Steagul Roşu, aprilie 1964 (Anul 19, nr. 3473-3498)

1964-04-01 / nr. 3473

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL RMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACAU­­ NR. 3.473 (4.952) MIERCURI 1 APRILIE 1964 4 pagini 20 bani Imbold spre Combinatul chimic Borzești-pentru a treia oară Întreprindere fruntașă pe ramură încă de­­ la intrarea în funcțiune a primelor instalații, la Combinatul chi­mic Borzești a devenit o tradiție pen­tru toți muncitorii, inginerii și tehni­cienii de a munci cu hotărîre și sir­­guință pentru ca renumele acestei puternice unități industriale de pe Va­lea Trotușului să se răspindească in toată țara și peste hotare. Dovadă a hărniciei și priceperii cu care chimiștii au desfășurat o entuziastă întrecere so­cialistă sunt rezultatele înregistrate pe linia îndeplinirii exemplare a tuturor indicatorilor de plan în fiecare an de la intrarea în producție a combinatu­lui. Numai in anul 1963 la­ combi­natul chimic valoarea producției glo­bale a depășit cu peste 27.000.000 lei prevederile de plan. In același timp, printr-o gospodărire chibzuită a ma­teriei prime și a materialelor s-au în­registrat economii la prețul de cost în valoare de 6.446 000 lei. Beneficiile obținute peste plan în 1963 de către chimiștii de la Borzești se ridică la suma de 8.866.000 lei. Demn de evidențiat este și faptul că produsele obținute aici sunt de cali­tate superioară, răspunzînd exigențe­lor beneficiarilor. Sortimente cum sînt: soda caustică, detoxanul, clorura de a­­luminiu, insecticidele condiționate pentru agricultură și altele au depă­șit parametrii prevăzuți în proiect. Despre toate acestea s-a vorbit pe larg și cu însuflețire la adunarea care a avut loc in ziua de 31 martie a. c., cind colectivului de muncă al combi­natului chimic i s-a decernat pentru a treia oară consecutiv „STEAGUL ROȘU“ și „DIPLOMA DE ÎNTRE­PRINDERE FRUNTAȘĂ PE ȚARĂ“ în ramura chimie organică din cadrul Ministerului Industriei Petrolului și Chimiei. Cu această ocazie numeroși muncitori, ingineri și tehnicieni care au luat cuvîntul, printre care inginera Alexandrina Bursuc de la instalația polimeri emulsie, operatorul Mano­­lache Strat de la secția de toxan, mai­ștrii Roza Popa de la secția electro­liză, Ion Gheorghe de la A.M.C. și-au exprimat hotărîrea ca, sub conducerea comitetului de partid, să-și înze­cească eforturile in vederea consoli­dării succeselor obținute în îndeplini­rea angajamentelor luate în întrecerea socialistă Încrederea aceasta este justificată și de faptul că pe trimestrul I din acest an la combinatul chimic s-au obținut peste 6.400 tone produse chimice peste plan. M. PAULIUC c. bute. Deși I.M. Roman se numără prin­tre întreprinderile cu vîrsta cea mai înaintată din regiunea noastră, nici pe departe vechimea ei nu iese în evi­dență. Secțiile sunt acum dotate cu u­­tilaje noi, moderne, condițiile de mun­că nici măcar nu mai pot fi compa­rate cu cele din trecut. In ultimul timp i s-a înnoit chiar și profilul, Incepînd cu anul 1961, aici a început producția de mașini-unelte pentru industria de prelucrare a lemnu­lui. Pînă acum au fost asimilate 28 de tipuri de astfel de mașini, din care 20 de tipuri au fost executate în 1963 în producție de serie. Paralel cu aceasta, aici se produc cantități însemnate de piese de schimb pentru tractoare și automobile. Anul 2­963 a fost pentru