Steagul Roşu, decembrie 1960 (Anul 15, nr. 2439-2465)

1960-12-01 / nr. 2439

Nr. 2.439 (3.918)I JOI 1 DECEMBRIE 1960 Ca rezultat al aplicării inițiativei lui Gheorg­he Bucelea Angajamentul a fost îndeplinit La începutul acestui an, din iniția­tiva organizației de partid, colectivul de muncă al secției țesătorie bumbac de la Fabrica de postav din Buhuși a răspuns la chemarea brigăzii de fierari­­betoniști de la Onești condusă de Gheorghe Bucelea și s-au angajat să reducă consumul specific la materia primă cu cel puțin 2 la sută. Consfă­tuirea organizată de către organizația de partid, consfătuire la care au participat fruntașii în pro­ducție, tehnicienii, inginerii, maiștrii și în care s-au ana­lizat posibilitățile existente de a se re­­­duce consumurile specifice a avut ca rezultat un angajament concret și a­­nume : SĂ REDUCĂ CONSUMUL SPECIFIC CU 2 LA SUTA ECONO­MISIND IN­VELUL ACESTA 22.500 KG FIRE DIN CARE SE POT ȚESE 68.000 METRI LINIARI ȚESĂTURI. Acest angajament al secției se află de altfel afișat la intrarea în secție, chiar alături de steagul de secție fruntașă pe fabrică, mîndria secției. Felul în care a acționat organizația de partid, secretar Gheorghe Grățiaru, reușind să mobili­zeze întregul colectiv al secției pentru îndeplinirea acestui angajament, merită să fie scos în evidență. In primul rînd s-a stabilit cu preci­zie care sînt principalele obiective ce trebuie urmărite în vederea reducerii consumurilor specifice. S-a ajuns concluzia că trebuie urmărită cu stric­ta­tețe reducerea deșeurilor sub normati­vul admis ș­i economisirea firelor prin diferite mijloace. In problema reducerii deșeurilor, pen­tru a stimula simțul de răspundere a fiecărui muncitor în parte s-a făcut un grafic în care este stabilit, pe fiecare , articol, care este cantitatea de deșeuri admisă la mia de bătăi. In felul a­­cesta fiecare muncitor cunoaște maxi­mum de deșeuri admis și luptă pentru a produce mai puține deșeuri decit sunt admise. Aceasta spre deosebire de tre­cut cînd calculul deșeurilor se făcea pe secție sau în cel mai bun caz pe parc de războaie. In prezent există o adevărată întrecere între țesători pentru ca deșeurile produse la mașinile ce le conduc să fie sub normativul admis. In frunte sunt comuniștii Grigore Mo­­rărașu, Frăsina Barcan și mulți alții. După exemplul comuniștilor și ceilalți tovarăși ca Paula Gîrlea și alȚII SE STRĂDUIESC SĂ reDUCĂ DEȘeURILe LA MAXI­MUM. RezULTAtuL: ANUL ACESTA, PINA IN ZIUA DE 20 NOIEMBRIE, LA SECȚIA ȚESĂTORIE BUMBAC S-AU ECONOMISIT, PRIN REDUCE­REA DEȘEURILOR SUB NORMATI­VUL ADMIS, 4.400 KG FIRE. PRINCIPALUL IZVOR DE ECO­NOMISIRE A MATERIEI PRIME LA FABRICA DE POSTAV DIN BUHUȘI ESTE FELUL IN CARE MUNCESC ȚESĂTORII PENTRU CA DIN A­­CELEAȘI FIRE SA FACĂ CIT MAI MULTE ȚESĂTURI. Mijloacele sunt mai multe. Comunistul Marin Ciucă, maistrul principal al secției urmărește zi de zi, ceas de ceas, respectarea greutății țesăturilor pe metru liniar. Aceasta este în funcție de grosimea firelor­, de desimea țesăturii etc., pe care maistrul principal ajutat de cei­lalți maiștri cum ar fi Mihai Bogdan, Eugen Ciocan, Toader Bran, urmăresc cu toții să fie întocmai respectate. La aranjarea urzelii se caută ca țe­sătura să înceapă imediat atunci cînd se leagă urzeala nouă de cea veche. In felul acesta se cîștigă circa 50 de centimetri la fiecare urzeală. Dacă ți­nem cont că zilnic se