Steagul Roşu, noiembrie 1960 (Anul 15, nr. 2413-2438)

1960-11-01 / nr. 2413

Nr. 2.413 (3.892) MARȚI 1 NOIEMBRIE I960 Multiple și variate sînt activitățile la care iau parte deputații. In comi­­siile permanente, comitetele de cetă­țeni și de străzi și alte forme organi­zatorice ale sfaturilor populare întîl­­nești nenumărați deputați. Fiecare do­vedește pricepere, spirit gospodăresc și inițiativa creatoare față de înfăp­tuirea unor noi lucrări de interes ge­neral. Aproape că nu există activitate obștească unde să nu participe și de­putații. La amenajarea parcurilor, a spațiilor verzi, a străzilor, la construi­rea diferitelor edificii social-culturale, la continua înfrumusețare și gospodă­rire a orașelor și satelor noastre par­ticipă activ mii și mii de deputați, care nu-și precupețesc nimic din pri­ceperea și energia lor, pentru făurirea unei vieți noi. Sunt demne de subliniat numeroa­sele propuneri care izvorăsc din ini­țiativa deputaților. Comitetele execu­tive ale sfaturilor populare se îngrijesc îndeaproape de traducerea în viață a tuturor propunerilor cu privire la con­tinua înflorire a orașelor și satelor noastre. Prin exemplul lor personal, deputații reușesc să mobilizeze masa largă de cetățeni, care participă activ la diferite lucrări de interes obștesc. Astfel, munca patriotică se extinde de la o zi la alta cuprinzînd sute de mii de cetățeni, aducînd statului eco­nomii de multe milioane lei. In ora­șul Bacău bunăoară, s-au executat în cursul acestui an prin muncă pa­triotică diferite lucrări de interes ge­neral care depășesc cu mult 2.000.000 lei. De asemenea, munca patriotică e­­xecutată în satele raionului Roman la înfăptuirea unor noi construcții social­­culturale, amenajarea drumurilor, con­strucții de poduri etc., se ridică la peste 3.000.000 lei. Asemenea exemple, de unde să reiasă participarea activă a cetățenilor, în frunte cu deputații, la diferite activități obștești se mai pot da încă multe. Un rol deosebit privind stimularea inițiativei creatoare a oamenilor mun­cii îl au adunările­ cetățenești unde deputații prezintă în fața alegătorilor dări de seamă. Cu acest prilej se nasc noi inițiative și propuneri prețioase, se cimentează legătura indisolubilă dintre reprezentanții organelor puterii locale de stat și masa largă de cetă­țeni. Cu prilejul dărilor de seamă ținute de către deputații Gheorghe Ruset și Laiu Profira, cetățenii din­­ satul Ghi­­goești, comuna Dragomirești, raionul Piatra Neamț, au propus construirea unei școli elementare prin contribuția voluntară. Această propunere a alegă­torilor din circumscripțiile electorale ale satului Ghigoești, a fost îmbrăți­șată de către comitetul executiv al sfatului popular comunal, ocupîndu-se îndeaproape de traducerea ei în viață. In toamna acestui an, prin munca efectivă a țăranilor muncitori, în frunte cu deputații, noua școală ele­mentară din satul­ Ghigoești a fost dată în folosință, economisindu-se la efectuarea construcției peste 50.000 lei. Tot în comuna Dragomirești, cu pri­lejul dărilor de seamă ale deputaților s-a mai propus construirea unei școli de 7 ani și noi adăugiri de camere la dispensarul comunal. Pentru efectua­rea acestor construcții s-au transportat pînă în prezent peste 100.000 cărămizi, pietriș, nisip și alte materiale de con­strucție, realizîndu-se economii prin munca patriotică a cetățenilor de pe­ste 50.000 lei. Sînt lăudabile și acțiunile deputați­lor din comunele Bălănești, Bîrgăoani,­­ Doch­ia și altele, care au mobilizat prin exemplul lor personal mii de cetă­țeni la lucrările de îmbunătățiri fun­ciare, redînd agriculturii sute de hec­tare de teren arabil. In comuna Bîr­găoani, de pildă, la acțiunea de siste­matizare și întreținerea drumurilor s-au economisit prin muncă patriotică pe­ste 100.000 lei. Asemenea acțiuni obștești, la care deputații să fie inițiatorii și organiza­torii lucrărilor de interes general, sunt încă multe în fiecare oraș și sat