metalur­­giștii de la I.M. Roman un an de ade­vărat examen. Ei au trebuit să arate că sunt capabili să răspundă cu succes sarcinii trasate de partid de a trimite marilor combinate de industrializare a­­ lemnului, ce se construiesc în țară, m­a­­șini-unelte de înalt nivel calitativ, cu performanțe tehnice corespunzătoare ce­rințelor tehnicii mondiale. Rezultatele obținute demonstrează că au răspuns pe deplin încrederii acordate. Mașinile­­unelte construite aici s-au bucurat de aprecierea unanimă la tîrgurile interna­ționale de la Tripoli și Leipzig, la expo­ziția organizată, în august 1963, de Ministerul Industriei Construcției de Mașini, precum și de aprecierile bene­ficiarilor. Întrecerea socialistă însuflețită a per­mis colectivului de muncă de la I.M.R. ca în 1963, paralel cu succesele amin­tite mai sus, să obțină și alte succese privind îndeplinirea și depășirea indi­catorilor de plan. Planul producției glo­bale a fost îndeplinit în proporție de 201,1 la sută, cel al producției marfă — 101,3 la sută, iar productivitatea muncii a fost depășită cu 1,3 la sută. Totodată au fost obținute economii la prețul de cost de 1.800.000 lei peste sarcina planificată și s-au dat beneficii peste plan în valoare de 1.012.000 lei. Pentru succesele obținute în anul 1963 Întreprinderii mecanice din Ro­man i s-au conferit două distincții de cinste : cea de „EVIDENȚIATĂ PE RAMURĂ" și cea de „FRUNTAȘĂ PE REGIUNE". La festivitatea de înmînare a aces­tor distincții cei 133 de fruntași ai în­trecerii socialiste pe anul 1963, cei 130 de inovatori, ca și colectivele de mun­că din secțiile întreprinderii,­­au sărbă­torit bucuria unui an de muncă rod­nică, plin de succese în îndeplinirea sarcinilor încredințate de partid. Cu a­­cest prilej au fost relevate, încă o dată, sarcinile sporite ce le revin în acest an, îndeosebi în ce privește asimilarea în fabricație și producerea în serie a noi tipuri de mașini-unelte pentru in­dustria de prelucrare a lemnului. CONSTANTIN BLAGOVICI A primit diploma și steagul de întreprindere fruntașă pe ramură COM­BINATUL CHIMIC BOR­ZEȘTI. Au primit diploma de în­treprindere evidențiată pe ramură : I.R.E. BACĂU, FABRICA „STEAUA RO­ȘIE“ BACAU, ÎNTRE­PRINDEREA MECANI­CA ROMAN,­­J M.T.F. PIATRA NEAMȚ. De asemenea, au primit diploma de unități frun­tașe pe regiune S. M. T. TG. NEAMȚ și G. A. S. GRAȘI. succese în întrecerea socialistă noi Tinerețea uzinei Aspect de la înmînarea „STEA­GULUI ROȘU" la Combinatul chimic din Borzești. Inginerul Marcu Strul și maistrul Gheorghe Dorin,­­de la secția încălță­minte a Fabricii „Partizanul“ din Bacău, controlează în permanență cali­tatea produselor secției. 1-10 APRILIE—DECADA EDUCAȚIEI SANITARE A POPULAȚIEI în acest an. Ziua mondială a sănătății, care se sărbătorește pe data de 7 apri­lie, este dedicată acțiunii de popularizare a măsurilor ce se iau pe plan mondial și național în scopul prevenirii și combaterii tuberculozei. Pentru ocrotirea sănătății populației, datorită grijii partidului și guvernului, în țara noastră se desfășoară o vastă acțiune de prevenire și combatere a tubercu­lozei. Anual milioane de oameni ai muncii sunt examinați prin radiografie, sunt vaccinați contra tuberculozei sau primesc un tratament chimico-profilactic. In dis­pensare și sanatorii sînt tratați în mod gratuit toți cetățenii, aplicîndu-se în com­baterea acestei boli