Steagul Roşu, februarie 1963 (Anul 18, nr. 3113-3136)

1963-02-01 / nr. 3113

* < Nr. 3 113 (4 592) VINERI 1 FEBRUARIE 1963 4 pagini 20 bani „Luna cărnii la sate“ - în cadrul acțiunilor culturale de masa din lunile de lună se organizează și in acest an intre 1 februarie și 1 mar­tie tradiționala lună a cărții la sate. Oamenii muncii din agricultură ma­nifestă din zi in zi un interes sporit pentru comorile culturii, dovedesc a mai atrelfi înțelegere și pricepere a tot ce este util și frumos în cuvîntul seri». „Luna cărții la sate" urmărește" stimu­li­rea acestui interes pentru cărți, cu­noașterea părerilor iubitorilor cărții H« la sate. Ea se desfășoară în condi­țiile victoriei definitive a socialismu­lui la orașe și sate și este o urm­are fi­rească a complexului de acțiuni me­nite să contribuie la educarea in spi­rit socialist a țărănimii colectiviste, a tuturor oamenilor muncii de la sate. In scopul bunei organizări și desfă­șurări a „Lunii cărții la sate“, cu spri­jinul și sub directa îndrumare a Comi­tetului regional de partid, Comitetul regional pentru cultură și artă și U­­ni­unea regională a cooperativelor de consum Bacău a organizat încă de la sfîrșitu­l­ lunii decembrie 1962 comisia regională pentru organizarea și desfășu­ra­rea acestei acțiuni. Din comisii f.,c parte activiști de partid și de stat. Comisia și-a­­ întocmit un plan con­cret de muncă din care se desprind două sarcini principale: stimularea muncii de popularizare și difuzare a cărții la sate, punîndu-se un accent deosebit pe­ lu­crările politice și agrozootehnice, in scopul ridicării nivelului polito-cultural și îmbogățirii cunoștințelor agrozooteh­nice ,ale colectiviștilor si sprijinirea pro­ducției editoriale­­ prin cunoașterea ne­m­ijlocită a cererii de carte și a păreri­lor cititorilor d­e la sate. Pentru realizarea acestor obiective principale, comisia regională, in planul său de muncă­ a­ prevăzut că se vor or­ganiza in timpul „Lunii cărții la sate", șezători literare in care se vor prezenta și populariza cărțile nou apărute, con­cursuri cu premii „Cine citește folo­sește", organizate de către bibliotecile raionale în colaborare cu uniunile raio­nale ale cooperativelor de consum: seri de întrebări și răspunsuri organizate de toate căminele culturale pe marginea cărților existente la cooperativă, in stan­duri, la difuzorii voluntari de carte și la biblioteci, consfătuiri cu cititorii orga­nizate de bibliotecile comunale pe baza broșurilor agrotehnice apărute; întîlniri între scriitori și cititori de la sate ; în­­tilniri între redactorii editurilor centrale și colectiviștii iubitori ai cărții; extin­derea­­ metodelor de difuzare și comple­tare a bibliotecilor personale în raidu­rile utemiștilor, a salariaților și în mod deosebit în nodul iubitorilor cărții din cadrul gospodăriilor agricole colective și de stat, a stațiunilor, de mașini și tractoare. Pentru a sprijini pătrunderea cărții la sate au fost recrutați 491 difuzori volun­tari din rîndurile cadrelor did­actice, lu­crătorilor din întreprinderi și instituții Cu începere de la 1 februarie Centro­­coop și Comitetul de stat pentru cul­tură și artă inițiază un concurs cu pre­mii pentru desemnarea celor mai buni difuzori de carte din comună, raion și regiune. Pătrunsă­ de adevărul exprimat de Lenin că „Socialismul începe acolo unde u­ase tot mai largi de oameni ai­­ muncii își însușesc cultura“, comisiile raionale, comunale și largul activ ai ac­tiviștilor culturali din­­ regiunea, noas­tră cu sprijinul și îndrumarea dia­gan­elor și organizațiilor de partid vor desfă­­șura o activitate rodnică în munca de popularizare