Steagul Roşu, februarie 1963 (Anul 18, nr. 3113-3136)
1963-02-01 / nr. 3113
* < Nr. 3 113 (4 592) VINERI 1 FEBRUARIE 1963 4 pagini 20 bani „Luna cărnii la sate“ - în cadrul acțiunilor culturale de masa din lunile de lună se organizează și in acest an intre 1 februarie și 1 martie tradiționala lună a cărții la sate. Oamenii muncii din agricultură manifestă din zi in zi un interes sporit pentru comorile culturii, dovedesc a mai atrelfi înțelegere și pricepere a tot ce este util și frumos în cuvîntul seri». „Luna cărții la sate" urmărește" stimulirea acestui interes pentru cărți, cunoașterea părerilor iubitorilor cărții H« la sate. Ea se desfășoară în condițiile victoriei definitive a socialismului la orașe și sate și este o urmare firească a complexului de acțiuni menite să contribuie la educarea in spirit socialist a țărănimii colectiviste, a tuturor oamenilor muncii de la sate. In scopul bunei organizări și desfășurări a „Lunii cărții la sate“, cu sprijinul și sub directa îndrumare a Comitetului regional de partid, Comitetul regional pentru cultură și artă și Uniunea regională a cooperativelor de consum Bacău a organizat încă de la sfîrșitul lunii decembrie 1962 comisia regională pentru organizarea și desfășurarea acestei acțiuni. Din comisii f.,c parte activiști de partid și de stat. Comisia și-a întocmit un plan concret de muncă din care se desprind două sarcini principale: stimularea muncii de popularizare și difuzare a cărții la sate, punîndu-se un accent deosebit pe lucrările politice și agrozootehnice, in scopul ridicării nivelului polito-cultural și îmbogățirii cunoștințelor agrozootehnice ,ale colectiviștilor si sprijinirea producției editoriale prin cunoașterea nemijlocită a cererii de carte și a părerilor cititorilor de la sate. Pentru realizarea acestor obiective principale, comisia regională, in planul său de muncă a prevăzut că se vor organiza in timpul „Lunii cărții la sate", șezători literare in care se vor prezenta și populariza cărțile nou apărute, concursuri cu premii „Cine citește folosește", organizate de către bibliotecile raionale în colaborare cu uniunile raionale ale cooperativelor de consum: seri de întrebări și răspunsuri organizate de toate căminele culturale pe marginea cărților existente la cooperativă, in standuri, la difuzorii voluntari de carte și la biblioteci, consfătuiri cu cititorii organizate de bibliotecile comunale pe baza broșurilor agrotehnice apărute; întîlniri între scriitori și cititori de la sate ; întilniri între redactorii editurilor centrale și colectiviștii iubitori ai cărții; extinderea metodelor de difuzare și completare a bibliotecilor personale în raidurile utemiștilor, a salariaților și în mod deosebit în nodul iubitorilor cărții din cadrul gospodăriilor agricole colective și de stat, a stațiunilor, de mașini și tractoare. Pentru a sprijini pătrunderea cărții la sate au fost recrutați 491 difuzori voluntari din rîndurile cadrelor didactice, lucrătorilor din întreprinderi și instituții Cu începere de la 1 februarie Centrocoop și Comitetul de stat pentru cultură și artă inițiază un concurs cu premii pentru desemnarea celor mai buni difuzori de carte din comună, raion și regiune. Pătrunsă de adevărul exprimat de Lenin că „Socialismul începe acolo unde uase tot mai largi de oameni ai muncii își însușesc cultura“, comisiile raionale, comunale și largul activ ai activiștilor culturali din regiunea, noastră cu sprijinul și îndrumarea diaganelor și organizațiilor de partid vor desfășura o activitate rodnică în munca de popularizare