Steagul Roşu, septembrie 1961 (Anul 16, nr. 2672-2697)

1961-09-01 / nr. 2672

Proletari din hate țările unitivu­­l ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PMR­ ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU­­ Nr. 2.672 (4.151) VINERI 1 SEPTEMBRIE 1961 4 pagini 20 bani CU CEI MAI ÎNALȚI INDICI DE PRODUCȚIE a auuti tMr/uée efe rvy/^ife^' Comunista Jenica Boboc aplică inițiativa în a pătrunzi pe poarta fabricii „8 Martie“ din Pia­­tra Neamț te în­tîmpină un panou cu multe foto­­­­grafii. Nu se poate să treci prin fața acestuia și să nu te oprești o clipă, pentru a face cunoștință cu acei care au contribuit și­­ contribuie la bunul mers al fabricii, la îndeplinirea cu­ su­cces a planului de producție. Secretarul organizației de partid, tovarășul Corneliu Telentin, vorbește cu multă dragoste despre faptele demne de laudă ale fruntașilor în producție. ★ In încăperea secției de ciorapi mașinile vibrau intr-un ritm trepidant. Oamenii aveau privirile atente, iar mișcă­­rle mîinilor repezi, și precise. Iată la una din mașini pe muncitoarea Jenica Boboc. Lucrează cu multă îndemînare. Brigada condusă de ea se află în întrecere cu brigada Veronicăi Voicu pentru obți­nerea steagului de brigadă fruntașă, întrecerea socialistă este axată pe inițiativa : „Cu cei mai înalți indici de pro­ducție, numai produse de calitate superioară“, preluată de la textiliștii buhușeni. Boboc Jenica nu are mai mult de 27 de ani, încă în urmă cu doi ani a devenit fruntașă în producție și în tot timpul și-a menținut acest titlu. Din fire e iute, energică și ambițioasă. Tovarășele din brigadă țin foarte mult la ea pentru felul cum le îndrumă și le ajută în muncă. Jana, cum­­ îi spun celelalte fete din brigadă, e îndrăgostită de meseria ei și dă dovadă de simț,de răspundere în muncă. In, întrecerea socialistă pe profesii ea a obținut de curînd titlul de «cea mai bună tricoteră din fabrică“. Brigada condusă de Boboc Jenica își depășește cu re­gularitate planul de producție, lunar între 30—35 la sută, iar produsele realizate sînt numai de calitate bună. Indicii de calitate la tricotatul ciorapilor sînt depășiți în mod frecvent cu 5 pină la 6 procente. In brigadă există chiar un cuvînt de ordine : „Nici un rebut, toate produsele să fie de calitatea t­a". Nu mai puțină atenție acordă brigada și economiilor. In luna iulie au economisit circa 400 de ace și cîteva kg de bumbac. Cînd este întrebată care este secretul succeselor obți­nute de brigadă, tovarășa Jenica Boboc răspunde: — îngrijesc și supraveghez atent mașina și o exploa­tez cît mai rațional, sunt atentă ca niciodată mașina să nu meargă în gol. Am reușit ca atît eu cît și celelalte membre ale brigăzii să cunoaștem precis care sînt sarcinile de pro­ducție pe zi, pe om și mașină, precum, și angajamentele ce ni le-am asumat. Astfel avem o evidență precisă și o bună orientare în activitatea noastră. In afară de aceasta, ea a introdus în brigadă obișnuința ca zilnic să se vină la lucru mai devreme cu un sfert de oră pentru a se organiza munca și a se aproviziona locu­rile de muncă cu materia primă. Se urmărește de ase­menea îmbunătățirea continuă a calificării muncitoarelor și se organizează un control atent asupra fazelor de pro­ducție, pentru a nu se ivi lipsuri în privința calității pro­duselor. In afara­ activității ei în producție, comunista Boboc Je­nica îndeplinește multiple sarcini obștești, răspunzind la toate chemările și inițiativele organizației de partid. Inițiativa dă roade bogate întreprinderea mecanică din Roman. Atelierele cuzineților formează o secție dintre cele mai de seamă. Se produc aici cuzineți pentru tractoare K-D.