Steagul Roşu, februarie 1961 (Anul 16, nr. 2491-2514)
1961-02-01 / nr. 2491
i ■l Proletari din toate tarile uniti vá ! IQRGAH AL COMITETULUI RESIONAL AL RMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU 1 Nr. 2.491 (3.970) | MIERCURI 1 FEBRUARIE 1961 | 4 pagini 20 bani Vești din întreprinderile orașului Roman Dn bilanț care face cinste colectivului fabricii de zahăr „ILIE PINTILIE“ Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la fabrica de zahăr „Ilie Pîntilie" din Roman este unul din cele ■19 colective fruntașe pe țară care au inițiat întrecerea socialistă în cinstea celui de-al III-lea Congres al partidului nostru. Pentru cinstirea așa cum se cuvine a acestui deosebit eveniment din viața oamenilor muncii din patria noastră el s-a angajat ca în anul 1960 să producă peste plan 2.890 tone zahăr, iar valoarea producției să fie mai mică față de cea planificată cu 8.000.000 lei. In perioada remontului cit și în campania de fabricație la fiecare loc de muncă s-a muncit cu însuflețire pentru respectarea angajamentului luat. Astfel, de la o lună la alta rezultatele erau din cele mai bune. De curînd, aici s-a încheiat bilanțul muncii desfășurate pe întreg anul 1960. Cu acest prilej s-a conturat faptul că într-adevăr s-a muncit cu multă hărnicie și colectivul merită laudele cuvenite. De exemplu, angajamentul luat de a produce peste plan 2.890 tone zahăr a fost depășit cu 7.269 tone, iar prețul de cost al producției este mai mic față de angajament cu 3.496.000 lei, obținînd în total o economie de 11.496.000 lei. Nu poate fi trecut cu vederea faptul că în loc de 1.200.000 lei beneficii, cit s-a angajat în cinstea Congresului ________________ el a realizat 7.116.000 lei, deci cu 5.916.000 lei mai mult decit s-a angajat. Rezultatele obținute în anul 1960 sînt prilej de mobilizare spre noi succese în anul 1961. în „Ne angajăm ca anul 1961 muncim cu avînt sporit în întrecerea să socialistă, în așa măsură încît să ne aducem așa cum se cuvine contribuția la îndeplinirea și depășirea sarcinilor trasate de Congresul al III-lea al partidului“ — își încheie harnicul colectiv telegrama trimisă zilele acestea redacției noastre. Primele rezultate obținute pînă în ziua de 29 ianuarie pot să constituie de pe acum garanția respectării cuvîntului dat de harnicul colectiv. Pînă în această zi el a produs peste plan 159 tone zahăr. La fabrica de zahăr „Ilie Pintilie" din Roman s-a realizat peste angajamentul anului 1960: • 7.269 tone zahăr. • 3.496.000 lei economii la prețul de cost. • 5.916.000 lei beneficii. La întreprinderea de prefabricate s-au economisit în luna ianuarie peste 800 kg fier beton Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la întreprinderea de prefabricate din beton de la Roman, la începutul lunii martie 1960 a preluat inițiativa lui Gheorghe Bucelea de la Onești: „Să reducem cu cel puțin la sută consumul specific la materialele cu care lucrăm“. Comuniști ca: Constantin Bușu, Ion Aldea, Petruc Arcade și mulți alții au fost printre primii care au cerut să aplice această inițiativă la locul lor de munca și au insistat ca prețioasa inițiativă să fie extinsă la fiecare loc de muncă din întreprinderea lor, mai cu seamă că se lucrează cu materiale care sînt întîlnite și pe șantierele de construcții (fier-beton, ciment, cherestea, cuie etc.). Bilanțul de sfîrșit de an încheiat cu cîteva zile în urmă a scos în evidență că roadele aplicării acestei inițiative de către colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la întreprinderea de prefabricate din Roman sînt dintre cele mai frumoase. De pildă, economiile la fierul-beton întrec 22 de tone ceea ce