schimbă cam 40 de urzeli înseamnă că se cîștigă zilnic cam 20 metri liniari de urzeală de di­ferite lățimi. La terminarea urzelii de asemenea se urmărește ca ea să fie țesută la maxi­mum, cîștigîndu-se și astfel alții vreo 50 de centimetri. Ștraifurile între bu­căți, care înainte se făceau de cel puțin 10 centimetri lat, acum se fac de ma­ximum 8 centimetri. Și de aici rezultă un cîștig de 2 centimetri de fiecare bucată. Rezultatul luptei pentru reducerea consumurilor specifice la secția țesăto­rie bumbac a Fabricii de postav din Buhuși, luptă în fruntea căreia au fost și sunt comuniștii, s-a soldat, pînă în prezent cu îndeplinirea angajamentului luat la începutul anului cu mult îna­inte de termen. Calculele arată că la această secție, PINA IN ZIUA DE 20 NOIEMBRIE, a. c. S-AU­ ECONO­MISIT, prin mijloacele arătat mai sus, NU MAI PUȚIN DECIT 28.800 KG FIRE DIN CARE­ S-AU ȚESUT­ PESTE PLAN 84.234 METRI LINIARI ȚESĂTURI. ANGAJAMENTUL PE ÎNTREGUL­ AN A FOST NU NUMAI ÎNDEPLINIT CU 40 DE ZILE INA­­INTE DE TERMEN, DAR CHIAR DE­PĂȘIT SIMȚITOR, LUCRU CE FACE CINSTE ÎNTREGULUI COLECTIV DE MUNCA. Reducerea consumului specific la sec­ția țesătorie bumbac a Fabricii de pos­tav din Buhuși nu se referă numai la materia prima ci și la materiale auxi­liare. La suveici, de pildă, normativul este să se consume­­ la 1.000 de ore de funcționare a războiului. Lungind viața suveicilor folosite la maximum s-a reușit să se reducă consumul la numai două la 1.000 de ore. Asta înseamnă economii în valoare de 1.200 lei pe lună. Lăcătușii secției, îndrumați de către organizația de partid, în loc să scoată unele piese pentru războaie din magazie, le recondiționează pe cele vechi sau confecționează unele piese din rezerve interne. In acest fel se e­­conomisesc cam 80—90.000 lei pe an. Colectivul de muncă de la secția țe­­sătorie bumbac a Fabricii de postav din Buhuși a răspuns printre primele colective chemării patriotice a brigăzii lui Gheorghe Bucelea. Felul în care ei au aplicat această inițiativă, rezultatele obținute fac cinste întregului colectiv. Ele dovedesc din plin că secția merită cu prisosință drapelul de secție fruntașă pe fabrică, drapel care de un timp în­delungat se află în posesia tovarășilor de la țesătoria bumbac. S. Goldfeld Colectivul secției țesătorie bumbac a Fabricii de postav de la Buhuși a economisit în a­­cest an 28.800 kg fire din care s-au țesut 84.234 m. 1. ____țesături HBF 52.410 lei economii Valoarea economiilor realizate prin munca patriotică a cetățenilor din co­muna Păncești, depusă la construi­­­rea căminului cultural și la alte ac­țiuni, se ridică la suma de 52.410 lei. La obținerea acestor economii și-­au adus o importantă contribuție deputa­tul Vasile Gheorghe Amăriuței și ce­tățenii Neculai Gurămultă, Gheorghe Gurămultă și Dumitru Costea. Prófétát! ása tiăîe tdriíi ünísi-vál Comunista Petronella Paitichi, secretara orga­nizației de bază P. A­. R. din secția stanță a fabri­cii „Partizanul" din Ba­cău, constituie un bun exemplu pentru tovarășii săi de muncă. Lucrând la operația de pregătit rame pentru încălțăminte, ea își îndeplinește cu con­știinciozitate sarcinile ce le are, dînd în același timp lucru de bună ca­litate. Clișeul nostru v-o pre­zintă lucrind la mașina de pregătit rame. 22 de întreprinderi și unități economice din regiune și-au îndeplinit sarcinile de plan pe anul 1960 Muncind cu multă