Steagul Roşu, septembrie 1962 (Anul 17, nr. 2983-3008)

1962-09-01 / nr. 2983

s—"" ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL RMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACAU­­ NR. 2.983 "(4.462) SIMBATA 1 SEPTEMBRIE 1962 4 pagini 20 bani Ritm intens pregătirilor pentru deschiderea noului an școlar! Se apropie vertiginos ziua începerii noului an de învățămînt. Prin grija organe­­or de partid și de stat s-au făcut și continuă să se facă pregătiri în vede­rea acestui eveni­ment important din viața școlii. Pen­tru acest an sarcinile asigurării spa­țiului d­e școlarizare sînt cu mult mai mari față de anii­ precedenți și în consecință au trebuit eforturi sporite pentru îndeplinirea lor. Pentru cu­prinderea numărului de copii prevă­zuți pentru școlile din regiunea Ba­cău sînt necesare 3684 săli de clasă. In majoritatea raioanelor au fost obținute succese importante în asi­gurarea spațiului de școlarizare. In raion­ul Buhuși secția de învățămînt a sfatului popular raional s-a intere­sat îndeaproape de mersul lucrărilor de execuție la localurile de școli ce se construiesc. In acest an școlar se vor da în folosință școli noi în co­munele Borlești, Rediu, Costișa, Bah­na, Racova, Blăgești, Roznov și al­tele. Numeroase școli noi vor fi date în folosință și în raioanele Roman, Bacău, Adjud, Piatra Neamț etc. Succese importante s-au obținut și în munca de pregătire pentru noul an a localurilor de școli existente din anii precedenți In numeroase comu­ne, în multe orașe, există școli deja gata să-și întîmpine oaspeții. Ceea ce vrem să subliniem însă în rîndurile de față este aceea că pe lingă succesele importante dobîndite la munca de pregătire pentru deschi­derea noului an școlar în regiunea Bacău, ritmul pregătirilor este încă nesatisfăcător. Mai sînt încă serioase lipsuri Din numărul de 3684 de săli de clasă necesare au fost asigurate doar 5573. Sînt mult rămase în urmă în ce­ privește asigurarea spațiului de școlarizare îndeosebi raioanele Piatra , Neamț și Tg Ocna. S­ecția de învățămînt a Sfatului­­ [UNK]popular raional Tg. Ocna s-a ocupat în slabă măsură de bunul mers al lucrurilor, de construcții școlare.­­La Negoiești — Ștefan cel Mare și La­cul Belei — Brătila, deși s-au acor­dat importante sume de bani pentru construcții școlare nu s-a urmărit îndeaproape executarea în ritm susți­nut a acestora. Slab merg lucrările de construcții și în comuna Răcăuți din același raion, ca și la Vaduri— Piatra Neamț,­ Păunești—Adjud ș.a. Secția de învățămînt a Sfatului popular al raionului Bacău nu a iz­butit — datorită unei slabe organi­zări a muncii — să cuprindă toate localitățile în care se execută con­strucții școlare. . Astfel, ca să luăm doar un singur exemplu, construcția școlii din satul Recea, comuna Răcă­­tău, a fost lăsată mai mult pe seama secretarului sfatului popular. Din cele 16 săli de clasă care se construiesc în acest raion prin contribuție volun­tară, numai 6 vor putea fi gata pînă la 15 septembrie, iar restul abia spre sfîrșitul anului. In raionul Adjud­, din 18 săli de clasă planificate să fie gata la 15 septembrie, doar jumăta­te vor putea fi terminate la această dată, restul putind fi date în folosin­ță abia la sfîrșitul anului, datorită lipsei de preocupare Aceasta și de îndrumare din partea secțiilor de în­vățămînt raionale și comitetelor exe­cutive ale sfaturilor populare comu­nale. O dovadă elocventă a lipsurilor a­­mintite în această privință o consti­tuie și faptul că secțiile raionale de învățămînt, pînă la începutul lui au­gust, n-au avut nici măcar o eviden­ță clară a