Steagul Roşu, aprilie 1962 (Anul 17, nr. 2853-2878)

1962-04-01 / nr. 2853

Proletari din hate tariíé unitivá I 1 ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL RHASI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU 1 Nr. 2.853 (4.332) DUMINICA 1 APRILIE 1962 4 pagini 20 bani Toată atenția întăririi și dezvoltării gospodăriilor agricole colective ! CIT MAI MULTE CADRE CALIFICATE PENTRU AGRICULTURA In perioada ac- ANTON GHERGHEL G.A.C. din raionul Juală cind în fata prim-secretar al Comitetului Roman, 54 ingi­­gospodăriilor agri- orășenesc Roman al P.M.R. neri, tehnicieni și cele colective se ★ mecanizatori, pun noi sarcini, deosebit de impor­ în urma creșterii, în cadrul stațiu­­nante, printre care creșterea produc­ nii de mașini și tractoare, a parcului trei la hectar, a șeptelului, crearea bazei legumicole etc.. Comitetul oră­șenesc de partid Român a luat o serie de măsuri pentru întărirea e­­conomică a gospodăriilor colective di­n raza sa de activitate, pentru a­­jutorarea gospodăriilor colective din raion. Pînă în prezent, de exemplu, au fost trimiși să sprijine gospodă­riile colective tinere și chiar și pe cele mai vechi, la elaborarea planuri­lor de producție, pregătirea campa­niei de primăvară, precum și luarea unor măsuri organizatorice, un nu­­număr mare de ingineri, tehnicieni, cadre cu pregătire economică. Este știut faptul că o serie de ca­­­dre calificate în agricultură, conduse­­ le anumite probleme strict perso­nale în loc să-și profeseze meseria au ocupat în întreprinderile sau insti­tuțiile orașului diferite funcții care au putină contingență cu califica­­rea lor. Comitetul orășenesc de partid Ro­man a format comisii de activiști de partid care s-au deplasat în între­prinderile și instituțiile din orașul nostru și au purtat discuții cu aseme­­nea cadre, arătîndu-le importanța deo­­sebită pe care o acordă partidul nos­tru dezvoltării agriculturii, chem­in­­du-i să plece cu încredere să ajute gospodăriile colective. In urma dis­cuțiilor purtate, vorbindu-li-se despre frumusețea muncii în mijlocul țăra­nilor colectiviști și despre dragostea cu care aceștia îi înconjoară pe in­ginerii și tehnicienii agronomi, ma­joritatea lor au răspuns cu încredere la apelul făcut și s-au hotărît să plece în agricultură. Astfel, la ora actuală se pot pune la dispoziția de mașini și tractoare se cer noi tractoriști pentru deservirea acestora. In acest sens, au fost lămuriți, să plece în agricultură, pînă în prezent, 58 tractoriști din diferite întreprinderi ale orașului. Ei au acceptat să fie transferați la S.M.T. Roman. Sarcinile celor care pleacă în a­­gricultură vor fi preluate de cadre calificate la locurile de muncă, pe care conducerile întreprinderilor la vor ajuta din plin. De asemenea, tot din întreprinderile orașului Roman, vor fi trimiși în agricultură pentru campania de însămînțări un număr de 12 tractoriști și 10 tractoare. Ne-a impresionat poziția principială luată de utemista Fostea Elena, ab­solventă a școlii medii de construc­ții agricole, care cu această ocazia a arătat că de mult timp o mustră conștiința că nu lucrează in dome­niul în care a fost pregătită. Acum primește cu drag să muncească în agricultură. Tot odată ea a îndemnat și pe alți tovarăși să meargă să mun­cească în agricultură. Atitudini ase­mănătoare au avut și tovarășii Mihai Marica, inginer agronom, Horodni­­ceanu Gheorghe, maistru mecaniza­tor, Boată Cecilia, zootehnistă, pre­cum și tractoriștii comuniști Ion Cîrmaciu, Gheorghe Păiuș, Gheorghe Pavel, Nicolaie Avrămia, Gheorghe Cușbă și alții. Comitetul orășenesc de partid Ro­mân nu se va mulțumi cu atît. El va lua și alte măsuri în vederea spri­jinirii