însuflețire pentru realizarea sarcinilor tra­sate de cel de-al III-lea Congres al P.M.R. numeroase colective de muncă din întreprinderile și u­­nitățile economice din regiunea noastră au dobîndit în perioada ce s-a scurs din acest an succese de seamă. Muncitorii, inginerii și tehni­cienii din multe întreprinderi, în­drumați de organizațiile de bază P.M.R., au depus o muncă susținută pentru introducerea tehnicii noi, pentru aplicarea pe scară largă a unor prețioase ini­țiative, ei au dezbătut cu mai mult simț de răspundere pro­blemele de producție, ridicînd nivelul consfătuirilor de produc­ție la înălțimea sarcinilor și impulsionînd simțitor întrecerea socialistă. Numeroasele acțiuni între­prinse de colectivele de muncă din fabrici, șantiere și din cele­lalte unități industriale s-au soldat cu realizări care pe bună dreptate fac cinste tuturor. o. Pînă ieri, IN REGIUNEA NOASTRĂ, ȘI-AU ÎNDEPLI­NIT PLANUL ANUAL UN NU­MĂR DE 22 DE ÎNTREPRIN­DERI ȘI UNITĂȚI ECONO­­M­ICE. Acesta este un succes de seamă care încununează o mun­că rodnică. Printre colectivele care au ra­portat pînă acum îndeplinirea sarcinilor anuale de plan se nu­mără întreprinderea de trans­porturi, baze tubulare și ate­liere din Moinești, I.R.T.A.-Pia­­tra Neamț, „Salina“-Tîrgu Ocna, Șantierul nr. 3 din Onești, depourile C.F.R. din Bacău și Adjud, fabrica de confecții „Ba­căul“, stațiile C.F.R. din Ro­man și Bacău și altele. Cu mult înainte de sfîrșitul anului și-au îndeplinit planul și întreprinderile forestiere din A­­găș, Bacău și Boreal, întreprin­derea de industrie locală „23 Au­gust“ din Bacău a îndeplinit planul anual cu 42 de zile mai devreme. N. Stelian Realizări de seamă ale petroliștilor din Moinești Sondorii întreprinderii de foraj nr. 1 Moinești desfășoară o largă întrecere socialistă pentru realizarea planului a­­nual înainte de termen. Și în luna noiembrie, ca și în lunile precedente sondorii au reușit, datorită avîntului cu care au muncit, să obțină realizări însemnate. Astfel, planul de foraj pe perioada 1—28 noiembrie a fost depășit cu 2,2 la sută. Fruntașă pe întreprindere se situează secția I, condusă de inginerul atemist Grigore Sîrbu. Planul lunar al secției a fost realizat în ziua de 22 noiembrie. Frumoasele realizări obținute se dato­­resc în primul rînd brigăzii sondei 1 Radiana. La această sondă munca fiind bine organizată, folosindu-se un re­gim de foraj adecvat și utilizîndu-se rațional elementele de mică mecani­zare, planul lunar a fost depășit cu 135 la sută. Brigada a folosit luna a­­ceasta, pentru experimentare, un lot de sape cu role tip R.10 M. (adecvate terenurilor moi). Datorită atenției cu care a lucrat și regimului de foraj a­­plicat brigada și-a adus un aport în­semnat la reușita experimentării noului tip de sape. In mod, deosebit merită evidențiați sondorii șefi Nicolae Ambăruș,­ Ion A­­ron, Nicolae Vărvărici, podarul Gh. Chițu, sondorul Constantin Hanu și mecanicul Neculai Negoiță. de Din cadrul secției a V-a (condusă inginerul Alexandru Rascinschi) care ocupă locul II în întrecere, se evidențează brigada sondei 2 Arșița. In luna noiembrie colectivul acestei brigăzi a reușit să foreze peste plan 347 m. Acum, în fiecare secție și brigadă de foraj se desfășoară o muncă avîn­­tată pentru ca indicele de plan prevăzut pentru luna ianuarie să fie realizat începînd cu luna decembrie. ........ In scopul extinderii tehnicii noi pe șantiere, Comitetul sindicatulu complex Săvinești, împreună cu cabinetul tehnic, cercul A.S.I.T. și S.R.S.C au organizat incepînd cu data de 15 noiembrie un ciclu de conferințe pen­tru cadrele tehnice și muncitori. O parte din aceste conferințe care se adresează îndeosebi inginerilor , tehnicienilor se țin la sala cabinetului tehnic. Aici se expun teme ca: pro­bleme de organizare a șantierului P. Neamț, avantajele folosirii elementele precomprimate în construcție, posibilități de introducere a tehnicii noi la cons­trucțiile din P. Neamț, sisteme de precomprimare aplicabile în țară, calitate lucrărilor în sectorul instalații etc. Multe din conferințele programate se adre­­sează masei largi de muncitori și tehnicieni și ele se țin :............ în sala clubului. Dintre conferințele acestea amintim :,Metode de turnare a betonului pe timp friguros“, gurarea calității lucrărilor în construcții“, „Probleme tehnică nouă în U.R.S.S.“, „Deficiențe în execuție Șfantierele I.S.S. — generalizări de pe alte șantiere" , „Ași­de pe Exemplele date arată că tematica cuprinde probleme de piare actualizate pentru șantiere, care vor contribui activ la promovarea mai rapidă a tehncii noi pe șantierele săvineștene. UN CLIȘEU: Un aspect de la sala cabinetului tehnic în timp ce inginerul Ion Mocanu (în medalion) expune conferința „Executarea școlurilor în formă de S“, lucru ce se execută în șantierul pe care îl conduce. 20 bani 3E3E / „SPRIJINIM LUPTA DREAPTA A POPORULUI ALGERIAN“ — Adunarea oamenilor muncii din orașul Bacău — Au trecut mai bine de șase ani,, de cînd eroicul popor algerian luptă pen­tru a-și cuceri un drept legitim, dreptul la­­ autodeterminare. Colonialiștii j fran­cei­­ au răspuns prin focul turnurilor­ și al mitralierelor cererii poporului alge­­rian de a-și căpăta independența’.­­Za­darnic încearcă colonialiștii să înfrîngă un popor care este însuflețit în lupta sa de un țel nobil. O armată de 800.000 de soldați au trimis ei în Algeria; războiul nedrept pe care îl duc îi costă trei miliarde de franci în fiecare zi. Și cu toate acestea poporul algerian nu a putut fi înfrînt și nici nu va fi înfrînt.. El luptă pentru o cauză dreaptă. Cauza dreaptă a po­porului algerian este apărată de mi­lioanele de oameni din lumea întreagă care văd în lupta pentru eliberarea de sub jugul colonialist o luptă cinstită. Și în țara noastră, ca pretutindeni în lume, eroicul popor algerian este stimat și sprijinit în lupta sa. Atașa­mentul față de lupta algerienilor pen­tru dreptul la autodeterminare a cu­prins masele de milioane de oameni ai muncii din țara noastră. In orașul Bacău numeroși oameni ai muncii s-au întrunit ieri după-amiază în sala Filarmonicii de stat pentru a-și exprima solidaritatea cu poporul alge­rian, cu lupta sa. Ziua de 30 noiem­brie, declarată din inițiativa Federației Sindicale Mondiale ca Zi de solida­ritate internațională cu oamenii mun­cii și poporul algerian, a constituit , pentru cetățenii orașului Bacău un nou prilej de afirmare a dorinței lui­de pace, un prilej de demascare a ma­nevrelor monopoliștilor care duc luptă acerbă împotriva acelor popoare­­ ce vor să-și scuture jugul colonial. După ce tovarășa Clemansa Baciu, membră a biroului executiv al Con­siliului local al sindicatelor din Bacău a relevat în cuvîntul său lupta dîrză a neînfricatului popor algerian, nume­roși participanți