și difuzare a cărții la sate realizîrnd astfel sarcina trasată prin pianul de măsuri al Comitetului regional de partid ca în lunile de iarnă să se obțină o difuzare a cărții la sate de cel puțin 1,50 lei pe cap de locuitor. I. MARCUS șeful biroului difuzării cărții de la Uniunea regională Bacău a cooperativelor de consum iumi Bobinatoarele Elena Bujor și Maria Ungureanu, pe care le prezentăm in clișeul de mai sus, lucrează în secția F. 5 de la fabrica „Steaua roșie“ din Bacău. Ele acordă o deosebită atenție calității hirtiei pentru țigarete, situindu-se printre fruntașele secției. Foto. C. BURSUC .1 .?! -tip jf ACTUfILITfITEft La Combinatul chimic Borzești Acțiuni de ridicare a calificării Una dintre măsurile prevăzute in planul de măsuri tehnico-organizatorice a Combinatului chimic din Borzești pentru anul 19613, este ridicarea calificării muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor și maiștrilor. In acest scop, încă din primele zile ale acestui an s-a trecut la organizarea și definitivarea cursurilor de ridicare a calificării pentru muncitorii de toate meseriile. Astfel, s-au inițiat cursuri de specializare pentru muncitori calificați, iar pentru ingineri, tehnicieni și maiștri — cicluri de conferințe tehnice. In acest an, la Combinatul chimic din Borzești vor funcționa 24 cursuri pentru ridicarea calificării, unde sunt cuprinși circa 1400 operatori chimiști, lăcătuși, laboranți, mecanici și caloriferiști. Din cele 24 de cursuri, 5 au și început activitatea, la secțiile Monomer, Aldatox, Tricloretilenă și altele. Pentru muncitorii cu calificare înaltă (operatori principali) de la instalațiile care vor intra anul acesta in funcțiune au fost inițiate 5 cursuri de specializare, unde sînt înscriși 400 de muncitori. Tematica lecțiilor care se vor preda la cursurile de ridicare a calificării cît și la cele de specializare cuprinde noțiuni generale de chimie, lăcătușerie mecanică,probleme de laborator, procese tehnologice la instalațiile noi etc. Deschiderea cursurilor de ridicare a calificării, de specializare și a ciclului de conferințe tehnice continuă să aibă loc în aceste zile. In planul de măsuri tehnice organizatorice pentru buna desfășurare a acțiunii de ridicare a calificării se prevede ca, periodic, completul sindicatului să analizeze această problemă. Curs de specializare Zilele acestea la Casa agronomului din Călugăra au sosit un număr de 70 tehnicieni și ingineri care lucrează la oficiul de proiectări și măsurători terestre pentru a lua parte un curs de specialalizare. Cursul va dura 12 zile, timp in care se va expune un ciclu de lecții privitoare la eroziunea solului, noțiuni cadastrale, noțiuni de topografie etc. F. FRUNZA In mijlocul colectiviștilor Numeroși colectiviști din Filipești, Trifești și Butnărești au aplaudat in cursul lunii ianuarie formația de muzică ușoară și taraful Fabricii de țevi din Riemart, care au prezentat spectacole pe scenele căminelor culturale. Duminică, 3 februarie, taraful F.T.R. se va deplasa la Bira pentru un nou spectacol. Din program fac parte cântecele și dansurile populare uici la fiorul local „Busuioc moldovene” " Șervețelul ceangăiesc", Nițu, și Hora de la Săbăoani. DEPUTAT LA „IZVORUL MUNTELUI“ — öi eu mai ești de găsit, tovarășe Gilea ! El se uită la mine îndelung, zimbitor, mă invește cu ochii săi albaștri, neastimparați, și-mi răspunde.. — Sunt un concediu și... — în ce circumscripție sunteți deputat ? —, într-una cu nume frumos, îi spune „Izvorul Muntelui". Dar e tare departe. Și cu toate acestea am auzit