Steagul Roşu, septembrie 1963 (Anul 18, nr. 3292-3316)

1963-09-01 / nr. 3292

< -'S < V 1 1 ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACAU­­ DUMINICĂ 1 SEPTEMBRIE 1963 4 pagini 20 bani care a cuprins în mod organizat cele “---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Principala formă de educație sanitară încheierea lucrărilor ședinței plenare a consiliului agricol regional Bacău Sîmbătă au continuat lucrările ședinței plenare a Consiliului agricol regio­nal Bacău. Dimineața, pînă la orele 16.00, au continuat dezbaterile pe sec­țiile de specialitate iar apoi lucrările s-au desfășurat pînă la încheierea lor în ședința plenară cu toate secțiile consiliului. In ședința secției de cereale și plante tehnice, din discuțiile purtate au ieșit în evidență posibilitățile și resursele existente în unitățile agricole socialis­te din regiune pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan pe anul 1964 prin aplicarea agrotehnicii la un nivel superior; in cadrul dezbaterilor de la secția creșterea animalelor, participanții au pus un accent deosebit pe folosirea tuturor resurselor locale în scopul sporirii bazei furajere și a asigurării adăpos­turilor necesare iernării animalelor — condiții esențiale pentru sporirea pro­ducției de carne și lapte ; în ședința secției hortiviticole s-au prezentat realiză­rile obținute în dezvoltarea și crearea de noi bazine legumicole și pomiviticole în regiunea noastră, participanții la cuvînt făcînd importante propuneri pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan pe anul 1964. Și dezbaterile care s-au purtat în cadrul secției fond funciar și organizarea teritoriului au scos în evidență realizările obținute în primul semestru al acestui an, precum și posi­bilitățile ce există pentru mai buna folosire și organizare a teritoriului, factor important în întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colec­tive, in îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan pe anul 1964. In ședința plenară s-au adoptat apoi recomandările Consiliului agricol re­gional Bacău, privind cultura griului pe anul 1963-1964. In încheierea lucrărilor ședinței plenare a luat cuvîntul tovarășul inginer Gheorghe Ibănescu, secretar al Comitetului regional Bacău al P.M.R., preșe­dinte al Consiliului agricol regional, care a subliniat printre altele faptul că și în anul 1964 ca și în anii trecuți, principala atenție trebuie îndreptată spre spo­rirea producției de cereale și îndeosebi a producției de grîu și porumb, deoarece de aceasta depinde dezvoltarea celorlalte ramuri ale agriculturii și în special creșterea animalelor._________________________________________________­_ ________ Rodnic schimb de experiență Comitetul raional al fe­meilor Buhuși, analizînd situația creșterii păsărilor a constatat că planul la procurări de pui în g.a.e. s-a depășit. Sporirea efec­tivului­ de păsări cere și ridicarea necontenită a pregătirii îngrijitoarelor, organizarea unor eficiente schimburi de experiență. Astfel, recent s-a organi­zat la g.a.c. din Podoleni un schimb de experiență cu crescătoarele de păsări și președintele comisiilor de femei din gospodăriile colective din raion — în total 220 colectiviste. După ce s-a vizitat sec­torul avicol al gospodă­riei agricole Podoleni în sala căminului cultural a avut loc consfătuirea unde tovarășul Ion Vacaru, in­giner zootehnist, a făcut o amplă expunere despre importanța­ creșterii pă­sărilor, îngrijirea și com­baterea bolilor la păsări ■— expunere exemplificată cu situații din gospodări­ile raionului nostru. Au luat cuvîntul multe tovarășe care au arătat realizările lor în g.a.e. și gospodăria personală, precum și lipsurile mani­festate. De exemplu, Ma­ria Zediu, brigadier zoo­tehnic la G.A.C. Gîrleni, a arătat că pe lingă con­dițiile ce trebuie create pentru creșterea păsări­lor, un rol