-35. A­­ceste manșoane... de sacrificiu sunt fa­bricate cu multă îndemînare. Și îndemî­­narea se datorește unor muncitori pri­cepuți ca: Gheorghe Bejenaru, cel care căptușește cu un strat de cupru și plumb carcasele feroase ale cuzineților de la­găr, ori lui Artemiza Goriac, care am­balează produsele ca pe niște bijuterii. Acești doi, și strungarul Constantin Perju, sunt socotiți printre cei mai de seamă fruntași ai întreprinderii. Ei con­tinuă de mult timp să se mențină în frunte: întrecerea continuă și la secția turnă­torie. Atît la turnarea chiulaselor cît și a altor piese, bătălia pentru calitate își menține ritmul entuziast. In brigada comunistului Gheorghe Se­cară inițiativa textil­stului buhușean Du­mitru Marian își dovedește posibilită­țile de reducere a rebuturilor sub co­ Aurel Stanciu Continuare în pag. a 111-a) AZI VA PREZENTAM: NOI UNITĂȚI INdUSTRIALE IN ORAȘUL BACAU La marginea orașului Bacău, in cartierul Mărgineni, alături de com­binatul de industrializare a cărnii, constructorii au înălțat în­ anul tre­cut un alt modern centru complex de aprovizionare a populației. Este vorba de combinatul de depozitare, condiționare și imbuteliere a vinu­rilor, unitate mult necesară unui mare oraș în dezvoltare, așa cum este Bacăul, azi. Intrat in funcțiune la începutul a­­cestui an noul complex vinicol este o construcție modernă, prevăzută cu tot ceea ce tehnica zilelor noastre a creat în această direcție. Așa cum de altfel îi arată și titulatura, a­­ceastă nouă unitate are scopul de a depozita vinurile și rachiurile, pri­mite din diferite centre viticole ale regiunii și ale țării, iar cu ajuto­rul mijloacelor moderne de care dis­pune să efectueze procesul de con­diționare și „îmbătrinire“ a vinului și în ultimă instanță să-l îmbute­­lieze. Combinatul de depozitare, condiționare și îmbute­­liere a vinurilor Spațiile de depozitare, cisternele pentru vinuri, in capacitate totală de 350 vagoane se găsesc dispuse in subsolul clădirii și sunt execu­tate din beton sau lemn de stejar. La palierul superior (clădirea are două paliere) se mai găsește și spațiul pentru depozitarea rachiuri­lor. Vinurile odată sosite in incinta combinatului, pentru a fi ferite de contactul cu aerul, știind că aceasta dăunează calității lui, este transpor­tat pină la cisterne, intre acestea sau pină la mașinile de îmbuteliat, numai prin circuit închis, respectiv, printr-un sistem de conducte de sti­clă incasabilă, cu­­ ajutorul unei ba­terii de pompe. Este demn de subliniat că in toată existența sa in combinat, inclusiv in procesul de imbuteliere, vinul nu vine, citași de puțin, in contact cu aerul, ceea ce ii asigură menținerea calităților naturale, în vederea adăugării altor calități, față de cele naturale ca, de exem­plu, limpezime, omogeneizare etc., vinurile sunt supuse unor procese me­­anice de centrifugare și numai a­­rareori unor procese chimice, ce sunt astfel conduse nicit să nu al­tereze cu nimic buchetul, conținutul h zahăr și alcool precum și cele­lalte calități care fac savoarea vi­nului. Urmează atu>i m­eresul de „imbă­trinire“, care are loc în instalația automată de tratarea vinului cu a­­jutorul frigului. Pentru aceasta o parte din cisterne au fost special construite și izolate incit vinul să fie supus unei temperaturi scăzute realizate cu ajutorul unei stații de frig. Îi acest fel, vinul suferă un accentuat proces de „îmbătrînire" care nu diferă cu nimic față de cel na­tural, mai ales prin rezultate. Deci tehnica modernă ne pune la înde­mină mijloace de a obține în a­­celași timp un vin „vechi" și totuși... nou. Stația de frig — prevăzută cu două compresoare de 60.000 kilocalorii este o realizare a industriei țării noastre: Fabrica „Tehnofrig" Cluj. Cea mai modernă secție a com­binatului este imbutelierea. Aci toate operațiile sînt executate de mașini. O instalație automată de spălare e­­xecută conștiincios această opera­țiune la toate sticlele necesare pro­cesului­­ tehnologic, alimentarea cu sticle făcîndu-se pe bandă rulantă. O altă bandă preia sticlele spălate și le transportă la mașina de um­plere nivelare, dopuire, și etiche­tare care execută toate aceste ope­rațiuni fără ca omul să intervină. Tot o bandă acționată mecanic preia sticlele de la mașină și le duce în ultima secție a circuitului unde sti­clele se­ introduc în lăzi și cu aju­torul electrostivazorului se clădesc în stive în vederea livrării către beneficiari. Mașinile măresc in mod considerabil productivitatea muncii și