agriculturii cu noi cadre, care se vor deplasa periodic în gospodă­riile colective­­ pentru a le îndruma și sprijini în obținerea de rezultate cât mai bune în toate sectoarele de ac­tivitate. Să fie grabnic terminate pregătirile pentru campania agricolă de primăvară -------Raid-anchetă în raionul Buhuși------­ Practica a dovedit că obținerea unei producții agricole sporite de­pinde în mare măsură de condițiile pedoclimatice, dar și de felul cum sînt folosite aceste condiții. Pămîntul poate să fie el cît de bun, roditor, dacă însă nu faci lucrările la timp, nu respecți regulile agrotehnice avansa, producția nu va fi pe măsura posibilităților. Iată deci, ce importanță mare are în agricultură pregătirea din vreme­a campaniei agricole de primăvară. Datorită ninsorilor și ploilor căzute în ultimul timp s-a scurtat perioada lu­crărilor agricole în cîmp. De aceea se cere în prezent mai mult ca oricînd o bună organizare a muncii, urgentarea procurării necesarului de semințe, gră­birea reparării uneltelor și a atelajelor etc. Gata pentru însămînțări Preocupați de organizarea în bune condițiuni a muncilor agricole de pri­măvară, colectiviștii din Podoleni sînt în prezent gata pentru începerea însă­­mînțărilor din epoca s-a. Se așteaptă doar zvîntarea terenului și imediat ce temperatura solului va fi prielnică se va trece la însămînțarea mazării, bor­­ceagului, ovăzului și a florii-soarelui. De remarcat este faptul că la gospodă­ria colectivă „30 Decembrie“ din Po­doleni sămința este în întregime asi­gurată, tratată și condiționată. In a­­celași timp plugurile, semănătorile, că­ruțele și celelalte atelaje sunt și­ ele reparate iar brigada nr. 9 de tractoare de la S.M.T. Podoleni, condusă din tractoristul colectivist Ion Simeria, (membru în consiliul de conducere al gospodăriei) se găsește pe teren, la tarlalele colectivei. Printre altele în anul acesta colec­tiviștii din Podoleni și-au propus sa insămînțeze 100 hectare cu floarea­­soarelui, 100 hectare sfeclă de zahăr, 500 hectare porumb boabe din care de pe 120 de hectare se prevede să se obțină o producție de 5000 kg boabe la hectar în teren neirigat. Muncă însuflețită Terminarea colectivi­zării agriculturii a pus și în fața colectiviștilor din comuna Zănești sar­cini noi. Pentru rezolva­rea lor în mod operativ, organizația de partid și consiliul de­ conducere al gospodăriei au luat din timp o serie de impor­tante măsuri. În aceste zile echipe­le formate din colecti­viști dau zor cu strînge­­rea semințelor, repararea uneltelor și căratul gu­noiului de grajd la cîmp. Alături de brigadierii Vasile Bursuc, Constan­tin Bordei, pot fi văzuți muncind cu r‘vr>ă colec­tiviștii Ion Nicolau, Ion Andrei, frații Gheorghe și Dumitru Blaga ș. a. Rezultate frumoase au obținut și brigada legu­micolă a gospodăriei co­lective „Drumul fericirii“ condusă de tovarășul Nicolae Grigoraș. La sfîrșitul anului 1962 co­lectiviștii din Zănești și au propus să obțină de la sectorul legumicol un venit de 216.250 lei. Cu pas de melc In comuna Costișa, cu toate ca timpul este destul de înaintat, pregă­tirile pentru campania agricolă de pri­măvară sînt întîrziate. Aici, treburile merg în pas de melc. Comitetul execu­tiv al Sfatului popular comunal, (pre­ședinte tovarășul Vasile Rusu, secretar tovarășul Grigore Țicleanu), mani­festă o nepermisă indiferență față de problema punerii bazei recoltei din anul acesta. Din lipsă de preocupare, nu au fost schimbate semințele la baza de recepție, iar pentru unele culturi cum ar fi mazărea, fasolea și altele, gospodăria colectivă „Viață nouă“ nu dispune de cantități de semințe nece­sare. Această situație nesatisfăcătoare se prezintă și în ce privește