri funciare, redînd agriculturii sute de hectare de teren arabil. In comuna Bîrgăoani, de pildă, la acțiunea de sistematizare și întreținerea drumurilor s-au economisit prin muncă patriotică peste 100.000 lei. Asemenea acțiuni obștești, la care deputații să fie inițiatorii și organizatorii lucrărilor de interes general, sunt încă multe în fiecare oraș și sat de pe cuprinsul regiunii noastre. In comuna Crăcăoani, raionul Tg. Neamț, bunăoară, în urma propunerilor făcute de către deputații Elena Boroianu și Gheorghe Budescu, au fost mobilizați sute de cetățeni, care au construit prin muncă patriotică un dig ce a pus stavilă apei Cracăului, înlăturîndu-se astfel pericolul de inundare a terenurilor și a caselor țăranilor muncitori. Exemple asemănătoare de deputați harnici, pricepuți, cu mult spirit gospodăresc și inițiativă creatoare s-ar mai putea aminti încă mulți din raionul Roman, orașul Piatra Neamț, raionul Adjud ș.a.m.d. Analizînd în mod temeinic participarea deputaților la diferite activități obștești se constată însă și unele lipsuri în această direcție. Deficiențele pornesc în primul rînd de la comitetele executive ale sfaturilor populare care nu se ocupă în suficientă măsură de antrenarea deputaților în toate formele organizatorice și politice ale sfaturilor populare. In al doilea rînd ta sînt și deputați care au uitat de mandatul ce i l-au încredințat alegătorii săi. Unele comitete de cetățeni și comisii permanente nu-și desfășoară așa cum ar trebui activitatea. Asemenea exemple negative găsim suficiente în raioanele Moinești, Tg. Ocna, Zeletin și altele. Raioanele Moinești și Tg. Ocna, bunăoară, se prezintă în mod nesatisfăcător la încasarea sumelor și la efectuarea construcțiilor prin contribuția voluntară. De asemenea, în unele localități ale acestor raioane nu se întreprind acțiuni concrete care să mobilizeze masele largi de cetățeni la diferite acțiuni gospodărești menite să contribuie la continua înfrumusețare a satelor. Astfel, se explică faptul că raioanele amintite au cele mai puține economii înregistrate prin participarea cetățenilor la muncă patriotică. Faptele ne-au dovedit cu prisosință că deputații au un rol deosebit la mobilizarea cetățenilor în diferite acțiuni obștești. In acest scop se cere din partea comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale, orășenești și comunale o preocupare deosebită privind antrenarea tuturor deputaților în formele organizatorice și politice ale sfaturilor populare. Prezentarea dărilor de seamă de către deputați, în fața alegătorilor, trebuie să constituie o sarcină deosebită. Cu acest prilej este bine să se analizeze problemele care preocupă masa largă de cetățeni, sarcinile ce stau în fața sfaturilor populare. Un rol deosebit în antrenarea deputaților la diferite activități de folos obștesc îl au comisiile permanente. Comitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să repartizeze în mod permanent probleme de studiu pentru comisiile permanente, dîndu-le astfel deputaților posibilitatea să-și dezvolte spiritul de inițiativă. Participarea activă a deputaților în toate formele organizatorice și politice ale sfaturilor populare va duce la întărirea legăturii permanente cu masa largă de cetățeni, la efectuarea unui volum însemnat de lucrări gospodărești menite să contribuie la continua înflorire a orașelor și satelor noastre. C. Curteanu DEPUTATUL - sufletul activității obștești In luna octombrie tinerii de la Onești au împădurit 22 ha in cadrul acțiunii de împădurire, organizația U.T.M. din orașul Onești, în cursul lunii octombrie a mobilizat sute de tineri ce au efectuat diferite lucrări de împădurire în trei puncte de lucru. In această acțiune au fost împădurite cu paltin 22 ha, iar pe alte 23 ha s-au efectuat îngrijiri de arborete, realizînd astfel o economie de peste 15.000 lei. S-au evidențiat în această acțiune tineri ca Ion Duru, de la I.M.B., Vie Marius de la întreprinderea ..de instalații București, Ilie Dincă de la șantierul cauciuc,..Marin Pîntea, Dumitru Istrate și alții. N. Nichifor din postul de corespondenți . , .voluntari la' Onești - . . t to Proletari din foaie tari te uftițiva 4 pagini 20 bani Iscv £ n.nca. rod.nicaîn întreprinderi și pe șantiere . La fabrica de cherestea de la Dofteana, prin munca neobosită a întregului colectiv planul de producție pe 9 luni a fost depășit, producîndu-se peste prevederile planului 383 m.c. cherestea. Rezultate bune s-au obținut și în ceea ce privește realizarea de economii peste plan, acestea însumînd pe 9 luni peste 300.000 lei. Deosebit de valoroase au fost realizările înregistrate în cel de-al treilea trimestru al anului. In rîndul fruntașilor în producție se numără bateriștii Ioan Balcsan, David Balcanu și Alexandru Chițurlea, pendularistul Vasile Pădureț, circularistul loan Gușu, Preda Șerban, loan Șerban, Constantin Gușu, Neculai Chiriac, Neculai Gușu și alții. Maria Chiriac muncitoare, fabrica de cherestea Dofteana . Ceferiștii adjudeni desfășoară o rodnică activitate pentru depășirea planului, pentru realizarea unor indici superiori, in luna octombrie, timpul de imobilizare a locomotivelor pentru spălare a fost redus cu 8 la sută, fiecare locomotivă fiind redată circulației cu cîteva ore mai înainte de timpul prevăzut. La atelierul de reparații a fost dată în folosință o locomotivă reparată peste plan, iar prin utilizarea rațională a materialelor s-au economisit materiale în valoare de peste 3.500 lei, la care un merit deosebit au avut muncitorii Gheorghe Bucur, Ioan Ailenei și Cezar Anton. Tot în vederea realizării de cît mai însemnate economii, la acest atelier a început reparația arcurilor de suspensie, lucrare ce pînă acum era executată în alte depouri din țară. Numai în prima decadă a lunii octombrie s-au putut astfel economisi peste 8.000 lei. O contribuție prețioasă în acest sens au adus-o tovarășii Vasile Drăgoi, Haim Grimberg și Constantin Sandu. Matilda Teodorescu responsabila stației de radioficare Adjud . Tinerii constructori de la șantierul 1 cauciuc Onești, încadrați în 15 brigăzi de muncă patriotică, au efectuat în acest an un număr însemnat de ore de muncă patriotică, realizând până în prezent pentru blocul tineretului suma de 38.935 lei. De asemenea ei au predat circa 50 tone de fier vechi, colectat în această perioadă de vreme. Rezultate frumoase au realizat brigada de dulgheri condusă de Ilie Dincă, brigada de lăcătuși Condusă de Paulică Ifrim și brigada de zidari a lui loan Popovici Constantin Bute mecanic-compresorist, din postul de corespondenți voluntari de la Onești . Colectivul întreprinderii „Mecano-chimica" din orașul Bacău a obținut în trimestrul III realizări de seamă. Printre acestea merită a fi evidențiate depășirea planului de către toate secțiile și realizarea de noi sortimente în ramura metalurgiei. Au fost bine apreciate de cumpărători: mobilierul metalic pentru magazine, băile rotunde și ovale, dulapele metalice pentru scule și tubulatura de fontă. Colectivul întreprinderii s-a angajat să-și îndeplinească planul anual la valoarea producției globale la 5 decembrie, adică cu 25 zile înainte de sfîrșitul anului. Nelu Turel lăcătuș. U. S. „Mecano-chimica“ Bacău 106 familii de întovărășiți din Brusturi-Tg. Neamț au cerut să intre în gospodăria agricolă colectivă An de an rezultatele obținute în toate sectoarele producției cerealiere și animaliere atît de colectiviștii din Brusturi, raionul Tg. Neamț, cît și de către cei din împrejurimi dovedesc fără putință de tăgadă superioritatea muncii în gospodăria colectivă. Așa, de pildă, în acest an, ca de altfel în toți anii, recoltele colectiviștilor au fost mai mari la hectar cu cîte 400—500 kg la grîu și cu cîte 600—800 kg la porumb. De aceea, convinși pe deplin că numai în gospodăria colectivă se poate făuri cu adevărat o viață îmbelșugată, zi de zi tot mai mulți întovărășiți din comuna