important îl au și crescătoarele de pă­sări cărora trebuie să le fie dragă această ocupa­ție. A arătat de exemplu, că la prima vedere se pare că acest sector n-ar fi rentabil. Experiența dovedit însă că este ren­o­tabil. Tovarășa Elena Buftea, crescătoare de păsări la gospodăria agricolă din comuna Racova, a arătat că ea a crescut un număr de 1350 pui și a avut o mortalitate de 3 la sută. De asemenea, a avut și are o producție bună de ouă, în medie 180 bucăți pe cap de găină. In raionul nostru, înce­­pînd din 1962, au fost a­­menajate la gospodării camere incubator. Deși pentru experimentare, to­tuși anul acesta s-au pro­curat de la aceste incu­batoare 12.500 pui. Tovarășa Olimpia Tăcu, colectivistă din Costișa, a lucrat la incubatorul­­cameră din cadrul gospo­dăriei — incubator cu cel mai mare procent de ec­loziune din raion, circa 80 la sută. Ea a relatat pe larg metodele de muncă. După terminarea schim­bului de experiență a a­­vut loc un concurs pe tema „500-600 păsări la suta de hectare“, organi­zat de comitetul raional al femeilor în colaborare cu biblioteca raională. Cîștigătoarele au fost pre­miate. AGRIPINA C­HIȘCA președinta Comitetului raional al femeilor — Buhuși î 978 ione hîrtie peste plan Colectivul de muncitori, ingineri tehnicieni de la fabrica de hîrtie și ce­fi­luloză din Bacău, adaugă de la o lună la alta tot mai bune succese în produc­ție. Bunăoară, in cele 8 luni care au trecut din acest an, s-au dat peste plan 078,7 tone hîrtie și 26,8 tone caiete. La celuloză angajamentul pe întregul an, a fost depășit cu 40,1 tone. Aceste realizări s-au datorat mai multor fac­tori, printre care antrenarea în între­cerea socialistă a unui număr mai mare de muncitori, folosirea la întreaga capa­citate a mașinilor și altele. Secția F­2 (semifabricate) și secția F 5 (finisa­j) se numără printre colectivele de muncă evidențiate. ANUTA SANEA funcțională mu di însitare a tirajelor se cere­au­ grăbită Pe marginea unei ședințe de lucru Zilele trecute, din inițiativa comitetu­lui executiv al sfatului popular raional, o brigadă de ingineri și tehnicieni de la Consiliul agricol raional Piatra Neamț a ținut o ședință de lucru în sala cămi­nului cultural din comuna Girov. Tema principală a fost discutarea planului de măsuri privind organizarea și desfășura­rea­­ campaniei agricole de toamnă. .In buletinul informativ prezentat de tovarășul Ghiță Mircea, președintele Consiliului agricol raional Piatra Neamț s-a vorbit printre altele și despre ur­gentarea însilozării furajelor. Din situa­ția prezentată a reieșit că în raionul Piatra Neamț este prevăzut să se însilo­zeze 21.256 tone furaje, dintre care 19.776 tone porumb siloz. Ca mijloace de tocare sunt pe raza raionului 21 de tocătoare mecanice proprietate a gospodăriilor a­­gricole colective și 7 tocătoare mecanice proprietate a s.m.t. din comuna Ștefan cel Mare. In ședință s-au dat indicații referitoa­re, la folosirea rațională a întregii ca­pacități de lucru a tocătoarelor meca­nice și executarea manuală a lucrărilor de însilozare. Adică este necesar să se atingă o viteză zilnică de lucru de a­­proximativ 1100 tone furaje, ceea ce va face posibil ca însilozările în raionul Piatra Neamț să se termine cel tîrziu la data de 10 septembrie a.c. In cadrul discuțiilor, participanții la lucrări — președinți ai­ gospodăriilor a­­gricole colective, președinți de sfaturi populare comunale, ingineri și tehnicieni agronomi, șefi de brigăzi de tractoare — au trecut în revistă realizările obținute la însilozări, au vorbit­ despre lipsurile semnalate la unele gospodării colective în executarea lucrărilor de însilozare și au făcut propuneri de îmbunătățire a muncii. De exemplu, interesant a vorbit din experiența colectiviștilor la înșilo­­ z și raionul Piatra Neamț zări, tovarășul Vasile Florea, președin­tele gospodăriei colective din comuna