Steagul Roşu, februarie 1961 (Anul 16, nr. 2491-2514)

1961-02-01 / nr. 2491

i ■l Proletari din toate tarile uniti vá ! IQRGAH AL COMITETULUI RESIONAL AL RMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU 1 Nr. 2.491 (3.970) | MIERCURI 1 FEBRUARIE 1961 | 4 pagini 20 bani Vești din întreprinderile orașului Roman Dn bilanț care face cinste colectivului fabricii de zahăr „ILIE PINTILIE“ Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la fabrica­ de zahăr „Ilie Pîntilie" din Roman este unul din cele ■19 colective fruntașe pe țară care au inițiat întrecerea socialistă în cinstea celui de-al II­I-lea Congres al partidu­lui nostru. Pentru cinstirea așa cum se cuvine a acestui deosebit eveniment din viața oamenilor muncii din patria noastră el s-a angajat ca în anul 1960 să producă peste plan 2.890 tone zahăr, iar va­loarea producției să fie mai mică față de cea planificată cu 8.000.000 lei. In perioada remontului cit și în cam­pania de fabricație la fiecare loc de muncă s-a muncit cu însuflețire pentru respectarea angajamentului luat. Astfel, de la o lună la alta rezultatele erau din cele mai bune. De curînd, aici s-a în­cheiat bilanțul muncii desfășurate pe întreg anul 1960. Cu acest prilej s-a conturat faptul că într-adevăr s-a mun­cit cu multă hărnicie și colectivul me­rită laudele cuvenite. De exemplu, an­gajamentul luat de a produce peste plan 2.890 tone zahăr a fost depășit cu 7.269 tone, iar prețul de cost al pro­ducției este mai mic față de anga­jament cu 3.496.000 lei, obținînd în­ total o economie de 11.496.000 lei. Nu poate fi trecut cu vederea faptul că în loc de 1.200.000 lei beneficii, cit s-a angajat în cinstea Congresului ________________ el a realizat 7.116.000 lei, deci cu 5.916.000 lei mai mult decit s-a an­gajat. Rezultatele obținu­te în anul 1960 sînt prilej de mobilizare spre noi­­ succese în anul 1961. în „Ne angajăm ca anul 1961 muncim cu avînt sporit în întrecerea să socialistă, în așa măsură încît să ne aducem așa cum se cuvine contribuția la îndeplinirea și depășirea sarcinilor trasate de Congresul al III-lea al parti­dului“ — își încheie harnicul colectiv telegrama trimisă zilele acestea re­dacției noastre. Primele rezultate ob­ținute pînă în ziua de 29 ianuarie pot să constituie de pe acum garan­ția respectării cuvîntului dat de harni­cul colectiv. Pînă în această zi el a produs peste plan 159 tone zahăr. La fabrica de zahăr „Ilie Pintilie" din Roman s-a rea­lizat peste angajamentul a­­nului 1960: • 7.269 tone zahăr. • 3.496.000 lei economii la prețul de cost. • 5.916.000 lei beneficii. La întreprinderea de prefabricate s-au economisit în luna ianuarie peste 800 kg fier beton Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la întreprinderea de pre­fabricate din beton de la Roman, la începutul lunii martie 1960 a preluat inițiativa lui Gheorghe Bucelea de la Onești: „Să reducem cu cel puțin la sută consumul specific la materia­­­lele cu care lucrăm“. Comuniști ca: Constantin Bușu, Ion Aldea, Petruc Arcade și mulți alții au fost printre primii care au cerut să aplice această inițiativă la locul lor de munca și au­ insistat ca prețioasa inițiativă să fie extinsă la fiecare loc de muncă din întreprinderea lor, mai cu seamă că se lucrează cu materiale care sînt în­­tîlnite și pe șantierele de construcții (fier-beton, ciment, cherestea, cuie etc.). Bilanțul de sfîrșit de an încheiat cu cîteva zile în urmă a scos în evidență că roadele aplicării acestei inițiative­­ de către colectivul de muncitori, in­gineri și tehnicieni de la întreprinde­rea de prefabricate din Roman sînt dintre cele mai frumoase. De pildă, e­­conomiile la fierul-beton întrec 22 de tone ceea ce echivalează cu o