lu mereu meigeți pe acolo. — Păi mun sd nu merg, dacă sunt atîtea probleme ! Și odată ajuns la „probleme" tovarășul pilea Nicolaie a început să nu vorbească despre ce s-a realizat in ultimii noi ani in circumscripția sa. Nu sînt lucruri mari, dar sint treburi din care rezultă firea de bun gospodar și de om activ a deputatului. Să interem cu școala. Ea școală la „Izvorul Muntelui" dar deputatul lui nu i-a plăcut cum arăta. De fapt , nu-i plătea nici directoarei, tovarășa Mereni, lumina electrică era improvizată, pereții erau murdari, iar 1 pin curie and plecau copiii abia mai ieșeau din noroi. „Dați-ne o mină de ajutor, tovarășe deputat“ l-a rugat directoarea școlii,bătîndu-i aceste neajunsuri. „O să încercam să facem i epa — a răspuns el, la ■ ■utilnirea cu alegatorii o să discutăm și o să vedem ce avem de făcut". Zis și făcut. Deputatul i-a înțeles pe alegători, iar alegătorii pe deputat. Și astfel, in zilele ce-au urmat școala a fost pusă la punct. A fost văruită a fost refăcută instalația electrică, iar tovarășul Silea, pentru că știa el undeva în oraș niște plăci de beton rămase nefolosite la construirea unei hale, nu s-a lăsat pînă nu se-a văzut aduse și așternute peste noroiul din curtea școlii. „Ei, oameni buni, i-a întrebat el intr-o zi pe cițiva dintre alegători, vă place cum arată școala T......Ne place, au râspuns ei, dar ce facem, cu lumina electrică ? Problema luminii i-o puneau alegătorii in fată la fiecare ineluire.. Și treaba nu era chiar simplă mai ales că, pe lângă munca patriotică pe care se ofereau cetățenii s-o facă, mai trebuiau și fonduri, materiale. Trebuie ? Trebuie! Deputatul nostru, comunist, nu s-a poticnit. S-a dus intr-o parte și-n alta, si nu s-a lăsat pînă ce nu a văzut becurile arzind la „Izvorul Muntelui“. Acum mni spune el — treaba începută trebuie continuată in așa iei, nicit să se extindă iluminatul in întregul sat" Nu de mult, la „Izvorul Muntelui“ a mai fost sărbătorit un eveniment: inaugurarea unui nou cămin cultural. Căminul a fost construit prinromi’ buția cetățenilor ‘ tot la initerficiul deputatului lor.. Sunt toate lucruri frumoase, sunt realizări pe care cetățenii nu le-au uitat atunci cînd tovarășul Gilea Nicolaie a fost din nou propus candidat in alegerile de deputați de la 3 martie. Dar am vorbit atîtea despre deputatul de la „Izvorul Muntelui" si totuși am impresia că nu am spus decit foarte puține despre el. Intr-adevăr, in afară de preocupările sale gospodărești din circumscripție, tovarășul Gilea mai are o seamă de preocupări, ca sudor la fabrica de ciment și ca secretar al unei organizații de partid, în afară de asta, este și so bun și tată a 3 copii, ceea ce îi aduce firește, noi obligații. Și nici într-o parte nu rămine dator. — Și acum, sunteți in concediu V II întreb in încheiere. Aveți de ginul sa plecați undeva . Na I r ăspunse el. Și sincer inti mărturisește că iubește Bicazul. Am venit aia — continuă el din proprie inițiativă în urmă cu 10 ani. Sulochii mei a crescut Bicazul acesta nou și înfloritor. „Izvorul Muntelui" era inamic un cătun, iritat, cu citeva case de beirne locuite de țapinari si tăietori de pădure. Acumi avem pretenția' să-l numim un cartier al Bicazului si pentru asta avem autori să'-l făci un 'tap marg initiiilor mai ' modern și mai civilizat... » Il privesc pe deputat și Incert să-i ghicesc virsta. Dar nu nimeresc. La gindire tovarășul Gilea Nicolae pare mult mai in virstă decit este, dar ca energie, ca entuziasm, mult mai tînăr. Nu-mi rămine atunci decit să adaug că in firea sa, in tot ce face el, se văd înmănunchiate trăsă turile omului nou, ale comunistului,ale aceluia tare face ca noul să biruie și să înflorească și acolo, defparte, la „Izvorul Muntelui". GH. BOGDAN 2................