Steagul Roşu, februarie 1964 (Anul 19, nr. 3422-3446)

1964-02-01 / nr. 3422

Proletari din toate tarile unui vá! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU Nr. 3.422 (4.901) SIMBATA 1 FEBRUARIE 1964 4 pagini 20 bani Luna cărții la sate Acțiune cu un profund caracter educativ. Luna cărții la sate este o expresie elocventă a atenției și grijii deosebite acordate de partid și de statul democratpopular vieții culturale a satului. Această importantă acțiune culturală, ce se desfășoară în fiecare an în luna februarie, în întreaga țară, se integrează pe deplin în planul de măsuri privind intensificarea activității culturale la sate în timpul iernii. Organizată pe plan central de către Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă și Centrocoop, cu activa participare a Ministerului învățămîntului, Consiliului Superior al Agriculturii, Ministerului Economiei Forestiere, Comitetului Central al U.T.M., Consiliului Central al Sindicatelor, Consiliului Național al Femeilor și Uniunii Scriitorilor. Luna cărții la sate este în același timp o manifestare culturală a cărei amploare oglindește, prețuirea ce o acordă cărții satul colectivizat. Prin obiectivele sale Luna cărții la sate dă noi impulsuri acțiunii de difuzare a cărții prin cooperative, precum și activității bibliotecilor de atragere spre lectură a țărănimii colectiviste. In regiunea Bacău, pregătirile în vederea acestei acțiuni au început cu mult înainte, așa că există garanția, că sarcinile prevăzute în planurile de organizare de către comisiile regionale, raionale și comunale, vor fi îndeplinite în întregime, în întreaga lună februarie, la căminele culturale și bibliotecile din regiune, în gospodăriile agricole colective și în stațiunile de mașini și tractoare, la cooperative, precum și la gurile de exploatare forestieră vor avea loc conferințe, șezători literare, simpozioane, întîlniri între scriitori și cititori, consfătuiri ale editurilor cu cititorii, seri de întrebări și răspunsuri, concursuri „Cine citește folosește" ; se vor amenaja bazare, standuri, colțuri cu noutăți editoriale, expoziții de cărți cu vînzare etc. La acțiunile care se vor organiza în cadrul Lunii cărții la sate își vor da concursul, alturi de tinerii scriitori din regiunea Bacău, și scriitori din București cum sunt : Eusebiu Camilar, Ștefan Iureș, Victor Kernbach, Suzana Delciu, precum și redactori ale unor edituri care vor participa la numeroase șezători organizate în satele regiunii. O contribuție însemnată, își vor aduce — în cadrul acestor manifestări — și cenaclurile literare din orașele Roman, Piatra Neamț și Onești, care în această perioadă vor organiza numeroase șezători literare Tot în această perioadă, în comunele Parava și Răcăciuni, raionul Bacău, Trifești, raionul Roman, Buda—Blăgești, raionul Buhuși, Valea Rea și Mînăstirea Cașin, raionul Tg. Ocna. Școala medie din Tg. Neamț, vor avea loc consfătuiri ale Editurii pentru literatură, Editurii științifice și Editurii tineretului cu cititorii din aceste localități. Ținînd cont că cele mai multe acțiuni se vor organiza cu forțele intelectualilor de la sate, se impune ca o necesitate întocmirea unui program de acțiuni complexe, la care să-și dea contribuția căminul cultural, cooperația, biblioteca și organizațiile de masă, astfel ca în fiecare zi, cartea să fie prezentă sub diferite forme, în mijlocul colectiviștilor, al mecanizatorilor, al tineretului și copiilor. Trebuie avut în vedere însă, ca toate aceste acțiuni să răspundă obiectivelor muncii culturale din etapa actuală, să contribuie la dezvoltarea conștiinței socialiste a țăranilor colectiviști, să sprijine consolidarea economică și organizatorică a gospodăriei agricole colective, să fie organizate diferențiat în funcție de preocupările colectiviștilor. Popularizarea și răspîndirea cărții agrozootehnice, trebuie să devină