Steagul Roşu, martie 1962 (Anul 17, nr. 2826-2852)

1962-03-01 / nr. 2826

•• «•««•*«*. •••#»•§•• § «»•••#•« t a,o-t»M0Ma..So, o» o® . , « ..eo « . . ț . *.e8. c * Proletari din toate tarile unitivá! I ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL RMR­ ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU­­ Nr. 2.826 (4.305) JOI 1 MARTIE 1962 4 pagini 20 bani Urmînd cu hotărîre calea arătată de partid, mase largi de țărani muncitori intră în gospodăriile agricole colective . În..«...«»*..«..•«ț­. ii raportuul au impuria partidului In ultimele zile, comitetele comunale de partid și comi­tetele executive ale sfaturilor populare din 35 comune ale regiunii noastre, au raportat partidului" cu deosebită bucu­rie, că în aceste comune s-a încheiat procesul de colecti­vizare a agriculturii. In cursul după-amiezii de ieri s-a raportat colectivizarea comunelor Borlești, Podoleni și Ruptura din raionul Buhuși, Căciulești și Bîrgăuani din raionul Piatra Neamț, a orașu­lui Adjud și a comunei Corbița din raio­nul Adjud. In seara zilei de 28 februarie, în regiunea noastră mai existau în afara celor 35 comune colectivizate, încă 102 sate complet colectivizate. In regiune 117.667 familii fac parte din gospodăriile colective cu suprafața de 232.663 hectare teren. Numai în cursul zilei de ieri au intrat in gos­podăriile colective din regiunea noastră 4.531 fa­milii cu 11.063 hectare teren. Aceste minunate victorii d­obîndite pe drumul colectivi­zării agriculturii demonstrează că mase tot mai largi ale țărănimii muncitoare, urmînd cuvîntul partidului, pășesc cu încredere pe dru­mul gospodăriei colective. Superioritatea agriculturii socialiste, impresionantele succese obținute de gospodăriile colective fruntașe în creș­terea averii obștești și a producției agricole ca cele de la Țibucani, Dochia, Urecheni, Homocea, Săucești și altele, creșterea continuă a bunăstării materiale și culturale a colectiviștilor, au dovedit țăranilor muncitori că drumul belșugului și fericirii este gospodăria colectivă. Incheindu-se procesul colectivizării în 35 comune, orga­­nizațiile de partid și comitetele executive ale sfaturilor popu­lare din fiecare com­­ună au raportat că se angajează să ducă o luptă neobosită pentru întărirea și consolidarea economico-organizatorică a gospodăriil­or colective pentru­­ ca ele să devină cit mai înfloritoare iar traiul colectiviștilor din­­ ce în ce mai îmbelșugat. Noi comune cu agricultura colectivizată DRAGOMIREȘTI In noua istorie a comunei Dragomi­­rești, raionul Piatra Neamț, ziua de 27 februarie a.c. a intrat ca dată care a marcat un eveniment deosebit. In această zi a fost sărbătorită încheierea colectivizării comunei, toate familiile pășind cu încredere pe calea arătată de partid, calea belșugului și fericirii. In prezent, marea familie a colecti­viștilor cuprinde 1578 familii de țărani muncitori cu o suprafață de 3849 hec­tare, ceea ce înseamnă că procesul de transformare socialistă a agriculturii comunei a fost înfăptuit în procent de 99,2 la sută la ■ fa­milii și 99,3 la sută la teren arabil. Țăranii muncitori din Dragomirești au hotărît să se unească în gospodăria colectivă, pentru că s-au convins de superioritatea muncii în comun, de roa­dele îmbelșugate ce se obțin în colec­tivă. Avind exemplul gospodăriei colec­tive din comună, care a realizat recolte, mult mai bogate decit ale întovărăși­­ților, mergînd în vizită la gospodăria agricolă colectivă „7 Noiembrie“ din Șerbești, ei s-au convins pe deplin că gospodăria colectivă este singurul drum