transpor­tul îngrășămintelor naturale și repara­rea uneltelor agricole. Din cantitatea totală de gunoi de grajd planificat să se care pe cîmp pînă acum, nici jumtă­­tate nu a fost transportată. După spusele tovarășului secretar al sfatului popular, Țicleanu, în comună se găsesc peste 300 căruțe, 170 pluguri, 130 grape. O mare parte din acestea trebuie reparate. Din cauză că nu s-a „terminat construcția atelierului de fierărie“ repararea uneltelor a ră­mas... baltă. ★ Rămase in urmă cu pregătirile cam­paniei sînt și comunele : Blăgești, Re­diu, Ruptura ș. a. Gg GOSPODĂRIILOR COLECTIVE TINERE întreabă ■­ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]­ ~ cxs%s­oct­v*dxfyvu*gps. Cain se muncește In sectorul avicol al gospodăriei colective din Dochia Gospodăria noastră colectivă are In prezent 1.000 de păsări. Acestea aduc un venit Însemnat gospodăriei. Am creat sectorul avicol In urmă cu 3 ani. Atunci am cumpărat 1.000 de pui, care ne-au costat 2,50 lei bucata. Fondurile au fost din cadrul gospodăriei. In anul 1960 sectorul avicol a devenit productiv, anul tre­cut s-au produs aproape 40.000 ouă pe care le-am valorificat. In același timp am valorificat și aproape 2.000 de găini. In principiu noi ținem găi­nile pentru ouă un an de zile, după care le valorificăm. Reîmprospătăm chiar și fondul principal de păim matcă, îngrijitoarele noastre de păsări Ghiurea Victoria și Cornescu Emilia au căpătat experiență în această meserie pentru că lucrează in acest sector de 3 ani. Puii de o zi pri­mesc in prima săptămînă 8 tainuri pe zi, apoi acestea sint reduse treptat, treptat pînă se ajunge la trei tainuri, care reprezintă hrana găinilor ajunse la 3—4 luni. Am reușit să dezvoltăm sectorul avicol și să ciș­­tigăm o bună experiență. Hrănirea păsărilor o facem cu concentrate cit mai variate — porumb, ovăz, ță­rile. De multe ori folosim in hrana lor furaje de origine animală bogate in proteine cum ar fi: ouăle rămase de la incubator, brânză din lapte degresat și atlete. Nu lipsește in hrana păsărilor noastre nici sarea de bucătărie, lamna de oase, creta fu­rajeră, cărbunele. Pentru dezvoltarea sectorului avi­col, am luat o serie de măsuri, am construit un padoc și o puterniță Padocurile sunt dotate cu jgheaburi de hrănire din lemn pentru păsările matcă, iar pentru pui din tablă zin­­cată. In viitor, incepind chiar din acest an, sectorul nostru avicol va lua o și mai mare dezvoltare. încă de pe acum am trimis pentru a fi școlari­zate Încă 3 Îngrijitoare de păsări, la sfirșitul anului numărul găinilor matcă se va ridica la 2.000 bucăți, și, in plus vom avea 100 gâște. Anul acesta vom lua de la incubator 6.000 pui de o zi, pe care le vom crește. Din aceștia 2.300 le valorificăm pe bază de contract cu statul, iar res­tul pe piața liberă. Pentru creșterea acestor pui in cele mai bune condițiuni, am luat încă de pe acum măsurile necesare. Puternițele sunt pregătite, condițiile de cazare fiind optime,­­ ex­stind deplină luminozitate, căldură, venti­lație. De asemenea, construim încă două padocuri. Scontăm ca sectorul avicol, să ne aducă venituri însemnate. Paiațel cu aceasta prin creșterea păsărilor noi contribuim la o bună aprovizionare a orașelor și centrelor muncitorești cu carne de pasăre și ouă in canti­tăți din ce în ce mai mari. Constantin N. Moraru vicepreședinte al G.A.C. din Dochia, raionul Piatra Neamț Consiliul d­e conducere al gospo­dariei colective „1 Mai“ din co­muna Budești, raionul Roman, des­fășoară o rodnică activitate de or­ganizare a muncii. IN CLIȘEU: Președintele gospo­dăriei, C. Enache, discutînd cu membrii consiliului problemele pla­nului de producție pe anul 1962 și d­e campaniei agricole