Brusturi cer să intre în gospodăria colectivă. In ultima perioadă de timp încă 106 familii de întovărășiți din satul Brusturi, unde există deja gospodărie colectivă au făcut cerere de a fi primiți în gospodărie, aducînd cu ei — în afară de inventarul agricol — suprafața de peste 200 hectare teren. Printre întovărășiții care au făcut cerere, convingînd și pe alții de, superioritatea și avantajele muncii în gospodăria colectivă se numără: Damian , Gavrilă Vasile, Ungureanu Vasile, Ignat Grigore, Obreja D. Ioan și alții. P. Tărăboanță coresp. Au terminat însămînțările de toamnă însuflețiți de clanul colectiviștii din Negritești, comuniștilor, raionul Puhuși, încă de acum cîteva zile au terminat însămînțatul suprafeței de 60 hectare cu grîu, situîndu-se fruntași pe comună. La aceste rezultate și-a adus din plin aportul brigada de tractoare a stațiunii de mașini și tractoare Podoleni condusă de Simeria Gheorghe. Tovarășul Bejenaru Ioan, activist al sfatului popular raional, a dat un sprijin prețios conducerii gospodăriei agricole colective în ce privește organizarea muncii. Dintre colectiviști s-au evidențiat: Căpraru Iordache, Avram N. și alții. C. Antohi S-a deschis invățămintul de partid la sate ca G.A.C. Șerbești^P. Neamț Recent la gospodăria agricolă colectivă „7 Noiembrie“ din Șerbești, comuna Ștefan cel Mare, raionul Piatra Neamț, s-a deschis noul an în învățămîntul de partid. Toți membrii și candidații de partid din această organizație sînt cuprinși în cele două cercuri — curs seral — care vor funcționa aici. Pe lîngă membrii și candidații de partid, mai sînt înscriși și tovarăși din activul fără de partid. Propagandiști la cele două cercuri, sunt tovarășii Vasile Ilie, secretar al comitetului comunal de partid și Vasile Băeșu, locțiitor al secretarului comitetului comunal de partid. In aceeași seară s-a predat și prima lecție care a fost ascultată cu viu interes. Cursanții știu de acum încolo, că în fiecare vineri după-masă se vor prezenta în sălile stabilite pentru seminarii și predări. Nu trebuie însă trecut cu vederea faptul că biroul organizației de bază din gospodăria agricolă colectivă (secretar tovarășul Nicolaie Pavelescu) nu s-a ocupat cu tot simțul de răspundere ca frecvența să fie sută la sută. Pentru lecțiile următoare se cere din partea biroului organizației de bază, mai multă preocupare față de participarea tuturor celor înscriși la învățămîntul de partid.. La Rădeni, raionul Bacău Zilele acestea, în comuna Rădeni, raionul Bacău, în cadru festiv, s-a făcut deschiderea cursurilor învățămîntului de partid. In comună sînt rînscriși: la acest învățămînt un număr de 54 membri sde’partid , și 1’47 tovarăși din activul fără de partid. Tovarășul Constantin Miron, secretând conhitctului comunal de partid, în cuvîntul de ideschidere a arătat ■ importanța învățămîntului de partid atît pentru membrii de partid cît și pentru cei din activul fără de partid. Apoi s-a predat prima lecție: „Capitolul I din Raportul tovarășului Gheorghe Gheorghiu• Dej la Congresul al lll-lea al.P.M.R.< •• ,:..i *_ A V , %* • 1 -t . Lazăr D. Popa ; '• • gopfesp, ^ ' . COMUNICAT In ziua de 31 octombrie a.c., în sala de ședințe a Marii Adunări Nationale, au început lucrările plenarei lărgite a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român. La plenară iau parte, în afara membrilor și membrilor supleanți ai Comitetului Central, primii secretari și secretari ai comitetelor regionale și ai unor comitete orășenești și raionale de partid, președinții comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale și ale unor sfaturi populare orășenești și raionale, miniștri, miniștri adjuncți și secretari generali ai ministerelor, șefi ai secțiilor C.C. al P.M.R., conducerile centrale ale sindicatelor, U.T.M.