Steagul Roşu, aprilie 1962 (Anul 17, nr. 2853-2878)
1962-04-01 / nr. 2853
Proletari din hate tariíé unitivá I 1 ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL RHASI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU 1 Nr. 2.853 (4.332) DUMINICA 1 APRILIE 1962 4 pagini 20 bani Toată atenția întăririi și dezvoltării gospodăriilor agricole colective ! CIT MAI MULTE CADRE CALIFICATE PENTRU AGRICULTURA In perioada ac- ANTON GHERGHEL G.A.C. din raionul Juală cind în fata prim-secretar al Comitetului Roman, 54 ingigospodăriilor agri- orășenesc Roman al P.M.R. neri, tehnicieni și cele colective se ★ mecanizatori, pun noi sarcini, deosebit de impor în urma creșterii, în cadrul stațiunante, printre care creșterea produc nii de mașini și tractoare, a parcului trei la hectar, a șeptelului, crearea bazei legumicole etc.. Comitetul orășenesc de partid Român a luat o serie de măsuri pentru întărirea economică a gospodăriilor colective din raza sa de activitate, pentru ajutorarea gospodăriilor colective din raion. Pînă în prezent, de exemplu, au fost trimiși să sprijine gospodăriile colective tinere și chiar și pe cele mai vechi, la elaborarea planurilor de producție, pregătirea campaniei de primăvară, precum și luarea unor măsuri organizatorice, un nunumăr mare de ingineri, tehnicieni, cadre cu pregătire economică. Este știut faptul că o serie de cadre calificate în agricultură, conduse le anumite probleme strict personale în loc să-și profeseze meseria au ocupat în întreprinderile sau instituțiile orașului diferite funcții care au putină contingență cu calificarea lor. Comitetul orășenesc de partid Roman a format comisii de activiști de partid care s-au deplasat în întreprinderile și instituțiile din orașul nostru și au purtat discuții cu asemenea cadre, arătîndu-le importanța deosebită pe care o acordă partidul nostru dezvoltării agriculturii, chemindu-i să plece cu încredere să ajute gospodăriile colective. In urma discuțiilor purtate, vorbindu-li-se despre frumusețea muncii în mijlocul țăranilor colectiviști și despre dragostea cu care aceștia îi înconjoară pe inginerii și tehnicienii agronomi, majoritatea lor au răspuns cu încredere la apelul făcut și s-au hotărît să plece în agricultură. Astfel, la ora actuală se pot pune la dispoziția de mașini și tractoare se cer noi tractoriști pentru deservirea acestora. In acest sens, au fost lămuriți, să plece în agricultură, pînă în prezent, 58 tractoriști din diferite întreprinderi ale orașului. Ei au acceptat să fie transferați la S.M.T. Roman. Sarcinile celor care pleacă în agricultură vor fi preluate de cadre calificate la locurile de muncă, pe care conducerile întreprinderilor la vor ajuta din plin. De asemenea, tot din întreprinderile orașului Roman, vor fi trimiși în agricultură pentru campania de însămînțări un număr de 12 tractoriști și 10 tractoare. Ne-a impresionat poziția principială luată de utemista Fostea Elena, absolventă a școlii medii de construcții agricole, care cu această ocazia a arătat că de mult timp o mustră conștiința că nu lucrează in domeniul în care a fost pregătită. Acum primește cu drag să muncească în agricultură. Tot odată ea a îndemnat și pe alți tovarăși să meargă să muncească în agricultură. Atitudini asemănătoare au avut și tovarășii Mihai Marica, inginer agronom, Horodniceanu Gheorghe, maistru mecanizator, Boată Cecilia, zootehnistă, precum și tractoriștii comuniști Ion Cîrmaciu, Gheorghe Păiuș, Gheorghe Pavel, Nicolaie Avrămia, Gheorghe Cușbă și alții. Comitetul orășenesc de partid Român nu se va mulțumi cu atît. El va lua și alte măsuri în vederea sprijinirii