Steagul Roşu, septembrie 1963 (Anul 18, nr. 3292-3316)
1963-09-01 / nr. 3292
< -'S < V 1 1 ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACAU DUMINICĂ 1 SEPTEMBRIE 1963 4 pagini 20 bani care a cuprins în mod organizat cele “---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Principala formă de educație sanitară încheierea lucrărilor ședinței plenare a consiliului agricol regional Bacău Sîmbătă au continuat lucrările ședinței plenare a Consiliului agricol regional Bacău. Dimineața, pînă la orele 16.00, au continuat dezbaterile pe secțiile de specialitate iar apoi lucrările s-au desfășurat pînă la încheierea lor în ședința plenară cu toate secțiile consiliului. In ședința secției de cereale și plante tehnice, din discuțiile purtate au ieșit în evidență posibilitățile și resursele existente în unitățile agricole socialiste din regiune pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan pe anul 1964 prin aplicarea agrotehnicii la un nivel superior; in cadrul dezbaterilor de la secția creșterea animalelor, participanții au pus un accent deosebit pe folosirea tuturor resurselor locale în scopul sporirii bazei furajere și a asigurării adăposturilor necesare iernării animalelor — condiții esențiale pentru sporirea producției de carne și lapte ; în ședința secției hortiviticole s-au prezentat realizările obținute în dezvoltarea și crearea de noi bazine legumicole și pomiviticole în regiunea noastră, participanții la cuvînt făcînd importante propuneri pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan pe anul 1964. Și dezbaterile care s-au purtat în cadrul secției fond funciar și organizarea teritoriului au scos în evidență realizările obținute în primul semestru al acestui an, precum și posibilitățile ce există pentru mai buna folosire și organizare a teritoriului, factor important în întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective, in îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan pe anul 1964. In ședința plenară s-au adoptat apoi recomandările Consiliului agricol regional Bacău, privind cultura griului pe anul 1963-1964. In încheierea lucrărilor ședinței plenare a luat cuvîntul tovarășul inginer Gheorghe Ibănescu, secretar al Comitetului regional Bacău al P.M.R., președinte al Consiliului agricol regional, care a subliniat printre altele faptul că și în anul 1964 ca și în anii trecuți, principala atenție trebuie îndreptată spre sporirea producției de cereale și îndeosebi a producției de grîu și porumb, deoarece de aceasta depinde dezvoltarea celorlalte ramuri ale agriculturii și în special creșterea animalelor.__________________________________________________ ________ Rodnic schimb de experiență Comitetul raional al femeilor Buhuși, analizînd situația creșterii păsărilor a constatat că planul la procurări de pui în g.a.e. s-a depășit. Sporirea efectivului de păsări cere și ridicarea necontenită a pregătirii îngrijitoarelor, organizarea unor eficiente schimburi de experiență. Astfel, recent s-a organizat la g.a.c. din Podoleni un schimb de experiență cu crescătoarele de păsări și președintele comisiilor de femei din gospodăriile colective din raion — în total 220 colectiviste. După ce s-a vizitat sectorul avicol al gospodăriei agricole Podoleni în sala căminului cultural a avut loc consfătuirea unde tovarășul Ion Vacaru, inginer zootehnist, a făcut o amplă expunere despre importanța creșterii păsărilor, îngrijirea și combaterea bolilor la păsări ■— expunere exemplificată cu situații din gospodăriile raionului nostru. Au luat cuvîntul multe tovarășe care au arătat realizările lor în g.a.e. și gospodăria personală, precum și lipsurile manifestate. De exemplu, Maria Zediu, brigadier zootehnic la G.A.C. Gîrleni, a arătat că pe lingă condițiile ce trebuie create pentru creșterea păsărilor, un