-ului și ale altor organizații de masă, președinții consiliilor regionale ale sindicatelor, directori și secretari de partid din marile întreprinderi, academicieni, oameni de știință, directori ai institutelor de cercetări științifice și de proiectări, redactori responsabili de ziare și publicații, precum și alți activiști de partid, de stat și din economie. Plenara a ascultat expunerea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, asupra proiectului planului de dezvoltare a economiei naționale pe anul 1961. Lucrările plenarei continuă. EUSSSD; închiderea manifestărilor consacrate împlinirii a 100 de ani de la înființarea Universității „Al. I. Cuza“ din Iași IAȘI 31 (Agerpreș). La Iași s-au încheiat duminică manifestările consacrate împlinirii a 100 de ani de la înființarea Universității „Al. I. Cuza". La adunarea ținută cu acest prilej în aula festivă „Mihail Eminescu" a universității ieșene au fost prezenți academicieni, membri corespondenți ai Academiei R.P. Române, rectori, alți membri ai conducerii și cadre didactice de la universitățile „Al. I. Cuza”, „C. I. Parhon" din București, „Babeș- Bolyai" din Cluj și alte instituții de invățămint superior din țară, cadre științifice de la institute ale Academiei R.P. Române și filialele ei, de la alte institute și centre de cercetări științifice din țară, oaspeți de peste hotare repnzentind 37 universități din 23 de țări, studenți. Cuvântul de închidere a festivităților Centenarului, a fost rostit de prof. Ion Creangă, rectorul Universității „Al. I. Cuza". Seara, rectorul Universității „Al. I. Cuza", prof. Ion Creangă, a oferit în sala de consiliu a universității un cocteil în onoarea participanților din țară și de peste hotare la festivitățile Centenarului. it' Duminică s-au terminat lucrările sesiunii științifice jubiliare a Universității„Al. I. Cuza" din Iași. In cadrul sesiunii, care a durat timp de trei zile, au fost ținute aproape 400 de comunicări, elaborate de cadre de la universitățile din Iași, București, Cluj și de la alte instituții de Invățămint superior și științifice din țară. Oaspeții de peste hotare au prezentat 21 de expuneri. Comunicările au fost audiate cu mult interes de profesori, studenți și alți invitați. Paralel cu această sesiune, s-au desfășurat lucrările sesiunii cercetărilor științifice studențești din centrul universitar Iași. In cursul dimineții de duminică, oaspeții de peste hotare care participă la festivitățile Centenarului Universității „Al. I. Cuza“ au vizitat Institutul Agronomic și Biblioteca centrală universitară. In seara zilei de duminică, în holul mare al Universității „Al. I. Cuza" a avut loc o reuniune a cadrelor didactice și studenților din centrul universitar Iași. In noua cantină studențească „30 Decembrie", mii de tineri au luat parte la balul Centenarului. Reuniuni asemănătoare s-au nti desfășurat la Casa de Cultură a studenților și la căminele studențești din orașul Iași. La palatul culturii din Iași, formații artistice ale Universității Al . Cuza“ și Institutului agronomic, dein Atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie", Fabrica de antibiotice și clubul Direcției regionale C.F.R. din Iași, orchestra de muzică populară „Doina Moldovei*■ a Filarmonicii ieșene, corul Sindicatului Invățămint și echipa de cimpoieni a căminului cultural din comuna Perieni, Regiunea Iași, au prezentat duminică după-amiază un frumos program care s-a bucurat de mult succes. In dimineața zilei de luni oaspeți de peste hotare care au participat la festivitățile Centenarului Universității din Iași au plecat într-o excursie prin țară. Însoțiți de prof. Ion Creangă, rectorul Universității „Al. I. Cuza" și prof. Jean Livescu, rectorul Universității „C. I. Parhon" și de un grup de profesori ai universității din Iași, oaspeții străini au vizitat luni Fabrica de țevi de la Roman și stațiunea climaterică Lacul Roșu. Printre fruntașii in producție de la fabrica de postav din Buhuși se numără și comunistul Constantin Corcoz. Lucrînd ca vopsitor în secția boiangerie, el își depășește cu regularitate planul zilnic cu 15-20 