agriculturii cu noi cadre, care se vor deplasa periodic în gospodăriile colective pentru a le îndruma și sprijini în obținerea de rezultate cât mai bune în toate sectoarele de activitate. Să fie grabnic terminate pregătirile pentru campania agricolă de primăvară -------Raid-anchetă în raionul Buhuși------ Practica a dovedit că obținerea unei producții agricole sporite depinde în mare măsură de condițiile pedoclimatice, dar și de felul cum sînt folosite aceste condiții. Pămîntul poate să fie el cît de bun, roditor, dacă însă nu faci lucrările la timp, nu respecți regulile agrotehnice avansa, producția nu va fi pe măsura posibilităților. Iată deci, ce importanță mare are în agricultură pregătirea din vremea campaniei agricole de primăvară. Datorită ninsorilor și ploilor căzute în ultimul timp s-a scurtat perioada lucrărilor agricole în cîmp. De aceea se cere în prezent mai mult ca oricînd o bună organizare a muncii, urgentarea procurării necesarului de semințe, grăbirea reparării uneltelor și a atelajelor etc. Gata pentru însămînțări Preocupați de organizarea în bune condițiuni a muncilor agricole de primăvară, colectiviștii din Podoleni sînt în prezent gata pentru începerea însămînțărilor din epoca s-a. Se așteaptă doar zvîntarea terenului și imediat ce temperatura solului va fi prielnică se va trece la însămînțarea mazării, borceagului, ovăzului și a florii-soarelui. De remarcat este faptul că la gospodăria colectivă „30 Decembrie“ din Podoleni sămința este în întregime asigurată, tratată și condiționată. In același timp plugurile, semănătorile, căruțele și celelalte atelaje sunt și ele reparate iar brigada nr. 9 de tractoare de la S.M.T. Podoleni, condusă din tractoristul colectivist Ion Simeria, (membru în consiliul de conducere al gospodăriei) se găsește pe teren, la tarlalele colectivei. Printre altele în anul acesta colectiviștii din Podoleni și-au propus sa insămînțeze 100 hectare cu floareasoarelui, 100 hectare sfeclă de zahăr, 500 hectare porumb boabe din care de pe 120 de hectare se prevede să se obțină o producție de 5000 kg boabe la hectar în teren neirigat. Muncă însuflețită Terminarea colectivizării agriculturii a pus și în fața colectiviștilor din comuna Zănești sarcini noi. Pentru rezolvarea lor în mod operativ, organizația de partid și consiliul de conducere al gospodăriei au luat din timp o serie de importante măsuri. În aceste zile echipele formate din colectiviști dau zor cu strîngerea semințelor, repararea uneltelor și căratul gunoiului de grajd la cîmp. Alături de brigadierii Vasile Bursuc, Constantin Bordei, pot fi văzuți muncind cu r‘vr>ă colectiviștii Ion Nicolau, Ion Andrei, frații Gheorghe și Dumitru Blaga ș. a. Rezultate frumoase au obținut și brigada legumicolă a gospodăriei colective „Drumul fericirii“ condusă de tovarășul Nicolae Grigoraș. La sfîrșitul anului 1962 colectiviștii din Zănești și au propus să obțină de la sectorul legumicol un venit de 216.250 lei. Cu pas de melc In comuna Costișa, cu toate ca timpul este destul de înaintat, pregătirile pentru campania agricolă de primăvară sînt întîrziate. Aici, treburile merg în pas de melc. Comitetul executiv al Sfatului popular comunal, (președinte tovarășul Vasile Rusu, secretar tovarășul Grigore Țicleanu), manifestă o nepermisă indiferență față de problema punerii bazei recoltei din anul acesta. Din lipsă de preocupare, nu au fost schimbate semințele la baza de recepție, iar pentru unele culturi cum ar fi mazărea, fasolea și altele, gospodăria colectivă „Viață nouă“ nu dispune de cantități de semințe necesare. Această situație nesatisfăcătoare se prezintă și în ce