redu­cere a consumului specific cu peste 1 la sută. Economii importante s-au rea­lizat la: tablă neagră 322 kg, cuie 125 kg, cherestea 111 m.c. și ciment 20 tone. Muncitorii de la această întreprin­dere în frunte cu comuniștii, pe baza rezultatelor frumoase obținute în anul 1960, s-au angajat ca și anul acesta să lupte cu toate forțele pentru apli­carea pe mai departe a prețioasei ini­țiative. Primele rezultate obținute încă din luna ianuarie, sînt în mă­sură să confirme că harnicul colec­tiv își va respecta cuvîntul dat. Co­lectivul atelierului fier-beton în frun­tea căruia se află brigada condusă de comunistul Constantin Bușu a rea­lizat în această lună o economie de peste 800 kg fier-beton. Rezultate bune în realizarea de economii în cursul lunii­­ ianuarie au fost înregis­trate și la atelierul de tîmplărie.. Constantin Mitocaru coresp. Expoziție organizată de Consiliul regional ARLUS Grupuri de cetățeni de toate vârstele pot fi­ văzute zilele acesta în fața se­diului Bibliotecii centrale regionale. Sunt cei care cercetează panourile cu fotografii despre dezvoltarea economică și culturală a Siberiei, unul din cele mai bogate ținuturi din U.R.S.S. Expoziția intitulată ,»Siberia azi“ or­ganizată de Consiliul regional A.R.S.U.S. a stîrnit un mare interes. In imagini sugestive, completate pe alocuri cu ci­fre, ea prezintă realizările de pînă a­­cum în Siberia și uriașele perspective de dezvoltare ce i se deschid în anii septenalului prin valorificarea rezerve­lor de cărbune, minereuri de fier, me­tale neferoase și rare, pietre prețioase, surselor nesecate de energie electrică etc. Din cea mai înapoiată regiune, așa cum a fost în vremea țarismului, Si­beria va ajunge una din cele mai pu­ternice regiuni industriale ale Uniunii Sovietice. i Crește parcul de autovehicule întreprinderile regionale de trans­porturi auto Galați, Ploiești, Crișana, Oltenia și altele au primit primele au­tovehicule din planul de dotație pe anul 1961 , circa 200 de autocamioane și 160 de autobasculante. Potrivit planului pe anul în curs, numărul autocamioanelor va spori cu peste 2200. Ca urmare a sporirii nu­mărului autobuzelor cu circa 430 vor fi înființate noi traseee interurbane pentru transportul pasagerilor?­ Pe u­­nele trasee existente va spori numă­rul curselor. Numărul autobasculantelor, care a­­sigură o productivitate ridicată la des­cărcarea materialelor, urmează să crească anul acesta față de cel exis­tent la sfîrșitul anului 1960 cu peste 50 la sută. (Agerpres). a Mecanizatorii de la S.M.T. „Ștefan cel Mare“ lucrează intens la stațiunile de mașini și­ tractoare, reparațiile se desfășoară, din plin. Tractoare, pluguri, semă­nători, cultivatoare, gra­pe, combine, toate tre­buie verificate,­ reparate. La S.M.T. „Ștefan­ cel Mare“-Piatra Neamț din cele 130 de trac­toare sînt deja reparate 84, alte 13 sînt la Cen­trul mecanic Iași, (iar 10 sînt noi). Din cele 80 de semănători 40 sînt puse la punct ca și 20 de cultivatoare din 41* existente în stațiune. Mecanizatorii au repa­rat 73 de pluguri din cele 155, iar restul sînt reparate în proporție de 80 la sută.­ Terminarea reparațiilor la pluguri depinde însă și de baza de aprovizionare Bacău, care nu pune la dispo­­ziție acestor unități pie­sele necesare. Rîvnei cu care me­canizatorii lucrează în această perioadă pentru terminarea reparațiilor ar fi de dorit din partea colectivului bazei de a­­provizionare să i se răspundă într-adevăr cu o aprovizionare de piese și materiale în raport cu necesarul.