echivalează cu o reducere a consumului specific cu peste 1 la sută. Economii importante s-au realizat la: tablă neagră 322 kg, cuie 125 kg, cherestea 111 m.c. și ciment 20 tone. Muncitorii de la această întreprindere în frunte cu comuniștii, pe baza rezultatelor frumoase obținute în anul 1960, s-au angajat ca și anul acesta să lupte cu toate forțele pentru aplicarea pe mai departe a prețioasei inițiative. Primele rezultate obținute încă din luna ianuarie, sînt în măsură să confirme că harnicul colectiv își va respecta cuvîntul dat. Colectivul atelierului fier-beton în fruntea căruia se află brigada condusă de comunistul Constantin Bușu a realizat în această lună o economie de peste 800 kg fier-beton. Rezultate bune în realizarea de economii în cursul lunii ianuarie au fost înregistrate și la atelierul de tîmplărie.. Constantin Mitocaru coresp. Expoziție organizată de Consiliul regional ARLUS Grupuri de cetățeni de toate vârstele pot fi văzute zilele acesta în fața sediului Bibliotecii centrale regionale. Sunt cei care cercetează panourile cu fotografii despre dezvoltarea economică și culturală a Siberiei, unul din cele mai bogate ținuturi din U.R.S.S. Expoziția intitulată ,»Siberia azi“ organizată de Consiliul regional A.R.S.U.S. a stîrnit un mare interes. In imagini sugestive, completate pe alocuri cu cifre, ea prezintă realizările de pînă acum în Siberia și uriașele perspective de dezvoltare ce i se deschid în anii septenalului prin valorificarea rezervelor de cărbune, minereuri de fier, metale neferoase și rare, pietre prețioase, surselor nesecate de energie electrică etc. Din cea mai înapoiată regiune, așa cum a fost în vremea țarismului, Siberia va ajunge una din cele mai puternice regiuni industriale ale Uniunii Sovietice. i Crește parcul de autovehicule întreprinderile regionale de transporturi auto Galați, Ploiești, Crișana, Oltenia și altele au primit primele autovehicule din planul de dotație pe anul 1961 , circa 200 de autocamioane și 160 de autobasculante. Potrivit planului pe anul în curs, numărul autocamioanelor va spori cu peste 2200. Ca urmare a sporirii numărului autobuzelor cu circa 430 vor fi înființate noi traseee interurbane pentru transportul pasagerilor? Pe unele trasee existente va spori numărul curselor. Numărul autobasculantelor, care asigură o productivitate ridicată la descărcarea materialelor, urmează să crească anul acesta față de cel existent la sfîrșitul anului 1960 cu peste 50 la sută. (Agerpres). a Mecanizatorii de la S.M.T. „Ștefan cel Mare“ lucrează intens la stațiunile de mașini și tractoare, reparațiile se desfășoară, din plin. Tractoare, pluguri, semănători, cultivatoare, grape, combine, toate trebuie verificate, reparate. La S.M.T. „Ștefan cel Mare“-Piatra Neamț din cele 130 de tractoare sînt deja reparate 84, alte 13 sînt la Centrul mecanic Iași, (iar 10 sînt noi). Din cele 80 de semănători 40 sînt puse la punct ca și 20 de cultivatoare din 41* existente în stațiune. Mecanizatorii au reparat 73 de pluguri din cele 155, iar restul sînt reparate în proporție de 80 la sută. Terminarea reparațiilor la pluguri depinde însă și de baza de aprovizionare Bacău, care nu pune la dispoziție acestor unități piesele necesare. Rîvnei cu care mecanizatorii lucrează în această perioadă pentru terminarea reparațiilor ar fi de dorit din partea colectivului bazei de aprovizionare să i se răspundă într-adevăr cu o aprovizionare de piese și materiale în raport cu necesarul. rr IN CLIȘEU: Vedere parțială interioară a marelui laminor de la Roman. c. Modeștii de Sus, raionul Piatra Neamț, s-a construit în anii regimului democrat-popular o frumoasa