rol important îl au și crescătoarele de păsări cărora trebuie să le fie dragă această ocupație. A arătat de exemplu, că la prima vedere se pare că acest sector n-ar fi rentabil. Experiența dovedit însă că este renotabil. Tovarășa Elena Buftea, crescătoare de păsări la gospodăria agricolă din comuna Racova, a arătat că ea a crescut un număr de 1350 pui și a avut o mortalitate de 3 la sută. De asemenea, a avut și are o producție bună de ouă, în medie 180 bucăți pe cap de găină. In raionul nostru, începînd din 1962, au fost amenajate la gospodării camere incubator. Deși pentru experimentare, totuși anul acesta s-au procurat de la aceste incubatoare 12.500 pui. Tovarășa Olimpia Tăcu, colectivistă din Costișa, a lucrat la incubatorulcameră din cadrul gospodăriei — incubator cu cel mai mare procent de ecloziune din raion, circa 80 la sută. Ea a relatat pe larg metodele de muncă. După terminarea schimbului de experiență a avut loc un concurs pe tema „500-600 păsări la suta de hectare“, organizat de comitetul raional al femeilor în colaborare cu biblioteca raională. Cîștigătoarele au fost premiate. AGRIPINA CHIȘCA președinta Comitetului raional al femeilor — Buhuși î 978 ione hîrtie peste plan Colectivul de muncitori, ingineri tehnicieni de la fabrica de hîrtie și cefiluloză din Bacău, adaugă de la o lună la alta tot mai bune succese în producție. Bunăoară, in cele 8 luni care au trecut din acest an, s-au dat peste plan 078,7 tone hîrtie și 26,8 tone caiete. La celuloză angajamentul pe întregul an, a fost depășit cu 40,1 tone. Aceste realizări s-au datorat mai multor factori, printre care antrenarea în întrecerea socialistă a unui număr mai mare de muncitori, folosirea la întreaga capacitate a mașinilor și altele. Secția F2 (semifabricate) și secția F 5 (finisaj) se numără printre colectivele de muncă evidențiate. ANUTA SANEA funcțională mu di însitare a tirajelor se cereau grăbită Pe marginea unei ședințe de lucru Zilele trecute, din inițiativa comitetului executiv al sfatului popular raional, o brigadă de ingineri și tehnicieni de la Consiliul agricol raional Piatra Neamț a ținut o ședință de lucru în sala căminului cultural din comuna Girov. Tema principală a fost discutarea planului de măsuri privind organizarea și desfășurarea campaniei agricole de toamnă. .In buletinul informativ prezentat de tovarășul Ghiță Mircea, președintele Consiliului agricol raional Piatra Neamț s-a vorbit printre altele și despre urgentarea însilozării furajelor. Din situația prezentată a reieșit că în raionul Piatra Neamț este prevăzut să se însilozeze 21.256 tone furaje, dintre care 19.776 tone porumb siloz. Ca mijloace de tocare sunt pe raza raionului 21 de tocătoare mecanice proprietate a gospodăriilor agricole colective și 7 tocătoare mecanice proprietate a s.m.t. din comuna Ștefan cel Mare. In ședință s-au dat indicații referitoare, la folosirea rațională a întregii capacități de lucru a tocătoarelor mecanice și executarea manuală a lucrărilor de însilozare. Adică este necesar să se atingă o viteză zilnică de lucru de aproximativ 1100 tone furaje, ceea ce va face posibil ca însilozările în raionul Piatra Neamț să se termine cel tîrziu la data de 10 septembrie a.c. In cadrul discuțiilor, participanții la lucrări — președinți ai gospodăriilor agricole colective, președinți de sfaturi populare comunale, ingineri și tehnicieni agronomi, șefi de brigăzi de tractoare — au trecut în revistă realizările obținute la însilozări, au vorbit despre lipsurile semnalate la unele gospodării colective în executarea lucrărilor de însilozare și au făcut propuneri de îmbunătățire a muncii. De exemplu, interesant a vorbit din experiența colectiviștilor la înșilo z și raionul Piatra Neamț zări, tovarășul Vasile Florea, președintele gospodăriei colective din