Mărgineni. F­l a arătat cum la această ■ gospodărie pentru ca porumbul să nu treacă de faza lapte-ceară, consiliul de conducere a organizat și instruit 5 echi­pe de colectiviști care lucrează prin ro­tație ziua și noaptea la recoltat, cărat, presat și însilozat. Ca urmare, colecti­viștii au reușit să însilozeze o cantitate de peste 360 tone porumb. In acțiunea de însilozare, rezultate bune au înregis­trat și colectiviștii din satele Hoisești și Ghigoești. Mobilizînd toate forțele la însilozat, numai în 4 zile, colecti­viștii din Ghigoești au însilozat 340 tone porumb siloz. Pentru străduința cu care muncesc la transportatul porumbu­lui, precum și pentru atenția pe care o dau bunei funcționări a tocătoarelor mecanice, tractoriștii din brigada con­dusă de tovarășul Ion Cojocaru­, merită toate laudele. Deși în proporție de 98 la sută po­rumbul este bun de însilozat, în raionul Piatra Neamț se constată însă deficiențe în ce privește organizarea muncii la în­silozări. Nu peste tot, conducerile gospo­dăriilor agricole colective, inginerii și tehnicienii agronomi care răspund de ca­litatea silozului dau atenție cuvenită rezolvării acestei probleme. La gospodă­riile agricole colective din comunele Bîr­­găoani, Bodeștii de Sus, Căciulești, Dor­breni și altele, pe o mare parte din tar­lale, porumbul este trecut de faza lapte­­ceară. Cu toate acestea, factorii de răs­pundere din aceste gospodării, colective.... nu antrenează în suficientă măsură ate­lajele la transportatul furajelor și­­ nu asigură un ritm susținut la executarea acestei importante lucrări. Un exemplu negativ îl constituie și gospodăria agricolă colectivă din comu­na Girov unde recent echipele de colec­tiviști au umplut două gropi cu porumb bun de... măcinat. Tot ca o defecțiune, se constată din partea conducerii s.m.t. din comuna Ștefan cel Mare faptul că n-a asigurat din timp curele pentru schimb la tocătoarele mecanice. Așa se face că unele tocătoare stau din cauza defecțiu­nilor (la gospodăria colectivă din Bîr­­găoani o tocătoare a stat nefolosită o zi întreagă). Timpul nu așteaptă. Față de ritmul cu care se muncește în prezent la însilo­zări în raionul Piatra Neamț (pînă la data de 30 august a.c. din 19.776 tone porumb siloz plan se însilozaseră 4374 tone), este de datoria și în interesul con­siliilor de conducere ale gospodăriilor agricole colective, ale comitetelor comu­nale de partid să ia cele mai nimerite măsuri pentru ca în zilele care urmează (pînă la 10 septembrie a.c.) acțiunea de însilozare a furajelor să fie încheiată. Avînd în vedere valoarea mare din punct de vedere nutritiv pe care o au­ furajele însilozate, precum și avantajele economice ce­ le au aceste furaje, este necesar ca toate cele 16 gospodării a­­gricole colective din raionul Piatra Neamț să fie îndrumate ca, pe lîngă po­rumbul siloz, să însilozeze și cantități însemnate de frunze și colete de sfeclă de zahăr, pălării de floarea-soarelui, dovleei, coceni de porumb, diferite bu­ruieni, resturi de la, grădinile de legu­me și zarzavaturi și tot ce se mai poate însiloza pe plan local. C. STOICESCU La G.A.S. Pufești, raionul Adjud asigurarea unei bogate baze furajere este o preocupare de seamă, în fotografie, un aspect de la recoltarea ultimelor suprafețe de ix>rumb pentru siloz. Foto : TEODOR S­TANC­IU t «Săptămînă Crucii Roșii» (1 — 7 septembrie) In fiecare an, în luna timp de o săptămînă, activul septembrie, sanitar de masă din țara noastră, obișnuiește să treacă în revistă realizările obținute de organizația de Cruce Roșie, în dome­niul ocrotirii sănătății publice. Comitetul orășenesc de Cruce Roșie Bacău întîmpină „Săptămînă Crucii Roșii“ din acest an cu noi și importan­te succese, privind răspîndirea cunoștin­țelor sanitare de masă și de prim aju­tor, cultivarea deprinderilor de igienă în vederea antrenării populației la apă­mai largi