­ ­rr­ IN CLIȘEU: Vedere parțială interioară a marelui laminor de la Roman. c. Modeștii de Sus, raionul Piatra Neamț, s-a construit în anii regimului democrat-popular o frumoasa școala. IN CLIȘEU: Aspect dintr-o sală de cursuri. - Electricienii și-au făcut datoria Era o noapte geroasă. Spre miezul nopții se porniră rafale puternice de vînt. In schelă nu se auzea decît zgomotul ritmic al sondelor, încolo noapte pus­tie. Ceasul indica orele 4. Deo­dată, la secția electrică telefo­nul zbîrnîi strident. — Alo, electrica! S-a pro­dus o avarie pe rețeaua elec­trică. O linie a căzut la pă­­mînt. Nu avem curent. Sondele s-au oprit. Luați măsuri ur­gente, cît mai urgente. Ce era de făcut la ora asta? In secție erau doar doi elec­tricieni și șeful. Timp de pier­dut nu era... — Alo! Dați-mi locuința to­varășului Dîrlău. — Tovarășul Dîrlău ? — Da,' vă ascult... ce s-a în­­timplat ? — Sondele stau. Ce măsuri luăm ? — Pregătiți mașina. Anun­țați imediat și pe ceilalți oa­meni. Sosesc numaidecît. Orele 4,40... Tov. Clement Dîrlău șeful secției electrice, împreună cu muncitorii Avram Dan, Ghita Anton, Vasile Crăincăiala, Obra­­zuc și alții au pornit în grabă spre locul unde avusese loc avaria. Oboseala, frigul, vîntul — nimic nu era băgat în seamă. S-a muncit cu eforturi înzecite. Astfel avaria a fost remediată într-un timp record: înainte de a se face ziuă, sondele au por­nit din nou. In rezervoare ți­țeiul a început să crească ia­răși. In dimineața zilei următoare în secție se purtau discuții a­­prinse asupra faptului petrecut. — Noi electricienii — spu­nea șeful secției — avem sar­cini importante. Conducem cre­ierul întregii producții. Minutele la noi se măsoară în tone de țiței. De aceea trebuie să ac­ționăm rapid. O judicioasă ex­ploatare a rețelelor electrice și rapiditatea la remedierea ava­riilor duc la mărirea producției, la reducerea cheltuielilor pe tona de țiței extras. Acum iarna avem destule surprize, de aceea trebuie să fim gata în orice moment să învingem greutățile. — Cu oamenii pe care-i avem nu ne temem de viscole sau furtuni, a adăugat electricianul Dan Avram. Noi perspective privind dezvoltarea cooperației meșteșugărești Activitatea cooperativelor meșteșugă­rești din regiunea Bacău s-a desfășurat în anul 1960 pe linia traducerii în viață a Directivelor celui de-al III-lea Congres al P.M.R. și a sarcinei principale ce o,­ru de a dezvolta și îmbunătăți necontenit activitatea de deservire a populației cu prestări de servicii industriale și nein­­dustriale. Ca urmare a măsurilor luate și a muncii desfășurate de meșteșugari, coo­perativ­ele din regiunea Bacău și-au realizat planul producției globale pe a­­nul 1960 în proporție de 111,64 la sută, iar sarcinile de plan la activitatea de deservire a populației au fost depășite cu­­ 10,8 la sută. Prin depășirea­­ sarcinilor de­ plan la producția marfă cu 14,6 la ■ sută s-au dat­ oamenilor muncii mai multe bunuri de consum­ ieftine și de bună calitate. ■In acest sens putem arăta­ că față­­ de anul 1959 în 1960, s-au­ dat prin centrele de comandă și atelierele de reparații cu peste 14.000.000 lei, mai m­ulte confec­ții cu 4.735 m. p. țesături de Írná (co­voare), tricotaje din lînă cu 4.488 bu­căți, încălțăminte prin centre de comandă cu peste 2.000 perechi, la mobilă cu 411.000 lei etc., reușindu-se ca planul a­­nual la toți indicatorii să fie realizat cu o lună de zile înainte de termen pe în­treaga regiune. Cu toate realizările obținute în anul 1960, cooperația meșteșugărească din re­giunea noastră a înregistrat și multe ră­­mîneri în urmă. Nu în toate domeniile am reușit să deservim populația în cele mai bune condițiuni; în unele raioane și orașe lipsesc activități necesare unei bune deserviri, iar calitatea unor pro­duse și a deservirii populației mai lasă încă de dorit. Congresul al III-lea al P.M.R. tra­sează ca sarcină cooperației meșteșugă­rești să