de pe cuprinsul regiunii noastre. In co­muna Crăcăoani, raionul Tg. Neamț, bunăoară, în urma propunerilor făcute de către deputații Elena Boroianu și Gheorghe Budescu, au fost mobilizați sute de cetățeni, care au construit prin muncă patriotică un dig ce a pus sta­vilă apei Cracăului, înlăturîndu-se ast­fel pericolul de inundare a terenurilor și a caselor țăranilor muncitori. Exemple asemănătoare de deputați harnici, pricepuți, cu mult spirit gos­podăresc și inițiativă creatoare s-ar mai putea aminti încă mulți din ra­ionul Roman, orașul Piatra Neamț, raionul Adjud ș.a.m.d. Analizînd în mod temeinic partici­parea deputaților la diferite activități obștești se constată însă și unele lip­suri în această direcție. Deficiențele pornesc în primul rînd de la comite­tele executive ale sfaturilor populare care nu se ocupă în suficientă măsură de antrenarea deputaților în toate for­mele organizatorice și politice ale sfa­turilor populare. In al doilea rînd t­a sînt și deputați care au uitat de man­datul ce i l-au încredințat alegătorii săi. Unele comitete de cetățeni și co­misii permanente nu-și desfășoară așa cum ar trebui activitatea. Asemenea exemple negative găsim suficiente în raioanele Moinești, Tg. Ocna, Zeletin și altele. Raioanele Moinești și Tg. Ocna, bunăoară, se prezintă în mod nesatisfăcător la încasarea sumelor și la efectuarea construcțiilor prin con­tribuția voluntară. De asemenea, în unele localități ale acestor raioane nu se întreprind acțiuni concrete care să mobilizeze masele largi de cetățeni la diferite acțiuni gospodărești menite să contribuie la continua înfrumusețare a satelor. Astfel, se explică faptul că raioanele amintite au cele mai puține economii înregistrate prin participarea cetățenilor la muncă patriotică. Faptele ne-au dovedit cu prisosință că deputații au un rol deosebit la mo­­bilizarea cetățenilor în diferite ac­țiuni obștești. In acest scop se cere din partea comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale, orășenești și comunale o preocupare deosebită privind antrenarea tuturor deputaților în formele organizatorice și politice ale sfaturilor populare. Prezentarea dărilor de seamă de către deputați, în fața alegătorilor, trebuie să constituie o sarcină deosebită. Cu acest prilej este bine să se analizeze problemele care preocupă masa largă de cetățeni, sarcinile ce stau în fața sfaturilor populare. Un rol deosebit în antrenarea depu­taților la diferite activități de folos obștesc îl au comisiile permanente. Comitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să repartizeze în mod permanent probleme de studiu pentru comisiile permanente, dîndu-le astfel deputaților posibilitatea să-și dezvolte spiritul de inițiativă. Participarea ac­tivă a deputaților în toate formele or­ganizatorice și politice ale sfaturilor populare va duce la întărirea legăturii permanente cu masa largă de cetă­țeni, la efectuarea unui volum în­semnat de lucrări gospodărești menite să contribuie la continua înflorire a orașelor și satelor noastre. C. Curteanu DEPUTATUL - sufletul activității obștești In luna octombrie tinerii de la Onești au împădurit 22 ha in cadrul acțiunii de împădurire, or­ganizația U.T.M. din orașul Onești, în cursul lunii octombrie a mobilizat sute de tineri ce au efectuat diferite­­ lucrări de împădurire în trei puncte de lucru. In această acțiune au fost împădurite cu paltin 22 ha, iar pe alte 23 ha s-au efectuat îngrijiri de arborete, realizînd astfel o economie de peste 15.000 lei. S-au evidențiat în această acțiune ti­neri ca Ion Duru, de la I.M.B., Vie Marius de la întreprinderea ..de insta­lații București, Ilie Dincă de la­ șan­tierul cauciuc,..Marin­­ Pîntea, Dumitru Istrate și alții. N. Nichifor din postul de corespondenți . , .voluntari la'­ Onești - . . t to Proletari din foaie tari te uftițiv­a 4 pagini 20 bani Iscv £­ n.nca. rod.nica­în întreprinderi și pe șantiere . La fabrica de cherestea de la