comuna Mărgineni. Fl a arătat cum la această ■ gospodărie pentru ca porumbul să nu treacă de faza lapte-ceară, consiliul de conducere a organizat și instruit 5 echipe de colectiviști care lucrează prin rotație ziua și noaptea la recoltat, cărat, presat și însilozat. Ca urmare, colectiviștii au reușit să însilozeze o cantitate de peste 360 tone porumb. In acțiunea de însilozare, rezultate bune au înregistrat și colectiviștii din satele Hoisești și Ghigoești. Mobilizînd toate forțele la însilozat, numai în 4 zile, colectiviștii din Ghigoești au însilozat 340 tone porumb siloz. Pentru străduința cu care muncesc la transportatul porumbului, precum și pentru atenția pe care o dau bunei funcționări a tocătoarelor mecanice, tractoriștii din brigada condusă de tovarășul Ion Cojocaru, merită toate laudele. Deși în proporție de 98 la sută porumbul este bun de însilozat, în raionul Piatra Neamț se constată însă deficiențe în ce privește organizarea muncii la însilozări. Nu peste tot, conducerile gospodăriilor agricole colective, inginerii și tehnicienii agronomi care răspund de calitatea silozului dau atenție cuvenită rezolvării acestei probleme. La gospodăriile agricole colective din comunele Bîrgăoani, Bodeștii de Sus, Căciulești, Dorbreni și altele, pe o mare parte din tarlale, porumbul este trecut de faza lapteceară. Cu toate acestea, factorii de răspundere din aceste gospodării, colective.... nu antrenează în suficientă măsură atelajele la transportatul furajelor și nu asigură un ritm susținut la executarea acestei importante lucrări. Un exemplu negativ îl constituie și gospodăria agricolă colectivă din comuna Girov unde recent echipele de colectiviști au umplut două gropi cu porumb bun de... măcinat. Tot ca o defecțiune, se constată din partea conducerii s.m.t. din comuna Ștefan cel Mare faptul că n-a asigurat din timp curele pentru schimb la tocătoarele mecanice. Așa se face că unele tocătoare stau din cauza defecțiunilor (la gospodăria colectivă din Bîrgăoani o tocătoare a stat nefolosită o zi întreagă). Timpul nu așteaptă. Față de ritmul cu care se muncește în prezent la însilozări în raionul Piatra Neamț (pînă la data de 30 august a.c. din 19.776 tone porumb siloz plan se însilozaseră 4374 tone), este de datoria și în interesul consiliilor de conducere ale gospodăriilor agricole colective, ale comitetelor comunale de partid să ia cele mai nimerite măsuri pentru ca în zilele care urmează (pînă la 10 septembrie a.c.) acțiunea de însilozare a furajelor să fie încheiată. Avînd în vedere valoarea mare din punct de vedere nutritiv pe care o au furajele însilozate, precum și avantajele economice ce le au aceste furaje, este necesar ca toate cele 16 gospodării agricole colective din raionul Piatra Neamț să fie îndrumate ca, pe lîngă porumbul siloz, să însilozeze și cantități însemnate de frunze și colete de sfeclă de zahăr, pălării de floarea-soarelui, dovleei, coceni de porumb, diferite buruieni, resturi de la, grădinile de legume și zarzavaturi și tot ce se mai poate însiloza pe plan local. C. STOICESCU La G.A.S. Pufești, raionul Adjud asigurarea unei bogate baze furajere este o preocupare de seamă, în fotografie, un aspect de la recoltarea ultimelor suprafețe de ix>rumb pentru siloz. Foto : TEODOR STANCIU t «Săptămînă Crucii Roșii» (1 — 7 septembrie) In fiecare an, în luna timp de o săptămînă, activul septembrie, sanitar de masă din țara noastră, obișnuiește să treacă în revistă realizările obținute de organizația de Cruce Roșie, în domeniul ocrotirii sănătății publice. Comitetul orășenesc de Cruce Roșie Bacău întîmpină „Săptămînă Crucii Roșii“ din acest an cu noi și importante succese, privind răspîndirea cunoștințelor sanitare de masă și de prim ajutor, cultivarea deprinderilor de igienă în vederea antrenării populației la