mase a constituit-o cursurile sanitare G.P.A.S., grupele sanitare și cursurile de îngrijire a bolnavilor la domiciliu. în acest an au fost organiza­te și s-au încheiat 184 cursuri cuprin­­zînd 4749 absolvenți. In ultimii ani, organizația de Cruce Roșie din orașul Bacău a instruit prin diferite cursuri sanitare de masă un nu­măr de 16.850 cetățeni. O bună parte din acești absolvenți sunt încadrați în colectivele celor 436 posturi sanitare de prim ajutor, în comitete de secții și gru­pe sanitare. Majoritatea comitetelor au organizat acțiuni de masă legate de re­ducerea bolilor epidemice și cu extin­dere în masă, reducerea bolilor cu inca­pacitate temporară de muncă etc. In semestrul I a.c. de exemplu au fost antrenați peste 6500 activiști sanitari de masă în acțiuni de curățenie și de înfru­musețare a orașului, mobilizarea cetă­țenilor la diferite vaccinări și vizite me­dicale. Ca urmare a muncii depuse s-a reușit să se imunizeze populația în pro­cent de 98,8 la sută și să se îmbunătă­țească starea de sănătate a populației. Activitatea de educație sanitară prin rezultatele obținute, oferă celor ce o desfășoară prilejul unor satisfacții. Ast­fel, în circumscripțiile sanitare ale ora­șului, datorită activității susținute de e­­ducație sanitară desfășurate de perso- ELISABETA ALBA secretara Comitetului orășenesc Bacău de Cruce Roșie (Continuare în pagina a II-a) Interesant miting aviatic Astăzi, la orele 10:00, pe aeroportul T. A.R.O.M. din Bacău, Fede­rația Ro­­mînă de Aviație în colaborare cu U. C.F.S. regional organizează un frumos miting aviatic. Cu acest prilej vor evolua sportivi din lotul R.P.R. ca Maeștri ai sportu­lui Ștefan Calotă și Ilie Crișmaru (la proba zbor cu motor). Maestru al spor­tului, inginer Mircea Finescu, la zbor fără motor, iar la acrobație cu plano­rul Gheorghe Gîlcă. Maestru al sportu­lui, își vor mai da concursul la acro­­bație trapez Maestru al sportului Ion Negroiu, la parașutism (aterizare 1 punct fix) Gheorghe Iancu, Maestru 12- merit al sportului și campion absolut al R.P.R. pe anul 1963 și Angela Nas­tase, Maestru al sportului și campioană republicană pe anul 1963. Ansamblul de cîntece și dansuri „Ciocîrlia“ al Mi­nisterului Afacerilor terne, prezintă astăzi Ia­și mîine pe scena Teatrului de vară „M. Eminescu“ din Bacău un interesant spectacol muzical core­grafic. In program sînt incluse cîntece despre partid, patriotice, aranja­mente populare de com­pozitori romîni, cîntece și prelucrări din cele mai cunoscute melodii popu­lare romînești, scenarii coregrafice și dansuri populare romînești. își vor da concursul cu acest prilej soliști vocali ca : Agata Cruzescu, Lau­reată a Concursurilor in­ternaționale George Enes­­cu și Erkel da la Buda­pesta,­­ Aurelia Fătu-Ră­­duțu, Benone Sinulescu, Maria Ciobanu, Maria Butaciu; soliști instru­mentiști ca : Iosif Miki, Ilie Udilă, Ion Oprea, Marin Chiser, precum și dansatorii Ilie Ioan, Ar­tist Emerit, Elena Giico­­lea, Marga Gheorghiu Corina Alecu, Vasile Pa­­raschivescu și Ilie Gheor­ghe, Laureați ai Festiva­lului Mondial al Tineretu­lui și Studenților de la Varșovia. Regia artistică aparține lui Virgil Comșa. Vă prezentăm în pagina a 3-a ansamblul „Ciocîr­lia“. în orașul Bacău Ansamblul „Ciocîrlia“ va prezenta în seara aceasta primul spectacol Dansul fetelor din Căpîlna în interpretarea unei formații de ansamblului, dansatoare a In curînd, noi magazine alimentare cu autoservire îmbunătățirea, , continuă a deservirii populației prin perfecționarea și dezvol­tarea capacității comerțului de stat cooperatist constituie o preocupare per­mi­manentă a organelor de partid și de stat din orașul Bacău. In această direcție merită relevat faptul că, pe lîngă cele patru magazine alimentare cu autoser­vire existente, în curînd se vor da în folosință la Bacău încă două asemenea magazine. Unul va funcționa în