atît pentru bibliotecă cît și pentru cooperație o latură fundamentală a muncii acestora. Luna cărții la sate trebuie să constituie în același timp — pentru toți, factorii chemați să concure la realizarea sarcinilor stabilite ■— și un bun prilej de intensificare a muncii de popularizare și difuzare a cărților social-politice și a cărții literare inspirate în primul rînd din viața nouă a satului colectivizat.» In orientarea cititorilor spre broșurile și cărțile cele mai folositoare muncii lor, un mare rol revine bibliotecarului, care trebuie să fie un activist cultural de frunte în viața satului, iar bibliotecile — adevărate focare de cultură. Sarcini deosebit de importante revin în această perioadă, școlilor din mediul sătesc, care vor trebui să-și intensifice eforturile, atît pentru organizarea unor manifestări de masă cu subiecte din cărțile care se găsesc la bibliotecă și cooperație, cît și pentru sprijinirea difuzorilor voluntari de carte, din fiecare sat și comună. Alături de biblioteci, care dispun de un fond bogat de cărți, în satele din regiunea noastră, cartea este pusă la dispoziția colectiviștilor prin librării sătești, raioane de librării din cadrul cooperativelor, autolibrării, secția cartea prin poștă, difuzori voluntari etc. Va trebui însă ca în această lună în fiecare comună să crească numărul posesorilor de biblioteci personale cu cel puțin 16. In acest scop se vor organiza „Zile model de difuzare a cărții", se vor iniția întreceri între difuzorii voluntari în cadrul concursului organizat de Centrocoop sub lozinca : „Cel mai bun difuzor de carte la sate". In cadrul Lunii cărții la sate trebuie să se intensifice acțiunile de difuzare a cărții din casă în casă, la gurile de exploatare, prin echipe de difuzori formate din tineri, femei, pionieri. Toate acțiunile trebuie să ducă în final la dezvoltarea gustului pentru citit, prin aceasta la îmbogățirea cunoștințelor profesionale și de cultură generală ale țăranilor colectiviști, ale muncitorilor din s.m.t., g.a.s., guri de exploatare forestieră. 1. MICU directorul Bibliotecii centrale regionale Semnarea protocolului de livrări de mărfuri dintre R. P. Romînă și U.R.S.S. pe anul 1964 MOSCOVA TI. (Corespondentul Agerpres transmite) . Ca rezultat al tratativelor dintre delegațiile R. P. Române și U.R.S.S., desfășurate într-o atmosferă de prietenie frățească și înțelegere reciproca, la 31 ianuarie, a fost semnat la Moscova protocolul de livrări de mărfuri dintre R. P. Romînă și UR.S.S. pe anul 1964. Potrivit protocolului, volumul de livrări reciproce dintre cele două țări pe anul curent reprezintă mai mult de 760 milioane ruble, depășind volumul schimburilor de mărfuri care a fost prevăzut pentru anul 1963. Uniunea Sovietică va livra R. P. Române diferite mașini și utilaje, cocs, minereu de fier, anvelope auto, bumbac și alte mărfuri R. P. Romînă va livra Uniunii Sovietice diferite mașini și utilaje, nave, produse petroliere și chimice, produse ale industriei lemnului și alte mărfuri. Protocolul a fost semnat din partea romînă de Victor Ionescu, ministrul Comerțului exterior al R. P. Române, iar din partea sovietică de N. S. Patolicev, ministrul Comerțului exterior al U.R.S.S. Țesături pe placul cumpărătorilor Textiliștii de la Fabrica „Proletarul“ acordă o deosebită atenție introducerii în producție a unor articole noi in desene și culori care să placă din ce în ce mai mult cumpărătorilor. In prima lună a anului acesta ei au produs patru articole noi în 18 desene și culori. Este vorba de țesături din care se pot confecționa jachete și pardesie pentru femei. Țesute din fire cardate de lină in amestec cu fibre de melană și celusetă, noile articole prezintă un tușeu și un aspect plăcut. In următoarele două luni se vor mai produce alte patru articole noi in 20 de desene și culori. Pină la sfîrșitul anului, textiliștii băcăuani