și difuzare a cărții la sate realizîrnd astfel sarcina trasată prin­­ pia­nul de măsuri al Comitetului regional de partid ca în lunile de iarnă să se obțină­­ o difuzare a cărții la sate de cel puțin 1,50 lei pe cap de locuitor. I. MARCUS șeful biroului difuzării cărții de la Uniunea regională Bacău a cooperativelor de consum­­ ­iumi Bobinatoarele Elena Bujor și Maria Ungureanu, pe care le prezentăm in cli­șeu­l de mai­ sus, lucrează în secția F. 5 de la fabrica „Steaua roșie“ din Ba­cău. Ele acordă o deosebită atenție calității hirtiei pentru țigarete, situindu-se printre fruntașele secției. Foto. C. BURSUC .1 .?! -tip jf ACTUfILITfITEft La Combinatul chimic­ Borzești Acțiuni de ridicare a calificării Una dintre măsurile prevăzute in planul de măsuri teh­­nico-organizatorice a Combinatului chimic din Borzești pen­tru anul 19613, este ridicarea calificării muncitorilor, ingi­nerilor, tehnicienilor și maiștrilor. In acest scop, încă din prim­ele zile ale acestui an s-a trecut la organizarea și de­finitivarea cursurilor de ridicare a calificării pentru munci­torii de toate meseriile. Astfel, s-au inițiat cursuri de spe­cializare pentru muncitori calificați, iar pentru ingineri, teh­nicieni și maiștri — cicluri de conferințe tehnice. In acest an, la Combinatul chimic din Borzești vor func­ționa 24 cursuri pentru ridicarea calificării, unde sunt cu­prinși circa 1400 operatori chimiști, lăcătuși, laboranți, mecanici și caloriferiști. Din cele 24 de cursuri, 5 au și început activitatea, la secțiile Monomer, Aldatox, Triclo­­retilenă și altele. Pentru muncitorii cu calificare înaltă (operatori prin­­­cipali) de la instalațiile care vor intra anul acesta in funcțiune au fost inițiate 5 cursuri de specializare, unde sînt înscriși 400 de muncitori. Tema­tica lecțiilor care se vor preda la cursurile de ridicare a calificării cît și la cele de specializare cuprinde no­țiuni generale de chimie, lăcătu­șerie mecanică,­­probleme de laborator, pro­cese tehnologice la instalațiile noi etc. Deschiderea cursurilor de ridicare a calificării, de specializare și a ciclu­lui de conferințe tehnice continuă să aibă loc în aceste zile. In planul de măsuri tehnice organizatorice pentru buna desfășurare a acțiunii de ridicare a­ calificării se prevede ca, periodic, co­­mpletul sindicatului să analizeze a­­ceastă problemă. Curs de specializare Zilele acestea la Casa agronomului din Călugăra au sosit un număr de 70 tehnicieni și in­gineri care lucrea­ză la oficiul de proiectări și măsu­rători terestre pen­tru a lua parte un curs de specia­la­lizare. Cursul va dura 12 zile, timp in care se va ex­pune un ciclu de lecții privitoare la eroziunea solului, noțiuni cadastrale, noțiuni de topogra­fie etc. F. FRUNZA In mijlocul colectiviștilor Numeroși colectiviști din Fili­pești, Trifești și Butnărești au aplaudat in cursul lunii ianuarie formația de mu­zică ușoară și taraful Fabricii de țevi din Riemart, care au prezentat s­pectacole pe scenele căminelor cul­turale. Duminică, 3 februarie, tara­ful F.T.R. se va deplasa la Bira pen­tru un nou spectacol. Din program fac parte cântecele și dansurile popu­lare uici la f­iorul local „Busuioc moldovene” " Șervețelul cean­­găiesc", Ni­­țu, și Hora de la Să­­băoani. DEPUTAT LA „IZVORUL MUNTELUI“ — öi eu mai ești de găsit, tova­rășe Gilea ! El se uită la mine îndelung, zim­­­bitor, mă invește cu ochii săi al­baștri, neastimparați, și-mi­ răspunde.. — Sunt un concediu și... — în ce circumscripție sunteți deputat ? —, într-una cu nume frumos, îi spune „Izvorul Muntelui". Dar e tare departe. Și cu toate acestea am auzit lu mereu mei­geți