la adunarea din Ba­cău au luat cuvîntul pentru a-și a­­firma solidaritatea lor cu­ lupta poporu­lui algerian. Profesorul Petre Lăcătușu a arătat în cuvinte pline de ură cum colonia­liștii francezi duc de ani de zile un război nedrept în­ Algeria, în țara care, ca multe altele, și-a ridicat glasul spre a scăpa de lanțurile robiei. „Oa­­m­enii^muzicii din Algeria luptă cu arma în mîini­ pentru libertate, pentru a-și croi singuri un drum­­ în viață. Iată de ce noi sprijinim lupta dreaptă a poporului algerian“ — a spus profe­sorul Petre Lăcătușu. Medicul Lidia Romașcanu, muncitorul Nicolaie Margaș, judecătorul Vladimir Wertzman, muncitorul Ion Rotaru, au înfierat în cuvîntul lor pe aceia care vor să stăpînească pe nedrept o țară, Algeria luptătoare. Oamenii muncii din Bacău și-au rea­firmat cu prilejul adunării de ieri so­lidaritatea lor cu lupta pentru eliberare dusă de popoarele din colonii. Amintind propunerea guvernului so­vietic la cea de-a XV-a sesiune a Adu­nării Generale a O.N.U. de a se li­chida complet și definitiv rușinosul sistem colonial, participanții care au luat cuvîntul au cerut cu hotărîre ca Organizația Națiunilor Unite să țină cont de voința popoarelor și de­mer­sul firesc al istoriei și să întreprindă acțiuni în sprijinul luptei algerian. „Vrem să trăim o poporului viață demnă de secolul nostru“ — au­ arătat ei. O viață în care robia a dispărut: iată ce a cucerit poporul român, iată pentru ce luptă astăzi alte multe po­poare care mai suferă încă de pe urm­ă colonialismului. Puternicul val al mișcării de eli­berare colonială a redat libertății, nu­mai în continentul african, un număr de 24 de state în ultimii 10 ani. In 1950 erau în Africa doar 3 state in­dependente. Acum există 27 de state care și-au proclamat independența în Africa. Iată o dovadă vie a ceea ce înseamnă lupta de eliberare colonială. Stelian Nanianu 3^3= 0 delegație a C.G. al U.T.M. va vizita R.S. Cehoslovacă Miercuri a părăsit Capitala, îndrep­­tîndu-se spre Praga, o delegație C.C. al Uniunii Tineretului Muncitor,­­ care la invitația C.C. al Uniunii Tine­retului Cehoslovac va face o vizită în R.S. Cehoslovacă. Delegația este condusă de tovarășul Constantin Cîrțînă, secretar al C.C. al U­ T.M. (Agerpres) Pentru o recoltă sporită în anul viitor Colectiviștii din co­muna Rădeni, raionul Bacău, îndrumați perma­nent de comitetul comu­nal de partid au reușit să execute arături adînci de toam­nă pe întreaga suprafață planificată. A­­cum, ei continuă trans­portul gunoiului de grajd. Pînă în prezent membrii acestei gospodării colec­tive au crărat pe cîmp peste 80 tone gunoi de grajd, harnicii In felul acesta, colectiviști din Rădeni asigură o recoltă bogată și pentru anul viitor. Printre colectiviștii care s-au evidențiat mai mult în aceste activități se numără:, Gh. Bușilă, Constantin V. Doltu, Constantin Gh. Doltu, Gh. Cobzaru și alții, iar dintre mecanizatori: Ro­­binja Ștefan, Niță Ion și alții, Lazăr D. Popa coresp. -II Producțiile obținute de gospodăriile colective sunt exemple convingătoare Gospodăriile colective din raionul Buhuși, îndrumate de organele și or­ganizațiile de partid obțin succese în­semnate în sporirea producției, dezvol­tarea avutului obștesc și asigurarea­­ unor venituri sporite membrilor lor. Astfel, la gospodăriile colective „Fi­­limon Sîrbu“, „A 15-a aniversare a R.P.R.