pe care trebuie să pășească. La colec­tiva din Șerbești ei au vizitat sectorul zootehnic care cuprinde 369 bovine și peste 600 de oi, au văzut noile cons­trucții (grajduri, saivane, magazii de cereale etc.), au mers în casele colec­tiviștilor. Comitetul comunal de partid a des­fășurat o muncă politică concretă, efi­cace. Serile de calcul, comparațiil­ între veniturile colectiviștilor și ale fostelor întovărășiri, discuțiile agitato­rilor cu țărani necolectiviști, manifestă­rile cultural-artistice ținute la căminul cultural și casele de citit au exercitat o puternică influență asupra fiecărei familii. Agitatorii Mircea Rotaru, A. Petru, Vasile Tablan, Nicolae Fătu, Gheorghe Fodor, Burcuja Constantin și alții au muncit cu răbdare și perseve­rență pentru a duce în mijlocul săte­nilor , cuvîntul partidului, a se arata calea justă pe care s-o urmeze. Odată veniți în marea familie a co­lectivei, dragomireștenii sunt hotăriți să pună tot sufletul pentru înflorirea gospodăriei colective, pentru a obține recolte îmbelșugate, pentru a dezvolta sectorul zootehnic, convinși fiind că astfel își vor ridica neîncetat nivelul de trai. Gheorghe Popa secretarul comitetului com­­unal de partid Gheorghe Rusei președintele Comitetului executiv al Sfatului popular al comunei Dragomirești, raionul Piatra Neamț UNGURENI Convinși de marile avantaje pe care le aduce munca în comun cu Mijloace mecanizate, însuflețiți de faptul că în fiecare zi tot mai mulți țărani munci­tori din regiune pășesc, cu încredere pe drumul marii gospodării colective, toți cetățenii din comuna noastră s-au hotărît să intre în gospodăria agricolă colectivă. Așa se face că în sea­­ra zilei de 27 februarie a. c. s-a putut raporta că 1418 familii de țărani muncitori cu o suprafață de 3775 hectare teren au pășit cu încre­dere pe drumul arătat de partid. Este colectivizată astăzi 99,8 la sută din su­prafața colectivizabilă a comunei Un­gureni, raionul Bacău. Succesele frumoase obținute în munca de colectivizare se datoresc muncii po­litice desfășurate de membrii și can­didații de partid, de agitatori, deputați etc. Organizațiile de partid din co­mună au popularizat pe larg în rîndul țăranilor necolectiviști, sarcinile trasate de Plenara C.C. al P.M.R. din 30 iu­nie—1 iulie 1961 și prețioasele învă­țăminte ce s-au desprins din lucrările Consfătuirii pe țară a țăranilor colecti­viști precum și succesele dobîndite de gospodăriile colective fruntașe din raio­nul Bacău și chiar de la noi din co­mună. Gospodăriile agricole colective din comuna Ungureni și-au dovedit pe deplin superioritatea. Muncind uniți în gospodăria agricolă colectivă, aplicînd în practică regulile agrotehnice înain­tate, membrii gospodăriei colective „Lumina“ din Ungureni au obținut, de pildă, în anul trecut în medie 1900 kg grîu și 2600 kg porumb boabe la hectar. In gospodăriile agricole colective din comuna noastră există 721 taurine din­tre care vaci cu lapte 244, juninci 69, vitele de peste un an 170, porcine 179 dintre care­ 25 scroafe și 1623 oi fătă­­toare. Gospodăriile colective de la noi au grajduri, magazii, pătule, durabile și spațioase. Viața țăranilor colectiviști din co­muna Ungureni se îmbunătățește pe zi ce trece. Ca urmare a veniturilor ob­ținute de ei în gospodăria colectivă, peste 30 de colectiviști și-au construit case noi numai în anul 1961, mulți au aparate de radio,, mașini de cusut, mo­bilă nouă, se îmbracă și mănîncă mai bine. tră Cu acest prilej, cînd și comuna noas­se , alătură celorlalte comune din regiune colectivizate, trebuie