cele mai noi descoperiri ale științei medicale, în scopul popularizării în rîndul cetățenilor a măsurilor de profilaxie și com­batere a tuberculozei, cu prilejul Zilei mondiale a sănătății, Comitetul orășenesc de Cruce Roșie — Bacău, în colaborare cu organele ocrotirii sănătății, organizează între 1—10 aprilie a. c. o decadă educativ-sanitară. în cursul acestei decade se va ține un ciclu de conferințe cuprinzînd 8 teme legate de prevenirea și comba­terea tuberculozei la care-și vor da concursul 40 de medici specialiști. De aseme­nea, se vor organiza la nivelul întreprinderilor și circumscripțiilor sanitare din oraș concursuri pe tema : „Ce trebuie să știm despre tuberculoză", seri de între­bări și răspunsuri, lecturi și convorbiri. In cercurile de citit din cartierele orașului se va prelucra broșura „20 de­­ întrebări și 20 de răspunsuri în legătură cu pre­venirea și combaterea tuberculozei". Decada educativ-sanitară, organizată în orașul Bacău de către Comitetul oră­șenesc de Cruce Roșie, în colaborare cu spitalul T.B.C., se va încheia cu un sim­pozion care se va ține în sala de festivități a Casei ofițerilor din localitate. ELISABETA ALBU secretara Comitetului orășenesc de Cruce Roșie — Bacău * Prețuire In 1963 eforturile întregului colectiv de muncă al S.M.T. Tg. Neamț au fost încununate de succese : planul de pro­ducție a fost depășit cu 25 la sută. Ziua și noaptea, neluînd în seamă greutățile, tractoriștii s-au integrat alături de co­lectiviști, în lupta comună pentru ob­ținerea unor recolte bogate. Prin cali­tatea lucrărilor executate, majoritatea gospodăriilor colective și-au depășit producțiile planificate. Unele gospodă­rii agricole colective ca cele din Timi­­șești, Păstrăveni, Țibucani au recom­pensat tractoriștii. De asemenea, stațiu­nea a acordat premii (tot ca urmare a depășirii producțiilor planificate) în valoare de circa 300.000 lei. Din mijlo­cul colectivului au primit insigne de fruntași în întrecerea socialistă pe anul 1963 un număr de 80 de tovarăși. Tractoriștii Gheorghe Axinia, Nicolae Chilu, Constantin Luca, șefii de brn­ a muncii gadă Ion Strijan, Ioan Asmarandei, me­canicul de atelier Nicolae Petranu, strungaru Dumitru Tarhon — sunt cî­­țiva dintre cei 80 de purtători ai distincției amintite. Pentru succesele obținute, ieri, în ca­drul festiv, Stațiunii de mașini și tra­­toare i-a fost decernată diploma de S.M.T. fruntașă pe regiune, cu­ Însuflețiți de aprecierea dată­mui­lor, mecanizatorii de la Tg. Neamț au terminat reparațiile cu 20 de zile mai devreme. Timpul cîștigat l-au folosit pentru mai temei­nica lor pregătire profesională. Îndeo­sebi s-a insistat asupra cunoașterii ma­șinii de însămînțat porumb de tipul 2 S.P.C. 2. Toți tractoriștii, șefii de brigadă, pontatorii au fost instruiți în vederea mai bunei exploatări a acestei mașini. Primii pui au sosit la colectivă In acest an, colectiviștii din Bu­­hoci, raionul Bacău, vor crește 6000 de pui, iar la sfîrșitul anului vor re­ține pentru matcă 2500 de păsări. Zilele acestea la gospodărie au so­sit primii 2000 de pui. Ei au fost dați în primire harnicei crescătoare d­e­­păsări Fita Tița.