bucăți. S Foto: C. Bursuc =05 £ SSaj: Angajament realizat In cinstea celui de-al lll-lea Con«rgres al partidului, colectivul de muncă al întreprinderii „23 August“ și-a luat angajamentul, să realizeze economii la prețul de cost în valoare de 200.000 lei peste sarcina de plan, precum și 100.000 lei beneficii. In scopul traducerii în fapt a acestui angajament muncitorii, inginerii și tehnicienii de la întreprinderea „23 August“ nu și-au precupețit eforturile. In toate secțiile s-a introdus un regim sever în privința consumului de energie electrică, combustibil etc. La fabrica de mobilă s-au luat măsuri pentru o croire mai atentă a materiei prime, la fel și la secția de furnir și în alte locuri. Măsurile luate s-au dovedit a fi rodnice. Astfel, calculele efectuate de curînd au scos în evidență că numai în nouă luni angajamentul privind economiile la prețul de cost au fost realizate, iar la beneficii s-au obținut peste plan 80.000 lei. (Continuare, in pag. II-a) In raionul Bacău ritmul construcțiilor în G. A. C. este mult prea lent După cum se știe, dezvoltarea sectorului zootehnic implică printre altele asigurarea unor cantități de furaje suficiente și de bună calitate, precum și adăposturi corespunzătoare. Comitetul executiv al Sfatului popular raional Bacău, ajutat de comitetul raional de partid a luat încă de la începutul acestui an unele măsuri în direcția dezvoltării sectorului zootehnic în gospodăriile colective. De pildă, tehnicienii și inginerii agronomi ai secțiunii agricole au fost trimiși la gospodăriile agricole colective și au analizat împreună cu organizațiile de partid și consiliile de conducere ale gospodăriilor colective posibilitățile de creștere a vacilor cu lapte, a oilor, a porcilor etc. Această analiză a avut loc înaintea întocmirii planurilor de producție în gospodăriile agricole colective. Cumd era și firesc, primind un asemenea sprijin majoritatea consiliilor de conducere ale gospodăriilor colective, organizînd bine munca și perseverînd in rezolvarea problemelor, au obținut, mai ales în ceea ce privește dezvoltarea sectorului zootehnic, rezultate importante. In această ordine de idei pot fi date exemplu gospodăriile colective din comunele Săucești, Parincea etc. Colectiviștii din Săucești, au cumpărat în acest an 54 vaci. De la începutul anului și pînă în prezent numărul vacilor și al junicilor a crescut în gospodăriile colective cu 554 capete, iar al oilor cu aproape 3.000 capete. Fără îndoială că tuturor animalelor le trebuie asigurate adăposturi corespunzătoare. «E NE SPUNE SITUAȚIA 6ENTRALIZATA PE RAION? La secțiunea agricolă a Sfatului popular al raionului Bacău există o situație centralizată din care rezultă că în vara acestui an, în raionul Bacău, trebuiau să se construiască 19 grajduri pentru bovine, 6 cocine pentru porci și 9 saivane pentru oi. Tot din această situație rezultă că, pînă acum cîteva zile, din cele 19 grajduri pentru bovine se terminaseră de construit 6. Au terminat construcția grajdurilor colectiviștii din Săucești, Parincea etc. Restul de 13 grajduri urmează să se termine pînă la 15 noiembrie. Din cele 9 saivane pentru oi s-au terminat 4. Nici nu trebuie să privești prea atent această statistică și îți dai seama că, deși ne aflăm la începutul lunii noiembrie, în gospodăriile agricole colective din raionul Bacău nu s-a construit nici 50 la sută din planul de construcții pe acest an. In curînd, vor începe ploile reci de toamnă, cu lapoviță și zăpadă. Pe un astfel de timp vor putea sta vacile de lapte, tineretul bovin sau chiar oile, afară, în aer liber ? ADĂPOSTURI SCUMPE SAU VAGI DE RASA? Este o întrebare pe care trebuie să și-o pună multe consilii de conducere ale gospodăriilor colective și chiar unii membri ai comitetului raional de partid și comitetului executiv al sfatului popular raional. Despre ce este vorba ? și raionul Bacău consiliile de conducere ale unor gospodării agricole colective dau atenție