și-au propus să realizeze 25 de articole noi în 125 de desene și culori. Cu fiecare oră de clasă, cu fiecare ceas petrecut în atelier meseria aleasă pare să-și dezvăluie tot mai mult tainele. Anii de învățătură cer însă muncă perseverentă și o permanenta atenție, ceea ce se citește pe chipul elevului Nicolae N. Oprea din anul III lăcătuși a Școlii de meșierii din orașul Bacău. El a fost fotografiat în atelier. Conferința în cadrul lectoratului La Școala de 8 ani nr. 7 din orașul Bacău s-au adunat, miercuri dupa- amiază, 57 de femei. Erau» gospodine din cartierul ' ‘Șerbănești " înscrise", la lectoratul organizat de Comitetul oră’șenesc al femeilor, în colaborare "Acu Comitetul orășenesc pentru cultură și artă. ■ Toate,venise la invitația învățătoarei Agaria Corvin, responsabila lectoratului, să asculte expunerea tinerei avocat Aneta Rus despre „Controlul obștesc — formă de participare a maselor la treburile statului democratpopular.. Rolul femeilor în munca de control obștesc“, și interesantă prin conținutul său, ca alte expuneri ținute pînă acum în cadrul acestui lectorat, conferința a fost urmărită cu toată atenția de gospodinele aflate în sală-Expuneri atrăgătoare, apreciate de participantele la lectoratele din orașul Bacău au mai ținut și judecătoarele Ruxandra Țanu, Filomela, Petrescu și Margareta Bodescu, avocat Doroteea Semian. REALIZĂRI ȘI PERSPECTIVE Colectiviștii din satele Ciorani, Pufești și Domnești, veniseră să analizeze activitatea desfășurată în 1963 de conducerea gospodăriei și să aprobe planul de producție și financiar pe anul 1964. Firul discuțiilor din fiecare grup de colectiviști ducea către aceleași probleme importante și la ordinea zilei. Sala mare a școlii era plină. Președintele gospodăriei colective, tovarășul Calistrat Popa, îi cuprinde pe toți cei prezenți cu privirea lui ageră și deschisă. In bună măsură e mulțumit de munca desfășurată de harnicii colectiviști, iar în sală, aproape toți delegații aleși în adunările pe cele 11 brigăzi de producție, sunt dintre cei mai buni. Președintele gospodăriei colective prezintă darea de seamă care oglindește străduința tuturor colectiviștilor pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite, iar în unele sectoare chiar depășirea lor. O condiție hotărîtoare a realizărilor din 1963, care a fost primul an de muncă după unificarea celor 3 gospodării colective din satele Ciorani, Pufești și Domnești, a constituit-o organizarea temeinică a muncii celor 8 brigăzi agricole mixte, a brigăzii legumicole și celor două brigăzi zootehnice cuprinzînd 1.680 brațe de muncă. Veniturile planificate la cultura plantelor de cîmp, la vie și la grădina de legume au fost îndeplinite datorită aplicării metodelor agrotehnice avansate, arăturilor adînci de toamnă, întreținerii culturilor în primăvară cît și soiurilor de semințe folosite. Rezultatele cele mai frumoase la cultura porumbului au fost obținute de brigăzile conduse de Emil Ghiuș, Gică Dascălu, Ghiță Salomia și Ștefan Robu. Pe unele loturi mai mici s-a obținut o producție medie de porumb știuleți de circa 7.500 kg la hectar, pe terenuri neirigate, datorită aplicării complexului de măsuri agrotehnice, indicat de inginerul agronom al gospodăriei. Pe circa 30 la sută din suprafața însămînțată cu porumb, prașila s-a s-a executat însă cu întârziere. Și glasul președintelui gospodăriei devine mustrător : „dacă s-ar fi aplicat la timp și peste tot toate regulile agrotehnice, gospodăria noastră ar fi recoltat un spor de circa 130 tone porumb, ceea ce reprezintă pentru colectiviști încă un kg" porumb la zi-muncă". Un alt exemplu îl constituie cultura sfeclei de zahăr. Dacă la brigada Ciorani, semănatul sfeclei de zahăr și lucrările de întreținere s-au făcut în timpul optim, s-a obținut o producție medie de 20.000 kg sfeclă la hectar. In aceleași condiții de sol și climă, la