Dofteana, prin munca neobosită a în­tregului colectiv planul de producție pe 9 luni a fost depășit, producîndu-se peste prevederile planului 383 m.c. cherestea. Rezultate bune s-au obținut și în ceea ce privește realizarea de e­­conomii peste plan, acestea însumînd pe 9 luni peste­ 300.000 lei. Deosebit de valoroase au fost realizările înregi­strate în cel de-al treilea trimestru al anului. In rîndul fruntașilor în pro­ducție se numără bateriștii Ioan Bal­­csan, David Balcanu și Alexandru Chițurlea, pendularistul Vasile Pădu­reț, circularistul loan Gușu, Preda Șerban, loan Șerban, Constantin Gu­șu, Neculai Chiriac, Neculai Gușu și alții. Maria Chiriac muncitoare, fabrica de cherestea Dofteana . Ceferiștii adjudeni desfășoară o rodnică activitate pentru depășirea pla­nului, pentru realizarea unor indici superiori, in luna octombrie, timpul­ de imobilizare a locomotivelor pentru spălare a fost redus cu 8 la sută, fie­care locomotivă fiind redată circula­ției cu cîteva ore mai înainte de tim­pul prevăzut. La atelierul de reparații a fost­ dată în folosință o locomotivă reparată peste plan, iar prin utiliza­rea rațională a materialelor s-au eco­nomisit materiale în valoare de peste 3.500 lei, la­ care un merit deosebit au avu­t muncitorii Gheorghe Bucur, Ioan Ailenei și Cezar Anton. Tot în vederea realizării de cît mai însemnate­­ economii, la acest­­ atelier a început reparația arcurilor de suspen­sie, lucrare ce pînă acum era execu­tată în alte depouri din țară. Numai în prima decadă a lunii octombrie s-au putut astfel economisi peste 8.000 lei. O contribuție prețioasă în acest sens au adus-o tovarășii Vasile Drăgoi, Haim Grimberg și Constantin Sandu. Matilda Teodorescu responsabila stației de radioficare Adjud . Tinerii constructori de la șan­tierul 1 cauciuc Onești, încadrați în 15 brigăzi de muncă patriotică, au efectuat în acest an un număr însem­nat de ore de muncă patriotică, rea­­lizând până în prezent pentru blocul tineretului suma de 38.935 lei. De asemenea ei au predat circa 50 tone de fier vechi, colectat în această pe­rioadă de vreme. Rezultate frumoase au realizat brigada de dulgheri con­dusă de Ilie Dincă, brigada de lăcă­tuși Condusă de Paulică Ifrim și bri­gada de zidari a lui loan Popovici Constantin Bute mecanic-compresorist, din postul de corespondenți voluntari de la Onești . Colectivul întreprinderii „Me­­cano-chimica" din orașul Bacău a ob­ținut în trimestrul III realizări de seamă. Printre acestea merită a fi evi­dențiate depășirea planului de către toate secțiile și realizarea de noi sor­timente în ramura metalurgiei. Au fost bine apreciate de cumpărători: mobi­lierul metalic pentru magazine, băile rotunde și ovale, dulapele metalice pentru scule și tubulatura de fontă. Colectivul întreprinderii s-a angajat să-și îndeplinească planul anual la va­loarea producției globale la 5 decem­brie, adică cu 25 zile înainte de sfîr­­șitul anului. Nelu Turel lăcătuș. U. S. „Mecano-chimica“ Bacău 106 familii de întovărășiți din Brusturi-Tg. Neamț au cerut să intre în gospodăria agricolă colectivă An de an rezultatele obținute în toate sectoarele producției cerealiere și animaliere atît de colectiviștii din Brus­turi, raionul Tg. Neamț, cît și de că­tre cei din împrejurimi dovedesc fără putință de tăgadă superioritatea mun­cii în gospodăria colectivă. Așa, de pildă, în acest an, ca de altfel în toți anii, recoltele colectiviș­tilor au fost mai mari la hectar cu cîte 400—500 kg la grîu și cu cîte 600—800 kg la porumb. De aceea, convinși pe deplin că nu­mai în gospodăria colectivă se poate făuri cu adevărat o viață îmbelșugată, zi de zi tot mai mulți întovărășiți din comuna Brusturi cer să intre în gos­podăria colectivă. In ultima perioadă de timp încă 106 familii de întovără­șiți­ din satul Brusturi, unde există deja gospodărie colectivă au făcut ce­rere de a fi primiți în gospodărie, a­­ducînd cu ei — în afară de inventa­rul agricol — suprafața