școala. IN CLIȘEU: Aspect dintr-o sală de cursuri. - Electricienii și-au făcut datoria Era o noapte geroasă. Spre miezul nopții se porniră rafale puternice de vînt. In schelă nu se auzea decît zgomotul ritmic al sondelor, încolo noapte pustie. Ceasul indica orele 4. Deodată, la secția electrică telefonul zbîrnîi strident. — Alo, electrica! S-a produs o avarie pe rețeaua electrică. O linie a căzut la pămînt. Nu avem curent. Sondele s-au oprit. Luați măsuri urgente, cît mai urgente. Ce era de făcut la ora asta? In secție erau doar doi electricieni și șeful. Timp de pierdut nu era... — Alo! Dați-mi locuința tovarășului Dîrlău. — Tovarășul Dîrlău ? — Da,' vă ascult... ce s-a întimplat ? — Sondele stau. Ce măsuri luăm ? — Pregătiți mașina. Anunțați imediat și pe ceilalți oameni. Sosesc numaidecît. Orele 4,40... Tov. Clement Dîrlău șeful secției electrice, împreună cu muncitorii Avram Dan, Ghita Anton, Vasile Crăincăiala, Obrazuc și alții au pornit în grabă spre locul unde avusese loc avaria. Oboseala, frigul, vîntul — nimic nu era băgat în seamă. S-a muncit cu eforturi înzecite. Astfel avaria a fost remediată într-un timp record: înainte de a se face ziuă, sondele au pornit din nou. In rezervoare țițeiul a început să crească iarăși. In dimineața zilei următoare în secție se purtau discuții aprinse asupra faptului petrecut. — Noi electricienii — spunea șeful secției — avem sarcini importante. Conducem creierul întregii producții. Minutele la noi se măsoară în tone de țiței. De aceea trebuie să acționăm rapid. O judicioasă exploatare a rețelelor electrice și rapiditatea la remedierea avariilor duc la mărirea producției, la reducerea cheltuielilor pe tona de țiței extras. Acum iarna avem destule surprize, de aceea trebuie să fim gata în orice moment să învingem greutățile. — Cu oamenii pe care-i avem nu ne temem de viscole sau furtuni, a adăugat electricianul Dan Avram. Noi perspective privind dezvoltarea cooperației meșteșugărești Activitatea cooperativelor meșteșugărești din regiunea Bacău s-a desfășurat în anul 1960 pe linia traducerii în viață a Directivelor celui de-al III-lea Congres al P.M.R. și a sarcinei principale ce o,ru de a dezvolta și îmbunătăți necontenit activitatea de deservire a populației cu prestări de servicii industriale și neindustriale. Ca urmare a măsurilor luate și a muncii desfășurate de meșteșugari, cooperativele din regiunea Bacău și-au realizat planul producției globale pe anul 1960 în proporție de 111,64 la sută, iar sarcinile de plan la activitatea de deservire a populației au fost depășite cu 10,8 la sută. Prin depășirea sarcinilor de plan la producția marfă cu 14,6 la ■ sută s-au dat oamenilor muncii mai multe bunuri de consum ieftine și de bună calitate. ■In acest sens putem arăta că față de anul 1959 în 1960, s-au dat prin centrele de comandă și atelierele de reparații cu peste 14.000.000 lei, mai multe confecții cu 4.735 m. p. țesături de Írná (covoare), tricotaje din lînă cu 4.488 bucăți, încălțăminte prin centre de comandă cu peste 2.000 perechi, la mobilă cu 411.000 lei etc., reușindu-se ca planul anual la toți indicatorii să fie realizat cu o lună de zile înainte de termen pe întreaga regiune. Cu toate realizările obținute în anul 1960, cooperația meșteșugărească din regiunea noastră a înregistrat și multe rămîneri în urmă. Nu în toate domeniile am reușit să deservim populația în cele mai bune condițiuni; în unele raioane și orașe lipsesc activități necesare unei bune deserviri, iar calitatea unor produse și a deservirii populației mai lasă încă de dorit. Congresul al III-lea al P.M.R. trasează ca sarcină cooperației