evi­dențiată munca neobosită a tovarășilor Nicolaie Măghinici, Vasile Lupeș, Gheorghe Butnaru, Ion Pop, Constan­tin Grozavu și mulți alții care au adus o contribuție de seamă la de­terminarea procesului de colectivizare a comunei U­ngureni. Valeriu Miclea secretarul comitetului comunal de partid Vasile Iancu președintele Comitetului executiv al Sfatului popular al comunei Ungureni, raionul Bacău R­O­Ș­I­O­R­I Cu intrarea ultimelor familii de ță­rani muncitori în cele 3 gospodării co­lective existente, în comuna noastră s-a încheiat procesul de colectivizare a agriculturii. In ultimul timp munca politică și culturală desfășurată în comună a fost m­ai vie și mai variată. La căminul cultural, prin seri de calcul, conferințe pe tema colectivizării, au fost larg popularizate rezultatele obținute de gos­podăriile colective din comună. Bună­oară, în anul trecut colectiviștii din satul Roșiori au recoltat 2460 kg po­rumb boabe și 1960 kg grîu la hectar, vădindu-se astfel, cu mai multă putere superioritatea gospodăriei colective. A crescut an de an și belșugul din casele colectiviștilor. Colectivistul Va­sile Tamaș a primit anul trecut pentru zilele-muncă efectuate în colectivă cu familia sa 5300 kg porumb, 4700 kg grîu, precum și alte produse. Toate acestea au avut un puternic efect asupra țăranilor muncitori din cele șapte sate ale­ comunei noastre. Acum, în comună există 3 gospodării colective care cuprind 936 familii cu o suprafață de 2885 hectare teren. Gheorghe Tamaș locțiitor al sectorului comitetului comunal de partid Vasile C. Băisan președintele Comitetului executiv al Sfatului popular al comunei Roșiori, raionul Roman DĂMIENEȘTI Și in comuna Dămienești, localnicii au sărbătorit recent un eveniment im­portant din viața lor și a comunei: încheierea colectivizării agriculturii. Succesele dobîndite de colectiviștii din satul Drăgești a avut un mare răsunet în rîndurile țăranilor muncitori din comună. Anul trecut vrednicii colecti­viști din satul Drăgești au recoltat cite 3800 kg porumb boabe la hectar și cîte 1550 kg grîu în medie la hectar. Dato­rită sporirii producției agricole și a veniturilor gospodăriei colective, a cres­­cut și nivelul de viață al colectiviștilor. Astfel, numai în ultimii 2—3 ani, 45 colectiviști și-au făcut case noi, iar alte multe familii, și-au cumpărat garnituri de mobilă, precum și alte valoroase obiecte de uz casnic.­­■­. . . , Toate aceste rezultate au fost­ popu­larizate prin i­ serile de ca­leld, adunări la căminul cultural, agitația vizuală, precum­­ și de către agitatori ca Radu Constantin, Gheorghe Conachi, Ion Răi­­leanu, Ioana Olărașu și alții. . 1 In comuna Dămienești 733 familii sînt acum unite în 3 gospodării colec­tive și stăpînesc o suprafață de 1616 hectare teren. Ilie Păduraru secretarul comitetului comunal de partid Gheorghe Unguru , președintele Comitetului executiv­­ al Sfatului popular al comunei Dămienești, raionul Roman Cifre convingătoare Sini la fel de harnici și unii și alții, pămintul e la fel de bun și totuși... și totuși producția m­­e­­die la hectar diferă mult — așa cum o arată cifrele, graficul. E puțin lucru pare să vezi că de pe aceeași initate de suprafață ță­ranii muncitori necolectiviști În­carcă porumbul In două căruțe, iar colectiviștii în patru ?