“ din comuna Romîni, „Horia, Cloșca și Crișan“ din comuna Gîrleni, și „Drumul fericirii“ din comuna Ză­­nești, colectiviștii îndrumați și mobili­zați de organizația de partid au apli­cat cu mai multă stăruință măsurile agrotehnice și au organizat mai bine munca, obținînd astfel producții mult mai mari față de producțiile medii realizate pe raion. De pildă, membrii gospodăriei colective „Filimon Sîrbu“ din comuna Romîni, au obținut de pe suprafața de 116 hectare însămînțată cu porumb o producție medie de 2052 kg porumb boabe la hectar, cu 1026 kg la hectar mai mult decît în secto­rul individual, din această comună. Aceste rezultate se datoresc faptului că întreaga suprafață a fost însă­­mînțată cu mijloace mecanizate la 60- 70 cm. distanță între rînduri și s-au aplicat două prașile mecanice și două prașile manuale. In cadrul brigăzilor s-au obținut și rezultate mai bune. Brigada I-a de pildă, a obținut o producție de 2394 kg, iar brigada legumicolă aplicînd ■ prașile pe suprafață de 1 hectar a ob­ținut 5.480 kg porumb boabe. Aceste cîteva exemple au dovedit tuturor co­lectiviștilor că se pot obține rezultate și mai bune dacă se aplică la timp și diferențiat măsurile agrotehnice. Colectiviștii Teacă Manole, Gh., Șerban Olimpia, Iosoboaie Bădița Ioan, din brigăzile de cîmp au obținut cele mai bune rezultate. Și membrii gospodăriei agricole co­lective „Drumul fericirii“ din comuna Zănești au obținut de pe suprafața de 76 hectare însămînțată cu porumb o producție medie de 2025 kg la ha. La realizarea acestei producții o con­tribuție deosebită au adus-o colectiviș­tii: Tom­a Maria, Ciobanu N. Maria, Savin Frăsina și Rotaru Nicu. Rezultatele obținute în anul acesta de gospodăriile agricole din raionul Buhuși sunt deosebit de convingătoare și au contribuit din plin la constitui­rea celor 7 gospodării agricole colec­tive noi, care numără 1.424 familii cu 2.129 hectare teren. Trifescu Constantin activist al Comitetului regional de partid Bacău Acesta-i adevărul Toamna e pe s­ub­ site, toamna cu frumusețile și bogățiile ei, anotimpul cînd oamenii muncii de pe ogoare își fac bilanțul muncii sporite în gos­podăriile colective și întovărășiri. Citim prin ziare, cum in toată țara țăranii colectiviști își primesc belșugul de produse, precum, și su­mele de bani obținute pe lingă ce­reale, pentru munca depusă, între­­bîndu-se ce să-și cumpere cu acești bani: mobilă, motocicletă, radio, haine sau alte lucruri trebuitoare. Prin magazine în zilele de tîrg și în celelalte zile, e o afluență mare de oameni de la țară care cumpără stofe și pantofi, săpun de toaletă și baticuri de voal, zahăr și cacao, lu­cruri pe care altădată bietul țăran le știa doar din­ auzite sau le văzuse pe masa boierului cînd se ducea să îm­prumute un căuș de făină. Azi, țăranul nu mai mănîncă în străchini de lut, pe mesuțe cu pi­cioare scurte, farfuriile, lingurile și furculițele inoxidabile, paharele de țuică sau vin sunt obiecte obișnuite în casa oamenilor de la țară, oameni care au ajuns în sfirșit să-și pri­mească și ei răsplata întregii munci pe care au depus-o. Oamenii muncii de pe ogoare, sunt harnici și dîrji. Muncesc fără preget, acum cînd știu că întregul rod al muncii lor le aparține. Cîntul toam­nei triste de altădată, s-a schim­bat ; el s-a dus de mult și nu se va mai întoarce niciodată. Azi e chiorul vesel al toamnei, al țăranilor veseli care au muncit cu rivnă la culesul