pe acolo. — Păi mun sd nu merg, dacă sunt atîtea probleme ! Și odată ajuns la „probleme" to­varășul pilea Nicolaie a început să­ nu vorbească despre ce s-a realizat in ultimii noi ani in circumscripția sa. Nu sînt lucruri mari, dar sint treburi din care rezultă firea de bun gos­podar și de om activ a deputatului. Să int­erem cu școala. E­a școală la „Izvorul Muntelui" dar deputatu­­l lui nu i-a plăcut cum arăta. De fapt , nu-i plătea nici directoarei, tovarășa­­ Me­reni, lumina electrică era im­­­­provizată, pereții erau murdari, iar 1 pin curie and plecau copiii abia mai ieșeau din noroi. „Dați-ne o mină de ajutor, tovarășe deputat“ l-a ru­gat directoarea școlii,­­b­ătîndu-i a­ceste neajunsuri. „O să încercam să facem i epa — a răspuns el, l­a ■ ■utilnirea cu alegatorii o să­­ discutăm și o să vedem ce avem de făcut". Zis și făcut. Deputatul i-a înțeles pe alegători, iar alegătorii pe deputat. Și astfel, in zilele ce-au urmat școala a fost pusă la punct. A fost văruită a fost refăcută instalația electrică, iar tovarășul­­ Silea, pentru că știa el undeva în oraș niște plăci de be­ton rămase nefolosite la construirea unei hale, nu s-a lăsat pînă nu se-a văzut aduse și așternute peste no­roiul din curtea școlii. „Ei, oameni buni, i-a întrebat el intr-o zi pe cițiva dintre alegători, vă place cum arată școala T......Ne place, au râs­puns ei, dar ce facem, cu lumina e­­lectrică ? Problema luminii i-o pu­neau alegătorii in fată la fiecare in­­eluire.. Și treaba nu era chiar simplă mai ales că, pe lângă munca patrio­tică pe care se ofereau cetățenii s-o facă, mai trebuiau și fonduri, mate­riale. Trebuie ? Trebuie! Deputatul nos­tru, comunist, nu s-a poticnit. S-a dus intr-o parte și-n alta, si nu s-a lăsat pînă ce nu a văzut becurile ar­zind la „Izvorul Muntelui“. Acum­­ mn­i spune el — treaba începută tre­buie continuată in așa iei, nicit să se extindă iluminatul in întregul sat" Nu de mult, la „Izvorul Muntelui“ a mai fost sărbătorit un eveniment: inaugurarea unui nou cămin cultural. Căminul a fost construit prin­romi’ buția cetățenilor ‘ tot­ la initerficiul deputatului lor.. Sunt toate lucruri frumoase, sunt realizări pe care cetățenii nu le-au uitat atunci cînd tovarășul Gilea Nicolaie a fost din nou propus can­didat in alegerile de deputați de la 3 martie. Dar am vorbit atîtea despre depu­tatul de la „Izvorul Muntelui" si to­tuși am impresia că nu am spus decit foarte puține despre el. Intr-a­devăr, in afară de preocupările sale gospodărești din circumscripție, to­varășul Gilea mai are o seamă de preocupări, ca sudor la fabrica de ci­ment și ca secretar al unei organiza­ții de partid, în afară de asta, este și so­ bun și tată a 3 copii, ceea ce îi aduce firește, noi obligații. Și nici într-o parte nu rămine dator. — Și acum, sunteți in concediu V II întreb in încheiere. Aveți de ginul sa plec­ați undeva . Na I r ăspunse el. Și sincer inti mărturisește că iubește Bicazul. Am venit aia — continuă el din proprie inițiativă în urmă cu­ 10 ani. Sul­­ochii mei a cresc­ut Bicazul acesta nou și înfloritor. „Izvorul Muntelui" era inamic un cătun, iritat, cu citeva case d­e beirne locuite de țapinari si tăietori de păd­ure. Acum­i avem pre­tenția' să-l numim un cartier al Bi­­­cazului si pentru asta avem autori să'-l făci­ un 'tap mar­g initiiilor mai ' mo­dern și mai civilizat... » Il privesc pe deputat și Incert să-i ghicesc virsta. Dar nu nime­resc. La gindire tovarășul Gilea Ni­colae pare mult mai in virstă decit este, dar ca energie, ca entuziasm, mult mai tînăr. Nu-mi rămine atunci decit să adaug că in firea sa, in tot ce face el, se văd înmănunchiate trăsă­­ turile omului nou, ale comunistului,­­ale aceluia tare face ca noul să bi­ruie și să înflorească și acolo, de­­fpar­te, la „Izvorul Muntelui". GH. BOGDAN 2................