­­Că ei, co­lectiviștii, au dus porumbul de pe un hectar lntr-un camion sau In palm căruțe, nu-i totuna decit la prima vedere intrucit, pe lingă al­tele, camionul este cumpărat din veniturile mai mari ale colectiviș­tilor In comparație cu cele ale ti­ranilor necolectiviști). Și încă un lucru care nu trebuie uitat: gospo­dăria colectivă a obținut acestea în primul an de producție (în 1961). Mai trebuie știut că In afară de producții mai mari colectiviștii a­­veau la sfirșitul anului 1961, 800 de oi, 64 de vaci cu lapte, 30 de juninci și­­ numai ia citeva luni, sectorul­ zootehnic a adus venituri de circa 200.000 lei. RAiONUL ADJUD Recolta medie obținută de colectiviști și țărani muncitori necolectiviști 3400 în o*m. PORUMB BOABE PORUMB BOABE (arini necolectiviști COLECTiVIȘTII Scrisoarea deschisă adresată de colectiviștii din comuna Ardeoani a țăranilor muncitori din comunele vecine: Măgirești, Solonț, Bucșești și Teșean­i Veniți în marea familie a colectiviștilor! Chemarea noastră, izvorîtă din toată inima, vă este adresată vouă, tuturor țăranilor muncitori cari mai stau­ încă la îndoială. Astăzi, cînd sărbătorim cu bucurie terminarea colectivizării comunei noastre, vă a­­dresăm din inimă îndemnul: Țărani muncitori din comunele Măgirești, So­lo­nț, Bucșești și Tescani, pășiți cu toată încrederea pe drumul gospodăriei colective. Știm cu toții că regiunile Dobro­­gea și București sînt de cîtiva ani complet colectivizate, că, recent, alte 4 regiuni Banat, Cluj, Galați și Hu­nedoara au raportat conducerii parti­dului nostru și personal tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej că au în­cheiat procesul colectivizării. Apare deci și mai convingătoare justețea liniei trasate de partid. Noi cele 777 familii din comuna Ardeoani, ce stăpînim laolaltă su­prafața de 1.450 hectare teren, ne-am convins practic ce înseamnă munca în gospodăria colectivă. Mulți dintre noi, pe cînd eram întovără­șiți, am fost în vizită la colectiviș­tii din Țibucani și acolo tot ce-am văzut ne-a ajutat și mai mult să ne întărim încrederea în gospodăria co­lectivă. Am văzut averea mare a co­lectiviștilor: 620 taurine, 100 scroafe pentru reproducție, 850 oi, 1.700 pă­sări, două saivane pentru 2.000 oi, 4 magazii pentru 160 Vagoane ce­reale și multe alte avuții. Fondul de bază al colectiviștilor țibucăneni a ajuns acum să numere aproape 5 mi­­lioane lei și o avere obștească de 6.350.000 lei. In anul 1961 membrii gospodăriei colective „Drumul lui Lenin“ din Țibucani au realizat un venit de 2.504.241 lei. Belșugul co­lectivei s-a răsfrînt și în viața colec­­tiviștilor. Un exemplu destul de con­vingător: în ultimii ani în comună au răsărit 368 case noi și arătoase ale colectiviștilor. Adevărul că numai în gospodăria colectivă țărănimea muncitoare isi asigură o viată fericită și un trai îmbelșugat, este demonstrat și de rezultatele obținute "de colectiviștii din satul Leontinești", sat ce aparține de comuna noas­tră. Chiar din primul an, gospodăria colectivă din Leon­­tinești a izbutit să obțină recolte bune de porumb, cartofi, legume și furaje. Colectiviști harnici ca Iftimie Vîrlan, Constantin I. Cernat și mulți alții au dus acasă între 2.000 și 3.000 kg de porumb fiecare, sute de kilograme de cartofi, legume și furaje. Pentru a vă convinge și voi de spornicia muncii în gospodăria co­lectivă și belșugul din casele colec­tiviștilor, vă îndemnăm să mergeți la Țibucani ori la Dochia, la Urecheni ori la Homocea, la Davideni sau la Săucești și veți vedea că adevăratul drum spre bunăstare și belșug trece prin gospodăria colectivă. Puteti veni și la noi și veți afla că deși avem un an de cînd am înființat colectiva, am obținut rezultate frumoase. Ca oameni care ne-am convins de a­­vantajele mari pe care le oferă munca în gospodăria