secția Domnești, unde s-a întîrziat semănatul cu 5 zile și s-au întîrziat și unele lucrări de întreținere, s-au realizat numai 14.500 kg sfeclă la hectar. O lipsă a consiliului de conducere a constituit-o și reluarea măsurilor pentru folosirea sistemului de irigație de la secția Ciorani, care ar fi adus sporuri însemnate de recoltă la grîu și porumb. Adunări generale în gospodăriile colective Sectorul zootehnic al gospodăriei colective s-a dezvoltat simțitor în 1963, cuprinzînd la sfîrșitul anului un efectiv de 453 taurine, din care 145 vaci de lapte, 230 porcine și 1.373 ovine. Din creșterea animalelor, gospodăria colectivă a realizat un venit de peste 524.000 lei, la obținerea acestor rezultate contribuind colectiviștii din brigăzile zootehnice care au fost aleși dintre cei mai buni colectiviști. Legumele timpurii și produsele din sectorul viticol au adus gospodăriei venituri în valoare de 1.326.000 lei. O preocupare aducătoare de venituri însemnate în Gospodăria agricolă colectivă din Pufești a constituit-o și recoltarea în lunile ianuarie-martie 1963 a plajei ce crește în zăvoiul de pe malul Siretului. Această activitate a adus în anul 1963 un venit de peste 220.000 lei, plaja fiind mult solicitată de gospodăriile colective cu profil viticol. Deși condițiile de climă nu au fost favorabile în anul trecut, valoarea planificată a zilei-muncă la colectiva din Pu^ fești a fost realizată și chiar depășită. S-au repartizat colectiviștilor la ziuamuncă produse și bani în valoare de 24 lei (în numerar 14,50 lei). Colectiviștii din Pufești sunt mulțumiți de rezultatele străduinței lor. Garanția obținerii acestor venituri a constituit-o dezvoltarea neîncetată a avutului obștesc al gospodăriei, fondul de bază ajungînd la valoarea de 2.480.000 lei. In Gospodăria agricolă colectivă din Pufești, majoritatea colectiviștilor sînt oameni harnici și printre ei sînt Vasile V. Bîzgan care a făcut 316 zile-muncă, Gheorghe Rusu cu 300 zile-muncă, Paraschiva Chelaru cu 340 zile-muncă, Marghioala Manea, Iorgu Radu, Vasile Radu, Nicolae Vîrlan, Constantin T. Dascălu, Vasile D. Gavrilă, Eugenia Codreanu, Ioan V. Bîzgan. Au fost citați în darea de seamă mulți colectiviști vrednici chiar și dintre cei mai vîrstnici cum ar fi : Anica V. Munteanu, Ștefan Radu, în vîrstă de peste 70 ani și care a realizat 277 zile-muncă, iar Floarea Mirodene de peste 75 ani, a efectuat 66 zile-muncă. Privirile colectiviștilor din sală se întorc cu căldură spre cei care, deși vîrstnici, nu s-au mulțumit să aștepte numai ajutorul gospodăriei, ci au pus umărul la treabă. 218 colectiviști din comuna Pufești urmează cursurile învățămîntului agrozootehnic. Președintele gospodăriei colective spunea : „pentru dezvoltarea continuă și înflorirea gospodăriei noastre, pentru creșterea producției agricole și zootehnice și pentru ridicarea nivelului de viață al colectiviștilor, este necesar ca toți colecti-CONSTANTIN DOGARU (Continuare în pagina a Ill-a) Mașini unelte la nivel tehnic superior întreprinderea mecanică Roman își încheie în prezent cel de-al treilea an de activitate în domeniul construcției de mașini-unelte. La sfîrșitul acestei perioade, I. M. Roman înscrie în realizările sale asimilarea a 28 mașini unelte pentru prelucrarea lemnului, dintre care 20 mașini se fabrică, în prezent, în serie și utilizate de marile combinate de stat industrializarea lemnului ridicate în țara noastră. La începutul anului 1961, I. M. Roman a pășit pe calea noului profil al asimilării de mașini-unelte pentru prelucrarea lemnului și s-au realizat mașini-unelte simple, cu acționări manuale, ca mașina de găurit și scobit orizontal, ferăstrăul panglică, circularul universal manual. In anul 1963 au fost realizate mașini-unelte complexe, cu nivel tehnic ridicat, cu acționări mecanice, pneumatice, electropneumatice, electrohidraulice. In anul 1964, sarcinile