­­4 T. GODOCI colectivist Și în raionul Roman au început lucrările agricole de primăvară Zilele frumoase din ultimul timp au creat condiții prielnice începerii lucrărilor agricole de­ primăvară și în raionul Roman. Majoritatea gospo­dăriilor colective fiind bine pregătite au putut lucra cu spor chiar din primele zile. Pe raion, pînă la data de 30 martie a.c., se executaseră lucrări cu grupa pe suprafața de 509 hectare, iar pe suprafața de 107 ha s-au făcut alături de primăvară, in comunele Secueni, Icușești, Roșiori etc. s-a lucrat într-un ritm mai sus­ținut. Colectiviștii din comuna Se­cueni, de exemplu, au grăpat pes­te 140 hectare arături de toamnă, iar cei din comuna Icușești, pe lîn­gă faptul că au grăpat 45 hectare arături de toamnă au început și în­­sămînțatul. Pentru a asigura lucrărilor de pri­măvară un ritm susținut, brigăzile de tractoare și-au organizat în mod temeinic munca. Unele dintre ele lucrează în două schimburi, iar al­tele în schimburi prelungite. Con­­siliile de conducere ale gospodării­lor agricole colective au luat măsuri ca aprovizionarea cu semințe, carbu­ranți etc. să se facă pe cîmp, la lu­cru, evitîndu-se astfel deplasările ln gol. Tot la cîmp se va transporta pentru mecanizatori și hrana nece­sară. Zi cultural-sportivă la Răcăciuni In ziua de 29 martie a. c. a avut loc la Răcăciuni o zi cul­tural-sportivă. Ea a început încă de dimineață cu manifes­tări pentru copii, cum ar fi : o dimineață de basm, audiție co­lectivă la radio, vizionarea în colectiv a programului de la te­levizor și un film după o povestire. Pe stadionul din Răcă­ciuni au avut loc întreceri între sportivii din comunele Ră­căciuni, Parava și Păncești, la disciplinele : tenis de masă, tir, ciclism, atletism, volei, fotbal etc. La căminul cultural a avut loc concursul „Cine știe agricultură — cîștigă". Pe pri­mele locuri s-au clasat: Raul Dominteanu, Nicolae Lilă, Elena Ciochină, Vasile Ursache, Maria Iancu, Lăcrămioara Udrea, Ev­­dochia Jozus și alții. Concursul a fost dotat cu premii în obiecte. După concurs a urmat un program artistic, dat de corul căminului cultural din Răcăciuni, brigăzile artistice de agitație Parava, Gheorghe Doja și Păncești, echipele de dansuri din Gîșteni, Păncești, soliști și recitatori de la căminul cultural din Răcăciuni și Păncești, după care cei prezenți în sală au vizio­nat filmul „Mărul discordiei". Ziua cultural-sportivă s-a încheiat cu o seară instructiv-edu­cativă pentru tineret. NICOLAE SAVA vicepreședinte al G.A.C. Răcăciuni Curs de pregătire profesională a laborantelor Secția de învățămînt a Sfatului popular oră­șenesc Bacău a organi­zat un curs de pregă­tire teoretică și practică a laborantelor din șco­lile de cultură generală din oraș. Acesta s-a ți­nut în laboratorul grupu­lui școlar petrol-chimie din Bacău și a durat 6 zile. Sub îndrumarea profesori de chimie unor și ingineri chimiști, labo­rantele au ascultat lecții și au efectuat o serie de lucrări practice. Cursurile au contri­buit la ridicarea nivelu­lui de pregătire al labo­rantelor. FLORICA DUMITROF inspector metodist la secția de învățămînt a Sfatului popular orășenesc Bacău O nouă piesă în premieră în public nume­ros a luat parte ieri seară la premiera piesei „Plicul“ de Li­viu Rebreanu, ju­cată pe scena Tea­trului de stat din Bacău. Din distri­buție au făcut parte: Constantin Coșa, Olga Dumitrescu, Mitică Iancu, Eugen Antohi, Mișu Ro­­zeanu, Mihai Stoi­­cescu, Dorel Boto­­șescu, Florin Gheu­­ca și alții. Regia artistică a spectacolului aparți­ne lui I. G. Russu, iar scenografia lui A Mihai Tofan de la Teatrul