apămai largi mase a constituit-o cursurile sanitare G.P.A.S., grupele sanitare și cursurile de îngrijire a bolnavilor la domiciliu. în acest an au fost organizate și s-au încheiat 184 cursuri cuprinzînd 4749 absolvenți. In ultimii ani, organizația de Cruce Roșie din orașul Bacău a instruit prin diferite cursuri sanitare de masă un număr de 16.850 cetățeni. O bună parte din acești absolvenți sunt încadrați în colectivele celor 436 posturi sanitare de prim ajutor, în comitete de secții și grupe sanitare. Majoritatea comitetelor au organizat acțiuni de masă legate de reducerea bolilor epidemice și cu extindere în masă, reducerea bolilor cu incapacitate temporară de muncă etc. In semestrul I a.c. de exemplu au fost antrenați peste 6500 activiști sanitari de masă în acțiuni de curățenie și de înfrumusețare a orașului, mobilizarea cetățenilor la diferite vaccinări și vizite medicale. Ca urmare a muncii depuse s-a reușit să se imunizeze populația în procent de 98,8 la sută și să se îmbunătățească starea de sănătate a populației. Activitatea de educație sanitară prin rezultatele obținute, oferă celor ce o desfășoară prilejul unor satisfacții. Astfel, în circumscripțiile sanitare ale orașului, datorită activității susținute de educație sanitară desfășurate de perso- ELISABETA ALBA secretara Comitetului orășenesc Bacău de Cruce Roșie (Continuare în pagina a II-a) Interesant miting aviatic Astăzi, la orele 10:00, pe aeroportul T. A.R.O.M. din Bacău, Federația Romînă de Aviație în colaborare cu U. C.F.S. regional organizează un frumos miting aviatic. Cu acest prilej vor evolua sportivi din lotul R.P.R. ca Maeștri ai sportului Ștefan Calotă și Ilie Crișmaru (la proba zbor cu motor). Maestru al sportului, inginer Mircea Finescu, la zbor fără motor, iar la acrobație cu planorul Gheorghe Gîlcă. Maestru al sportului, își vor mai da concursul la acrobație trapez Maestru al sportului Ion Negroiu, la parașutism (aterizare 1 punct fix) Gheorghe Iancu, Maestru 12- merit al sportului și campion absolut al R.P.R. pe anul 1963 și Angela Nastase, Maestru al sportului și campioană republicană pe anul 1963. Ansamblul de cîntece și dansuri „Ciocîrlia“ al Ministerului Afacerilor terne, prezintă astăzi Iași mîine pe scena Teatrului de vară „M. Eminescu“ din Bacău un interesant spectacol muzical coregrafic. In program sînt incluse cîntece despre partid, patriotice, aranjamente populare de compozitori romîni, cîntece și prelucrări din cele mai cunoscute melodii populare romînești, scenarii coregrafice și dansuri populare romînești. își vor da concursul cu acest prilej soliști vocali ca : Agata Cruzescu, Laureată a Concursurilor internaționale George Enescu și Erkel da la Budapesta, Aurelia Fătu-Răduțu, Benone Sinulescu, Maria Ciobanu, Maria Butaciu; soliști instrumentiști ca : Iosif Miki, Ilie Udilă, Ion Oprea, Marin Chiser, precum și dansatorii Ilie Ioan, Artist Emerit, Elena Giicolea, Marga Gheorghiu Corina Alecu, Vasile Paraschivescu și Ilie Gheorghe, Laureați ai Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților de la Varșovia. Regia artistică aparține lui Virgil Comșa. Vă prezentăm în pagina a 3-a ansamblul „Ciocîrlia“. în orașul Bacău Ansamblul „Ciocîrlia“ va prezenta în seara aceasta primul spectacol Dansul fetelor din Căpîlna în interpretarea unei formații de ansamblului, dansatoare a In curînd, noi magazine alimentare cu autoservire îmbunătățirea, , continuă a deservirii populației prin perfecționarea și dezvoltarea capacității comerțului de stat cooperatist constituie o preocupare permimanentă a organelor de partid și de stat din orașul Bacău. In această direcție merită relevat faptul că, pe lîngă cele patru magazine alimentare cu autoservire existente, în curînd se vor da în folosință la Bacău încă două asemenea magazine. Unul va funcționa