lucrărilor de construcții, pe categorii de finanțare, care tre­buiau date în folosință în acest an. In felul acesta inspectorii secțiilor de învățămînt n-au putut urmări în bune condițiuni executarea lucrărilor. O altă problemă majoră în legătură cu pregătirile pentru noul an de în­vățămînt o constituie curățenia și ur­­m­area sălilor de clasă. Ritmul lucră­rilor în această privință este cu to­tul nesatisfăcător, îndeosebi în unele comune, unde conducerile cadrele didactice, comitetele școlilor, dar pă­rinți, muncesc încă­ nesatisfăcâtor, pentru efectuarea pregătirilor nece­sare în vederea deschiderii în bune condițiuni a noului an școlar. Astfel, în satul de centru al co­munei Gorbasca din raionul Adjud, camera oficială mai continuă să fie amenajată în spațiul destinat învăță­­mîntului. La școala din satul Scări­șoara al aceleiași comune, cu două­­trei zile în urmă mai era încă de­pozitat grîu în sălile de clasă. La o recentă ședință de lucru pe care sec­ția de învățămînt a regiunii a orga­­nizat-o cu șefii secțiilor de învățămînt raionale, a reieșit că în majoritatea (Continuare în pag. 3-a) La ce lucrează proiectanții băcăuani Bacăul Își schimbă de la o zi la alta înfățișarea, devenind un o­­raș modern. Apar blocuri, maga­zine, străzi și alte construcții noi care atrag atenția tuturor prin frumusețea lor arhitectonică Toate acestea însă, înainte de a le vedea Înălțare, au fost gan­­dite și concepute de arhitecți și Ingineri, trecând printr-o serie de faze de la concept până la pro­iectul definitiv. Direcția de sistematizare, arhi­tectură și proiectare a construcții­lor lucrează mereu la noi și noi proiecte care vor deveni realizate vie intr-un viitor foarte apropiat. In prezent se află pe planșete cîteva lucrări de o deosebită im­portantă pentru orașul Bacău. Proiectul Casei de cultură a sin­dicatelor se apropie de sfîrșit. El întruchipează o construcție social culturală impunătoare prin linia ar­hitectonică suplă, prin spațiile largi și comode între care se distinge sala de spectacole cuprinzînd 800 de locuri. Amplasată în fața Sfa­tului popular regional, pe locul fostei băi comunale, ea va deschide o frumoasă plată publică în cen­trul orașului. Maternitatea din Bacău, construc­ție unică 1n felul ei In țară, dato­rită concepției moderne ce-i stă la bază, complexității Interioarelor, instalațiilor, va răspunde celor­­ mai exigente cerințe ale științei si tehnicii medicale. Proiectul pentru cvartalele de blocuri din zona de nord a centru­lui orașului, incluzînd peste 500 de apartamente, se află de asemenea In lucru. Aceste blocuri vor schim­ba radical aspectul străzilor Ber­­ nét Andrei șl 9 Mal, dlnd arterei nou create, o linie plăcută ochiu­lui, proprie urbanisticii moderne. Piața gării, moștenire rușinoasă a trecutului, Își trăiește ultimele mie. In­ această parte a orașului, se vor Înălța blocuri cu 10 etaje, de un confort modern, legate Intre ele cu magazine ce vor deservi populația noului cvartal și locui­torii din împrejurimi. Sînt numai cîteva din proiectele de mare amploare la care lucrează cu asiduitate proiectanții băcăuani, aflîndu-se intr-un stadiu înaintat. Ele vor deveni în scurtă vreme, prin­­ faija partidului și statului o realitate palpabilă ca și celelalte mari construcții cu care băcăuanii se mândiesc astăzi. Secție fruntașă In cursul lunii au­gust, din cadrul schelei de extract­ie Moinești, cele mai bune rezultate In lupta pentru realiza­rea unei mari cantități de tiței le-au obținut petroliștii secției a IV-a, condusă de comunistul Dumitru Zarachescu. A­­ceastă secție, in cadrul căreia au