privește transportul îngrășămintelor naturale și repararea uneltelor agricole. Din cantitatea totală de gunoi de grajd planificat să se care pe cîmp pînă acum, nici jumtătate nu a fost transportată. După spusele tovarășului secretar al sfatului popular, Țicleanu, în comună se găsesc peste 300 căruțe, 170 pluguri, 130 grape. O mare parte din acestea trebuie reparate. Din cauză că nu s-a „terminat construcția atelierului de fierărie“ repararea uneltelor a rămas... baltă. ★ Rămase in urmă cu pregătirile campaniei sînt și comunele : Blăgești, Rediu, Ruptura ș. a. Gg GOSPODĂRIILOR COLECTIVE TINERE întreabă ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] ~ cxs%soctv*dxfyvu*gps. Cain se muncește In sectorul avicol al gospodăriei colective din Dochia Gospodăria noastră colectivă are In prezent 1.000 de păsări. Acestea aduc un venit Însemnat gospodăriei. Am creat sectorul avicol In urmă cu 3 ani. Atunci am cumpărat 1.000 de pui, care ne-au costat 2,50 lei bucata. Fondurile au fost din cadrul gospodăriei. In anul 1960 sectorul avicol a devenit productiv, anul trecut s-au produs aproape 40.000 ouă pe care le-am valorificat. In același timp am valorificat și aproape 2.000 de găini. In principiu noi ținem găinile pentru ouă un an de zile, după care le valorificăm. Reîmprospătăm chiar și fondul principal de păim matcă, îngrijitoarele noastre de păsări Ghiurea Victoria și Cornescu Emilia au căpătat experiență în această meserie pentru că lucrează in acest sector de 3 ani. Puii de o zi primesc in prima săptămînă 8 tainuri pe zi, apoi acestea sint reduse treptat, treptat pînă se ajunge la trei tainuri, care reprezintă hrana găinilor ajunse la 3—4 luni. Am reușit să dezvoltăm sectorul avicol și să ciștigăm o bună experiență. Hrănirea păsărilor o facem cu concentrate cit mai variate — porumb, ovăz, țările. De multe ori folosim in hrana lor furaje de origine animală bogate in proteine cum ar fi: ouăle rămase de la incubator, brânză din lapte degresat și atlete. Nu lipsește in hrana păsărilor noastre nici sarea de bucătărie, lamna de oase, creta furajeră, cărbunele. Pentru dezvoltarea sectorului avicol, am luat o serie de măsuri, am construit un padoc și o puterniță Padocurile sunt dotate cu jgheaburi de hrănire din lemn pentru păsările matcă, iar pentru pui din tablă zincată. In viitor, incepind chiar din acest an, sectorul nostru avicol va lua o și mai mare dezvoltare. încă de pe acum am trimis pentru a fi școlarizate Încă 3 Îngrijitoare de păsări, la sfirșitul anului numărul găinilor matcă se va ridica la 2.000 bucăți, și, in plus vom avea 100 gâște. Anul acesta vom lua de la incubator 6.000 pui de o zi, pe care le vom crește. Din aceștia 2.300 le valorificăm pe bază de contract cu statul, iar restul pe piața liberă. Pentru creșterea acestor pui in cele mai bune condițiuni, am luat încă de pe acum măsurile necesare. Puternițele sunt pregătite, condițiile de cazare fiind optime, exstind deplină luminozitate, căldură, ventilație. De asemenea, construim încă două padocuri. Scontăm ca sectorul avicol, să ne aducă venituri însemnate. Paiațel cu aceasta prin creșterea păsărilor noi contribuim la o bună aprovizionare a orașelor și centrelor muncitorești cu carne de pasăre și ouă in cantități din ce în ce mai mari. Constantin N. Moraru vicepreședinte al G.A.C. din Dochia, raionul Piatra Neamț Consiliul de conducere al gospodariei colective „1 Mai“ din comuna Budești, raionul Roman, desfășoară o rodnică activitate de organizare a muncii. IN CLIȘEU: Președintele gospodăriei, C. Enache, discutînd cu membrii consiliului problemele planului de producție pe anul 1962 și de