ușurează munca. Prima linie automată de imbute­liere intrată in funcțiune in acest an are o productivitate de 2000 sti­cle pe oră, într-un viitor apropiat și alte mașini de acest fel vor fi date in exploatare, pe măsura creș­terii necesităților de livrare. Combinatul este prevăzut și cu un laborator modern, dotat cu aparatele necesare, fotocolonmetru. Ph-metru refradrometru, microscoape și alte. a- D. Mitulescu (Continuare în pag. a ll-a) X SECȚIA DH IMN­­­TI • K­ÜMBINA­I­ UL DH DEROZI­’ARL, C­ONDI­T­IURAKH ȘI IMbuS­LIE­RE A VINURILOR, ­5IT­Ă lA^l in pagina a IV-a a ziarului! Publicam un document de mare­­ însemnătate internațională: DECLARAȚIA GUVERNULUI ? ! SOVIETIC IN LEGĂTURA ! CU HOTARÎREA U.R.S.S. DE ! A EFECTUA EXPLOZII EX­­­­PERIMENTALE CU ARMA­­ NUCLEARĂ ! In hotărirea Uniunii Sovietice f își găsește o puternică expre­­­­sie înaltul spirit de răspundere , pe care U.R.S.S. îl manifestă • in permanentă față de desti­­­­nele păcii, de securitatea­­ popoarelor • Delegația de partid și guvernamentală a R.P­ Romíne care va vizita R.P. Ungară a plecat spre Budapesta Joi­ seara a plecat spre Budapesta delegația Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Român și a guvernului Republicii Populare Române, care, la invitația Comitetului Central al Par­tidului Muncitoresc Socialist Ungar și a Guvernului Revoluțio­nar Muncitoresc Țărănesc Ungar, va face o vizită de prietenie în R. P. Ungară. Delegația este alcătuită din tovarășii Gheorghe Gheorghiu- Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Stat, conducătorul delegației, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Miniștri, Emil Bodnăraș și Alexandru Moghioroș, membri ai Bi­roului Politic al C.C. al P.M.R.,, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, Alexandru Bîrlădeanu, membru al C.C. al P.M.R., vice­președinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, minis­trul Afacerilor Externe. Din delegație face parte de asemenea tovarășul Mihail Roșianu, membru al C.C. al P.M.R., ambasa­dorul R.P. Române la Budapesta, împreună cu delegația a plecat de asemenea Bela Nemety, ambasadorul R.P. Ungare la București. La plecare, în gara Băneasa, membrii delegației au fost sa­lutați de tovarășii Gheorghe Apostol, Petre Borilă, Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, Mihai Dalea, membri ai C.C. al P.M.R., ai Con­siliului de Stat și ai guvernului, activiști de partid și de stat, conducători ai organizațiilor obștești. Au fost de față șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București, membri ai Ambasadei R.P. Ungare și alți membri ai corpului diplomatic. (Agerpres) Să ridicăm la un nivel cît mai înalt organizarea și desfășurarea consfătuirilor de producție O formă importantă și eficace prin care sindicatele mobilizează masele la realizarea sarcinilor economice trasate de cel de-al II lea Congres al Par­tidului Muncitoresc Român sunt con­sfătuirile de producție. Rezoluția celui de-al IV-lea Congres al sindicatelor arată că: „Sindicatele trebuie să dea cea mai mare atenție bunei organizări a consfătuirilor de producție care s-au dovedit a fi o lor­mă foarte importantă și eficace prin care oamenii muncii participă nemij­locit la organizarea și conducerea pro­ducției. Ele trebuie să vegheze îndea­proape ca in consfătuirile de producție să fie puse în dezbatere problemele principale ale activității economice și financiare ale întreprinderilor, să mobilizeze pe cei mai pricepuți oameni din întreprinderi la studierea și ela­borarea soluțiilor pentru îmbunătăți­rea procesului de producție“. Consfătuirile de producție organizate și conduse de sindicate, exprimă rela­țiile noi, socialiste statornicite în țara noastră, îmbină în mod armonios con­ducerea unică a întreprinderilor cu priceperea, înțelepciunea și experiența colectivă in producție a muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor și funcționa­rilor,­ contribuie la exercitarea contro­lului maselor largi de oameni ai mun­cii asupra întregii activități economi­­co-financiare a întreprinderilor și a­­sigură participarea