muncit cu hărnicie și tovarășii V. Capătă, D. Licht și P. Adam, și-a realizat planul pe luna august cu cîteva zile înainte de termen, în proporție de 101,2 la sută. Realizările acestei secții au fost posibile Intre altele prin mai buna organizare a mun­cii Petroliștii secției a IV-a au reactivat în august sonda nr. 817 de la care a obținut în plus mari cantități de­­iței, înainte de termen Mobilizat de organizația de partid, colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri de la Com­binatul chimic din Borzești, în frunte cu co­muniștii, lucrînd cu hărnicie și organizîndu-și mai bine munca, a reușit să-și îndeplinească planul de producție pe 8 luni în proporție de 103,61 la sută (producția globală) cu 10 zile mai devreme. La soda caustică, planul a fost îndeplinit în proporție de 103 la sută, iar la tricrezil fosfat în proporție de 112,5 la sută. La realizarea înainte de termen a planului s-au evidențiat Gh. Ianoș, C. Szabó, de la elec­troliză, Mihai Tereș, de la H.C.H., Gh. Stoica, de la clor lichid și alții. 184 propuneri de inovații In orașul Onești mișcarea de inova­ții și raționalizări a căpătat drum larg. Tehnica nouă, evoluția ei menită atrage necon­tat mai mulți tineri dornici de a o stu­dia. 121 tineri din întreprinderile și de pe șantierele ora­șului Onești au pre­zentat în acest an cabinetelor 184 propuneri tehnice de inovații interesante care, prin aplica­rea lor aduc eco­nomii în valoare de peste 5.050.000 lei. Aceste economii sînt izvorîte din pasiunea pentru pro­movarea noului, din dragostea pentru meseria aleasă. C. Toma mecanic Importante depășiri la toate sortimentele Muncitorii forestieri din parchetul „Bouru" sectorul de exploatare Căluți de la I.F. Adjud, organizindu-și bine munca și lucrînd cu tra­gere de inimă, au reușit să realizeze planul pe luna august la toate sortimentele și cu de­pășiri Intre 5 și 10 la sută la unele sortimente ca: bușteni gater brad și lag, C.R. (construc­ții rurale) lag, celuloză lag etc. Oamenii au fost an­trenași și ajutați la muncă de tovarășii Ion Tudorache, maistru de parchet și Gheorghe Macar, șef de brigadă. Totodată muncitorii de la această exploatare și-au luat angajamentul să realizeze și să depă­șească planul la toate sortimentele și de acum încolo. Ei au chemat la întrecere socialistă toate brigăzile din sec­torul de exploatare Căluți din cadrul I. F. Adjud. Emil Cocoș organizator de grupă sindicală Brigada și-a respectat cuvîntul Filetatorii din brigada „Avîntul“ condusă de comunistul Juravlea. Ioan și-au luat angajamentul să îndeplinească planul lunii august cu 4 zile îna­inte de termen. Organizînd bine întrecerea socialistă și munca la un nivel superior, au reușit să îndeplinească planul lunii august cu 5 zile înainte de termen. Brigada și-a respectat cuvîntul dat. La obținerea acestor realizări s-au evidențiat în mod deosebit comuniștii : Teodor Grapă, Nicolae Costin, Gh. • • • ’ “ Fîcă, Gheorghe Moraru, C-tin Trifan, Ion Postolache Nicolae Avrămescu. Constantin Smerea lăcătuș (Din postul de corespondenți vo­luntari de la fabrica de țevi din Roman) Venituri însemnate din sectorul zootehnic Gospodăria agricolă colectivă „Zo­rile” din Urecheni este printre prime­le colective care au luat ființă în ra­ionul Tg. Neamț. Colectiviștii din U­­recheni au o prețioasă experiență și rezultatele pe care le-au obținut an de an au constituit întotdeauna mărturie de necontestat despre posibi­o­litățile nelimitate pe care munca în comun a pămîntului le oferă ridicării necontenite a nivelului de trai. Încă din primii ani de la înființare, colec­tiviștii