de peste 200 hectare teren. Printre întovărășiții care au făcut cerere, convingînd și pe alții de, supe­rioritatea și avantajele muncii în gos­podăria colectivă se numără: Damian , Gavrilă Vasile, Ungureanu Vasile, Ig­nat Grigore, Obreja D. Ioan și alții. P. Tărăboanță coresp. Au terminat însămînțările de toamnă însuflețiți de clanul colectiviștii din Negritești, comuniștilor, raionul Puhuși, încă de acum cîteva zile au terminat însămînțatul suprafeței de 60 hectare cu grîu, situîndu-se frun­tași pe comună. La aceste rezultate și-a adus din plin aportul brigada de tractoare a stațiunii de mașini și tractoare Podo­­leni condusă de Simeria Gheorghe. To­varășul Bejenaru Ioan, activist al sfatului popular raional, a dat un sprijin prețios conducerii gospodăriei agricole colective în ce privește orga­nizarea muncii. Dintre colectiviști s-au evidențiat: Căpraru Iordache, Avram N. și alții. C. Antohi S-a deschis invățămintu­l de partid la sate ca G.A.C. Șerbești^P. Neamț Recent la gospodăria agricolă colec­tivă „7 Noiembrie“ din Șerbești, co­muna Ștefan cel Mare, raionul Pia­tra Neamț, s-a deschis noul an în învățămîntul de partid. Toți membrii și candidații de partid din această organizație sînt cuprinși în cele două cercuri — curs seral — care vor funcționa aici. Pe lîngă membrii și candidații de partid, mai sînt înscriși și tovarăși din activul fără de partid. Propagandiști la cele două cercuri, sunt tovarășii Vasile Ilie, secretar al comitetului comunal de partid și Vasile Băeșu, locțiitor al secretarului comitetului comunal de partid. In aceeași seară s-a predat și prima lecție care a fost ascultată cu viu interes. Cursanții știu de acum încolo, că în fiecare vineri după-masă se vor prezenta în sălile stabilite pentru se­­minarii și predări. Nu trebuie însă trecut cu vederea faptul că biroul organizației de bază din gospodăria agricolă colectivă (se­cretar tovarășul Nicolaie Pavelescu) nu s-a ocupat cu tot simțul de răs­pundere ca frecvența să fie sută la sută. Pentru lecțiile următoare se cere din partea biroului organizației de bază, mai multă preocupare față de participarea tuturor celor înscriși la învățămîntul­­ de partid.. La Rădeni, raionul Bacău Zilele acestea, în comuna Rădeni, raionul Bacău, în cadru festiv, s-a făcut deschiderea cursurilor învăță­­mîntului de partid. In comună sînt rînscriși: la acest învățămîn­t un­ număr d­e 54 membri sde’partid , și 1’47 tovarăși din activul fără de­­ partid. Tovarășul­ Constantin Miron, secretând­­ conhitctu­­­­lui comunal de­ partid, în cuvîntul de­ ideschidere­­ a arătat ■ importanța­­ învă­­­țămîntului de partid atît­­ pentru mem­brii de partid cît și pentru cei din activul fără de partid. Apoi s-a pre­dat prima lecție: „Capitolul I din Ra­portul tovarășului Gheorghe Gheorghiu­­• Dej la Congresul al lll-lea al­.P.M­.R­­.< •• ,:..i *_ A V , %* • 1 -t . Lazăr D. Popa ; '• • gopfesp, ^ ' . COMUNICAT In ziua de 31 octombrie a.c., în sala de șe­dințe a Marii Adunări Nationale, au început lucrările plenarei lărgite a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român. La plenară iau parte, în afara membrilor și membrilor supleanți ai Comitetului Central, primii secretari și secretari ai comitetelor re­gionale și ai unor comitete orășenești și raio­nale de partid, președinții comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale și ale unor sfaturi populare orășenești și raionale, miniș­tri, miniștri adjuncți și secretari generali ai mi­nisterelor, șefi ai secțiilor C.C. al P.M.R., con­ducerile centrale ale sindicatelor, U.T.M.