colectivă, ne adresăm vouă, ca unor vecini buni, cu în­demnul sincer , pe Pășiți cu­ inimile deschise drumul gospodăriei colective. Fie ca nu peste multă vreme, și noi, cei din raionul Moinești, de pe întreaga Vale a Tazlăului să împli­nim și să ne bucurăm de marele e­­veniment: sărbătoarea terminării co­lectivizării raionului nostru. Vă îndemnăm încă o dată ne voi, vecinii noștri. Veniți în marea familie a colectiviștilor. Consiliile de conducere ale gospodăriilor colective „1 Mai“ și „8 Mai" din comuna Ardeoani, raionul Moinești. Din trei întovărășiri, o gospodărie colectivă puternică Cu câțiva ani In urmă, In fiecar din satele Strugari, Nadișa și Ce­­tățuia din raionul Moinești, a luat ființă cite o Întovărășire agri­colă. Țăranii Întovărășiți au tras unele foloase de pe urma acestui pas. Desființind haturile, muncind pămînturile cu tractoarele ei au reușit să obțină an de an recolte mai mari decit realizaț Înainte pe ogoarele lor individuale. Se părea că Întovărășită sînt mulțumiți cu aceste rezultate. De la o vreme a Început să se vorbească prin sate că vecinii lor, colectiviștii din Grigoreni le-au luat-o mult Înainte. Ca să se con­vingă, ori de cite ori mergeau la Grigoreni, In ospeție la vreo ladă sau la vreun prieten, Întovărășiții nu­ pierdeau ocazia să se intere­seze și despre munca și viața co­lectiviștilor. Cele aflate i-au pus pe gânduri. Recoltele obținute de colectiviști se depășeau cu mult pe ale lor. Fermele de animale le-au adus venituri Însemnate. Mulți co­lectiviști și-au Înălțat case noi, și-au cumpărat aparate de radio, mobilă, biciclete — semn al vieții Îmbelșugate. Vizitele făcute de țăranii mun­citori necolectiviști la gospodă­riile colective din Săucești și­ Ră­­căciani le-au Întărit și mai mult con­vingerea că munca In gospodăria colectivă este mai spornică. — Ce zici Neculai — li Întrebau Intovărășiț­l pe Neculai Botezatu, secretarul organizației de bază din Strugari — noi am putea ajunge vreodată pe cel din Săucești ! — Fără Îndoială — se răspundea acesta. Pentru aceasta Insă trebuie unite, trebuie putere. Numai u­­nind cele 3 Întovărășii intr-o sin­gură gospodărie mare, puternică, ne putem Încumeta nu numai să-i a­­jungem, dar poate chiar să-i Int­­trecem pe cei din Săpcești. Asemenea Îndemnări au ascultat țăranii muncitori din­ cele trei sate și din gura comuniștilor Ion Vi­­liman, Mihai Ciser, Ion Diaconu. Serile de calcule, conferințele, se­rile de Întrebări și răspunsuri or­ganizate la căminele culturale ier a Întărit și mai mult Încrederea In gospodăria colectivă. La hotărirea intovărășiților de a păși pe calea gospodăriei colective au contribuit și cele aliate de la Gh.­­3. lazăr, care a luat parte ca invitat la con­sfătuirea pe țară a țăranilor colec­tiviști. El le-a vorbit despre suc­cesele obținute de gospodăriile co­lective milionare din alte regiuni ale țării, despre viața nouă pe care și-o făuresc colectiviștii, des­pre perspectivele minunate ce se deschid satelor noastre în urma colectivizării agriculturii. Duminică, cei peste 400 de mem­bri ai Întovărășirilor agricole din Strugari, Nadișa și Getățuia au sărbătorit unirea Întovărășirilor lor intr-o singură gospodărie colectivă care cuprinde aproape 1.000 ha. La acest important eveniment au ținut să ia parte și colectiviștii din Petricica, din Scorțeni și din alte sate apropiate. Ei i-au felici­tat pe noii colectiviști pentru pasul făcut, urindu-le spor în munca lor unită. C. Azoiți Țărani muncitori, alăturați-vă cu toată încrederea celor pe 2.600.000 familii colectiviste din