meșteșugărești să dezvolte și să îmbunătățească Nicolae Paraschiv președinte al Uniunii Regionale a Cooperativelor Meșteșugărești — Bacău ★ continuu activitățile de deservire a populației. Cifra de plan pe anul 1961 față de 1960 la deservirea populației va crește și 32,2 la sută pe întreaga regiune. Pentru ducerea la îndeplinire a acestei sarcini este necesară dezvoltarea în întreaga regiune în mod deosebit a unităților de deservire a populației atît la prestări industriale cît și neindustriale., In anul 1961 vom deschide noi unități de frizerie, coafură, tricotaje, reparații pentru tot felul de prestări în lemn, mobilă de comandă. De asemenea, vom deschide unități de reparații electrice, radiouri și televizoare, reparații de încălțăminte, curățat și lustruit parchete etc. O atenție deosebită o vom acorda întreținerii și reparației diferitelor obiecte cu folosință îndelungată cum ar fi: televizoare, motociclete, frigidere, motorete, precum și alte obiecte de uz casnic și personal, în termen de garanție. Deschiderea de noi unități și servicii va fi făcută în primul rînd în noile cartiere muncitorești, în localitățile regiunii unde se construiesc obiective industriale. In anul 1961 vom construi și da în folosință complexe de deservire, amenajate și utilate în mod corespunzător, in total vom construi din fonduri centtalizale și descentralizate 10 complexe în orașele: Bacău, Moinești, Adjud, Piatra Neamț, Roman, Săvinești și Buhuși care reprezintă o investiție de peste 5.000.000 lei. Concomitent cu aceasta vom urmări ca, cooperativele din (Continuare în pag. ll a) Una din impunătoarele instalații de la Rafinăria Onești, ----------------- .úiS1H== CANDIDAȚI AI F. P. P. Timplarul Vasile Hompu Cine nu-și aduce aminte de greutățile vieții de zi cu zi pe care o duceau muncitorii în timpul guvernării burghezo-moșierești, de foamea pe care o îndurau copiii lor? Vasilică era încă un copil cînd a mers să lucreze alături de tatăl său la „Italo-Romînă“. Lucra la fabrica de lăzi deși tînjea după o meserie. Primea atîția bani cît să-și țină zilele cu o bucată de pîine. Și-ar fi dorit și el niște haine mai bune, dar nu-i stătea în putință să și le facă. Pînă la urmă a învățat meseria de tîmplar așa cum se învăța pe atunci o meserie — nemîncat, bătut. A trecut de atunci multă vreme. Și cîrma țării au luat-o în mîini cei care au suferit asuprirea, cei care făureau dar erau lipsiți de rodul muncii lor, cei lipsiți de bucurii. Munca e azi prețuită și răsplătită. Fotografia tîmplarului Vasile Rompu a apărut la panoul de onoare al fruntașilor în centrul orașului. E cunoscut de multă lume. Muncitor destoinic, preocupat mereu de probleme de interes obștesc. irînă de ajutor la canalizarea unei străzi, la pavarea alteia, un bec într-o străduță, o floare îndreptată pe o alee, un sfat prietenesc dat unui tînăr și cîte asemenea amănunte din viața sa nu-i aduc tot atîtea bucurii sufletești. Oamenii sînt atenți la ceea ce face el sau altul, și de aceea l-au propus candidat în circumscripția orășenească nr. 4 din Piatra Neamț. — Sînt sigur că tovarășul Rompu ne va îndreptăți încrederea, e doar muncitor și încă fruntaș în colectivul întreprinderii „23 August“. economice De fapt noi vom fi tot timpul alături de el, îl vom ajuta ca împreună să înfăptuim mereu mai multe, mai repede, pentru ca orașul să ne devină mereu mai frumos — că doar azi frumosul e pentru noi! La Casa alegătorului nr. 3 Duminică dimineața Casa alegătorului nr. 3 care își are sediul la clubul fabricii „Partizanul“ a cunoscut o activitate însuflețită, încă în orele dimineții — deși gerul cerea să sperie pe cei riguroși, la sediul Casei