cartierul C.F.R., iar celălalt în cartierul „Steaua roșie“. Magazinul din cartierul C.F.R. este am­plasat în clădirea noului complex co­mercial ce s-a construit aici și va avea o suprafață comercială de 150 m­p. Cel din cartierul „Steaua roșie“ va funcțio­na în localul fostei unități alimentare nr. 8, local complet renovat. Lucrările de amenajare a noilor maga­zine alimentare cu autoservire sunt în stadiu de finisaj. Demn de remarcat este faptul că ambele magazine sunt dotate cu mobilier din material plastic și me­tale inoxidabile, precum și cu utilaj fr­i­­gorifer de cea mai înaltă tehnicitate. Aceste două noi magazine vor fi date în folosință la jumătatea lunii septem­brie. 659.000 lei enormii prin­ inovații Munca politică desfășurată de către organizația de partid de la întreprinde­rea mecanică din Roman în vederea pro­movării noului in producție are ca rezultat creșterea continuă a mișcării de inovații Anul acesta, pînă la sfîrșitul lunii august, la I.M.H. au fost aplicate* 95 inovații care, pe lîngă că contribuție la continua îmbunătățire a procesului de producție aduc întreprinderii importan­te economii. Astfel, prin inovația tova­rășului Nicolae Sculari care se referă la „modificarea constructivă și a pro­cesului tehnologie de la inelele de re­glare la M.I.P. (mașina de prelucrat pe 4 fete)“ se realizează pe an econo­mii de materiale și manoperă în valoare de 32.500 lei Maistrul sculer trictor Itarabagiu este autorul inovației „modi­ficarea procesului tehnologic la dantu­ra­rea pinioanelor, melcate la G.C.R (ma­șină de rindeluit la grosime)“. Prin a­­ceastă inovație se realizează anual eco­nomii (antecalculate) în valoare de 17.781 l­ei. Inovații importante au mai făcut la I.M.R. tovarășii Constantin Iliescu, turnător, Ștefan Ursescu, lăcă­tuș și alții. Valoarea economiilor ce se realizea­ză anul acesta la I.M.R prin aplicarea inovațiilor se urcă la frumoasa sumă­­ de 650.000 lei. ----------------• • ® • • In întrecerea socialistă Mișcarea de inovații și raționalizări cunoaște zi de zi o tot mai largă dez­voltare în întreprinderile din regiunea noastră. Chiar în noile întreprinderi do­tate cu tehnica cea mai nouă, colecti­vele de muncă sunt preocupate de­­ n u­ri­a perfecționare a utilajelor și a pro­ceselor tehnologice de producție. Uzina de fire și fibre sintetice de la Săvinești are un colectiv tînăr, entu­ziast, care nu-și precupețește efortu­rile pentru obținerea unor fire de cali­tate superioară. Un alt obiectiv de sea­­mă al întrecerii socialiste ce se desfă­șoară la uzina din Săvinești este rea­­lizarea de economii, reducerea prețu­lui de cost pe unitatea de produs. O cale de seamă folosită de acest harnic colectiv este mișcarea de inovații și ra­fi ac­ționalizări. De la începutul anului pînă în prezent la cabinetul tehnic uzinei au fost prezentate 48 propuneri de inovații. 22 dintre acestea au fost deja aplicate în producție, iar s­otul se află în studiu Multe dintre ino­vațiile aplicate, se­ referă la ridicarea productivității muncii, iar unele la rea­lizarea unor economii la prețul de cost. De pildă, numai în cele 7 luni rare au trecut prin acest an, din aplicarea ino­vațiilor acceptate a rezultat o economie în valoare de peste 1.200.000 lei. In fruntea activității de inovații la Uzina de fire și fibre sintetice de la Săvinești se află tovarășii M. Slavinschi, Eugen Staicu, Ionică Ion, Maria Ionescu și mulți alții. TEODOR STAVAR Mecanic Activități cultural-artistice Sînt aproape 5 luni... . . .de cînd și în comuna Lozinca, ra­ionul Bacău, a luat ființă un cinemato­graf sătesc. De atunci, filmul a devenit un prieten nelipsit al colectiviștilor. A sporit mult, față de cifra planificată, numărul celor care vizionează filmele. Printre cei mai apropiați prieteni ai fil­mului se află colectiviștii Ion Stîncu, Maricica Obreja,­ Toma Popescu, Leti­ția Zaharia