campaniei agricole de primăvară. _____________ ______ " ---------------s=TM -------C O N C L U Z I I------- Din constatările de pe teren reiese că într-o serie de comune ca: ROMÎNI, GIBLENI PODOLENI, lucrările pregătitoare campaniei agricole de primăvară sînt terminate, colectiviștii fiind gata pregătiți să iasă în cîmp. Dar, în afară de acestea se observă că mai sînt unele gospodării colective ca, de pildă, cele din comunele BLĂGEȘTI, REDIU, RUPTURA și altele. unde din lipsa de organizare a muncii, brigăzile nu au fost formate, oamenii necunoscînd suprafețele de teren și culturile de care răspund în conformitate cu planul de producție. Așa cum reiese din situația centralizată la Secția agricolă a Sfatului popular raional, la data de 29 martie a. c. acțiunea schimbului de semințe cu tec de soiuri de mare productivitate era rămasă în urmă. De asemenea, rămas în urmă este și transportul gunoiului de grajd la cîmp. Avind în vedere timpul înaintat se cere ca comitetele comunale de partid, comitetele executive ale sfaturilor populare comunale și consiliile de conducere ale gospodăriei colective sa ia măsuri de terminare urgentă a lucrărilor de pregătire campaniei agricole de primăvară acolo unde ele sînt rămase în urmă. Trebuie terminată de asemenea acțiunea de reparare a uneltelor agricole, transportarea gunoiului de grajd la cîmp, în primul rînd pe terenul destinat obținerii unei producții de 5.000 kg porumb boabe la hectar. Comitetul raional de partid are datoria să tragă la răspundere pe acei factori care nu-și îndeplinesc cum se cuvine sarcinile în ce privește grabnica terminare a lucrărilor de pregătire a campaniei agricole de primăvară. C. Stoicescu Sprijinirea muncii de consolidare a gospodăriilor colective — sarcină de seamă a căminelor culturale înfăptuirea colectivizării agriculturii pune in fața activului muncii culturale probleme* dintre cele mai importante pe linia întăririi economico-organizatorice a gospodăriilor colective, în această direcție munca „activiștilor culturali trebuie orientată pe un profil nou, corespunzător noilor condiții. Experiența multor cămine culturale printre care cele din Răcăciuni— Bacău, Grigoreni—Moinești, Podoleni— Buhuși și altele,, în organizarea de manifestări culturale, în sprijinirea consolidării gospodăriilor colective, poate fi exemplu pentru , căminele culturale din sate unde unitățile agricole socialiste sînt mai noi. In raioane printre care Piatra Neamț, Buhuși,Tg. Neamț, Bacău și Roman s-au organizat seminare raionale cu lecții teoretice și aplicații practice prin care s-a arătat cum trebuie să se muncească pentru consolidarea gospodăriilor agricole colective. La seminarul de la Roman, printre alte manifestări a fost organizată și o seară culturală în cadrul căreia au fost sărbătorite trei familii de colectiviști fruntași, care au împărtășit celorlalți colectiviști din experiența lor. In prezent se impune ca formele muncii culturale să-și înnoiască conținutul, pentru ca aceasta să reflecte aspectele noi intervenite în problematica muncii cultural-educative de masă. Serile de calcul, cele de întrebări și răspunsuri, serile tematice, călătoriile pe hartă și jurnalele vorbite, serile literare, concursurile „Cine știe cîștigă“, conferințele etc, toate trebuie să aibă un conținut nou, de educare în spiritul muncii colective, de combatere, a spiritului individualist, de respectare a bunului obștesc și de educare a dragostei și respectului față de colectiv. Asemenea acțiuni au mare eficacitate în ceea ce privește lămurirea unor probleme legate de întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective. Așa