« Tinerii care lucrează la Uzina metalurgică din Bacau se străduiesc ca în activitatea lor din producție să obțină reali­zări dintre cele mai bune. Mulți dintre ei se numără printre fruntașii în lupta pentru produse mai multe și de cali­tate bună. Tinerii Nicolae Crețu­ și Ion Honteă, pe­ care vi-i prezentăm in fotografia de mai sus, sunt fruntași in producție la secția turnătorie. Ei lucrează, pr­intre altele, role pentru tractoare și bucșe pentru vane la care în­totdeauna calitatea este bună. !mai multă scrijă calității pr­oduselor Fiecare colectiv din cadrul regiunii noastre se străduiește să muncească mai cu spor, să producă mai mult­­ totodată mai bun. Ridicarea prestigiu­lui mărcii fabricii constituie pentru fiecare muncitor,­ tehnician și inginer o preocupare zilnică și tocmai de a­­ceea în prezent cumpărătorii și be­neficiarii apreciază tot, mai mult pro­dusele unor întreprinderi din regiunea noastră , care­­ și-au făcut un titlu de cinste prin mărfurile pe care le li­vrează. Punînd în practică Directivele C.C al P.M.R. cu privire la criteriile prin­cipale ale întrecerii socialiste, produ­sele multor întreprinderi sînt astăzi din ce în ce mai bune, cum ar fi de exemplu, cele ale fabricilor de postav din Buhuși și Bacău, ale fabricii de­ tricotaje „8 Martie“ din Piatra Neamț, ale fabricii de cărămizi din Roman și multe altele. Și la întreprinderile forestiere apar­­ținînd Direcției regionale Bacău a eco­nomiei forestiere s-­au obținut succese incomparabil m­ai bune față de anii precedenți în direcția îmbunătățirii ca­lității produselor. De exemplu, produ­sele realizate la I. F. Borca și Bacău sunt mult apreciate de beneficiari, lu­cru ce a făcut ca la sfîrșitul anului 1962 aceste întreprinderi să nu aibă refuzuri. Dar dacă colectivele sus men­ționate s-au străduit să realizeze nu­mai produse de calitate superioară, să lupte pentru ca fiecare produs expediat beneficiarilor să primească calificativul de foarte bine, nu același lucru l-au făcut, colectivele altor întreprinderi din cadrul D.R.F F. Bacău. Bilanțul primelor 11 luni di­n anul care a trecut ar­nsă că pe întreaga Di­­­­recție regională Bacău a economiei fo­restiere refuzurile se ridică la însem­nata sumă de 1.930.000 lei, sumă ce nu face de loc cinste colectivelor în­treprinderilor forestiere. Așa, bunăoară I. F. din Piatra Neamț, retragînd învățămintele nece­sare din activitatea productivă a anu­lui 1961, cînd refuzurile au însumat 225.000, datorită slabei preocupări a conducerii întreprinderii s-a continuat și în anul 1962 să se muncească de­fectuos, ceea ce a dus la mărirea can­tităților refuzate, acestea valorînd peste 500.000 lei. Se pune întrebarea : oare conduce­rea acestei întreprinderi nu a învățat nimic din activitatea anilor prece­denți ? Considerăm că cel puțin în ac­tivitatea anului 1963 va fi remediată a­­ceastă atitudine față de calitatea pro­duselor fabricate, față de cerințele be­neficiarilor. Lipsa de exigență față de calitatea produselor a exis­tat în anul care a trecut și la In­teprinderea Forestieră din Comănești. Și la această unitate refuzurile , ca­pătul primelor 11 luni din 1962 s-au cifrat la peste 272.000 lei. Produse de calități inferioare au fost livrate în anul care a trecut și de că­tre I. F. Dărmănești unde refuzurile se ridică la circa 215.000 lei, la I. F. Adjud (158.000 lei), la I. F. Roznov (395.000 lei), la I. F Tarcău (118.000 lei) și altele Pentru ca în anul