mai mare construcției unor grajduri din materiale scumpe, decît îmbunătățirii continue a raselor de animale. Așa stau lucrurile de pildă la gospodăriile colective din Lipova, Secueni, Roșiori, Chetriș etc. Deși consiliului de conducere al gospodăriei colective din comuna Secueni, i s-a oferit — și acesta în mod gratuit — stuf pentru a acoperi grajdul de vaci, s-a refuzat, cumpărînd în schimb plăci de azbociment, care sînt incomparabil mai scumpe. Cercetind mai cu atenție turma de vaci a acestei gospodării, fie dăm seama că aproape jumătate sînt de rasă inferioară și nu de rasă brună, productivă, recomandată a se crește în gospodăriile colective din raionul Bacău. Fără îndoială că membrii gospodăriei agricole din Secueni, cum de altfel și din celelalte gospodării colective, sunt direct interesați să construiască grajduri ieftine și bune, valoarea lor să se amortizeze repede, în cițiva ani. In ultima instanță in plăcile de azbociment, țigla de pe acoperiș sau cărămida zidită în pereții grajdurilor aduc venituri colective și colectiviștilor. gospodăriei Veniturile sunt produse de vacile de lapte, oi, porci etc. Aceste venituri pot fi mai mari sau mai mici. Ele depind în mare măsură de rasa animalelor. Fiecare țăran colectivist cunoaște că o vacă de rasă brună dă o cantitate mult mai mare de lapte decît o vacă de rasă sură de stepă.Să nu mai vorbim de calitatea produșilor și de cantitatea de carne, care se obține de la vaca brună în comparație cu șura de stepă). Iată deci că în activitatea noastră trebuie să urmărim în primul rînd creșterea și cumpărarea de animale de vase superioare, productive și nu construirea de grajduri din cărămidă, învelite cu țiglă, azbociment sau tablă, materiale scumpe, a căror valoare se amortizează greu, în zeci de ani de zile. In expunerea făcută la Plenara C.C. al P.M.R. din 3-5 decembrie 1959, referindu-se la construcțiile din G.A.C. tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej arată printre altele: „Costul unor astfel de construcții trebuie să fie, potrivit destinației lor — încît să nu se mai ajungă, cum s-a întîmplat în unele gospodării colective, să-și construiască grajduri după destinație însă sanatorii după înfățișare, și preț de goșt“! Dacă în raionul Bacău, în majoritatea gospodăriilor colective s-au folosit, mai ales la acoperiș, materiale scumpe ca: plăci de azbociment, țigle sau șindrilă, se datorește faptului că, organizațiile de bază și consiliile de conducere ale acestor unități n-au depus destul efort pentru a da viață indicațiilor Plenarei C.C. al P.M.R. din 3-5 decembrie 1959. Trebuie spus că în această direcție nici comitetul raional de partid și nici comitetul executiv al sfatului popular raional n-au depus destulă stăruință. Organizațiile de partid din gospodăriile colective n-au fost îndrumate în suficientă măsură să explice consiliilor de conducere avantajele economice pe care le oferă folosirea materialelor din resurse locale la construirea adăposturilor pentru animale. BUNI GOSPODARI Colectiviștii din Săucești au construit unele adăposturi pentru animale încă din anii trecuți. Deoarece planul de producție din anul acesta prevede mărirea numărului vacilor cu lapte, se impunea să se mai construiască un grajd pentru circa 30 de vaci. încă de la început au chibzuit bine, grajdul trebuia să fie nu numai bun, dar și ieftin. Soluția a fost găsită. In curtea gospodăriei era un șopron vechi, de pe timpul boierului, care acum stătea nefolosit. Au transformat acest șopron într-un grajd bun, sănătos. In el se pot adăposti nu numai 30 de vaci cu lapte, ci și 15 capete tineret bovin. Cheltuielile pe cap de vită adăpostită n-au costat decît 70 de lei. Iată cum a fost posibil acest lucru. In afară de șopronul cel vechi, la construcția grajdului s-au folosit materiale ieftine. De pildă, cheresteaua a fost adusă de la Bicaz, din demolările a diferite construcții (un metru cub de cherestea a costat numai 75