și mulți alții. E demnă de remarcat conștiinciozita­tea lui Constantin Secară, operatorul cinematografului sătesc. COSTEL OBREJA elev și studentul Nicolae N. Șerban, aflat în vacanță. GHEORGHE POPESCU bibliotecar Și elevii. . . .care-și petrec vacanța in satul Hociungi—Porcești din raionul Roman au susținut nu de mult un frumos pro­gram artistic. Aplauze îndelungi au fost destinate corului de elevi ai școlilor pro­fesionale și medii, dirijat de elevul Du­mitru Vartolaș, interpreților piesei teatru, precum și celor care au înfăți­de­cat suita de dansuri și cîntece populare la a cărei alcătuire și-au adus contri­buția și tinerii din sat Constantin Por­­cescu și Toader Teleman. Cu acest program elevii vor fi și oas­peți ai satelor învecinate Hociungilor. PETRU CIOCAN După programul brigăzii artistice de agitație... . . .a căminului cultural din comuna Romîni, raionul Buhuși, echipa de tea­tru de aici a prezentat zilele trecute pie­sa într-un act „S-a furat un mire“ de Ștefan Haralamb. La punerea în scenă a programului brigăzii, cît și a piesei de teatru, un ajutor prețios l-au acor­dat activistul de partid Gheorghe Acăr colectivist „Cîntăm viața noastră“ . . .iată cu ce program semnificativ s-a prezentat acum cîteva zile, în fața colectiviștilor, brigada artistică de agi­tație din Corbusca, raionul Adjud. Cine sînt interpreții ? Emilia Acrîșmă­­riței, Floarea Ghironte, Ionel Berendea, Mitică Munteanu a căror activitate mu­zicală și coregrafică are vîrsta de 8 și 10 ani pe scena căminului cultural. CORNEL REBEGEA învățător ----------------et- 6------------------­ ARA DE ZOR Pe tarlalele colectiviștilor din comu­na Brusturi, raionul Tg. Neamț, harnicii mecanizatori de la S.M.T. Tg. Neamț lucrează din plin la arături adinei de vară. Pînă acum s-au arat peste 100 hectare. S-au evidențiat Ion Ungureanu, Ion Fodor, mecanizatorii Gheorghe Ignat și Ion Mihailiuc. PETRE TARABOANȚA colectivist Bucuriile-răsplată a muncii împlinite Biblioteca din satul Ruginoasa, comu­na Bozieni, raionul Roman, e ca o carte nouă. Domnesc curățenia și ordinea, nu găsești fir de praf nicăieri, ci o atmo­sferă primitoare, de gazdă care rosteș­te „bun venit“­­ din toată inima. Doar pe masă un singur bilețel stă parcă zbur­lit, cu colțurile răsucite de degete care au fost martore ale unei cugetări către multe lucruri — multe amintiri — stîr­­nite de niște rînduri scrise cu creionul de un colectivist . „Tovarășă Manoliu“ — scria colectivistul, — „vă rog foarte mult dați-i băietului cartea care v-am ru­gat eu și care a fost la Vasile Apetrei. Căci mă duc mîine la Roman și aș lua după Dînsa unele nume de prafuri ca să­ le cumpăr fiindcă am mare nevoie de ele. Vă rog. Iar broșurile celelalte mai îngăduiți-Ie la mine“ Urma o semnătură limpede : „V. Marișca“. Bibliotecara zîmbea și acum gîndind: — Ia te uită la Marișca ! I-a dictat cugetul să scrie „Dînsa“ și nu „dînsa“ deși cartea nu are nevoie nici chiar cu literă mică de astfel de politețe. Dar în mintea lui cartea a devenit o perso­nalitate cum e floarea soarelui, pentru fetița din „Dumbrava minunată“ care se adresează cu „Mata. Floarea-soarelui“. Multe simțăminte noi au trezit cărțile în conștiința lui Marișca ! Dar parcă nu­mai în conștiința lui ? ! Ce știau ei acum cîțiva ani despre prafurile care stimu­lează fertilitatea solului?" Clătinau capul cu obrazul încruntat de umbra îndoielii și schimbau vorba ea despre ceva lipsit de interes. Acum alde Marișca a procla­mat cele cîteva prăjini pe care le are pe lîngă casă „lot experimental“. Vrea să încerce — în timpul său liber — puterea unor îngrășăminte chimice, el, cu știința lui căpătată din cărți. Cînd i-am înmî­­nat „băietului“ cartea, acesta — așa l-o fi învățat taică-său — a înfășurat-o cu grijă într-o coală ca pe un lucru de mare preț. Bilețelul a rămas un timp cu colțurile răsucite. Mîinile bibliotecarei