curent situații ca cele relatate să nu se mai repete să cere în primul rînd mai mult spirit de răspundere din partea conducăto­rilor unităților amintite și totodată un mai concret control din partea D.R.E.F Bacău. Serviciul de desfacere­ din ca­drul D.R.E.F. Bacău va trebui să îmbunătățească evidența asupra produ­selor livrate de către întreprinderi be­neficiarilor în sensul de a cunoaște bine și la timp din ce cauză anumite cantități de produse sunt refuzate, cre­­îndu-se posibilitatea în felul acesta de a se lua măsurile care se impun. După cum este știut planul de pro­ducție și de calitate din acest an este cu mult sporit față de anul care a trecut Tocmai de aceea se cere din partea tuturor colectivelor din secto­rul forestier al regiunii noastre nu nu­mai eforturi susținute pentru îndepli­nirea planului de producție și pe sor­timente, ci și o calitate cu mult su­perioară care să facă cinste fiecărui muncitor, tehnician și inginer din a­­ceastă ramură de activitate. Vor trebui mobilizate toate forțele în această direcție și un cuvint greu de spus se așteaptă din­ partea maiș­trilor de exploatare și industrializare, din partea sortatorilor, recepționarilor și a controlorilor de calitate. Organi­zațiile de partid trebuie să mobilizeze comuniștii ca ei să fie în primele rîn­­duri în lupta pentru îmbunătățirea ca­lității produselor, mobilizând totodată și pe ceilalți oameni ai muncii în a­­ceastă importantă acțiune. I. TRIFESCU r In condițiile pedoclimatice din regiunea noastră se pot obține producții mari de porumb . Din experiența gospodăriilor agricole de stat — Folosind tehnica modernă în munca pămîntului și aplicîn­d o serie de meto­de agrotehnice înaintate, gospodăriile agricole de stat au reușit să facă do­vada că în condițiile pedoclimatice din regiunea Bacău, cultura porumbului poate da producții mari la hectar, care chiar în condiții de neirigare pot de­păși cu mult cifrele obișnuite de pînă acum. In legătură cu rezultatele și cu sarcinile de producție pe anul 1963, tovarășul Valerian Negoiță, directorul Trustului G.A.S. ne-a spus următoa­rele : — Anul trecut, cultura porumbului în unitățile G.A.S. a ocupat supra­fața de 3841 hectare de pe care s a obținut o producție medie mare de po­rumb boabe la hectar, cu 1.525 kg po­rumb boabe in tredie la ha mai mult față de cifra prevăzută inițial în planul de producție. In unele unități pro­ducția de porumb a fost mult mai mare La gospodăria agricolă de stat „Vasile Roaită“ din Șerbești, raionul Bacău, de pe suprafața de 130 hec­tare s-a cules o recoltă de 5615 kg porumb boabe la hectar, iar la G.A.S. din Dăm­ienești, raionul Roman, de pe 240 hectare s-a obținut o producție me­die de 4704 kg porumb boabe la h­ectar. Dar, ceea ce se cuvine să mențio­năm este faptul că anul trecut, uni­tățile G.A.S. .din regiune și-au pro­pus să cultive cu porumb o suprafață de 800­ hectare de pe care să se ob­țină, în­­­ condiții de neirigare o pro­ducție­­ medie de 5000 kg porumb boabe la hectar. Această sarcină a fost în­deplinită cu cinste, realizîndu-se o de­pășire­­ de 223 kg porumb boabe la hectar.