-ului și ale altor organizații de masă, președinții consi­liilor regionale ale sindicatelor, directori și se­cretari de partid din marile întreprinderi, aca­demicieni, oameni de știință, directori ai insti­tutelor de cercetări științifice și de proiectări, redactori responsabili de ziare și publicații, pre­cum și alți activiști de partid, de stat și din economie. Plenara a ascultat expunerea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Co­mitetului Central al Partidului Muncitoresc Ro­mân, asupra proiectului planului de dez­­­voltare a economiei naționale pe anul 1961. Lucrările plenarei continuă. EUSSSD; închiderea manifestărilor consacrate împlinirii a 100 de ani de la înființarea Universității „Al. I. Cuza“ din Iași IAȘI 31 (A­ger­preș). La Iași s-au încheiat duminică ma­nifestările consacrate împlinirii a 100 de ani de la înființarea Universității „Al. I. Cuza". La adunarea ținută cu acest prilej în aula festivă „Mihail Eminescu" a universității ieșene au fost prezenți academicieni, membri corespondenți ai Academiei R.P. Române, rectori, alți membri ai conducerii și cadre didac­tice de la universitățile „Al. I. Cuza”, „C. I. Parhon" din București, „Babeș- Bolyai" din Cluj și alte instituții de invățămint superior din țară, cadre științifice de la institute ale Acade­miei R.P. Române și filialele ei, de la alte institute și centre de cercetări științifice din țară, oaspeți de peste hotare repnzentind 37 universități din 23 de țări, studenți. Cuvântul de închidere a festivităților Centenarului, a fost rostit de prof. Ion Creangă, rectorul Universității „Al. I. Cuza". Seara, rectorul Universității „Al. I. Cuza", prof. Ion Creangă, a oferit în sala de consiliu a universității un coc­teil în onoarea participanților din țară și de peste hotare la festivitățile Cen­tenarului. it' Duminică s-au terminat lucrările se­siunii științifice jubiliare a Universi­tății„Al. I. Cuza" din Iași. In cadrul sesiunii, care a durat timp de trei zile, au fost ținute aproape 400 de comunicări, elaborate de cadre de la universitățile din Iași, București, Cluj și de la alte instituții de Invățămint su­perior și științifice din țară. Oaspeții de peste hotare au prezen­tat 21 de expuneri. Comunicările au fost audiate cu mult interes de pro­fesori, studenți și alți invitați. Paralel cu această sesiune, s-au desfășurat lucrările sesiunii cercetări­lor științifice studențești din centrul universitar Iași. In cursul dimineții de duminică, oaspeții de peste hotare care participă la festivitățile Centenarului Universi­tății „Al. I. Cuza“ au vizitat Institu­tul Agronomic și Biblioteca centrală universitară. In seara zilei de duminică, în holul mare al Universității „Al. I. Cuza" a avut loc o reuniune a cadrelor didac­tice și studenților din centrul univer­sitar Iași. In noua cantină studențească „30 Decembrie", mii de tineri au luat parte la balul Centenarului. Reuniuni asemănătoare s-au­ nti desfășurat la Casa de Cultură a stu­­­­de­nților și la căminele studențești din orașul Iași.­­ La palatul culturii din Iași, forma­­ții artistice ale Universității Al . Cuza“ și Institutului agronomic, dein Atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie", Fa­­­­­brica de antibiotice și clubul Direcției regionale C.F.R. din Iași, orchestra de muzică populară „Doina Moldovei*■ a Filarmonicii ieșene, corul Sindica­­tului Invățămint și echipa de cim­­poieni a căminului cultural din co­muna Perieni, Regiunea Iași, au pre­zentat duminică după-amiază un fru­mos program care s-a bucurat de mult succes. In dimineața zilei de luni oaspeți de peste hotare care au participat la festivitățile Centenarului Universității din Iași au plecat într-o excursie prin țară. Însoțiți de prof. Ion Creangă, rectorul Universității „Al. I. Cuza" și prof. Jean Livescu, rectorul Universi­tății „C. I. Parhon" și de un grup de profesori ai universității din Iași, oaspeții străini au vizitat luni Fabrica de țevi de la Roman și stațiunea cli­materică Lacul Roșu. Printre fruntașii in producție de la fabrica de postav din Bu­huși se numără și comunistul Constantin Corcoz. Lucrînd ca vopsitor în secția boiangerie, el își depășește cu regularitate planul zilnic cu 15-20 bucăți. S Foto: C. Bursuc =05 £ SSaj: Angajament realizat In cinstea celui de-al lll-lea Con«r­gres al