din Urecheni au acordat deosebită atenție dezvoltării sectorului­­ zootehnic. In prezent, gospodăria are 456 taurine din care 104 vaci cu lap­te și 1009 oi (646 fiind o­­mulgă­toare). Ferma de porci numără 237 capele, iar sectorul avicol 1032 pă­sări. Este în dezvoltare o stupină care la această dată numără 45 co­lonii. O dată cu dezvoltarea sectorului zo­otehnic consiliul de conducere s-a preocupat de a alege­ cu grijă și re­partiza să lucreze în această ramură economică pe acei colectiviști care au dovedit pricepere și dragoste pentru profesiunea de crescător de animale. Astfel, Vasile Andrei, Ion Ionel, Va­sile Olteanu și Vasile Horghidan sînt bine cunoscuți pentru hărnicia lor cît și pentru rezultatele bune pe care le-au obținut în muncă. Dar realizările pe care colectiva din Urecheni le-a obținut în dezvoltarea sectorului zootehnic sînt dovedite în mod practic de veniturile însemnate pe care le aduce creșterea animale­lor gospodăriei. In această privință cifrele indicate în balanța încheiată la finele lunii iulie sînt deosebit de grăitoare. Pînă la data arătată mai sus, sectorul zootehnic a adus un ve­nit de 304.130 lei. Numai din valori­ficarea produselor provenite de la stîna de oi s-a obținut un venit de 150.193 lei, iar de la ferma de vaci de lapte suma de 106.960 lei. N. Gheorghe Uzina metalurgică din Bacău. Sectorul de montaj al vanelor. Numeroase vane așteaptă să fie expediate acolo unde sînt nece­sare. Imagine interioară de la Uzina de lire și fibre... sintetice de la S­ăvinești Colectiviștii din Săbăoani au început recoltatul sfeclei de zahăr De cîteva ziie în comuna Săbăoani, raionul Roman, colectiviștii au început recoltatul sfeclei de zahăr. Convinși de avantajele, mari pe care le­ aduce cultivarea sfeclei de zahăr, membrii gospodăriei colective „8 Martie“ din această comună, au însămânțat o su­­­prafață de 265 hectare cu sfeclă de zahăr. Pentru a obține o producție cit mai mare la hectar, ,colectiviștii, sub îndrumarea permanentă a­­ inginerului agronom Romanus -Alexandru au exe­cutat lucrări , de­­ bună calitate potri­vit regulilor agrotehnice, atît la sflsă­­mîntare cît, și, la . .lucrările de­ :înt­eți­­­­nere a acestei culturi. Astfel, ei iau e­­xecutat patru prașile, iar pe­­ um­ere­­terenuri, chiar și cinci, aplicînd.. tot­odată, solului îngrășăminte chimice și naturale.. In scopul. rea­lizării,a unor ve­­­nituri mari, gospodăria colectivă "a con­tractat cu stării întreaga cantitate de­­ sfeclă de­ zahăr care se va obține de pe cele­­ 265 hectare. [mediat ce sfe­cla de zahăr s-a­­ copt; la indicația inginerului agronom, colectiviștii, mo­bilizați de organizația de partid, au început recoltatul acestei plante. Mun­cind pe întrecute, ei au izbutit în cîte­va zile să strîngă recolta de sfeclă de zahăr de pe suprafața de peste 10 hecta­re. Apoi, convoaie de mașini și căruțe au transportat sfecla de zahăr la baza de recepție din Roman. Pînă acum două zile s-a predat în ca­drul contractului cantitatea de peste 150­­ tone sfeclă de zahăr. La strînsul recoltei și­­ transportul ei la baza de recepție sînt fruntași brigadierii­­ Vi­drei Tînăru și Vasile Grobăncă, pre­cum și colectiviștii din celelalte brigăzi de câmp.