dezvolte și să îmbunătățească Nicolae Paraschiv președinte al Uniunii Regionale a Cooperativelor Meșteșugărești — Bacău ★ continuu activitățile de deservire a popu­lației. Cifra de plan pe anul 1961 față de 1960 la deservirea populației va crește și 32,2 la sută pe întreaga regiune. Pentru ducerea la îndeplinire a aces­tei sarcini este necesară dezvoltarea în întreaga regiune în mod deosebit a uni­tăților de deservire a populației atît la prestări industriale cît și neindustriale., In anul 1961 vom deschide noi unități de frizerie, coafură,­­ tricotaje, reparații pentru tot felul de prestări în lemn, mobilă de comandă. De asemenea, vom deschide unități de reparații electrice, radiouri și televizoare, reparații de în­călțăminte, curățat și lustruit par­chete etc. O atenție deosebită o vom acorda întreținerii­­ și reparației diferitelor o­­biecte cu folosință îndelungată cum ar fi: televizoare, motociclete, frigidere, motorete, precum și alte obiecte de uz casnic și personal, în termen de garanție. Deschiderea de noi unități și servicii va fi făcută în primul rînd în noile car­tiere muncitorești, în localitățile regiu­nii unde se construiesc obiective indus­triale. In anul 1961 vom construi și da în folosință complexe de deservire, ame­najate și utilate în mod corespunzător, in total vom construi din fonduri cen­­ttalizale­­ și descentralizate 10 complexe în orașele: Bacău, Moinești, Adjud, Piatra Neamț, Roman, Săvinești și Buhuși care reprezintă o investiție de peste 5.000.000 lei. Concomitent cu a­­ceasta vom urmări ca, cooperativele din (Continuare în pag. l­l­ a) Una din impunătoarele instalații de la Rafinăria Onești, ----------------- .úiS1H== CANDIDAȚI AI F. P. P. Timplarul Vasile Hompu Cine nu-și aduce a­­m­inte de greutățile vieții de zi cu­ zi pe care o du­ceau muncitorii în timpul guvernării burghezo-mo­­șierești, de foamea pe care o îndurau copiii lor? Vasilică era încă un copil cînd a mers să lucreze a­­lături de tatăl său la „Italo-Romînă“. Lucra la fabrica de lăzi deși tîn­­jea după o meserie. Pri­mea atîția bani cît să-și țină zilele cu o bucată de pîine. Și-ar fi dorit și el niște haine mai bune, dar nu-i stătea în pu­tință să și le facă. Pînă la urmă a învă­țat meseria de tîmplar așa cum se învăța pe a­­tunci o meserie — ne­­mîncat, bătut. A trecut de atunci multă vreme. Și cîrma țării au luat-o­ în mîini cei care au suferit asuprirea, cei care făureau dar erau lipsiți de rodul muncii lor, cei lipsiți de bucurii. Munca e azi prețuită și răsplătită. Fotografia tîmplarului Vasile Rompu a apărut la panoul de onoare al fruntașilor în centrul orașului. E cu­noscut de multă lume. Muncitor destoinic, preo­cupat mereu de probleme de interes obștesc. ir­înă de ajutor la cana­­­lizarea unei străzi, la pa­­varea alteia, un bec în­­tr-o străduță, o floare în­dreptată pe o alee, un sfat prietenesc dat unui tînăr și cîte asemenea a­mănunte din viața sa nu-i aduc tot atîtea bucu­rii sufletești. Oamenii sînt atenți la ceea ce face el sau altul, și de aceea l-au propus candidat în circumscrip­ția orășenească nr. 4 din Piatra Neamț. — Sînt sigur că tova­rășul Rompu ne va în­dreptăți încrederea, e doar muncitor și încă fruntaș în colectivul în­treprinderii „23 August“. economice De fapt noi vom fi tot timpul a­­lături de el, îl vom ajuta ca împreună să înfăptuim mereu mai multe, mai repede, pentru ca orașul să ne devină mereu mai frumos — că doar azi frumosul e pentru noi! La Casa alegătorului nr. 3 Duminică dimineața Casa alegătoru­lui nr. 3 care își are sediul la clubul fabricii „Partizanul“ a cunoscut o acti­vitate însuflețită, încă în orele dimineții — deși gerul cerea să sperie pe cei­­ ri­guroși, la sediul Casei