largă a acestora la descoperirea și punerea în valoare a noi rezerve interne în vederea spo­riri productivității muncii, îmbunătă­țirii calității produselor. In baza sarcinilor puse în față de cel de-al lll-lea Congres al P.M.R., Comitetul sindicatului complexului de șantiere din Onești, sub conducerea comitetului d­e partid, a trecut la orga­nizarea mai temeinică a consfătuirilor de producție la nivelul șantierelor, grupurilor de șantiere și la nivelul grupelor sindicale. In cadrul consfătui­rilor s-au pus în discuție diferite teme de producție ca : „Să dăm lucrări nu­mai de bună calitate”, „Cum putem reduce prețul de cost", „Scurtarea ter­menelor de dare în funcțiune", „Căile care duc la creșterea productivității muncii" și alte probleme reieșite din Directivele Comitetulu­i Central al Par­tidului Muncitoresc Român. In cursul anului acesta, comitetul sindicatului din complex a instruit co­mitetele sindicale cu problemele și me­todele ce trebuie folosite pentru a im­­­bun­ătăți organizarea întrecerii socia­liste și conținutul consfătuirilor de pro­ducție. Pe parcurs, s-a observat însă că unele comitete sindicale de secție nu respectă datele fixate pentru ține­rea consfătuirilor de producție. Această lipsă s-a manifestat mai ales la șan­tierele „Energo-construcția“, I.C.M.B. și I.M.B. Comitetul sindical pe complex a luat măsura să se întocmească un plan de acțiune lunar, pe baza pla­nurilor comitetelor sindicale de sec­ție, pentru a putea urmări mai în­deaproape activitatea acestora. Dumitru Socoteanu Tot­­președinte al comitetului sindi­cal al complexului de șantiere Onești Continuare în pag. a 111-a) Indici de utilizare superiori La exploatările în care se va lucra în anul fores­­tier muncă 1962, colectivul de al întreprinderii forestiere din Tarcău va folosi mai multe utilaje și mecanisme față de a­­nul 1961. Ele vor ușura mult munca forestierilor. Pentru atingerea unor indici de utilizare a ma­sei lemnoase cu circa 98 la sută la rășinoase și 60 la sută la fag, colectivul de muncă al întreprinde­­rii s-a angajat să folo­sească din plin noile u­­liaje și mecanisme și să sporească exigența la sortare. Victor Rotaru­ secretar al comitetului de partid de la I. F. Tarcău Unul dintre fruntașii întrecerii socialiste ce se desfășoară la întreprin­derea „Mecano-chimica“ din orașul Bacău­ este comunistul Vasile Gh­ica. Muncind cu multă atenție la raboteză el reușește să execute numai lu­crări de calitate, ceea ce îl situează de mai mult timp printre muncitorii de frunte. Foto: C. Bursuc Dezvoltarea multilaterală a gospodăriilor agricole colective, pîrghie importantă în construirea socialismului la sate Raportul tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej expus la Plenara G.C. al P.M.R. din 30 iunie—1 iulie a. c., asupra mersului îndeplinirii Directivelor Congresului al 111-lea al partidului pri­vind construirea socialismului la sate și dezvoltarea agriculturii, constituie un program măreț pentru toți oamenii muncii de pe ogoare. Raportul stabilește printre altele, sarcinile ce le revin orga­­nelor și organizațiilor de partid, pre­cum și sfaturilor populare în ceea ce privește întărirea economico-organizato­­rică a gospodăriilor colective și lăr­girea continuă a sectorului colectivist, îndrumate de comitetul raional­ de partid, organizațiile de partid din sa­tele raionului Tg. Neamț au sprijinit consiliile de conducere ale gospodării­lor agricole colective pentru întărirea economico-organizatorică, pentru dez­voltarea multilaterală a gospodăriilor colective. sate Dînd viață zi de zi sarcinilor tra­de Directivele Congresului al Ill-lea al P.M.R., gospodăriile agricole colective din raionul Tg. Neamț au rea­­lizat importante­­ succese în direcția creșterii producției agricole, a dezvoltă­rii lor multilaterale,­reușind să împartă colectiviștilor la zi­ muncă cantități mari,de produse vegetale și animale și importante sume de bani. Anul trecut, cu toate condițiile clima­terice puțin favorabile culturilor cerea­liere — datorită folosirii semințelor din soiuri de înaltă