­­ Colectiviștii, din comuna Săbăoani sunt, hotărîți ca terminînd în scurtă­­ vreme recoltatul sfeclei de zahăr, și predînd întreaga cantitate contractată, să obțină , venituri­ cît­ mai mari pentru dezvoltarea continuă a gospodăriei co­lective, și...ireșterea­­ nivelului lor de trai. Elena Miron tehnician agronom Tovarășul Hristea I. Constantin de la întreprinderea de prefabricate de la Roman, pe care vi-l prezen­tăm In prim planul clișeului de mai sus, este unul din fruntașii bine cunoscuți de întregul colectiv de muncă de aici. Magazin cu autoservire Recent la parterul­ blocului 6­3 din orașul Onești, a fost deschis un nou magazin alimentar cu autoservire. A­­cesta este al treilea magazin de acest fel din orașul Onești și dispune de instalații și mobilier modern, vitrine elegante, mărfuri din abundență. Constantin Toma mecanic 1 Știri din viața noua a satelor Acțiuni gospodărești Colectiviștii din comuna Zânești, raionul Buhuși, infăptuiesc impor­tante lucrări privind buna gospo­dărire a satelor. In satele Zânești Fauri ei au executat văruitul pomilor si stupi­lor de pe marginea șoselei, au cu­rățat 14.000 metri liniari de șanț și au curățat izlazul pentru pășune pe o suprafață de 160 hectare. In satul Troian au fost curățate 7 izvoare și 6 flntlni. Fruntași In aceste activități sunt tovarășii C. Rotaru, I. Andronache, C. Astancăi, G., Adiaconita și alții mobilizați de organizația U.T.M și tinerii au participat cu mult e­­lan la acțiunile patriotice. Ei au plantat peste 200 m. I. gard viu In tata căminului cultural, au aranjat fonduri cu Hori In tata gospodăriei colective, la căminul cultural și statul popular. De ase­menea, au predat până In prezent peste 6.000 kg fier vechi. I. Axinte (din postul de corespondenți voluntari al comunei Zonești) Cooperative autofinanțate Comitetul Executiv al Uniunii Raionale Adjud, mergînd pe linia traducerii în viată a sarcinilor ce s-au desprins din rezoluția Congre­sului al IlI-lea al Cooperației de consum, mobilizînd sistemul cooperatist, lucrătorii din a reușit să obțină rezultate bune pe linia în­tăririi economico-financiare a co­operativelor. In prezent din cele 21 coopera­tive existente în raionul Adjud, un număr de 13 cooperative sunt auto­­finanțate, renuntînd astfel la cre­dite și împrumuturi acordate de stat. Sunt unități care au situația economică financiară foarte bună și aceasta datorită faptului că s-au preocupat de creșterea fondurilor proprii, nu au creat debitori și au efectuat un control periodic asu­pra gestionarilor, fapt ce a făcut să nu se Înregistreze pagube din avutul obștesc. Evidenție a­ceastă direcție cooperativele In­a­­din Pufești, Boghești, Păunești, Rugi­nești, Sascut-Tîrg, Homocea și Urechești. Gheorghe Făcăoaru funcționar Chioșc de legume și zarzavaturi de cur­înd in satul Buhoci, ra­ionul Bacău, s-a deschis un chioșc­­ pentru deservirea populației din lo­calitate cu legume și zarzavaturi. Ca vînzător, consiliul de conducere al gospodăriei colective l-a numit pe colectivistul Constantin Gorol Acesta se străduiește ca chioșcust nou deschis,să se găsească în per­manentă aprovizionat cu tot felul de legume și zarzavaturi proaspete și de bună calitate. Titf Godoci colectivist Tot mai multe fructe de pădure Leacâ odată cu seara nimerești ocazional în centrul satului de sub muntele Hălăuca, ai impresia că la centrul de achiziții din Bobești se formează o floare multicoloră care se tot mărește. Fete și flăcăi, bă­­trîni sau copii coboară din coasta Chițigaii cu căldăruși, căni sau oale emailate încărcate cu smeură. Co­muniștii­­ Gherasim Gheorghe și A­­nița Alexandru (responsabilii cen­trului) nu mai dovedesc cu cântă­­ritul. Ei au expediat spre bază, în butoaie speciale, o cantitate de pes­te 5 vagoane de fructe de pădure. Fruntași Pleșca , în această acțiune sunt •. Ileana, Atodiresei V. Ve­­ruța, Popa V. Maria, Hie V. Jenia și alții care au cules și predat la achiziții o cantitate însemnată de smeură. Ion Șerbănescu