de pildă, seara de calcul organizată de curînd la căminul cultural din Filipești pe tema obținerii unei producții de 5000 kg porumb boabe la hectar, cu care ocazie înșiși colectiviștii au fost Virgil Filimon vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional B 'cău ★ puși , în, situația să cântărească produse și să calculeze producții cu cifre din viața gospodăriei proprii și a gospodăriilor, colective vecine, a trezit un deosebit interes în rîndul participanților.. . Același lucru se poate spune despre călătoria pe hartă organizată la căminul cultural din Scorțeni—Moinești, pe tema „Prin gospodăriile agricole colective fruntașe din regiune“, sau despre serile de întrebări și răspunsuri și întîlnirile pe tema creșterii animalelor la Homocea—Adjud, Bălușești—Roman, , Borlești—Buhuși și altele. Repertoriul formațiilor artistice de amatori trebuie de urgență : reprofilat, brigăzile artistice de agitație trebuie să-și îmbogățească activitatea prin noi programe, lucru valabil și pentru colectivele de , recitatori, de , cititori artistici, formații de teatru, corale și soliști de toate genurile. Festivalul bienal de teatru „I. L. Caragiale“ și „Sărbătoarea cîntecului, jocului, portului , și a brigăzilor artistice de agitație“ trebuie să constituie un prilej pentru demonstrarea practică a orientării și operativității cu care activul nostru cultural acționează. Bine au făcut căminele culturale din satele Ion Creangă—Roman, Rîpile—Tg. Ocna, Ardeoani—Moinești, Nicolaie Bălcescu—Bacău, care au introdus în repertoriul lor piese de teatru cum sînt „Neamurile“, „Paznicul stelelor“ și alte piese, care militează pentru consolidarea gospodăriilor agricole colective. Pentru axarea muncii culturale pe cele cîteva obiective mări ale activității culturale este necesar ca activiștii culturali să cunoască îndeaproape problemele organizatorice, planurile de producție ale gospodăriilor colective, sarcinile oamenilor muncii din agricultură stabilite prin documentele de partid. Pe baza cunoașterii acestor probleme unitățile culturale iși vor întocmi planul trimestrial de perspectivă, precum și planurile lunare, săptămînale și operative. Ținînd seamă de problemele specifice gospodăriilor colective, căminele culturale din Urecheni—Tg. Neamț, Budești—Roman și altele și-au întocmit planuri de activitate concrete prevăzînd manifestări strîns legate de preocupările colectiviștilor, îmbinate cu acțiuni și activități artistice cu date și situații concrete, serile de întrebări și răspunsuri, serile, de calcul, jurnalele vorbite, călătoriile pe hartă prin G.A.C. fruntașe, concursurile „Cine știe , cîștigă“, fac într-adevăr din căminul cultural sau din colțul roșu al gospodăriei Colective o adevărată școală de educare a colectiviștilor. La aceasta trebuie să mai adăugăm organizarea vizitelor în gospodăriile agricole colective fruntașe, sub forma schimbului de experiență între brigăzi. Lucruri noi și interesante are de învățat brigada legumicolă a gospodăriei colective din comuna Ion Creangă de la brigada legumicolă din gospodăria colectivă vecină — Horia unde există o seră și unde culturile timpurii și cultura legumelor și zarzavaturilor au adus venituri importante colectiviștilor.. Și mai sînt astfel de exemple. Pentru susținerea acestor schimburi de experiență, căminele culturale, atît cele unde au loc vizitele cît și cele pe unde se fac deplasările trebuie să organizeze (Continuare in pagina a 2-a) RecUizatorul Milici Mîrza de la Întreprinderea mecanică din Roman lucrează la mașina de rodare a cilindrilor. Cînd piese de bună calitate el se numără printre fruntașii