viilor, a ,a porum­bului, a sfeclei de zahăr, de pe zeci de hectare de pămînt, gîlgîitul mu­stului în butoaie, a aburului plinilor ieșite din cuptoare. Dacă vreunul din domnii de peste ocean ar veni în aceste zile, în mij­­locul acestor oameni harnici, veseli și buni, în mijlocul atîtor bogății obținute de pe ogoarele colectivei, ar vedea ce apărăm noi cu otita ho­­tărire de un nou război. Viața feri­cită și liberă, traiul îmbelșugat al tuturor celor ce muncesc. Elena Baranowsky coresp. Oameni și vremuri noi la „Reconstrucția“ Ca mulți alți fii de țărani lipsiți de pămînt de prin preajma Neamțului, Du­mitru Bîrliba, pentru a cîștigă o pli­ie, și-a părăsit satul cînd de-abia îm­plinise frageda vîrstă de treisprezece ani. In cei peste 50 de ani de viață, el a fost și băiat de prăvălie prin Constanța, și muncitor la patronul Iz­­voranu din Bacău, a fost și turnător la „Energia“ din Piatra Neamț; vreo șapte ani ,s-a cățărat pe acoperișurile caselor din Piatra Neamț în chip de coșar. Și-a fost și slugă la patronul Schiel — stăpînul fabricii de­ celuloză din Piatra Neamț. — L-am văzut, tovarășe, pe ani­malul acela care cîntărea numai 120 kg, cum alerga după muncitori cu para-n mină. Am simțit „binefacerea“ palmei lui grele, cărnoase. L-am vă­zut pe muncitorul Roca, în urma unei bătăi primite de la patron, scuipîn­­du-și toți dinții.. De la Schiel i s-a tras moartea lui Lazăr Iosub, — un muncitor care, cît a fost în viață n-a apucat niciodată să-și vadă fami­lia săturată pe deplin de... pîine­ lui. Mă uit la tovarășul. Bîrliba. * In ochii întotdeauna limpezi și plini de bunătate, citesc acum tulburare, mi­nte. Buza de jos e cuprinsă de un tre­mur ușor, nervos. Da, era rău patronul! continuă to­varășul Bîrliba. Ca oricare altul. Și mare hapsîn, totodată. Pentru nouă oa­meni care lucram cu nemiluita și ore pe zi în atelierul de preparare 12 leșie! bisulfitice, patronul punea la dis­­­poziție . o singură pereche de cizme cauciucate. — Încolo, nimic ! Nici fu lapte, nici tn sifon. Ce-i păsa ghiftuitului că noi lucram în condiții grele, că înghițeam în trupurile noastre slăbănoage, atîtea gaze vătămătoare! Ca n-aveam ce mînca și ce-mbrăca­­­m­ Istoria fabricii de celuloză din Pia­tra Neamț se aseamănă cu istoria multor fabrici și azine din țara noas­tră. Ca și alți patroni, Schiel, cînd a simțit apropierea unor vremuri noi pentru masele de muncitori, cînd auzit că armate sovietice eliberatoare a se apropie de țara noastră, a demon­tat fabrica și­ a transportat-o la Buș­teni, lăsînd fără lucru sute de pie­­treni. Iar cînd Eliberarea bătea la ușă, a fugit în Germania de unde ve­nise. Mai spera probabil că fasciștii vor putea opri desfășurarea logică istoriei. După Eliberare, muncitorii au a adus fabrica înapoi. Au construit-o pe temelii noi. Și-au numit-o „Reconstruc­ția“. Ajutați și conduși de partid, ade­vărații stăpîni ai fabricii și-au mărit întreprinderea, și-au modernizat-o. A fost construită și dată în folosință la „Reconstrucția“ o secție nouă, modernă — o secție de hîrtie cu o producție anuală de 12.000 tone. In același timp producția celorlalte secții modernizate, a crescut mereu. Numai în 1958 pro­ducția fabricii „Reconstrucția“ o de­pășea pe cea a fabricii de celuloză a lui Schiel cu 228 la sută ! Dar oamenii de aici cum s-au mai schimbat în vremurile noi, socialiste ! Cît de mult iese la iveală bogăția lor