de plan ale întreprinderii prevăd realizarea în fabricație de serie a tuturor celor 28 mașini asimilate. Planul tehnic pe anul 1964 prevede de asemenea, și asimilarea de 14 mașini, din care 6 mașini noi care vor fi realizate ca prototip, 6 vor fi pregătite pentru lansarea în fabricație de serie, iar două mașini vor fi modernizate. In atenția colectivului de la I. M. Roman a stat și stă în permanență problema îmbunătățirii calității produselor fabricate, pentru a satisface exigențele beneficiarilor și a fi în pas cu tehnica mondială. Pentru aceasta, C.T.C. urmărește în permanență comportarea în exploatare la beneficiari mașinilor fabricate, culegînd propuneri și sugestii de îmbunătățire și modernizare. Trebuie menționat sprijinul efectiv în această problemă din partea întreprinderilor beneficiare din cadrul M.E.F. Preocupările pentru ridicarea calității mașinilor s-au concretizat și în aceea că au fost luate o serie de măsuri care vor duce efectiv la îmbunătățirea procesului tehnologic de fabricare a mașinilor. Pentru pregătirea documentației, a proiectelor de execuție, la un nivel optim, pe baza experienței acumulate în cei trei ani de activitate, serviciul constructor-șef a fost încadrat cu încă trei ingineri și un proiectant, existînd astfel posibilitatea unei reorganizări a activității serviciului pe probleme. In această situație proiectele mașinilor, fie în fază de prototip, fie în fază de fabricație de serie, vor putea fi verificate efectiv în timpul de pregătire a documentației și se va face analizarea operativă și temeinică a tuturor deficiențelor și propunerilor făcute în cadrul întreprinderii sau de către beneficiari. Totodată, aceasta va permite să se acorde o asistență tehnică mai bună sectoarelor productive în timpul execuției mașinilor. încadrarea serviciului constructor-șef cu personal suficient va permite în același timp pregătirea și lansarea documentației în timpul util, astfel ca și serviciile tehnolog-șef și metalurg șef să-și poată pregăti documentația tehnologică de execuție în bune condițiuni, îmbunătățind gradul de echipare cu S.D.V-uri a mașinilor, fapt care va duce la realizarea unor mașini de calitate, superioară. Serviciul de aprovizionare, avînd din timp calculate consumurile specifice, va putea asigura baza materială fabricării mașinilor. Un accent deosebit s-a pus și pe îmbunătățirea procesului de fabricație. In acest sens s-a organizat prelucrarea pieselor mărunte comune pentru toate mașinile din planul de producție pe 1964 într-un singur lot, fapt care va crea serii mărite de piese la care se vor realiza o productivitate ridicată și o reducere a prețului de cost. " Tot pentru mărirea productivității și reducerea efortului «fizic ■ se prevăd o serie de mecanizări la sectorul T- turnătorie tocurilor 1 de privind» preparărea amesformare, dezbaterea, și debavurarea. La sectorul II prelucrări și -HI montaj se prevăd a se monta poduri rulante, macarale monoșină și dispozitive pneumatice de ridicare a pieselor mari și mijlocii. Planul de torice pe anul măsuri tehnico-organiza 1964 prevede 55 măsuri menite să îmbunătățească simțitor procesul de fabricație a mașinilor, pentru ca realizarea acestora să se facă la nivelul tehnicii mondiale. Colectivul întreprinderii mecanice din Roman a pășit cu hotărîre în anul 1064 în vederea realizării sarcinilor de plan, preocupați fiind de ridicarea rînd calității produselor sale, răspunprin aceasta încrederii acordate de către partid. Ing. DUMITRU GĂLĂȚEANU de la I. M. Roman Seară distractivă La Școala pedagogică din Bacău, sub conducerea tovarășei profesoare Elena Pîrlea și Elena Damaschin, elevii anului al patrulea de învățători au organizat1 unul montaj literar-muzical pe tema „Mihail Eminescu“. La buna reușită a acestei acțiuni și-a adus contribuția întreaga clasă și îndeosebi elevii: Cornel Aîunteanu, Lenuța