alegătorului s-au adunat numeroși cetățeni care au vizionat programul la televizor. Alții răsfoiau ziarele, alții ascultau ultimele știri. Apoi, cîțiva scriitori, membri ai cenaclului literar „G. Bacovia“ din localitate, au citit din lucrările lor scrise cu prilejul campaniei electorale. Tovarășul Mihai Andrei a citit șarja prietenească „Candidatul“, tovarășa Sidonia Grunov — o povestire ilustrînd viața fericită de astăzi a copiilor patriei, tovarășul I. G. Destoinica — un fragment satiric dintr-o scenetă, iar tovarășul B. Munte — un fragment din sceneta „Gearta între stafii“, precum și cîteva poezii despre viața înfloritoare a regiunii noastre în anii puterii populare. Lecturile au fost ascultate cu multă atenție de auditoriu. După aceasta a urmat un frumos program artistic prezentat de brigada artistică de agitație a fabricii „Partizanul". La Casa alegătorului nr. 3, cetățenii vin cu drag să răsfoiască ziarele, să vizioneze programul de televiziune, sau să împrumute o carte de la bibliotecă. Ei știu că aici se pot petrece cîteva ore în mod atrăgător și pot găsi răspunsuri la diferite probleme în legătură cu alegerile de deputați în Marea Adunare Națională și în sfaturile populare. a și multe alte localități de pe cuprinsul regiunii Bacău, și comunele aparținînd circumscripției electorale nr. 8- Roznov (pentru alegerile de deputați în Marea Adunare Națională), au cunoscut în anii regimului de democrație populară, datorită grijii părintești a partidului nostru, o dezvoltare și înflorire multilaterală. Nu există sat unde să nu se simtă din plin viața nouă și fericită a țăranilor muncitori. In locul caselor dărăpănate au apărut noi construcții, care oferă cetățenilor condiții optime de locuit. S-au construit noi școli elementare, unde învață tînăra noastră generație. Căminele culturale oferă condiții din ce în ce mai bune pentru dezvoltarea continuă a formațiilor de artiști amatori care se ridică din rîndul țărănimii muncitoare. Dispensarele sătești, casele de nașteri, punctele farmaceutice sînt, de asemenea, noi construcții destinate tuturor celor ce muncesc. Toate aceste înfăptuiri ale regimului de democrație populară le întîlnim în comunele Dochia, Girov, Mărgineni, Ștefan cel Mare, Roznov ș.a.m.d. Comuna Dochia (cu agricultura complet colectivizată), cunoaște pe zi ce trece o dezvoltare tot mai mare. Țăranii muncitori și-au unit pămîntul în gospodăriile agricole colective. Munca pămîntului în comun, cu mijloace mecanizate și după cele mai înaintate reguli ale agrotehnicii a dus la obținerea de recolte bogate, la creșterea veniturilor materiale ale colectiviștilor. Gospodăria agricolă colectivă „Tudor Vladimirescu“ bunăoară are un fond de bază de 1.300.000 lei. Cele 4 camioane, două tractoare, 3 grajduri, 120 vaci, 400 oi, sînt numai cîteva exemple din averea colectiviștilor din viștn Dumitru satul Dochia. ColectiCoșanu, Constantin Barna și mulți alții ca aceștia și-au construit case noi, viața țăranilor muncitori din comuna Ștefan cel Mare este din ce în ce tot mai îmbelșugată și mai fericită. Gospodăria agricolă colectivă din satul Șerbești contribuie din plin la crearea unor noi condiții de muncă și de viață. Astăzi mulți colectiviști au aparate de radio, mașini de cusut, biciclete, mobilă în casă și multe alte asemenea obiecte. Averea gospodăriei colective crește de la o zi la alta. Mărturii grăitoare în această direcție ne sînt cele două camioane, două tractoare, magazii, grajduri și peste 1.150.000 lei fond de bază. In ultimii ani, in comuna Ștefan cel Atare s-au construit noi școli elementare, cinematograf sătesc, cămin cultural, s-a amenajat un dispensar