de primă­vară­. _____________ ______ " ---------------s=TM -------C O N C L U Z I I-------­ Din constatările de pe teren reiese că într-o serie de comune ca: ROMÎNI, GIBLENI PODOLENI, lucrările pregătitoare campaniei agricole de primăvară sînt terminate, colectiviștii fiind gata pregătiți să iasă în cîm­p. Dar, în afară de acestea se observă că mai sînt unele gospodării colective ca, de pildă, cele din comunele BLĂGEȘTI, REDIU, RUPTURA și altele. unde din lipsa de organizare a muncii, brigăzile nu au fost formate, oamenii necunoscînd suprafețele de teren și culturile de care răspund în conformitate cu planul de producție. Așa cum reiese din situația centralizată la Secția agricolă a Sfatului popular raional, la data de 29 martie a. c. acțiunea schimbului de semințe cu te­c de soiuri de mare productivitate era rămasă în urmă. De asemenea, rămas în urmă este și transportul gunoiului de grajd la cîmp. Avind în vedere timpul înaintat se cere ca comitetele co­munale de partid, comitetele executive ale sfaturilor populare comunale și consiliile de conducere ale gospodăriei colective sa ia măsuri de terminare urgentă a lucrărilor de pregătire campaniei agricole de primăvară acolo unde ele sînt rămase în­­ urmă. Trebuie terminată de asemenea acțiunea de reparare a uneltelor agricole, transportarea gunoiului de grajd la cîmp, în primul rînd pe terenul destinat obținerii unei producții de 5.000 kg porumb boabe la hectar. Comitetul raional de partid are datoria să tragă la răspun­dere pe acei factori care nu-și îndeplinesc cum se cuvine sarci­nile în ce privește grabnica ter­minare a lucrărilor de pregătire a campaniei agricole de primăvară. C. Stoicescu Sprijinirea muncii de consolidare a gospodăriilor colective — sarcină de seamă a căminelor culturale înfăptuirea­­ colectivizării agriculturii pune­­ in fața activului m­un­cii cultu­rale probleme* dintre cele mai impor­tante pe linia întăririi econom­­ico-or­­ganizatorice a gospodăriilor colective­, în această direcție­­ munca „activiș­tilor culturali trebuie orientată pe un profil nou, corespunzător noilor con­diții. Experiența multor cămine cultu­rale printre care cele din Răcăciuni— Bacău, Grigoreni—Moinești, Podoleni— Buhuși și altele,, în organizarea de­ ma­nifestări culturale, în sprijinirea consoli­dării gospodăriilor colective, poate fi exemplu pentru , căminele culturale din sate unde unitățile agricole socialiste sînt mai noi. In raioane­ printre care Piatra Neamț, Buhuși,­­Tg. Neamț, Bacău și Roman s-au organizat seminare raionale cu lecții teoretice și aplicații practice prin care s-a arătat cum trebuie să se mun­cească pentru­­ consolidarea gospodă­riilor agricole colective. La seminarul de la Roman, printre alte manifestări a fost organizată și o seară culturală în cadrul căreia au fost sărbătorite trei familii de colectiviști fruntași, care au împărtășit celorlalți colectiviști din ex­periența lor. In prezent se impune ca formele mun­cii culturale să-și înnoiască conținutul, pentru ca aceasta să reflecte aspectele noi intervenite în problematica muncii cultural-educative de masă. Serile de calcul, cele de întrebări și răspunsuri, serile tematice, călătoriile pe hartă și jurnalele vorbite, serile literare, con­cursurile „Cine știe cîștigă“, conferin­țele etc, toate trebuie să aibă un con­­ținut nou, de educare în spiritul mun­cii colective, de combatere, a spiritului individualist, de respectare a bunului obștesc și de educare a dragostei și res­pectului față de colectiv. Asemenea ac­țiuni au mare eficacitate în ceea ce pri­vește­­ lămurirea unor probleme legate de întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective. Așa de pildă, seara