partidului, colectivul de mun­că al întreprinderii „23 August“ și-a luat angajamentul, să realizeze eco­nomii la prețul de cost în valoare de 200.000 lei peste sarcina de plan, pre­cum și 100.000 lei beneficii. In scopul traducerii în­ fapt­­ a acestui­ angaja­ment muncitorii, inginerii și tehnicienii de la întreprinderea „23 August“ nu­ și-au precupețit eforturile. In toate secțiile s-a introdus un regim sever în privința consumului de energie e­­lectrică, combustibil etc. La fabrica de mobilă s-au luat măsuri pentru o croire mai atentă a materiei prime, la fel și la secția de furnir și în alte locuri. Măsurile luate s-au dovedit a fi rodnice. Astfel,­ calculele efectuate de curînd au scos în evidență că nu­­­mai în nouă luni angajamentul pri­vind economiile la prețul de cost au fost realizate, iar la beneficii s-au obținut peste plan 80.000 lei. (Continuare, in pag. II-a) In raionul Bacău ritmul construcțiilor în G. A. C. este mult prea lent După cum se știe, dezvoltarea sec­torului zootehnic implică printre altele asigurarea unor cantități de furaje su­ficiente și de bună calitate, precum și adăposturi corespunzătoare. Comitetul executiv al Sfatului popu­lar raional Bacău, ajutat de comitetul raional de partid a luat încă de la începutul acestui an unele măsuri în direcția dezvoltării sectorului zooteh­nic în gospodăriile colective. De pildă, tehnicienii și inginerii agronomi ai secțiunii agricole au fost trimiși la gospodăriile agricole colective și au analizat împreună cu organizațiile de partid și consiliile de conducere ale gospodăriilor colective posibilitățile de creștere a vacilor cu lapte, a oilor, a porcilor etc. Această analiză a avut loc înaintea întocmirii planurilor de producție în gospodăriile agricole co­lective. Cumd era și firesc, primind un ase­menea sprijin majoritatea consiliilor de conducere ale gospodăriilor colective, organizînd bine munca și perseve­­rînd in rezolvarea problemelor, au ob­ținut, mai ales în ceea ce privește dezvoltarea sectorului zootehnic, re­zultate importante. In această ordine de idei pot fi date exemplu gospo­dăriile colective din comunele Său­­cești, Parincea etc. Colectiviștii din Săucești, au cumpărat în acest an 54 vaci. De la începutul anului și pînă în prezent numărul vacilor și al ju­­nicilor a crescut în gospodăriile co­lective cu 554 capete, iar al oilor cu aproape 3.000 capete. Fără îndoială că tuturor animalelor le trebuie asigurate adăposturi cores­punzătoare. «E NE SPUNE SITUAȚIA 6ENTRALIZATA PE RAION? La secțiunea agricolă a Sfatului popular al raionului Bacău există o situație centralizată din care rezultă­­ că în vara acestui an, în raionul Ba­cău, trebuiau să­ se construiască 19 grajduri pentru bovine, 6 cocine pen­tru porci și 9 saivane pentru oi. Tot din această situație rezultă că, pînă acum cîteva zile, din cele 19 graj­duri pentru bovine se terminaseră de construit 6. Au terminat construcția grajdurilor colectiviștii din Săucești, Parincea etc. Restul de 13 grajduri urmează să se termine pînă la 15 no­iembrie. Din cele 9 saivane pentru oi s-au terminat 4. Nici nu trebuie să privești prea atent această statistică și îți dai seama că, deși ne aflăm la începutul lunii noiembrie, în gospo­dăriile agricole colective din raionul Bacău nu s-a construit nici 50 la sută din planul de construcții pe acest an. In curînd, vor începe ploile reci de toamnă, cu lapoviță și zăpadă. Pe un astfel de timp vor putea sta vacile de lapte, tineretul bovin sau chiar oile, afară, în aer liber ? ADĂPOSTURI SCUMPE SAU VAGI DE RASA? Este o întrebare pe care trebuie să și-o pună multe consilii de conducere ale­ gospodăriilor colective și chiar unii membri ai comitetului raional de partid și comitetului executiv al sfa­tului popular raional. Despre ce este vorba ? și raionul Bacău consiliile de con­ducere ale unor gospodării agricole colective dau atenție mai mare con­strucției unor grajduri din materiale