sanitar etc. Multe transformări s-au făcut în anii regimului de democrație populară și în satele comunelor Bodești, Mărgineni, Roznov. In comuna Bodești, de pildă, există 3 școli de 7 ani unde învață peste 700 copii de țărani muncitori. Cele 36 cadre didactice de la școlile elementare din comuna Bodești se îngrijesc în permanență de educarea tinerii noastre generații într-un spirit nou, socialist. In ultima vreme, și în satele comunei Bodești a pătruns becul electric, în satul Oșlobenii se construiește o școală nouă, iar în satul de centru al comunei se va da în folosință un nou cămin cultural. Dispensarul sanitar, casa de nașteri, grădinița de copii sînt, de asemenea, noi construcții date în folosință în anii regimului de democrație populară. Să facem un scurt itinerar și prin comuna Mărgineni. Și aici găsim 4 gospodării agricole colective care se dezvoltă și se consolidează pe zi ce trece Cele peste 1300 familii de țărani muncitori care și-au unit pămîntul în gospodăriile agricole colective trăiesc din ce în ce mai bine. în comuna Mărgineni există astăzi dispensar sanitar, casă de nașteri cu 6 cadre medico-sanitare. Pentru fiii țăranilor muncitori , s-au creat condiții optime de învățătură. Un exemplu semnificativ în această direcție îl constituie noua școală de 7 ani dotată cu tot mobilierul necesar, dată de curînd în folosință. S-ar mai putea da încă multe alte exemple de unde să reiasă cu prisosință în evidență dezvoltarea multilaterală a comunelor ce aparțin de circumscripția electorală nr. 8- Roznov. Poate fi amintit de exemplu, construcția noului cămin cultural din satul Slobozia, comuna Roznov. Astăzi în circumscripția electorală nr. 8-Roznov există 12 gospodării agricole colective care numără 3864 familii, cu 7579 hectare teren agricol și peste 6.500.000 lei fond de bază. Cele 6 cinematografe sătești din această circumscripție electorală contribuie din plin la culturalizarea maselor, largi de țărani muncitori. Colectiviștii Nicolae Domescu, Gheorghe Crăciun, Ecaterina Marea, Neculai Amariei, Ana Rădulici și mulți, alții ca aceștia duc astăzi o viață lipsită de griji, plină de fericire. Casele lor sînt pline cu tot felul de bunătăți, rod al muncii unite în gospodăriile agricole colective. Despre toate aceste înfăptuiri mărețe ale regimului de democrație populară, obținute sub conducerea înțeleaptă a partidului nostru, au vorbit participanții la adunarea oamenilor muncii ce a avut loc la căminul cultural din comuna Dochia cu prilejul desemnării candidatului Frontului Democrației Populare în circumscripția electorală nr. 8-Roznov pentru alegerile de deputați în Marea Adunare Națională. Acestea sînt realizările cu care ne prezentăm noi oamenii muncii din circumscripția noastră în alegerile de la 5 martie a.c. — au spus vorbitorii Dumitru Secară, Gheorghe Stan, Andrei Andrei, Gheorghe Crăciun și mulți alții. Campania electorală — au spus cei care s-au înscris la cuvînt — constituie un minunat prilej de trecere în revistă a tuturor realizărilor obținute de «oamenii muncii privind continua înflorire a orașelor și satelor noastre. Creșterea veniturilor materiale, îmbunătățirea condițiilor de viață, nu ar fi fost posibile fără conducerea înțeleaptă a partidului nostru care ne conduce spre un viitor din ce în ce mai fericit. Pentru toate aceste , minunate înfăptuiri — au spus vorbitorii la adunare — noi aprobăm din toată inima candidații Frontului Democrației Populare care sînt cei mai buni fii ai poporului muncitor, legați cu trup și suflet de interesele celor ce muncesc. C. Curteanu Vă prezentăm din realizările circumscripției electorale nr. 8-Roznov AIA