mecanic Asigurarea bazei furajere și a construcțiilor zootehnice — în centrul atenției ▲ Convinși că din sectorul zooteh­nic pot obține venituri mari, colecti­viștii din comuna Lozinca, raionul Ba­cău ’ acordă o deosebită grijă dezvol­tării acestui sector de producție. In­­­ prezent colectiviștii dețin­­ în proprie­tate obștească 161 taurine din care 24­ vaci cu lapte, 524 ovine și 117 porcine. Numărul șeptelului este continuă creștere. Aceasta se va rea în­liza pe seama cumpărărilor de ani­male din fonduri proprii, și cu cre­dite acordate de stat, precum și­­ din reținerea din prăsilă proprie a celor mai bune exemplare. Pentru adăpos­­tirea animalelor în condiții cât­­ mai bune, colectiviștii au terminat pe lân­gă celelalte adăposturi, alte­ două grajduri în capacitate de 100 capete fiecare și un padoc pentru­­ 1000 pă­sări. Trebuie remarcată strădania co­lectiviștilor care lucrează în sectorul zootehnic ca Ion A. Vîlcu, Gheorghe J­inin­ și Vasile Țarălungă — cei mai harnici crescători de animale din gos­­po­dărie.­­ La gospodăria colectivă „Tudor Vladimirescu“ din comuna Tăvădărești, raionul Adjud, a început de cîteva zile însilozatul nutrețurilor. In numai două zile a fost însilozată cantitatea de 120 tone porumb în amestec cu rogoz. Se evidențiază pentru străda­nia lor la însilozat colectiviștii Gh. Teletin, Vasile Munteanu,­ Leon Cala­pod și Spiridon Teletin. A­­sigurarea unei bogate baze fu­rajere este o problemă însemnată care preocupă în aceste zile și pe colecti­viștii din comuna Păncești, raionul Viji­. Pentru însilozatul nutrețurilor , au fost săpate 11 gropi cu o capa­citate de 120-130 tone fiecare. Colec­tiviștii și-au propus să însilozeze în această toamnă 840 tone , porumb, 360 tone borhot, 225 tone sfeclă furajeră, precum și altele. De cîteva zile în silozatul porumbului și a celor­lalte nutrețuri se desfășoară cu spor sub îndrumarea inginerului agronom totre Mironescu.­­ Și la gospodăria colectivă „Scîn­­teia“ din comuna Racova, raionul Bu­huși se acordă toată atenția creării u­­nei rezerve însemnate de furaje. Nu de m­ult s-a lucrat cu hărnicie la cele zece gropi­ pentru siloz, e­­­­vidențiindu-se echipele conduse de Ion Roșu și Elisabeta Tatu. Pentru cele 30 vaci cu lapte, 140 tineret bovin și 312 ovine, colectiviștii vor însiloza potri­vit indicațiilor cîte 10 tone pentru fie­care vită mare, 6 tone pentru fiecare cap de tineret bovin și o tonă pentru fiecare ovină . Preocupați pentru creșterea con­tinuă a sectorului zootehnic, colectiviștii din comuna Buhoci, raionul Bacău, nu precupețesc nici un efort pentru termi­narea construcțiilor zootehnice începute. Bunăoară, în aceste zile, se fac ulti­mele lucrări la grajdul în capacitate de 100 capete animale. De asemenea, colectiviștii constructori Vasile Bogdan, Elisabeta Stoica și Vasile Rotaru lu­crează la lipitul grajdului, iar prin­tre cei care lucrează cu sîrguința la celelalte adăposturi pentru animale sînt colectiviștii Vasile Zub­, Ion Me­­luță, Jenică Iepure și alții.­­ Colectiviștii din comuna Păstră­­veni, raionul Tg. Neamț au sporit în acest an șeptelul cu 167 taurine din care 101 vaci cu lapte, 216 porcine, 426 oi și 2.779 păsări. Străduindu-se (Continuare in pag. 3-a) Grupaj alcătuit cu concursul corespondenților noștri vo­luntari , colectiviștii TITI GODOCI, ANTON GUȚU, DUMITRU NASTARAȘ, învățătorul GHEORGHE N. TRANDAFIR,maistrul veterinar NIȚU SIMA, elevul EUGEN TEZRAU, ROMEO CRISTEA, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular comunal Tăvădărești, studentul VASILE TOFAN și învățătorul GHEOR­GHE APOSTOL.

Next