întreaga țără, celor 117.667 familii de colectiviști din regiunea noastră­­ • ••• 9.. In pragul primăverii pe șantierele Trustului regional de construcții Bacău Oricîte frumuseți ar avea iarna, acest pătrar al anului constituie pentru mun­citorii constructori un anotimp nefavo­rabil. Zăpada, gerul și zilele scurte sînt tot atîtea inconveniente în activitatea lor. Timpul cînd în acest sezon activi­tatea constructorilor înceta complet a trecut de mult. In anii puterii populare au fost găsite metode avansate ce per­­­­mit continuarea lucrărilor chiar pe timp de iarnă. Primăvara însă, odată cu primii ghiocei, entuziasmul oamenilor învățați să lucreze pe schele se manifestă din plin, întreaga activitate pe șantiere ca­pătă un nou suflu. Construcțiile urcă mai repede spre acoperiș. Raidul-anchetă realizat în pragul ace­stui mult așteptat anotimp prin inter­mediul postului nostru de corespondenți voluntari își propune să analizeze acti­vitatea ce se desfășoară pe șantierele Trustului regional­­ de construcții în a­­­ceastă importantă perioadă,, ținin­d­­ seama de sarcinile sporite­ de plan pe ținu­t 1962. PRIMELE APARTAMENTE DIN ACEST AN ÎȘI VOR PRIMI IN CURÎND LOCATARII Muncind cu însuflețire, constructorii din orașul Roman vor preda spre re­cepție la­­ începutul lunii martie a.c., primul bloc cu 40 de apartamente, adică cu o lună de zile mai devreme decât prevede angajamentul luat în lumina Directivelor C.C. al P.M.R. cu privire la­­­ criteriile principale ale întreceri­­i socialiste. La alt bloc cu o capacitate de 60 de apartamente se lucrează in­tens la finisare, astfel ca acesta să fie predat la jumătatea lunii aprilie, în același ritm se lucrează la alte două blocuri unde, prin folosirea fîșiilor cu goluri, se realizează la 6—8 zile câte un etaj. De asemenea, constructorii ro­­mașcani au început lucrările la trei grajduri (două la gospodăria agricolă de stat Cordun și unul la Dămienești). In orașul Bacău,­ tot în primele zile ale lunii martie se vor preda benefi­ciarului primele apartamente din acest an în blocul 5/3 din cvartalul Războ­­ieni. Lucrîndu-se în două schimburi și cu un grad mai mare de mecanizare, colectivele de muncă ce execută blocu­rile de pe străzile 9 Mai, Baia veche , și I. C. Fritziu se încadrează în gra­­­­ficele stabilite, pur­înd în același timp un accent deosebit pe calitatea lucru­­­­lui efectuat. O­ activitate rodnică desfășoară și constructorii din Adjud și Moinești. Ei lucrează în prezent din plin la termi­narea blocurilor de locuințe și a altor edificii social-culturale și sunt pregă­tiți să înceapă alte lucrări de cons­trucție. NU CHIAR CA MELCUL, TOTUȘI.. Pe șantierele­ blocului cu 18 aparta­­­­mente și a Casei de cultură din Bu­huși, ca și pe cel a­ Casei de cultură din Piatra Neamț, lucrările se desfă­șoară încă destul de încet. întreprin­derea 4 Construcții din Piatra Neamț (director inginer Ion Moraru) nu s-a preocupat suficient de organizarea lu­crului în două schimburi. Activitatea din cadrul acestei întreprinderi mai poartă amprenta celei desfășurate în lunile decembrie-februarie. Astfel cum se poate aprecia faptul că la Buhuși (șef de lot tovarășul Constantin Da­vid) uinde frontul de lucru permite fo­losirea unui număr de 150 muncitori, numărul mediu folosit nu depășește nici o sută de muncitori ? Un ritm nesatisfăcător de lucru este întîlnit și la șantierele agricole Opri­­șești și Sascut ale întreprinderii nr. 1 Construcții Bacău (director inginer C. Văideanu). Pe aceste șantiere activita­tea este lăsată mai mult pe seama