« Tinerii care lucrează la Uzina metalurgică din Bacau se străduiesc ca în activitatea lor din producție să obțină realizări dintre cele mai bune. Mulți dintre ei se numără printre fruntașii în lupta pentru produse mai multe și de calitate bună. Tinerii Nicolae Crețu și Ion Honteă, pe care vi-i prezentăm in fotografia de mai sus, sunt fruntași in producție la secția turnătorie. Ei lucrează, printre altele, role pentru tractoare și bucșe pentru vane la care întotdeauna calitatea este bună. !mai multă scrijă calității produselor Fiecare colectiv din cadrul regiunii noastre se străduiește să muncească mai cu spor, să producă mai mult totodată mai bun. Ridicarea prestigiului mărcii fabricii constituie pentru fiecare muncitor, tehnician și inginer o preocupare zilnică și tocmai de aceea în prezent cumpărătorii și beneficiarii apreciază tot, mai mult produsele unor întreprinderi din regiunea noastră , care și-au făcut un titlu de cinste prin mărfurile pe care le livrează. Punînd în practică Directivele C.C al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste, produsele multor întreprinderi sînt astăzi din ce în ce mai bune, cum ar fi de exemplu, cele ale fabricilor de postav din Buhuși și Bacău, ale fabricii de tricotaje „8 Martie“ din Piatra Neamț, ale fabricii de cărămizi din Roman și multe altele. Și la întreprinderile forestiere aparținînd Direcției regionale Bacău a economiei forestiere s-au obținut succese incomparabil mai bune față de anii precedenți în direcția îmbunătățirii calității produselor. De exemplu, produsele realizate la I. F. Borca și Bacău sunt mult apreciate de beneficiari, lucru ce a făcut ca la sfîrșitul anului 1962 aceste întreprinderi să nu aibă refuzuri. Dar dacă colectivele sus menționate s-au străduit să realizeze numai produse de calitate superioară, să lupte pentru ca fiecare produs expediat beneficiarilor să primească calificativul de foarte bine, nu același lucru l-au făcut, colectivele altor întreprinderi din cadrul D.R.F F. Bacău. Bilanțul primelor 11 luni din anul care a trecut arnsă că pe întreaga Direcție regională Bacău a economiei forestiere refuzurile se ridică la însemnata sumă de 1.930.000 lei, sumă ce nu face de loc cinste colectivelor întreprinderilor forestiere. Așa, bunăoară I. F. din Piatra Neamț, retragînd învățămintele necesare din activitatea productivă a anului 1961, cînd refuzurile au însumat 225.000, datorită slabei preocupări a conducerii întreprinderii s-a continuat și în anul 1962 să se muncească defectuos, ceea ce a dus la mărirea cantităților refuzate, acestea valorînd peste 500.000 lei. Se pune întrebarea : oare conducerea acestei întreprinderi nu a învățat nimic din activitatea anilor precedenți ? Considerăm că cel puțin în activitatea anului 1963 va fi remediată această atitudine față de calitatea produselor fabricate, față de cerințele beneficiarilor. Lipsa de exigență față de calitatea produselor a existat în anul care a trecut și la Inteprinderea Forestieră din Comănești. Și la această unitate refuzurile , capătul primelor 11 luni din 1962 s-au cifrat la peste 272.000 lei. Produse de calități inferioare au fost livrate în anul care a trecut și de către I. F. Dărmănești unde refuzurile se ridică la circa 215.000 lei, la I. F. Adjud (158.000 lei), la I. F. Roznov (395.000 lei), la I. F Tarcău (118.000 lei) și altele Pentru