l-au împă­turit apoi frumos și l-au pus într-un caiet. Dacă aceste mîini care cunosc bine arta de a dărui o carte s-ar opri asupra caietelor unde se află numele colectiviș­tilor cititori, cifrele de­ acolo ar susține un semnificativ raport cultural. Pentru că statistica e impresionantă , în 1959 se aflau 405 cititori cu 903 cărți citite; în 1960, 772 cu 5627 de cărți citite; în anul 1961, numărul cititorilor a crescut la 827. Dar în 1962? Numărul căr­ților ajunge la 6314 citite de 1051 de cititori, iar în numai jumătate din a­­nul acesta, numărul atît al cititorilor cît și al cărților depășește cu o dată și jumătate cifrele întregului an 1959 In fața fiecărui nume de cititor amin­tirile se desfășoară cu bogăție de amă­nunte. Iată bunăoară un nume : Vasile Ion Apetrei, cel care a aflat înain­tea lui Marișca de cartea cu îngrășă­minte chimice. Are 61 de ani și în fie­care an — de cînd e cititor — numără 20-26 de cărți citite între care — ală­turi de știința agrotehnică și populariza­tă — stau „Război și pace“, „Rădăci­nile sînt amare“, „Clopote și struguri“, „Ei au luptat pentru patrie”, și cele mai multe despre creșterea și îngrijirea viței de vie. Pentru că inima lui Vasile Ion Apetrei e legată de un vis viitor, plănuit de colectiviști , să încerce pe dealurile cu pămînt ruginos varietăți viticole care să rodească bine. Ochii bibliotecarei s-au oprit la în­­tîmplare asupra altui nume : Ion Lungu, brigadierul celei de-a treia brigăzi co­lectiviste. Are într-un an aproape tot a­­tîtea cărți citite cît și vîrsta . 31. Cu­noaște și comentează cu inteligență cu­prinsul unor cărți ca de pildă : „Spar­tacus“, „Cazul doctor Udrea“, „Folosi­rea îngrășămintelor”, „Cum putem obți­ne 5000 kg de porumb boabe la hectar“, „Întîlnirea din pămînturi“, „Piciul“ (de Alfons Daudet), „Cu mîinile noastre“, „Solul, viața și însușirile lui“ și bine­înțeles „Cultura sfeclei de zahăr“ care îl pasionează util. Apoi Ținea Popa — cea de 50 de ani. Nu e singura în sat care să se priceapă și la considerații de felul acesta : „Bă­tălie în marș are o țesătură cam de felul Anei Karenina, numai că vremile și împrejurările sînt alcătuite altfel“. Sau o hotărîre a lui Constantin Porumbiță : „Nu mai mult vaca pînă-n ultimele zile, că ies vițeii sub greutate. Din cartea a­­ceea (se referă la broșura „Cum am ob­ținut 4290 litri de lapte pe cap de vacă“) am înțeles că o anumită perioadă înain­te de fătare vaca nu mai trebuie mulsă“. Alte și alte nume se perindă cu amă­nunte de neuitat. Ce limpede și frumos au vorbit invitații la o consfătuire a bi­bliotecii sătești pe tema „Cultura sfeclei de zahăr“ ! Au vorbit Ion Lungu, Flo­­rea Ciubotaru­­, Ion Plugaru, Gheorghe Panait, Neculai Apetrei cu competența pe care numai cu 2-3 ani în urmă nu ar fi putut-o întîlni la ei. Oamenii Ruginoasei au evoluat mult cu ajutorul cititului. Și la firea lor plină de o bună cuviință moștenită din tată-n fiu (așa cum transmisă e și fapta „satul să fie curat ca inima“) s-a adăugat o lim­pezime asupra a tot ce se petrece lume azi, cum au fost rînduielile altădată, în cum se așează temeliile viitorului. Bibliotecara nu mai dovedește cu îm­părțitul cărților. Nu îndeplinește aceasta ca funcție. E vorba de o pasiune, de un voluntariat în care se simte mult și spri­jinul celorlalți tovarăși ai săi de­ profe­sie — învățătorii satului Ruginoasa. Modestă și cu întreaga ei conștiință le­gată de culturalizarea oamenilor, biblio­tecara satului Ruginoasa are între sutele de cititori, colectiviști care i-au fost elevi vîrstnici pe vremea alfabetiză­rii și­­ acum cititori pasionați. Dar mai mult decît aceasta, cărțile i-au învățat să iubească frumusețile prezente și să îndrăznească — spre folosul tuturor — către culmile viitorului. La această cute­zanță s-a învățat cărțile împărțite de bi­bliotecara Victoria Manoliu. AUREL STANCIU i

Next