de calcul organizată de curînd la căminul cultural din Filipești pe tema obținerii unei producții de 5000 kg porumb boabe la hectar,­ cu care ocazie înșiși colectiviștii au fost Virgil Filimon vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular­­ regional B 'cău ★ puși , în, situația să cântărească produse și să calculeze producții cu cifre din viața gospodăriei proprii și a gospodă­riilor, colective vecine, a trezit un deo­sebit interes în rîndul participanților.. . Același lucru se poate spune despre călătoria pe hartă organizată la cămi­nul cultural din Scorțeni—Moinești, pe tema „Prin gospodăriile agricole colec­­­­tive fruntașe din regiune“, sau despre­­ serile de întrebări și­ răspunsuri și întîl­­nirile pe tema creșterii animalelor la Homocea—Adjud, Bălușești—Roman, , Borlești—Buhuși și altele. Repertoriul formațiilor artistice de a­­matori trebuie de­­ urgență : reprofilat, brigăzile artistice de agitație trebuie să-și îmbogățească activitatea prin noi­­ programe, lucru valabil și pen­tru colectivele de , recitatori, de , ci­titori artistici, formații de teatru, corale și soliști de toate genurile. Festivalul bienal de teatru „I. L. Caragiale“ și „Sărbătoarea cîntecului, jocului, portului , și a brigăzilor artistice de agitație“ tre­buie să constituie un prilej pentru de­monstrarea practică a orientării și ope­rativității cu care activul nostru cultural acționează. Bine au făcut căminele cul­turale din satele Ion Creangă—Roman, Rîpile—Tg. Ocna, Ardeoani—Moinești, Nicolaie Bălcescu—Bacău, care au in­trodus în repertoriul lor piese de tea­tru cum sînt „Neamurile“, „Paznicul stelelor“ și alte piese, care militează pentru consolidarea gospodăriilor agri­cole colective. Pentru axarea muncii culturale pe cele cîteva obiective mări ale activității culturale este necesar ca activiștii cul­tu­rali să cunoască îndeaproape proble­mele organizatorice, planurile de pro­ducție ale gospodăriilor colective, sar­cinile oamenilor muncii din agricultură stabilite prin documentele de partid. Pe baza cunoașterii acestor probleme unitățile culturale iși vor întocmi planul trimestrial de perspectivă, precum și planurile lunare, săptămînale și opera­tive. Ținînd seamă de problemele speci­­­­fice gospodăriilor­ colective, căminele culturale din Urecheni—Tg. Neamț, Bu­­dești—Roman și altele și-au întocmit planuri de activitate concrete prevă­­zînd manifestări strîns legate de preocu­pările colectiviștilor, îmbinate cu acțiuni și activități artistice cu date și situații concrete, serile de întrebări și răs­punsuri, serile, de calcul, jurnalele vor­bite, călătoriile pe hartă prin G.A.C. fruntașe, concursurile „Cine știe , cîștigă“, fac într-adevăr din căminul cultural sau din colțul roșu al gospo­dăriei Colective o adevărată școală de educare a colectiviștilor. La aceasta trebuie să mai adăugăm organizarea vizitelor în gospodăriile a­­gricole colective fruntașe, sub forma schimbului de experiență între brigăzi. Lucruri noi și interesante are de învă­țat brigada legumicolă a gospodăriei colective din comuna Ion Creangă de la brigada legumicolă din gospodăria colectivă vecină — Horia unde există o seră și unde culturile timpurii și cul­tura legumelor și zarzavaturilor au a­­­­dus venituri importante colectiviștilor.. Și mai sînt astfel de e­xemple. Pentru susținerea acestor schimburi de expe­riență, căminele culturale, atît cele unde au loc vizitele cît și cele pe unde se fac deplasările trebuie să organizeze (Continuare in pagina a 2-a) RecUizatorul Milici Mîrza de la Întreprinderea mecanică din Roman lucrează la mașina de rodare a cilindrilor. Cînd piese de bună calitate el se numără printre fruntașii