șe­filor de lot, fără ca conducerea să ia măsuri concrete pentru intensificarea lucrului pe măsura posibilităților exis­tente. LIPSA DE DOCUMENTAȚIE PROVOACĂ SERIOASE GREUTĂȚI­ lor Asigurarea din timp ■, documentații­și calitatea acestora constituie cheia succeselor la activitatea construc­torilor, deoarece fără acestea capacită­­tățile de producție ale șantierelor se irosesc în zadar, sau sunt utilizate fără randament. în ședințele de producție, muncitorii manifestă o grijă deosebită pentru ter­minarea înainte de termen a obiective­lor începute și cu indici calitativi ci­ mai buni. Dar nu o singură dată ei ridi­că problema documentațiilor care întîrzie să vină de la beneficiari, ajun­­gîndu-se astfel la întîrzierea deschiderii șantierelor și pierzîndu-se de multe ori timpul favorabil de lucru. Practica a demonstrat că, cu cit lu­crările încep mai din primăvară, cu atîta se vor termina mai repede și ca­litatea lor va fi mai bună. Primăvara și vara condițiile de lucru sunt mai bune, iar căldura suficientă asigură us­carea la timp a lucrărilor umede. Colectivele de muncă ale întreprinde­rilor Trustului regional de construcții Bacău așteaptă cu nerăbdare atacarea a noi obiective prevăzute în plan. Rezolvarea sarcinilor ce le revin de­pinde in bună parte de felul cum be­neficiarii se interesează de asigurarea la timp a documentației. Cum pot privi constructorii din Ro­man, Adjud sau Piatra Neamț faptul că Trustul Gostat Bacău (director D. Duică) nu a predat încă pînă la acea­stă dată decît o mică parte din docu­mentație și aceasta incompletă ? Ce părere au unii beneficiari care nu au asigurat nici 20 la sută din do­cumentație ? Astfel, Ministerul Indus­triei Ușoare pentru un volum de pro­ducție va­­ prind circa 5 m­­ilioane, nu are documentații decît pentru 700.000 lei. Ministerul Industriei Alimentare pentru obiective ca: Fabrica de cașca­val de la Adjud, secția a doua panifi­cație din Bacău, extinderea fabricii „Răsăritul" Roman etc., nu a predat pînă în prezent nici un proiect. Minis­terul Comerțului pentru o valoare de plan în jurul a 8 milioane ce repre­zintă obiective ca : depozit pentru ma­­teriale de construcții la Moinești, com­plexe comerciale Zăvoi-Moinești și Slă­­­nic nu a făcut încă toate demersurile necesare pentru avizarea lucrărilor de către G.S.P. De asemenea U.C.Î.C.O.M. București și U.R.C.M. Bacău, pentru obiectivele sale, nu poate preciza data cînd va preda documentația. Există încă multe obiective ale căror beneficiari sînt secțiunile Sănătate, Agricolă,­­Invăță­­mînt ale­ Sfatului popular regional Ba­cău, care de asemenea nu­­ "au predat constructori­lor documentația "necesa­ră. O altă greutate pe care o întîmpină constructorii este și aceea, de a nu­se­da amplasamente libere pentru execu­ția lucrărilor. Astfel, lucrările de ali­mentare cu apă ale orașului Bacău, deși există materiale și forțe de muncă, totuși nu se pot executa decît intr-un ritm­­ lent, deoare­ce Sfatul popular oră­­șenesc Bacău întîrzie cu indicarea stră­zilor unde se pot executa lucrările. De asemenea, începerea lucrărilor la casele de cultură de la Buhuși și Piatra Neamț precu­m și terminarea canalizării orașu­­lui Piatra Neamț au întîrziat datorită nepredării amplasamentelor libere. Au colaborat tovarășii: Mihai Gosav, tehnician Vasile Vasiliu, muncitor Pavel Tache, tehnician D. Lozincă, inginer Nicolae Buzdugan, economist A. Aciobăniței, inginer­­ poptimare. Io pagina a I Vrăji Raid-anchetă organizat de postul nostru de corespondenți voluntari de la T.R.C. Bacău

Next