productivitate și a mij­loacelor mecanizate puse la dispoziție de stat, a însămî­nțării în timpul optim și în terenuri bine pregătite, a folosirii îngrășămintelor naturale și chimice , gospodăriile agricole colective din raio­­nul Tg. Neamț au obținut de pe în­treaga suprafață de 1.065 ha, în medie, cîte 1.557 kg grîu ceea ce înseamnă cu 556 kg, mai mult la hectar față de întovărășirile agricole și cu 711 kg mai mult la hectar față de țăranii cu gos­podărie individuală. La cultura orzului, gospodăriile­ co­lective au obținut de asemenea o pro­ducție mai mare față de țăranii întovă­rășiți cu 800 kg la hectar, iar la porumb boabe cu 447 kg la hectar. Și în acest an, aplicînd regulile a­­grotehnice avansate, numeroase gospo­dării colective din raionul Tg. Neamț au realizat la grîu producții mult mai mari decît se planificase. Bunăoară, Gospodăria agricolă colectivă „Drumul lui Lenin“ din Țibucani, de pe în­treaga suprafață de 260 hectare culti­vată cu grîu, a obținut o producție mai mare cu 300 kg la hectar față de plan; colectiviștii din Ocea—Topolița au rea­lizat peste plan 440 kg grîu la hectar, iar cei din Buzați, comuna Păstrăveni, au scos de pe fiecare hectar cu 329 kg griu mai mult față de producția planificată. Și colectiviștii­ din Păs­trăveni, Urecheni, Davideni, datorită executării lucrărilor agricole la timp și de bună calitate, au realizat de aseme­nea producții sporite de grîu la hectar. Petre Ciobăniță (Continuare în pag. a II-a) Vor să fie primii la însămînțările de toamnă Colectiviștii din comuna Brusturi, ra­ionul Tg. Neamț se pregătesc intens pentru însămînțarea griului și orzului de toamnă. Ei au procurat sămînța de grîu din cel mai bun soim și au selecționat-o. Colectiviștii au hotărît să fie primii la însămînțări. Cele 60 hectare teren unde vor semăna griul sînt arate în întregime. Terenul pe care se va semăna orzul (Î0 hectare) este și el pregătit. După felul cum municesc acum este sigur că membrii­ gospodăriei­­ agricole colective din Brusturi vor fi primii la însemințar­ e. Tărăboantă colectivist Recolta anului viitor se hotărăște din toamna aceasta Hărnicia­ și priceperea țăranilor muncitori din raionul Adjud a fost răsplătită din plin în acest a­n de re­coltele sporite care s-au obținut. In­tr-o serie de gospodării agricole co­lective, ca cete de la Stănișești, Cio­­rani,­ Ploscuțeni și din alte sate s-au realizat producții superioare de grîu. Succesele obținute de colectiviști se datoresc aplicării regulilor agroteh­nice la timp și în bune condițiuni. Muncindu-se cu hărnicie, în cea mai mare parte a raionului Adjud recol­tarea griului și strîngerea păioaselor s-a terminat la timp și chiar înainte de termenul plani­ ............­ficat. Exemple bune sînt comunele Sas­­cut-Tîrg, Ploscu­­țeni, Ruginești, Pu­­fești. Aceste comu­ne, terminînd treie­­rișul și strînsul pă­ioaselor înainte de __________ termel sau terminat ''.........................­ și arăturile adinei de vară înainte de termenul stabilit. Mai sînt insă comune în care strin­­gerea griului a întîrziat și deci și În­ceperea arăturilor de vară. Așa s-­a intîmplat in comuna Benești, unde pină la 30 august se araseră doar 100 ha din 200 planificate, comuna Blaga, comuna Burdusaci. Comitetele executive ale sfaturilor populare consiliile de conducere ale gospodării­și­lor agricole colective din comunele respective ce au de gînd ? Vor să ter­mine arăturile de vară cînd cele­lalte comune vor termina însămînță­­rile de toamnă? Munca în aceste co­mune trebuie mai bine organizată. Președinții de stat și cei ai gospodă­riilor colective trebuie să fie mai mult in mijlocul­ colectiviștilor, pe teren, pentru a-i îndruma. La Adjudul Vechi, din cauza proas­tei organizări a muncii, strînsul pa­ielor de pe miriște a fost amînat pînă ce tractoriștii au venit să în­ceapă arăturile. Paielor li s-a dat foc. Cu aceste paie completate cu alte fu­raje suculente puteau fi hrănite zeci de animale în timpul iernii dacă con­ducerea gospodăriei se îngrijea să le stringă la timp. Este oare aceasta o treabă gospodărească ? In comuna Tănăsoaia muncile agri­cole de sezon sînt de asemenea întîr­­ziate, deoarece sfatul popular comu­nal nu sprijină in­suficientă măsură pe colectiviști și întovărășiți în buna organizare a muncii. Președintele co­mitetului executiv al sfatului popular comunal, tovarășul Vasile Andrieș, nu prea este văzut des prin gospodăria agricolă colectivă, pe ogor. Nu întîmplător se prezintă atît de mult rămase în urmă arăturile în co­munele menționate. Datele statistice referitoare la celelalte campanii agri­cole ne dovedesc că în tot timpul a existat o slabă preocupare pentru executarea lucrărilor agricole la timp. De pildă, deși gospodăriile agricole colective din comunele Benești și Stă­­­­nișești, au același soi și aceleași po­sibilități, ele au ob­ținut totuși pro­ducții diferențiate. Gospodăria din Stănișești are rezul­tate mult mai bune față de cea din Be­■........ nești. Aceasta nu e­mai datorită.. aplicării regulilor agro­tehnice la timp. Aceeași situație ca la gospodăria din Benești găsim și la gospodăriile din Podu Turcului și Tăvăd­ărești. Or­ganizațiile de partid din gospodăriile amintite trebuie să-și intensifice mun­ca în rîndul colectiviștilor pentru mo­bilizarea și antrenarea lor la execu­tarea tuturor lucrărilor agricole la timp și de o cit mai bună calitate. Executarea arăturilor adinei de vară are o mare însemnătate pentru însă­­m­înțarea culturilor de toamnă. In ra­ionul Adjud sînt planificate să se însămînțeze in toamnă cu gîtu 21.300 hectare din care 10.500 hectare în miriște. Pînă în prezent s-au arat numai 9020 hectare, ceea ce repre­zintă numai 86 la sută. Arăturile adinei trebuie terminate în cel mai scurt timp și în prima urgență pe suprafețele des­tinate pentru însămînțările de toamnă care vor începe nu peste mult timp. Un lucru bun care s-a făcut în raio­nul Adjud este faptul că inginerii și a­­gronomii de la secția agricolă a sfa­tului popular raional, împreună cu con­ducătorii unităților socialiste, au stabi­lit de pe acum tarlalele unde se va se­măna griul ținîndu-se cont de cerințele agrotehnice. In mare parte ele au fost fixate după cele mai bune plante pre­­mergătoare ca: leguminoase, porumb siloz, sfeclă de zahăr, porumb boabe și altele. Este știut faptul că obținerea recol­telor­ bogate re­condiționată printre al­tele­­ și de soiurile de sămînță­ folosite.­­Pină,­acum ,cantitatea­­ de sămînță este complet­­­ asigurată ■ la gospodăriile agri­cole­ colective, iar din cele 191 întovără­șiri numai, la 145. Celelalte întovărășiri, din­­ lipsă de spațiu­­­ nu au strîns să­mînța la timp. Acest lucru poate duce la întîrzierea însămînțărilor dacă nu se vor lua măsuri corespunzătoare la vreme. Unităților agricole socialiste li s-au asigurat ca 60 la sută din suprafața re­zervată pentru grîu să fie semănată cu semințele din soiuri de mare producti­vitate : Bulgaria 301, Ponca, Wichita,­­Scorospeika și Bezostaia, restul cu so­iuri locale. Din anii precedenți s-a do­vedit că soiul Bulgaria 301 dă­ cele mai bune rezultate, adaptîndu-se în bune con­dițiuni soiului local. Din 4.151 tone semințe necesare între­gului raion s-au condiționat 1.110 tone dintre care 470 tone au și fost trimise la bazele de recepție. Din sămînța con­diționată, 86 de probe au fost trimise la laboratorul regional pentru controlul semințelor. Condiționarea și tratarea în­tregii cantități de semințe constituie o sarcină foarte importantă, și ea trebuie să stea în centrul atenției sfaturilor populare, a conducerii fiecărei unități agricole socialiste și a cadrelor de spe­cialitate care trebuie să se ocupe cu mai mult simț de răspundere de această ac­țiune. Comitetul raional de partid și organi­zațiile de partid din raionul Adjud tre­buie să ducă o muncă politică organi­zatorică susținută,­ să intensifice contro­lul pentru îndeplinirea tuturor sarcini­lor­ și măsurilor privind pregătirea­ cam­­paniei de toamnă din vreme, fapt de care depinde obținerea unor recolte bo­gate în anul viitor. Eugenia Muscă In raionul Adjud trebuie executate la timp toate lucrările agricole de sezon m

Next