secției mecanică nr. 1. Știri-#/«*-Știri 170 tone hîrtie de bună calitate peste plan Muncitorii, inginerii și tehnicienii de la fabrica de hîrtie și celuloză „Reconstrucția" din orașul Piatra Neamț se străduiesc ca pe zi ce tre­ce să producă la un nivel calitativ superior și în cantități tot mai mari. Întrecerea pe care ei o desfășoară pe baza criteriilor principale indicate de C.C. al P.M.R. se sondează cu­ re­zultate dintre cele mai bune. Colectivul de munca se ma­rdrește, cu faptul c­ă în primul trimestru al anului a produs peste prevederile­­ planului mai bine de 170 tone de hîrtie și 100 tone de celuloză. Satinatul, gradul de alb și celelal­te caracteristici care determină cali­tatea produselor au fost cu mult îm­bunătățite ca urmare a atenției deo­sebite ce s-a acordat calității. Manifestări culturale organizate de S.R.S­ G. Sub îndrumarea Comitetului regio­nal de partid în perioada de iarnă Filiala Bacău a S.R.S.C. și subfilia­lele sale au desfășurat o rodnică ac­tivitate la sate organizând conferințe, consultații științifice, brigăzi științi­fice, cicluri de conferințe in gospodă­riile agricole de stat, stațiunile de mașini și tractoare, căminele arb­it­rare etc. De la 1 noiembrie 1961 pînă la 31 martie a.c. 1712 conferințe ținute de conferențiari trimiși de filiala și sub­filialele S.R.S.C. au fost ascultate de peste 350.000 de țărani muncitori. In aceeași perioadă 103 brigăzi științi­fice s-au întîlnit­­ cu 26.500 săteni din­ răspuns la întrebările acestora, au fost organizate 38 de consultații științifice, 34 convorbiri și simpo­zioane. S-au organizat 10 cicluri de conferințe pe tema „Structura uni­­versului". Pentru trimestrul 11 filiala Bacău a S.R.S.C. și-a propus să folosească consultațiile științifice pentru colec­tiviști în scopul de a lămuri pe de­plin o serie de probleme legate de întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective. Azi se deschide la Bacău prima bucătărie de bloc <cu Începere de astăzi, între orele 12—17, la restaurantul „Bistrița" din orașul Bacău s-a organizat o bucătărie de bloc. Această nouă formă comercială de deservire populației este bine organizată, o­­­­ferind tuturor consumatorilor un bogat sortiment de produse ali­mentare. Pe baza listelor de meniuri, care cuprind peste 25 sortimente pre­parate și semipreparate, consuma­torii pot să-și aleagă mîncărurile dorite pentru a fi servite la domi­ciliu. Personalul bucătăriei de bloc poate pune la dispoziția consuma­torilor, pe bază de garanție, și­­ c­­sela pentru transportarea mlncării acasă. Este demn de subliniat și faptul că s-au creat condiții pentru ca consumatorii să poată alege mlncarea dorită direct din bucătă­rie, în raport cu gustul fiecăruia. Conducerea ■. Trustului alimentației publice s-a gîndit și la o altă po­sibilitate: consumatorii pot comanda pentru a doua zi, sortimentul de mîncare preferat. Noua formă de activitate comer­cială va contribui la Îmbunătățirea continuă a deservirii populației cu produse alimentare de bună calitate și la sortimente cit mai variate. T Pentru cucerirea titlului de „Brigadă de calitate și înaltă productivitate a muncii“ 50 de brigăzi de producție de la fabrica „Proletarul“ din orașul Bacău se întrec pentru a înregistra rezul­­­tatele cele mai bune în ceea ce pri­­­vește îmbunătățirea calității țesătu­rilor și atingerea unor înalți indici de producție. Toate aceste brigăzi sînt hotărîte să cucerească titlul de „brigadă de calitate și înaltă produc­­tivitate a muncii". Muncitorii din brigăzile pe care le conduc Profira Străzilă, Dumitru Pralea, Maria C. Rebegea, Frăsina Largu, Elena Țarălungă, Catinca A­­dobrei, organizîndu-și mult mai bine munca, întărind