în cartierul C.F.R., iar celălalt în cartierul „Steaua roșie“. Magazinul din cartierul C.F.R. este amplasat în clădirea noului complex comercial ce s-a construit aici și va avea o suprafață comercială de 150 mp. Cel din cartierul „Steaua roșie“ va funcționa în localul fostei unități alimentare nr. 8, local complet renovat. Lucrările de amenajare a noilor magazine alimentare cu autoservire sunt în stadiu de finisaj. Demn de remarcat este faptul că ambele magazine sunt dotate cu mobilier din material plastic și metale inoxidabile, precum și cu utilaj frigorifer de cea mai înaltă tehnicitate. Aceste două noi magazine vor fi date în folosință la jumătatea lunii septembrie. 659.000 lei enormii prin inovații Munca politică desfășurată de către organizația de partid de la întreprinderea mecanică din Roman în vederea promovării noului in producție are ca rezultat creșterea continuă a mișcării de inovații Anul acesta, pînă la sfîrșitul lunii august, la I.M.H. au fost aplicate* 95 inovații care, pe lîngă că contribuție la continua îmbunătățire a procesului de producție aduc întreprinderii importante economii. Astfel, prin inovația tovarășului Nicolae Sculari care se referă la „modificarea constructivă și a procesului tehnologie de la inelele de reglare la M.I.P. (mașina de prelucrat pe 4 fete)“ se realizează pe an economii de materiale și manoperă în valoare de 32.500 lei Maistrul sculer trictor Itarabagiu este autorul inovației „modificarea procesului tehnologic la danturarea pinioanelor, melcate la G.C.R (mașină de rindeluit la grosime)“. Prin această inovație se realizează anual economii (antecalculate) în valoare de 17.781 lei. Inovații importante au mai făcut la I.M.R. tovarășii Constantin Iliescu, turnător, Ștefan Ursescu, lăcătuș și alții. Valoarea economiilor ce se realizează anul acesta la I.M.R prin aplicarea inovațiilor se urcă la frumoasa sumă de 650.000 lei. ----------------• • ® • • In întrecerea socialistă Mișcarea de inovații și raționalizări cunoaște zi de zi o tot mai largă dezvoltare în întreprinderile din regiunea noastră. Chiar în noile întreprinderi dotate cu tehnica cea mai nouă, colectivele de muncă sunt preocupate de n uria perfecționare a utilajelor și a proceselor tehnologice de producție. Uzina de fire și fibre sintetice de la Săvinești are un colectiv tînăr, entuziast, care nu-și precupețește eforturile pentru obținerea unor fire de calitate superioară. Un alt obiectiv de seamă al întrecerii socialiste ce se desfășoară la uzina din Săvinești este realizarea de economii, reducerea prețului de cost pe unitatea de produs. O cale de seamă folosită de acest harnic colectiv este mișcarea de inovații și rafi acționalizări. De la începutul anului pînă în prezent la cabinetul tehnic uzinei au fost prezentate 48 propuneri de inovații. 22 dintre acestea au fost deja aplicate în producție, iar sotul se află în studiu Multe dintre inovațiile aplicate, se referă la ridicarea productivității muncii, iar unele la realizarea unor economii la prețul de cost. De pildă, numai în cele 7 luni rare au trecut prin acest an, din aplicarea inovațiilor acceptate a rezultat o economie în valoare de peste 1.200.000 lei. In fruntea activității de inovații la Uzina de fire și fibre sintetice de la Săvinești se află tovarășii M. Slavinschi, Eugen Staicu, Ionică Ion, Maria Ionescu și mulți alții. TEODOR STAVAR Mecanic Activități cultural-artistice Sînt aproape 5 luni... . . .de cînd și în comuna Lozinca, raionul Bacău, a luat ființă un cinematograf sătesc. De atunci, filmul a devenit un prieten nelipsit al colectiviștilor. A sporit mult, față de cifra planificată, numărul celor care vizionează filmele. Printre cei mai apropiați prieteni ai filmului se află colectiviștii Ion Stîncu, Maricica Obreja, Toma Popescu, Letiția Zaharia și