secției mecanică nr. 1. Știri-#/«*-Știri 170 tone hîrtie de bună calitate peste plan Muncitorii, inginerii și tehnicienii de la fabrica de hîrtie și celuloză „Reconstrucția" din orașul Piatra Neamț se străduiesc ca pe zi ce trece să producă la un nivel calitativ superior și în cantități tot mai mari. Întrecerea pe care ei o desfășoară pe baza criteriilor principale indicate de C.C. al P.M.R. se sondează cu rezultate dintre cele mai bune. Colectivul de munca se mardrește, cu faptul că în primul trimestru al anului a produs peste prevederile planului mai bine de 170 tone de hîrtie și 100 tone de celuloză. Satinatul, gradul de alb și celelalte caracteristici care determină calitatea produselor au fost cu mult îmbunătățite ca urmare a atenției deosebite ce s-a acordat calității. Manifestări culturale organizate de S.R.S G. Sub îndrumarea Comitetului regional de partid în perioada de iarnă Filiala Bacău a S.R.S.C. și subfilialele sale au desfășurat o rodnică activitate la sate organizând conferințe, consultații științifice, brigăzi științifice, cicluri de conferințe in gospodăriile agricole de stat, stațiunile de mașini și tractoare, căminele arbitrare etc. De la 1 noiembrie 1961 pînă la 31 martie a.c. 1712 conferințe ținute de conferențiari trimiși de filiala și subfilialele S.R.S.C. au fost ascultate de peste 350.000 de țărani muncitori. In aceeași perioadă 103 brigăzi științifice s-au întîlnit cu 26.500 săteni din răspuns la întrebările acestora, au fost organizate 38 de consultații științifice, 34 convorbiri și simpozioane. S-au organizat 10 cicluri de conferințe pe tema „Structura universului". Pentru trimestrul 11 filiala Bacău a S.R.S.C. și-a propus să folosească consultațiile științifice pentru colectiviști în scopul de a lămuri pe deplin o serie de probleme legate de întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective. Azi se deschide la Bacău prima bucătărie de bloc <cu Începere de astăzi, între orele 12—17, la restaurantul „Bistrița" din orașul Bacău s-a organizat o bucătărie de bloc. Această nouă formă comercială de deservire populației este bine organizată, oferind tuturor consumatorilor un bogat sortiment de produse alimentare. Pe baza listelor de meniuri, care cuprind peste 25 sortimente preparate și semipreparate, consumatorii pot să-și aleagă mîncărurile dorite pentru a fi servite la domiciliu. Personalul bucătăriei de bloc poate pune la dispoziția consumatorilor, pe bază de garanție, și csela pentru transportarea mlncării acasă. Este demn de subliniat și faptul că s-au creat condiții pentru ca consumatorii să poată alege mlncarea dorită direct din bucătărie, în raport cu gustul fiecăruia. Conducerea ■. Trustului alimentației publice s-a gîndit și la o altă posibilitate: consumatorii pot comanda pentru a doua zi, sortimentul de mîncare preferat. Noua formă de activitate comercială va contribui la Îmbunătățirea continuă a deservirii populației cu produse alimentare de bună calitate și la sortimente cit mai variate. T Pentru cucerirea titlului de „Brigadă de calitate și înaltă productivitate a muncii“ 50 de brigăzi de producție de la fabrica „Proletarul“ din orașul Bacău se întrec pentru a înregistra rezultatele cele mai bune în ceea ce privește îmbunătățirea calității țesăturilor și atingerea unor înalți indici de producție. Toate aceste brigăzi sînt hotărîte să cucerească titlul de „brigadă de calitate și înaltă productivitate a muncii". Muncitorii din brigăzile pe care le conduc Profira Străzilă, Dumitru Pralea, Maria C. Rebegea, Frăsina Largu, Elena Țarălungă, Catinca Adobrei, organizîndu-și mult mai bine munca, întărind