ca în anul curent situații ca cele relatate să nu se mai repete să cere în primul rînd mai mult spirit de răspundere din partea conducătorilor unităților amintite și totodată un mai concret control din partea D.R.E.F Bacău. Serviciul de desfacere din cadrul D.R.E.F. Bacău va trebui să îmbunătățească evidența asupra produselor livrate de către întreprinderi beneficiarilor în sensul de a cunoaște bine și la timp din ce cauză anumite cantități de produse sunt refuzate, creîndu-se posibilitatea în felul acesta de a se lua măsurile care se impun. După cum este știut planul de producție și de calitate din acest an este cu mult sporit față de anul care a trecut Tocmai de aceea se cere din partea tuturor colectivelor din sectorul forestier al regiunii noastre nu numai eforturi susținute pentru îndeplinirea planului de producție și pe sortimente, ci și o calitate cu mult superioară care să facă cinste fiecărui muncitor, tehnician și inginer din această ramură de activitate. Vor trebui mobilizate toate forțele în această direcție și un cuvint greu de spus se așteaptă din partea maiștrilor de exploatare și industrializare, din partea sortatorilor, recepționarilor și a controlorilor de calitate. Organizațiile de partid trebuie să mobilizeze comuniștii ca ei să fie în primele rînduri în lupta pentru îmbunătățirea calității produselor, mobilizând totodată și pe ceilalți oameni ai muncii în această importantă acțiune. I. TRIFESCU r In condițiile pedoclimatice din regiunea noastră se pot obține producții mari de porumb . Din experiența gospodăriilor agricole de stat — Folosind tehnica modernă în munca pămîntului și aplicînd o serie de metode agrotehnice înaintate, gospodăriile agricole de stat au reușit să facă dovada că în condițiile pedoclimatice din regiunea Bacău, cultura porumbului poate da producții mari la hectar, care chiar în condiții de neirigare pot depăși cu mult cifrele obișnuite de pînă acum. In legătură cu rezultatele și cu sarcinile de producție pe anul 1963, tovarășul Valerian Negoiță, directorul Trustului G.A.S. ne-a spus următoarele : — Anul trecut, cultura porumbului în unitățile G.A.S. a ocupat suprafața de 3841 hectare de pe care s a obținut o producție medie mare de porumb boabe la hectar, cu 1.525 kg porumb boabe in tredie la ha mai mult față de cifra prevăzută inițial în planul de producție. In unele unități producția de porumb a fost mult mai mare La gospodăria agricolă de stat „Vasile Roaită“ din Șerbești, raionul Bacău, de pe suprafața de 130 hectare s-a cules o recoltă de 5615 kg porumb boabe la hectar, iar la G.A.S. din Dămienești, raionul Roman, de pe 240 hectare s-a obținut o producție medie de 4704 kg porumb boabe la hectar. Dar, ceea ce se cuvine să menționăm este faptul că anul trecut, unitățile G.A.S. .din regiune și-au propus să cultive cu porumb o suprafață de 800 hectare de pe care să se obțină, în condiții de neirigare o producție medie de 5000 kg porumb boabe la hectar. Această sarcină a fost îndeplinită cu cinste, realizîndu-se o depășire de 223 kg porumb boabe la hectar. De pe o suprafață de 40 hectare untiyata?: cu porumb dublu hibrid 342, G.A.S. „Vasile Roaită“ obține o producție medie de 7800 kg porumb boabe la hectar, iar G.A.S. Răcăciuni de pe 59 hectare semănată cu hilipidril - 205, realizează o producție medie de 6.966 kg porumb boabe la hectar. cut Producțiile mări, obținute anul trela cultura porumbului, nu sunt întîmplătoare. In fiecare gospodărie s-a făcut o analiză temeinică a posibilităților care există pentru a se obține o producție