mulți alții. E demnă de remarcat conștiinciozitatea lui Constantin Secară, operatorul cinematografului sătesc. COSTEL OBREJA elev și studentul Nicolae N. Șerban, aflat în vacanță. GHEORGHE POPESCU bibliotecar Și elevii. . . .care-și petrec vacanța in satul Hociungi—Porcești din raionul Roman au susținut nu de mult un frumos program artistic. Aplauze îndelungi au fost destinate corului de elevi ai școlilor profesionale și medii, dirijat de elevul Dumitru Vartolaș, interpreților piesei teatru, precum și celor care au înfățidecat suita de dansuri și cîntece populare la a cărei alcătuire și-au adus contribuția și tinerii din sat Constantin Porcescu și Toader Teleman. Cu acest program elevii vor fi și oaspeți ai satelor învecinate Hociungilor. PETRU CIOCAN După programul brigăzii artistice de agitație... . . .a căminului cultural din comuna Romîni, raionul Buhuși, echipa de teatru de aici a prezentat zilele trecute piesa într-un act „S-a furat un mire“ de Ștefan Haralamb. La punerea în scenă a programului brigăzii, cît și a piesei de teatru, un ajutor prețios l-au acordat activistul de partid Gheorghe Acăr colectivist „Cîntăm viața noastră“ . . .iată cu ce program semnificativ s-a prezentat acum cîteva zile, în fața colectiviștilor, brigada artistică de agitație din Corbusca, raionul Adjud. Cine sînt interpreții ? Emilia Acrîșmăriței, Floarea Ghironte, Ionel Berendea, Mitică Munteanu a căror activitate muzicală și coregrafică are vîrsta de 8 și 10 ani pe scena căminului cultural. CORNEL REBEGEA învățător ----------------et- 6------------------ ARA DE ZOR Pe tarlalele colectiviștilor din comuna Brusturi, raionul Tg. Neamț, harnicii mecanizatori de la S.M.T. Tg. Neamț lucrează din plin la arături adinei de vară. Pînă acum s-au arat peste 100 hectare. S-au evidențiat Ion Ungureanu, Ion Fodor, mecanizatorii Gheorghe Ignat și Ion Mihailiuc. PETRE TARABOANȚA colectivist Bucuriile-răsplată a muncii împlinite Biblioteca din satul Ruginoasa, comuna Bozieni, raionul Roman, e ca o carte nouă. Domnesc curățenia și ordinea, nu găsești fir de praf nicăieri, ci o atmosferă primitoare, de gazdă care rostește „bun venit“ din toată inima. Doar pe masă un singur bilețel stă parcă zburlit, cu colțurile răsucite de degete care au fost martore ale unei cugetări către multe lucruri — multe amintiri — stîrnite de niște rînduri scrise cu creionul de un colectivist . „Tovarășă Manoliu“ — scria colectivistul, — „vă rog foarte mult dați-i băietului cartea care v-am rugat eu și care a fost la Vasile Apetrei. Căci mă duc mîine la Roman și aș lua după Dînsa unele nume de prafuri ca să le cumpăr fiindcă am mare nevoie de ele. Vă rog. Iar broșurile celelalte mai îngăduiți-Ie la mine“ Urma o semnătură limpede : „V. Marișca“. Bibliotecara zîmbea și acum gîndind: — Ia te uită la Marișca ! I-a dictat cugetul să scrie „Dînsa“ și nu „dînsa“ deși cartea nu are nevoie nici chiar cu literă mică de astfel de politețe. Dar în mintea lui cartea a devenit o personalitate cum e floarea soarelui, pentru fetița din „Dumbrava minunată“ care se adresează cu „Mata. Floarea-soarelui“. Multe simțăminte noi au trezit cărțile în conștiința lui Marișca ! Dar parcă numai în conștiința lui ? ! Ce știau ei acum cîțiva ani despre prafurile care stimulează fertilitatea solului?" Clătinau capul cu obrazul încruntat de umbra îndoielii și schimbau vorba ea despre ceva lipsit de interes. Acum alde Marișca a proclamat cele cîteva prăjini pe care le are pe lîngă casă „lot experimental“. Vrea să încerce — în timpul său liber — puterea unor îngrășăminte chimice, el, cu știința lui căpătată din cărți. Cînd i-am înmînat „băietului“ cartea, acesta — așa l-o fi învățat taică-său — a înfășurat-o cu grijă într-o coală ca pe un lucru de mare preț. Bilețelul a rămas un timp cu colțurile răsucite. Mîinile