alegătorului s-au adunat numeroși cetățeni care au vizionat programul la televizor. Alții răsfoiau ziarele, alții ascultau ultimele știri. Apoi, cîțiva scriitori, membri ai cena­clului literar „G. Bacovia“ din locali­tate, au citit din lucrările lor scrise cu prilejul campaniei electorale. Tovarășul Mihai Andrei a citit șarja prietenească „Candidatul“, tovarășa Sidonia Grunov — o povestire ilustrînd viața fericită de astăzi a copiilor patriei, tovarășul I. G. Destoinica — un fragment sa­tiric dintr-o scenetă, iar tovarășul B. Munte — un fragment din sceneta „Gearta între stafii“, precum și cîteva poezii despre viața înfloritoare a regiu­nii noastre în anii puterii populare. Lecturile au fost ascultate cu multă a­­tenție de auditoriu. După aceasta a urmat un frumos program­­ artistic pre­zentat de brigada artistică de agitație a fabricii „Partizanul". La Casa alegătorului nr. 3, cetățenii vin cu drag să răsfoiască ziarele, să vizioneze programul de televiziune, sau să împrumute o carte de la bibliotecă. Ei știu că aici se pot petrece cîteva ore în mod atrăgător și pot găsi răspunsuri la diferite probleme în legătură cu ale­gerile de deputați în Marea Adunare Națională și în sfaturile populare. a și multe alte localități de pe cuprinsul regiunii Ba­cău, și comunele aparți­­nînd­ circumscripției electorale nr. 8- Roznov (pentru alegerile de deputați în Marea Adunare Națională), au cunoscut în anii regimului de de­mocrație populară, datorită grijii pă­rintești a partidului nostru, o dez­voltare și înflorire multilaterală. Nu există sat unde să nu se simtă din plin viața nouă și fericită a țăra­nilor muncitori. In locul caselor dă­răpănate au apărut noi construcții, care oferă cetățenilor condiții op­time de locuit. S-au construit noi școli elementare, unde învață tînă­­ra noastră generație. Căminele cul­turale oferă condiții din ce în ce mai bune pentru dezvoltarea con­tinuă a formațiilor de artiști ama­tori care se ridică din rîndul țără­nimii muncitoare. Dispensarele să­tești, casele de nașteri, punctele farmaceutice sînt, de asemenea, noi construcții destinate tuturor celor ce muncesc. Toate aceste înfăptuiri­­ ale regi­mului de democrație populară le întîlnim în comunele Dochia, Girov, Mărgineni, Ștefan cel Mare, Roznov ș.a.m.d. Comuna Dochia (cu agri­cultura complet colectivizată), cu­noaște pe zi ce trece o dezvoltare tot mai mare. Țăranii muncitori și-au unit pămîntul în gospodăriile agricole colective. Munca pămîntu­­lui în comun, cu mijloace mecani­zate și după cele mai înaintate re­guli ale agrotehnicii a dus la obți­nerea de recolte bogate, la creșterea veniturilor materiale ale colectiviști­lor. Gospodăria agricolă colectivă „Tudor Vladimirescu“ bunăoară are un fond de bază de 1.300.000 lei. Cele 4 camioane, două tractoare, 3 grajduri, 120 vaci, 400 oi, sînt numai cîteva exemple din averea colecti­viștilor din viștn­ Dumitru satul Dochia. Colecti­Coșanu, Constantin Barna și mulți alții ca aceștia și-au construit­ case noi, viața țăranilor muncitori din comuna Ștefan cel Mare este din ce în ce tot mai îmbelșugată și mai fericită. Gospodăria agricolă colec­tivă din satul Șerbești contribuie din plin la crearea unor noi con­diții de muncă și de viață. Astăzi mulți colectiviști au aparate de ra­dio, mașini de cusut, biciclete, mo­bilă în casă și multe alte asemenea obiecte. Averea gospodăriei colec­tive crește de la o zi la alta. Măr­turii grăitoare în această direcție ne sînt cele două camioane, două trac­toare, magazii, grajduri și peste 1.150.000 lei fond de bază. In ultimii ani, in comuna Ștefan cel Atare s-au construit noi școli elementare, cinematograf sătesc, că­min cultural, s-a amenajat un dis­pensar