sporită de porumb, s-au elaborat planuri concrete de măsuri și s-a urmărit cu tenacitate îndeplinirea lor. Amplasarea culturilor s-a făcut pe terenuri plane și cu un grad sporit de fertilitate. Pe aceste suprafețe s-au aplicat îngrășăminte naturale de 35—40 tone la hectar și 450—600 kg îngrășăminte chimice la hectar, iar cu prilejul lucrărilor de întreținere s-a asigurat o densitate de 45—50.000 plante la hectar. Toate lucrările s-au făcut la timp și de bună calitate. Un accent s-a pus pe responsabilitatea maestrului de cultură și a mecanizatorului. Aceștia au luat in primire tarlalele respective pe bază de proces verbal în care s-a specificat întregul complex de măsuri agrotehnice și care în mod obligatoriu trebuiau aplicate. Un rol important l-au avut comuniștii care s au situat în fruntea acestei acțiuni, ceea ce a dus la mobilizarea tuturor forțelor pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de producție. Pornind de la cunoașterea posibilităților pe care le avem pentru a obține producții mari de porumb și avînd in vedere însemnătatea pe care O’are această cultură pentru economia națională, plănul de producție pe anul 1963 prevede o sporire a suprafețelor care urmează a fi cultivate cu această plantă. Astfel, de la 3841 hectare cultivate cu porumb în 1962, pentru anul acesta a fost repartizată o suprafață de 6000 hectare ceea ce înseamnă un spor de peste 2000 hectare. Pe o seamă de tarlale, recunoscute ca avînd un sol mai fertil, în suprafață de 1500 hectare, unitățile G.A.S. și-au propus să obțină o producție de 5000 kg porumb boabe la hectar. In scopul acesta s-au huat din timp măsurile necesare, întreaga suprafață a fost arată adinc din toamnă cînd sa încorporat în sol,o cantitate de 23 322 tone îngrășăminte naturale. De asemenea, tot în toamnă s-a administrat cite 300 kg îngrășăminte chimice la hectar pe o suprafață de 3000 hectare. In lunile de iarnă se vor mai administra 13500 tone ,gunoi de grajd și aproximativ 900 tone îngrășăminte azotoase, in cantitate de 150— 180 kg la hectar, care se vor împrăștia pe tarlalele respective în cursul trimestrului II, întreaga suprafață de 6000 hectare va fi însămânțată cu porumb dublu hibrid din soiurile de mare productivitate, cunoscute prin rezultatele bune pe care le-au dat anul trecut. O grijă deosebită se va acorda insămînțatului care trebuie făcut în timpul optim. O preocupare de seamă va trebui să fie executarea lucrărilor de îngrijire. Cunoscînd posibilitățile care există in fiecare unitate G.A.S., muncitorii, inginerii și tehnicienii se pregătesc temeinic pentru ca anul acesta elev pe suprafața de 6000 ha care se va cultiva cu porumb, să obțină o recoltă bogată, care să depășească sarcinile prevăzute în planul de producție. NG. ȚARANU Orchestra de muzică populară Plaiurile Bistriței"—prin regiune Avînd ca soliști pe Angela Moldovan, artistă emerită, Vasile Cănănău și Georgeta Anghel, orchestra de muzică populară „Plaiurile Bistriței" a Filarmonicii de stat din Bacău a prezentat in ultimele zile la Bicaz, Stejarul, Săvinești, Roman, Trifești, Bacău și Tg. Ocna, mai multe concepte la care au participat peste 4.000 de spectatori. Peste tot spectacolele prezentate de către orchestra băcăuană și cunoscuții soliști din București și Iași s-au bucurat de mult succes din partea oamenilor muncit. Ieri, membrii orchestrei populare „Plaiurile Bistriței" și soliștii amintiți au fost oaspeții petroliștilor din regiunea Bacău. La cluburile din Zemeș și Moinești au prezentat 2 spectacole, în zilele ce urmează vor concertă