­ De pe­ o suprafață de 40 hec­tare untiyata?: cu porumb dublu hi­­brid 342, G.A.S. „Vasile Roaită“ ob­­­­ține o­ producție medie de 7800 kg porumb­ boabe la hectar, iar G.A.S. Răcăciuni de pe 59 hectare semănată cu hilipidril - 205, rea­lizea­ză­­ o producție medie de 6.966 kg porumb boabe la hectar. cut Producțiile mări, obținute anul tre­la cultura porumbului, nu sunt întîmplătoare. In fiecare­­ gospodă­rie s-a făcut o analiză temeinică a posibilităților care există­ pen­tru­ a se obține o producție sporită de porumb, s-au­ elaborat planuri concrete de mă­suri și s-a urmărit cu tenacitate în­deplinirea lor. Amplasarea culturilor s-a făcut pe terenuri plane și cu un grad sporit de fertilitate. Pe aceste­ suprafețe s-au aplicat îngrășăminte na­turale de 35—40 tone la hectar și 450—600 kg îngrășăminte chimice la hectar, iar cu prilejul lucrărilor de în­treținere s-a asigurat o densitate de 45—50.000 plante la hectar. Toate lu­crările s-au făcut la timp și de bună calitate. Un accent s-a pus pe respon­sabilitatea maestrului de cultură și a mecanizatorului. Aceștia au luat in pri­mire tarlalele respective pe bază de proces verbal în care s-a specificat în­tregul complex de măsuri agrotehnice și care în mod­ obligatoriu trebuiau aplicate. Un rol important l-au avut comuniștii care s au situat în fruntea acestei acțiuni, ceea ce a dus la mo­bilizarea tuturor forțelor pentru înde­plinirea și depășirea sarcinilor de pro­ducție. Pornind de la cunoașterea posibi­lităților pe care le avem pentru a ob­ține producții mari de porumb și a­­vînd in vedere însemnătatea pe care O’are această cultură pentru economia­ națională, plănul de producție pe a­­nul 1963 prevede o sporire­ a supra­fețelor care­ urmează a­­ fi cultivate cu această plantă. Astfel, de la 3841 hectare cultivate cu porumb în 1962, pentru anul acesta a fost repartizată o suprafață de 6000 hectare ceea ce înseamnă un spor de peste 2000 hectare. Pe o seamă de tarlale, recunoscute ca avînd un sol mai fertil, în suprafață de 1500 hec­tare, unitățile G.A.S. și-au propus să obțină o producție de 5000 kg porumb boabe la hectar. In scopul acesta s-au huat din timp măsurile necesare, în­treaga suprafață a fost arată adinc din toamnă cînd sa încorporat în sol,o cantitate de 23 322 tone îngrășăminte naturale. De asemenea, tot în toamnă s-a administrat cite 300 kg îngrășă­minte chimice la hectar pe o suprafa­ță de 3000 hectare. In lunile de iarnă se vor mai administra 13500 tone ,gu­noi de grajd și aproximativ 900 tone îngrășăminte azotoase, in cantitate de 150— 180 kg la hectar, care se vor împrăștia pe tarlalele respective în cursul trimestrului­ II, întreaga supra­față de 6000 hectare va fi însămân­țată cu porumb dublu hibrid din­­ soiu­rile de mare productivitate, cunoscute prin rezultatele bune pe care le-au dat anul trecut. O grijă deosebită se va acorda insămînța­tului care trebuie fă­cut în timpul optim. O preocupare de seamă va trebui să fie executarea lu­crărilor de îngrijire. Cunoscînd posibilitățile care există in fiecare unitate G.A.S., muncitorii, inginerii și tehnicienii se pregătesc te­meinic pentru ca anul acesta elev pe suprafața de 6000 ha care se va cul­tiva cu porumb, să obțină o recoltă bogată, care să depășească sarcinile prevăzute în planul de producție. N­G. ȚARANU Orchestra de muzică populară Plaiurile Bistriței"—prin regiune Avînd ca soliști pe Angela Moldovan, ar­tistă emerită, Vasile Că­­nănău și Georgeta An­­ghel, orchestra de mu­zică populară „Plaiurile Bistriței" a Filarmonicii de stat din Bacău a pre­zentat in ultimele zile la Bicaz, Stejarul, Săvinești, Roman, Tr­if­ești, Bacău și Tg. Ocna, mai multe con­cepte la care au­ participat peste 4.000 de spectatori. Peste tot spectacolele prezentate de către or­chestra băcăuană și cu­noscuții soliști di­n Bucu­rești și Iași s-au bucurat de mult succes din par­tea oamenilor muncit. Ieri, membrii orchestrei popular­e „Plaiurile Bistri­ței" și soliștii amintiți au fost oaspeții petroliștilor din regiunea Bacău. La cluburile din Zemeș și Moinești au prezentat 2 spectacole, în zilele ce ur­mează vor concertă in lo­­­calitățile