Damian, Paul Acasandri, Maria Gheorghiță, Gheorghe Apopei și,, alții. Montajul literar-muzical a fost urmat de o frumoasă seară de Pregătiri la grădina de legume Pentru a produce legume timpurii, colectiviștii din satul Geoseni, comuna Chetriș, raionul Bacău, îndrumați de organizația de bază, au luat o serie de măsuri. Astfel s-au organizat perdele de protecție pentru 4000 mp destinați răsadniței. In fiecare zi se cară gunoi pe terenul unde se vor semăna legumele și zarzavaturile. Pînă în prezent, s-au transportat pe aceste terenuri circa 350 tone gunoi de grajd. Transportul gunoiului continuă. Colectiviștii s-au aprovizionat de asemenea, cu semințele de legume necesare. Ianoș Andrei, Mihai Sabău, Ion Cojocaru, Magda Andrei și comunista Maria Ciobotaru au obținut pînă acum cele mai bune rezultate în muncă. La magazinul moto-volo din Bacău dans. ȘT. CIOSANU cicv Calitatea firelor, constituie o preocupare de seamă a colectivului de muncitori din secția filatură a Fabricii „Proletarul“ din Bacău. In foto: Maistrul Dumitru Fodor, șeful secției controlează cu atenție firele realizate de muncitoarea Elena Anghel. Foto: C. BURSUC Numai aplicînd complexul de măsuri agrotehnice, vom obține producții sporite de porumb Cara am realizat un rod bogat In anul trecut, gospodăria, noastră, a obținut de pe întreaga suprafață cantitatea de 3268 kg boabe la hectar față de 3116 kg planificat la' hectar. Iată cum am aplicat noi regulile : agrotehnice ,la cultura porumbului. încă din toamna anului 1962, consiliul de• conducere al . gospodăriei și-a pus »în plaț să înșămințeze pe întreaga suprafață destinată porumbului,, numai ..hibrizi dubli gererația la, care în anul 1962 au dat producții mari în condițiile comunei Timișești. In acest sens s-au luat măsuri de amplasare a culturii porumbului pe terenuri corespunzătoare. împreună cu șeful de brigadă s-a făcut un instructaj temeinic cu mecanizatorii asupra folosirii semănătorii, cu toate că tractoriștii fuseseră deja instruiți în S.M.T. asupra acestei mașini. A fost, de asemenea, instruit asupra acestei mașini și un important număr de colectiviști. In toamna anului 1962, pe suprafețele unde urma să se înșămințeze porumbul s-au luat măsuri să se facă arături adînci de toamnă, la 20-25 cm adîncime, plugurile fiind prevăzute cu scormonitor. Acest lucru a făcut posibil ca rădăcinile porumbului să poată pătrunde adînc în pămînt de unde să extragă cantitatea necesară de apă și alte substanțe necesare. Concomitent cu arătura de bază am căutat să introducem în sol și cantități corespunzătoare de îngrășăminte. In toamna anului 1962 am administrat sub brazdă cite 18—20 tone gunoi de grajd la hectar. Pe total gospodărie, la cultura porumbului s-a administrat gunoi de grajd pe suprafața de 108 hectare. Ca îngrășăminte chimice, gospodăria noastră a folosit perfosfatul și anume pe numai lasuprafața de 160 hectare, administrîndu-se în medie cie 200 kg la hectar. La semănat s-au folosit semințe din soiurile H.D. 101, H.D. 203, Schindelmeinsser și Suceava 1. . La amplasarea culturii porumbului pe soiuri și hibrizi am ținut cont de următoarele: Pentru porumbul Schindelmeinsser am avut în vedere ca spațiul de izolare să fie mai mare, fiind destinat producerii de sămînță. O mare atenție s-a acordat amplasării hibrizilor dubli 101 și 203 alegînd pentru H.D. 203 terenurile nisipoase și mai calde, cunoscut fiind că acesta este mai tardiv. H. D. 101 a fost însămînțat pe restul terenurilor destinate culturii porumbului. La lucrările de pregătire a solului pentru însămînțări pe care le-am executat, noi am urmărit trei probleme esențiale și anume: păstrarea apei în sol, crearea unui pat germinativ corespunzător, păstrarea terenului curat de buruieni. Imediat ce terenul a permis (coamele brazdelor au început să înflorească) s-a trecut la primul grăpar, lucrare executată cu grapa cu