sanitar etc. Multe transformări s-au făcut în anii regimului de democrație popu­lară și în satele comunelor Bodești, Mărgineni, Roznov. In comuna Bo­­dești, de pildă, există 3 școli de 7 ani unde învață peste 700 copii de țărani muncitori. Cele 36 cadre di­dactice de la școlile elementare din comuna Bodești se îngrijesc în per­­­­manență de educarea tinerii noas­tre generații într-un spirit nou, so­cialist. In ultima vreme, și în sa­tele comunei Bodești a pătruns be­cul electric, în satul Oșlobenii se construiește o școală nouă, iar în­ satul de centru al comunei se va da în folosință un nou cămin cultural. Dispensarul sanitar, casa de nașteri, grădinița de copii sînt, de asemenea, noi construcții date în folosință în anii regimului de democrație populară. Să facem­ un scurt itinerar și prin comuna Mărgineni. Și aici găsim 4 gospodării agricole colective care se dezvoltă și se consolidează pe zi ce trece Cele peste 1300 familii de țărani muncitori care și-au unit pămîntul în gospodăriile agricole colective trăiesc din ce în ce mai bine. în comuna Mărgineni există astăzi dispensar sanitar, casă de nașteri cu 6 cadre medico-sanitare. Pentru fiii țăranilor muncitori , s-au creat condiții optime de învățătură. Un exemplu semnificativ în aceas­tă direcție îl constituie noua școală de 7 ani dotată cu tot mobilierul ne­cesar, dată de curînd în folosință. S-ar mai putea da încă multe alte exemple de unde să reiasă cu pri­sosință în evidență dezvoltarea mul­tilaterală a comunelor ce aparțin de circumscripția electorală nr. 8- Roznov. Poate fi amintit de exemplu, construcția noului cămin cultural din satul Slobozia, comuna Roznov. Astăzi în circumscripția electorală nr. 8-Roznov există 12 gospodării agricole colective care numără 3864 familii, cu 7579 hectare teren agri­col și peste 6.500.000 lei fond de bază. Cele 6 cinematografe sătești din această circumscripție electo­rală contribuie din plin la culturali­zarea maselor, largi de țărani mun­citori. Colectiviștii Nicolae Domes­­cu, Gheorghe Crăciun, Ecaterina Marea, Neculai Amariei, Ana Rădu­­lici și mulți, alții ca aceștia duc as­tăzi o viață lipsită de griji, plină de fericire. Casele lor sînt pline cu tot felul de bunătăți, rod al muncii unite în gospodăriile agricole colec­tive. Despre toate aceste înfăptuiri mă­rețe ale regimului de democrație populară, obținute sub conducerea înțeleaptă a partidului nostru, au vorbit participanții la adunarea oa­menilor muncii ce a avut loc la căminul cultural din comuna Dochia cu prilejul desemnării candidatului Frontului Democrației Populare în circumscripția electorală nr. 8-Roznov pentru alegerile de deputați în Marea Adunare Națională. Acestea sînt realizările cu care ne prezentăm noi oamenii muncii din cir­cumscripția noastră în alegerile de la 5 martie a.c. — au spus vorbitorii Dumitru Secară, Gheorghe Stan, Andrei Andrei, Gheorghe Crăciun și mulți alții. Campania electorală — au spus cei care s-au înscris la cu­­vînt — constituie un minunat prilej de trecere în revistă a tuturor rea­lizărilor obținute de «oamenii muncii privind continua înflorire a orașe­lor și satelor noastre. Creșterea veniturilor materiale,­­ îmbunătățirea condițiilor de viață, nu­­ ar fi fost posibile fără conducerea­­ înțeleaptă a partidului nostru care­­ ne conduce spre un viitor din ce în ce mai fericit. Pentru toate aceste , minunate înfăptuiri — au spus vor­­­­bitorii la adunare — noi aprobăm­­ din toată inima candidații Frontului­­ Democrației Populare care sînt cei­ mai buni fii ai poporului muncitor, legați cu trup și suflet de intere­­sele celor ce muncesc. C. Curteanu Vă prezentăm din realizările circumscripției electorale nr. 8-Roznov AIA

Next