Comănești,­­4­­său, Onești, Buhuși și Roznov. Fiecare locuință — oglindă a spiritului gospodăresc In apartamente noi Una din problemele importante care stă permanent în atenția partidului și statului nostru democrat-popular este și crearea unor cet mai bune condiții de locuit pentru oamenii muncii. In orașul Onești, in această cetate a chi­miei, s-au construit și se construiesc zeci de blocuri cu sute de apartamente luxoase și confortabile. Aici­ la O­­nești, aproape lunar, primesc aparta­mente­ la cheie numeroși muncitori, maiștri, tehnicieni și inginerii . Recent, printre cei care s-au mutat în­ cele 120 apartamente noi, se numără mun­citorul Oprea Francisc, profesorii Ion Maftei, Ileana Cupșă și mulți alții. Grijă fața de casa în care locuiesc a intrat în obișnuința multor cetă­țeni din Onești, încă­ din­ prima zi de cunoștință cu noua lor locuință, să păstreze și să îngrijească, bunul dat spre folosință, ca o datorie patriotică, întreprinderea de localuri și locuințe, conviețul orășenesc , al femeilor; , și. Sfatul popular orășenesc au de spus numai cuvinte de laudă despre loca­tarii : Elena Dumitrescu, de la blocul C-3, apartamentul 7, despre familia N. Spiescu din blocul B-9, apartamen­tul 3, despre Măria Postelnicu din blocul A-3 Cv.’-2. La acești locatari, peste tot, domnesc­ ordinea și cură­țenia. Pereții sunt frumos văruiți, par­chetul bine întreținut, instalațiile sani­tare funcționează în bună stare. Ase­menea exemple bune se­" mai pot"da și din alte blocuri.* La blocul D-4, cvartalul 3, unde responsabilă de sca­ră este tovarășa Elena Drăguiescu, toți locatarii respectă cu strictețe regula­mentul de funcționare a ‘ * blocului. Toate femeile din bloc își­ cunosc da­toria.’ Comitetul de bloc a organizat ca zilnic, fiecare gospodină să se îngrijească de curățenia scării de­­ la etaj. Femeile de la blocul D-4 au a­­menajat și ornat frumos holurile de la casa’ scării și balcoanele­­ cu ‘ perdelu­­­țe și ghivece cu flori De aceea, pe’ bună dreptate acest bloc se situează fruntaș la fel ca și alte blocuri din oraș. " Neglijențe condamnabile Din păcate se cunosc­­:’cazări "de ce­­-'­tățeni care, nerespectînd îndatoririle pe mare­­le ’an­, aduc* prejudicii întreți­­­­nerii fondului de locuințe. Nemenține­­rea în perfectă stare a curățeniei ca­­merelor, a parchetului, găurirea pere­­ților cu diferite cuie și foraibăre etc, înseamnă deteriorarea locuinței. Iată­ cîțiva din acești locatari care nu țin la apartamente: Gheorghe Drăgoi, de la blocul E-1, apartamentul 52,­în . a­, fără de faptul­ că ține , apartamentul murdar, uită de multe ori robinetul de la baie deschis, ceea ce face să inunde cu apă alte apartamente. Ion Gh. Ungureanu., locatar la blocul D-5 apartamentul 15,, a­ defectat instalația­ sanitară și tărăgănează repararea ei. Făcînd.. risipă ..de. apă, locatarul amin­­­tit, contribuie astfel la scumpirea cos­­­tului apei șî­­ pentru alți locatari din bloc. De­ lipsă de spirit gospodăresc mai dau dovadă , și alți locatari cum ar fi Dumitru­ Matei dei la magazinul, cu autoservire dir]­ blocul­­ G­-2, k­vartalul 4, care nu­ arunncă gunoaiele in lăzile des­­tinate,acestui lucru, ci alături de ele, fapt, ce­ du­ce cu murdărirea pereților, exteriori ,al blocului, dîndu-i un aspect ur#, necivilizat.• acestuia. Lipsă de respect față de vecini Mai sînt la Onești și alte categorii de locatari care uită că alături de­ ca­­­­merele lor mai sînt și alți oameni.­ U­nii, avînd musafiri, sau pur ș­’sim­­plu spre­ a se delecta de unul sin­gur, dau drumul la aparatele de radio cit pot acestei să cînte. Ora aleasă e. STOICESCU (Continuare In pagina a III-a)

Next