colți reglabili, perpendicular pe direcția arăturii de toamnă. Pe măsură ce a început să apară buruieni sau să prindă cruste, am trecut la executarea lucrării solului cu grapa cu colți reglabili, sau urmată de aceasta la cel mult o zi. întreaga suprafață a fost lucrată cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colți reglabili. Pe anumite tarlale, sau chiar în cadrul aceleeași tarlale cînd a fost nevoie, fie din cauza buruienilor și mai frecvent din cauza bulgărilor, lucrarea s-a repetat de două și chiar de trei ori. Ing. MIRCEA AGAPESCU de la Gospodăria colectivă din Timișești (Continuare în pag. a 2-a) Portret multiplu sau despre om cai, cît de bine este să revii aici, între acești oameni care s-au dislocat printr-un puternic gest revoluționar din inerția trecutului și își cizelează prin fiecare mișcare a conștiinței profilul lor din ce în ce mai superb ! Bineînțeles, pentru reporter este semnificativă și abundența prietenilor personali cîștigați dintre localnici, dar mult mai plină de semnificație cred că este conștiința lui de fiecare clipă că mergînd pe stradă se confundă aici, în orașele și satele care nu sînt baștină la nici măcar ținutul său adoptiv, cu lumea localnică și fără a o cunoaște individual, fără a fi cunoscut de ea, el se simte în familie. De aceea, alegîndu-și eroii din această masă de oameni ai regiunii Bacău, știind realitatea zilelor noastre, simțind într-una pulsul vieții noi, reporterul n-a avut a se teme că a supralicitat ceva în imnurile sale. Lucrurile stau simplu : eroi sînt foarte mulți, toți vrednici de a fi glorificați și selecția nu este dificilă. Dar dacă unul din o sută de mii, azi cînd l-ai transportat pe hîrtie era vrednic, și mîine s-a lenevit ori și-a bătut vecinul ? Nu, reporterul nu se teme nici de asta, intrucît nu acest accident particular îl caracterizează pe omul din portret ; asta e numai o piatră pusă pe șina trenului, trenul saltă nițel, piatra se sparge, dar trenul merge mai departe pe șinile sale. Dacă un vis ar fi la un moment dat mai prejos de portretul său, adică mai prejos de sine însuși, reporterul, care este un ecran al conștiinței sociale, va ști că mediul in care trăiește modelul său ii va aminti acestui model care sînt datoriile civilizației contemporane și omul, nescăpînd de critica pe cît de prietenească și simțitoare, pe atît de categoric eficientă a celor din jur, se va îndrepta, adică mai bine zis își va scoate firul de praf din ochi și va vedea iarăși clar. Scriam despre diferențele uluitoare între mentalitatea opacă și îmbîcsită a celor din trecutul regiunii Bacău, din vremea burgheziei, și concepția nouă despre viață și lume a celor de azi. Trecerea prin timp mi se părea tot atît de tulburătoare ca un zbor cosmic cu păstrarea tinereții dar transbordarea unor imense distanțe spațiale, ca în virtutea relativității einsteiniene a deplasării aproape de viteza luminii. Dar era vorba totuși de două decenii. Pe cînd acum, după câteva luni, acești oameni cunoscuți pe o treaptă sensibilă evoluată, au fost regăsiți iarăși mai sus. Ar fi de spus mult și in această privință, dar vreau să rămin doar la semnificațiile obștești , aruncîndu-și o haină roasă și diformă și, inevitabil, inlocuind-o cu alta nouă, omul n-a făcut numai acest act al înlocuirii vestimentare, căci haina nouă, pe care el și-a făcut-o și tot el o poartă, începe să-și influențeze ea însăși purtătorul. Să socotim aceasta o metaforă și să ne gîndim la frumoasele cartiere de blocuri locuibile, magazine și palate din Bacău, Piatra Neamț, Onești, Roman, la haina nouă de beton a vechilor tîrguri, la țigla rutenă a miilor de case noi din satele regiunii. Toate acestea se înmulțesc și fiecare lot nou este mai frumos decît precedentul. Iată de ce fiecare an al omului e mai frumos decât anul care l-a precedat. VICTOR KERNBACH Reporterul pe urmele sale (3)