sufletească, puterea de muncă în acti­vitatea liberă, creatoare ! Cu cît patos lucrează noii muncitori de la „Reconstrucția“! Ce preocupări înalte au ei astăzi! Priviți-l pe Du­mitru Bîrliba spre exemplu: șeful unei brigăzi de la atelierul de preparat le­­șin pentru producerea celulozei. Gîtă inimă și pricepere pune el în ceea ce face! Gum e stăpînit de neastîmpat, cum trece de la un cuptor la altul, controlînd temperatura la care e su­pusă pirita ! — Dacă temperatura depășește 850 de grade, dumneata știi ce-nseamnă?­­ ?! — Materialul se moaie. Se face cocă. Se lipește de vatra cuptorului. Rupe un braț, un dinte de la cuptor. Atunci ar însemna să se oprească cuptorul. 16 zile cuptorul n-ar mai produce. Producția întregii fabrici ar suferi. Asta ar însemna pierderi. Și n-ar fi bine deloc ! Da! N-ar fi bine deloc, tovarășe Bîrliba i Și tovarășul Bîrliba e iarăși ochi și urechi la cuptoare. Se simte răsuflarea. Iar la sfîrșitul celor șase ore de lucru (din motive de secu­ritate pentru viața lor, li s-a creat un regim de șase ore numai, și au la dispoziție, pentru băut, lapte și sifon), comunistul Bîrliba raportează șefului de secție: — Producția obținută pe schimb: 112 m.c. de leșie (în loc de 105 m.c. cît avea sarcina) cu o concentrație în bioxid de sulf de 3—3,1 al sută. „Con­centrați în bioxid de sulf“. Așa vor­bește "Dumitru Bîrliba, coșarul de altă­dată. In formule chimice! Ca un a­­devărat chimist. De fapt la locul lui de muncă e ca și un­ tehnician chi­mist. El urmărește arderea normală a piritei, curentul de gaze care con­țin bioxid de sulf, temperatura ga­zelor, temperatura apei, a leșiei obți­nute, concentrația leșiei în bioxid de sulf și oxid de calc. La fel ca alți zeci de muncitori, Bîrliba s-a califi­cat la locul de muncă. Și i-a ajutat și pe alții să stăpînească cuptoarele, să învețe meserie. Să-l vezi cum se mai bucură cînd aude că Vasile Gio­­banu, Constantin Gorea, Vasile Popa, sau Gh. Țuțuianu, tineri în ale celu­lozei — se descurcă tot așa de bine ca și el la locul de muncă ! Șr, ca să mai afli despre noii mun­citori de la „Reconstrucția“, poposeș­te un pic, printre cei de la secția hîrtie. Intr-o zi au prelucrat cifrele de plan pe anul 1961. Cu cît spirit de răspundere vorbeau Neculai Marin, Mircea Maftei, Gh. Apetrei! Ca ade­vărați stăpîni ai fabricii care depun eforturi pentru a produce mai multă hîrtie, de o calitate mai bună pentru a crește prestigiul fabricii, așa cum s-a spus la plenara Comitetului Cen­tral al Partidului. Sau vorbește cu muncitorii de la ate­lierul de pregătire a soluției de fier­bere sulfat. Ai să afli că unul dintre ei, pe nume Neculai Bălănel, nu are liniște nici noaptea dacă știe că la locul lui de muncă nu e ceva în or­dine. In cîteva zile din luna octombrie, el, împreună cu grupa sindicală de care răspunde, a ieșit la curățatul u­­nui canal de evacuare a apelor rezi­duale. Importanța acestei fapte ? — Altfel, dacă gerul care se apro­pie, ar găsi canalul necurățat, scurge­rea apei s-ar opri și ne-ar încurca producția — spune Bălănel. Dar să nu credeți că preocupările muncitorilor de la „Reconstrucția“ sunt legate numai de producție. Nu ! Intr-o dimineață l-am auzit pe tovarășul Gheorghe Negru — directorul fabricii (un om care acum 25—30 de ani plecat din sat tocmai la Bacău... „ca a să cîștig o bucățică de pîine, tova- Pavel Pîntea (Continuare în pag. 3-a)

Next