scumpe, decît îmbunătățirii continue a raselor de animale. Așa stau lucru­rile de pildă la gospodăriile colective din Lipova, Secueni, Roșiori, Chetriș etc. Deși consiliului de conducere al gospodăriei colective din comuna Se­cueni, i s-a oferit — și acesta în mod gratuit — stuf pentru a acoperi graj­dul de vaci, s-a refuzat, cumpărînd în schimb plăci de azbociment, care sînt incomparabil mai scumpe. Cerce­tind mai cu atenție turma de vaci a acestei gospodării, fie dăm seama că aproape jumătate sînt de rasă infe­rioară și nu de rasă brună, produc­tivă, recomandată a se crește în gos­podăriile colective din raionul Bacău. Fără îndoială că membrii gospodă­riei agricole din Secueni, cum de alt­fel și din celelalte gospodării colec­tive, sunt direct interesați să constru­iască grajduri ieftine și bune, valoa­rea lor să se amortizeze repede, în cițiva ani. In ultima instanță in plă­cile de azbociment, țigla de pe aco­periș sau cărămida zidită în pereții grajdurilor aduc venituri colective și colectiviștilor. gospodăriei Veniturile sunt produse de vacile de lapte, oi, porci etc. Aceste venituri pot fi mai mari sau mai mici. Ele depind în mare măsură de rasa animalelor. Fie­care țăran colectivist cunoaște că o vacă de rasă brună dă o cantitate mult mai mare de lapte decît o vacă de rasă sură de stepă.­­Să nu mai vorbim de calitatea produșilor și de cantitatea de carne, care se obține de la vaca brună în comparație cu șura de stepă). Iată deci că în activitatea noastră trebuie să urmărim în primul rînd creșterea și cumpărarea de ani­male de vase superioare, productive și nu construirea de grajduri din cără­midă, învelite cu țiglă, azbociment sau tablă, materiale scumpe, a căror valoare se amortizează greu, în zeci de ani de zile. In expunerea făcută la Plenara C.C. al P.M.R. din 3-5 decembrie 1959, re­­ferindu-se la construcțiile din G.A.C. tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a­­rată printre altele: „Costul unor ast­­­fel de construcții trebuie să fie, po­trivit destinației lor — încît să nu se mai ajungă, cum s-a întîmplat în unele gospodării colective, să-și con­struiască grajduri după destinație însă sanatorii după înfățișare, și preț de goșt“! Dacă în raionul Bacău, în majori­tatea gospodăriilor colective s-au folo­sit, mai ales la acoperiș, materiale scumpe ca: plăci de azbociment, țigle sau șindrilă, se datorește faptului că, organizațiile de bază și consiliile de conducere ale acestor unități n-au de­pus destul efort pentru a da viață indicațiilor Plenarei C.C. al P.M.R. din 3-5 decembrie 1959. Trebuie spus că în această direcție nici comitetul raional de partid și nici comitetul e­­xecutiv al sfatului popular raional n-au depus destulă stăruință. Organiza­țiile de partid din gospodăriile colective n-au fost îndrumate în suficientă mă­­­sură să explice consiliilor de condu­cere avantajele economice pe care le oferă folosirea materialelor din resurse locale la construirea adăposturilor pen­tru animale. BUNI GOSPODARI Colectiviștii din Săucești au construit unele adăposturi pentru animale încă din anii trecuți. Deoarece planul de producție din anul acesta prevede mă­rirea numărului vacilor cu lapte, se impunea să se mai construiască un grajd pentru circa 30 de vaci. încă de la­ început au chibzuit bine, grajdul trebuia să fie nu numai bun, dar și ieftin. Soluția a fost găsită. In curtea gospodăriei era un șopron vechi,­­ de pe timpul boierului, care acum stătea nefolosit. Au transformat acest șo­pron într-un grajd bun, sănătos. In el se pot adăposti nu numai 30 de vaci cu lapte, ci și 15 capete tineret bovin. Cheltuielile pe cap de vită adă­postită n-au costat decît 70 de lei. Iată cum a fost posibil acest lucru. In afară de șopronul cel vechi, la construcția grajdului s-au folosit ma­teriale ieftine. De pildă, cheresteaua a fost adusă de la Bicaz, din demolă­rile a diferite construcții (un metru cub de cherestea a costat numai 75

Next