bibliotecarei l-au împăturit apoi frumos și l-au pus într-un caiet. Dacă aceste mîini care cunosc bine arta de a dărui o carte s-ar opri asupra caietelor unde se află numele colectiviștilor cititori, cifrele de acolo ar susține un semnificativ raport cultural. Pentru că statistica e impresionantă , în 1959 se aflau 405 cititori cu 903 cărți citite; în 1960, 772 cu 5627 de cărți citite; în anul 1961, numărul cititorilor a crescut la 827. Dar în 1962? Numărul cărților ajunge la 6314 citite de 1051 de cititori, iar în numai jumătate din anul acesta, numărul atît al cititorilor cît și al cărților depășește cu o dată și jumătate cifrele întregului an 1959 In fața fiecărui nume de cititor amintirile se desfășoară cu bogăție de amănunte. Iată bunăoară un nume : Vasile Ion Apetrei, cel care a aflat înaintea lui Marișca de cartea cu îngrășăminte chimice. Are 61 de ani și în fiecare an — de cînd e cititor — numără 20-26 de cărți citite între care — alături de știința agrotehnică și popularizată — stau „Război și pace“, „Rădăcinile sînt amare“, „Clopote și struguri“, „Ei au luptat pentru patrie”, și cele mai multe despre creșterea și îngrijirea viței de vie. Pentru că inima lui Vasile Ion Apetrei e legată de un vis viitor, plănuit de colectiviști , să încerce pe dealurile cu pămînt ruginos varietăți viticole care să rodească bine. Ochii bibliotecarei s-au oprit la întîmplare asupra altui nume : Ion Lungu, brigadierul celei de-a treia brigăzi colectiviste. Are într-un an aproape tot atîtea cărți citite cît și vîrsta . 31. Cunoaște și comentează cu inteligență cuprinsul unor cărți ca de pildă : „Spartacus“, „Cazul doctor Udrea“, „Folosirea îngrășămintelor”, „Cum putem obține 5000 kg de porumb boabe la hectar“, „Întîlnirea din pămînturi“, „Piciul“ (de Alfons Daudet), „Cu mîinile noastre“, „Solul, viața și însușirile lui“ și bineînțeles „Cultura sfeclei de zahăr“ care îl pasionează util. Apoi Ținea Popa — cea de 50 de ani. Nu e singura în sat care să se priceapă și la considerații de felul acesta : „Bătălie în marș are o țesătură cam de felul Anei Karenina, numai că vremile și împrejurările sînt alcătuite altfel“. Sau o hotărîre a lui Constantin Porumbiță : „Nu mai mult vaca pînă-n ultimele zile, că ies vițeii sub greutate. Din cartea aceea (se referă la broșura „Cum am obținut 4290 litri de lapte pe cap de vacă“) am înțeles că o anumită perioadă înainte de fătare vaca nu mai trebuie mulsă“. Alte și alte nume se perindă cu amănunte de neuitat. Ce limpede și frumos au vorbit invitații la o consfătuire a bibliotecii sătești pe tema „Cultura sfeclei de zahăr“ ! Au vorbit Ion Lungu, Florea Ciubotaru, Ion Plugaru, Gheorghe Panait, Neculai Apetrei cu competența pe care numai cu 2-3 ani în urmă nu ar fi putut-o întîlni la ei. Oamenii Ruginoasei au evoluat mult cu ajutorul cititului. Și la firea lor plină de o bună cuviință moștenită din tată-n fiu (așa cum transmisă e și fapta „satul să fie curat ca inima“) s-a adăugat o limpezime asupra a tot ce se petrece lume azi, cum au fost rînduielile altădată, în cum se așează temeliile viitorului. Bibliotecara nu mai dovedește cu împărțitul cărților. Nu îndeplinește aceasta ca funcție. E vorba de o pasiune, de un voluntariat în care se simte mult și sprijinul celorlalți tovarăși ai săi de profesie — învățătorii satului Ruginoasa. Modestă și cu întreaga ei conștiință legată de culturalizarea oamenilor, bibliotecara satului Ruginoasa are între sutele de cititori, colectiviști care i-au fost elevi vîrstnici pe vremea alfabetizării și acum cititori pasionați. Dar mai mult decît aceasta, cărțile i-au învățat să iubească frumusețile prezente și să îndrăznească — spre folosul tuturor — către culmile viitorului. La această cutezanță s-a învățat cărțile împărțite de bibliotecara Victoria Manoliu. AUREL STANCIU i