in localitățile Comănești,4său, Onești, Buhuși și Roznov. Fiecare locuință — oglindă a spiritului gospodăresc In apartamente noi Una din problemele importante care stă permanent în atenția partidului și statului nostru democrat-popular este și crearea unor cet mai bune condiții de locuit pentru oamenii muncii. In orașul Onești, in această cetate a chimiei, s-au construit și se construiesc zeci de blocuri cu sute de apartamente luxoase și confortabile. Aici la Onești, aproape lunar, primesc apartamente la cheie numeroși muncitori, maiștri, tehnicieni și inginerii . Recent, printre cei care s-au mutat în cele 120 apartamente noi, se numără muncitorul Oprea Francisc, profesorii Ion Maftei, Ileana Cupșă și mulți alții. Grijă fața de casa în care locuiesc a intrat în obișnuința multor cetățeni din Onești, încă din prima zi de cunoștință cu noua lor locuință, să păstreze și să îngrijească, bunul dat spre folosință, ca o datorie patriotică, întreprinderea de localuri și locuințe, conviețul orășenesc , al femeilor; , și. Sfatul popular orășenesc au de spus numai cuvinte de laudă despre locatarii : Elena Dumitrescu, de la blocul C-3, apartamentul 7, despre familia N. Spiescu din blocul B-9, apartamentul 3, despre Măria Postelnicu din blocul A-3 Cv.’-2. La acești locatari, peste tot, domnesc ordinea și curățenia. Pereții sunt frumos văruiți, parchetul bine întreținut, instalațiile sanitare funcționează în bună stare. Asemenea exemple bune se" mai pot"da și din alte blocuri.* La blocul D-4, cvartalul 3, unde responsabilă de scară este tovarășa Elena Drăguiescu, toți locatarii respectă cu strictețe regulamentul de funcționare a ‘ * blocului. Toate femeile din bloc își cunosc datoria.’ Comitetul de bloc a organizat ca zilnic, fiecare gospodină să se îngrijească de curățenia scării de la etaj. Femeile de la blocul D-4 au amenajat și ornat frumos holurile de la casa’ scării și balcoanele cu ‘ perdeluțe și ghivece cu flori De aceea, pe’ bună dreptate acest bloc se situează fruntaș la fel ca și alte blocuri din oraș. " Neglijențe condamnabile Din păcate se cunosc:’cazări "de ce-'tățeni care, nerespectînd îndatoririle pe marele ’an, aduc* prejudicii întreținerii fondului de locuințe. Nemenținerea în perfectă stare a curățeniei camerelor, a parchetului, găurirea pereților cu diferite cuie și foraibăre etc, înseamnă deteriorarea locuinței. Iată cîțiva din acești locatari care nu țin la apartamente: Gheorghe Drăgoi, de la blocul E-1, apartamentul 52,în . a, fără de faptul că ține , apartamentul murdar, uită de multe ori robinetul de la baie deschis, ceea ce face să inunde cu apă alte apartamente. Ion Gh. Ungureanu., locatar la blocul D-5 apartamentul 15,, a defectat instalația sanitară și tărăgănează repararea ei. Făcînd.. risipă ..de. apă, locatarul amintit, contribuie astfel la scumpirea costului apei șî pentru alți locatari din bloc. De lipsă de spirit gospodăresc mai dau dovadă , și alți locatari cum ar fi Dumitru Matei dei la magazinul, cu autoservire dir] blocul G-2, kvartalul 4, care nu arunncă gunoaiele in lăzile destinate,acestui lucru, ci alături de ele, fapt, ce duce cu murdărirea pereților, exteriori ,al blocului, dîndu-i un aspect ur#, necivilizat.• acestuia. Lipsă de respect față de vecini Mai sînt la Onești și alte categorii de locatari care uită că alături de camerele lor mai sînt și alți oameni. Unii, avînd musafiri, sau pur ș’simplu spre a se delecta de unul singur, dau drumul la aparatele de radio cit pot acestei să cînte. Ora aleasă e. STOICESCU (Continuare In pagina a III-a)