disciplina, sporind a­­tenția în timpul lucrului reușesc să se situeze în fruntea antrenantei în­treceri socialiste. Faptul că în primele trei luni ale acestui an colectivul de muncă al fabricii a produs peste plan 24.100 m. p. țesături crude, 6.620 kg fire și 5.500 m. p. țesături Unite aratc cît se poate de convingător că har­nicii textiliști băcăuani desfășoară cu succes întrecerea la baza căreia s­au criteriile principale indicate de C.C. al P.M.R. In toate secțiile fabricii se duce o luptă neobosită și pentru reducerea tot mai masivă a deșeurilor. In în­treaga fabrică deșeurile au fost re­duse în acest trimestru cu 28 la sută. Din activitatea comitetelor sindicale Muncitorii bine calificați dau produse de calitate superioară „Reton—Rolan“... Num­ele Uzinei de fire și fibre sintetice din Săvinești a de­venit binecunoscut în întreaga țară. Și doar nu e mult de cind primele probe de fire argintii ieșeau din complica­­tele-i instalații. Era primul examen al reloniștilor și a fost trecut cu succes. Astăzi uzina produce tone de fire din relen, într-o gamă variată de sorti­mente. Curînd, muncitorii, inginerii și tehnicienii de aici se vor putea m­îndri că au trecut un nou examen important: vor produce volan... ★ Intr-adevăr, demn de laudă este a­­cest harnic colectiv. Deși tînăr, dato­rită perseverenței de care a dat do­vadă în muncă, el a reușit să învingă greutățile inerente începutului și să-și însușească temeinic și în scurtă vreme tehnica fabricării firelor și fibrelor sin­tetice. Rezultatele obținute în producție anul trecut, sînt grăitoare. Uzina a dat cu 8,62 la sută mai multe fire și cu 13,31 la sută mai multe fibre decit prevedea planul, cu 28,5 la sută mai multă lac­­tamă, cu 12,7 la sută mai multe mase plastice etc. Calitatea produselor fabri­cate a crescut continuu. Astfel, față de cele mai bune realizări ale anului 1960, proporția firelor de calitatea l-a a cres­cut în 1961 cu 7,7 la sută, depășindu-se cu 2,7 la sută angajamentul luat prin contractul colectiv. Cum s-a reușit acest lucru ? Comi­tetul sindicatului și conducerea uzinei, acționînd sub conducerea organizației de partid, au considerat ca o sarcină primordială mobilizarea Întregului co­­­lectiv de muncitori, tehnicieni și ingi­neri în întrecerea socialistă pentru în­deplinirea angajamentelor luate în lu­mina Directivelor C.C. al P.M.R. O atenție deosebită s-a acordat in uzină formării cadrelor necesare uzinei, precum și ridicării continue a nivelu­­­­lui de calificare profesională a lor. A­­ceasta a stat m­ereu în centrul atenției conducerii administrative și a comitetu­lui sindicatului. După cum se știe, cadre în speciali­tatea fabricării firelor și fibrelor sin­tetice nu au existat înainte la noi în țară. In afară de cadrele tehnice de baza care au fost pregătite prin grija ministerului, trebuiau pregătite nume­roase cadre de muncitori, tehnicieni și ingineri, necesare pe măsura intrării în funcțiune a noilor secții de fabricație. Mulți dintre actualii operatori chi­­miști au fost recrutați dintre muncitorii ce au lucrat la construcția uzinei, sau pur și simplu din rîndul unor oameni care nu au călcat vreodată într-o u­­zină: foști agricultori, tăietori de pă­dure, plutași etc. Ion Radu, Zambila Stroe, Constantin Puchineanu, Radu Co­­jocaru sunt numai cîteva exemple de a­­cest fel. Astăzi ei se numără printre muncitorii fruntași ai uzinei. Ca să se ajungă aici a fost nevoie de o muncă stăruitoare, la care comitetul sindica­tului și-a adus o contribuție însemnata , prin mobilizarea muncitorilor la cursuri, prin urmărirea felului în care ei iși în­sușesc materia predată. în anul 1961 N. Silan (Continuare în pag. 3-a 1 a

Next