disciplina, sporind atenția în timpul lucrului reușesc să se situeze în fruntea antrenantei întreceri socialiste. Faptul că în primele trei luni ale acestui an colectivul de muncă al fabricii a produs peste plan 24.100 m. p. țesături crude, 6.620 kg fire și 5.500 m. p. țesături Unite aratc cît se poate de convingător că harnicii textiliști băcăuani desfășoară cu succes întrecerea la baza căreia sau criteriile principale indicate de C.C. al P.M.R. In toate secțiile fabricii se duce o luptă neobosită și pentru reducerea tot mai masivă a deșeurilor. In întreaga fabrică deșeurile au fost reduse în acest trimestru cu 28 la sută. Din activitatea comitetelor sindicale Muncitorii bine calificați dau produse de calitate superioară „Reton—Rolan“... Numele Uzinei de fire și fibre sintetice din Săvinești a devenit binecunoscut în întreaga țară. Și doar nu e mult de cind primele probe de fire argintii ieșeau din complicatele-i instalații. Era primul examen al reloniștilor și a fost trecut cu succes. Astăzi uzina produce tone de fire din relen, într-o gamă variată de sortimente. Curînd, muncitorii, inginerii și tehnicienii de aici se vor putea mîndri că au trecut un nou examen important: vor produce volan... ★ Intr-adevăr, demn de laudă este acest harnic colectiv. Deși tînăr, datorită perseverenței de care a dat dovadă în muncă, el a reușit să învingă greutățile inerente începutului și să-și însușească temeinic și în scurtă vreme tehnica fabricării firelor și fibrelor sintetice. Rezultatele obținute în producție anul trecut, sînt grăitoare. Uzina a dat cu 8,62 la sută mai multe fire și cu 13,31 la sută mai multe fibre decit prevedea planul, cu 28,5 la sută mai multă lactamă, cu 12,7 la sută mai multe mase plastice etc. Calitatea produselor fabricate a crescut continuu. Astfel, față de cele mai bune realizări ale anului 1960, proporția firelor de calitatea l-a a crescut în 1961 cu 7,7 la sută, depășindu-se cu 2,7 la sută angajamentul luat prin contractul colectiv. Cum s-a reușit acest lucru ? Comitetul sindicatului și conducerea uzinei, acționînd sub conducerea organizației de partid, au considerat ca o sarcină primordială mobilizarea Întregului colectiv de muncitori, tehnicieni și ingineri în întrecerea socialistă pentru îndeplinirea angajamentelor luate în lumina Directivelor C.C. al P.M.R. O atenție deosebită s-a acordat in uzină formării cadrelor necesare uzinei, precum și ridicării continue a nivelului de calificare profesională a lor. Aceasta a stat mereu în centrul atenției conducerii administrative și a comitetului sindicatului. După cum se știe, cadre în specialitatea fabricării firelor și fibrelor sintetice nu au existat înainte la noi în țară. In afară de cadrele tehnice de baza care au fost pregătite prin grija ministerului, trebuiau pregătite numeroase cadre de muncitori, tehnicieni și ingineri, necesare pe măsura intrării în funcțiune a noilor secții de fabricație. Mulți dintre actualii operatori chimiști au fost recrutați dintre muncitorii ce au lucrat la construcția uzinei, sau pur și simplu din rîndul unor oameni care nu au călcat vreodată într-o uzină: foști agricultori, tăietori de pădure, plutași etc. Ion Radu, Zambila Stroe, Constantin Puchineanu, Radu Cojocaru sunt numai cîteva exemple de acest fel. Astăzi ei se numără printre muncitorii fruntași ai uzinei. Ca să se ajungă aici a fost nevoie de o muncă stăruitoare, la care comitetul sindicatului și-a adus o contribuție însemnata , prin mobilizarea muncitorilor la cursuri, prin urmărirea felului în care ei iși însușesc materia predată. în anul 1961 N. Silan (Continuare în pag. 3-a 1 a