Național din București. Noua piesă în premieră la Bacău s-a bucurat de suc­ces. Concurs „Cine știe meserie, cîștigă“ In sala de festivități a clubului „Pro­letarul" din Bacău a avut loc un concurs „Cine știe meserie, cîștigă" cu tema „Să cunoaștem noile produse textile, confec­ționate de fabrica noastră". Au participat tinerii de la sectorul țesătorie, printre care : Gheorghe Papuc, Maria Moldo­veanu, Valentin Popa, Maria Mutică, Ioan Ilie și Ratilda Vizitiu. Examinatoarea, inginera Mariana A­­drian, juriul, precum și publicul specta­tor, prezent în număr deosebit de mare­­ la concurs, au rămas plăcut impresionați de răspunsurile corecte și bine documen­tate date de concurenți. In urma întrebărilor de baraj, cel mai bun concurent s-a dovedit a fi tovară­șul Valentin Popa, care a totalizat punc­­­­tajul cel mai mare. Concurenții au primit­­ drept recompensă cărți și obiecte de ar­­­­tizanat. A urmat apoi o seară de dans. IOSIF RELLER membru al comitetului U.T.M. de la Fabrica „Proletarul" . Aici voi­ înflori livezi roditoare din părțile comunei Tg. Trotuș se află ca în aproape toate co­munele raionului Tg. Ocna — dealuri întinse, slab productive, supuse unui neîntrerupt proces de eroziune. Pe aceste dealuri creștea o iarbă sără­căcioasă. Dar de cînd în comună s-a consti­tuit gospodăria colectivă, oamenii din partea locului au prins să valorifice aceste terenuri. Cu sprijinul specialiș­tilor s-au întocmit proiecte cuprinză­toare. A fost bine stabilită destinația acestor pămînturi. Ele se vor planta cu pomi fructiferi. Știința se împle­tește cu strădania colectiviștilor de a supune natura. Acțiunea de plantare a pomilor pornit de vreo doi ani. Și ea continuă a fi în aceste zile de primăvară. La che­marea organizației de partid, a consi­liului de conducere al gospodăriei, de a executa gropi și planta pomi, au răs­puns zeci de colectiviști. Am poposit într-una din zile la punc­tul numit „Tudoreni“ care se poate asemui acum cu un microșantier. Te­renul a fost pichetat din anul care a trecut. Acum se fac gropi pentru pomii care vor fi plantați în această primă­­­­vară. Se vor planta 15 hectare cu pomi fructiferi. Colectiviștii N. Groza­­vu, Costache Frățilă, Vasile Nazar, D. Dragomir și alții se întrec la exe­cutatul gropilor (foto I). Calitatea plantării este condiția e­­sențială pentru dobîndirea unui pro­cent mare de prindere. Iată de ce har­nicii colectiviști din Tg. Trotuș se străduiesc să facă plantatul pom­ilor cît mai bine. In una din pauze, bri­gadierul vitipomicol Ionel C. Chiticaru explică unui grup de colectiviști teh­nica plantării pomilor (foto 2). Vremea nu trebuie pierdută, timpul e bun pentru plantatul pomilor. In urma celor care fac gropile, alți co­lectiviști execută plantatul, așa cum cer regulile științei pomicole (foto 3). ...Colectiviștii din Tg. Ocna muncesc cu elan pentru a pune în valoare a­­ceste terenuri­ improprii altor culturi. E o muncă­ continuă și tenace. Dar peste satva ani ei vor culege roadele acestei străduinți. Dealurile comunei­­ se vor transforma în frumusețe și belșug. Text: TEODOR STANCIU Foto: C. BURSUC M­ina­ne­a n-aâ din 10­ i­ inețti Se închide Vermeștiul (Dialog din 1938) — Ați auzit, oameni buni ?­­ Se închide Vermeștiul. — Ne spui asta ca și cînd pînă acum ar fi fost deschis Ver­meștiul. Se deschide Vermeștiul (Monolog din 1963) — Sînt miner pensionar. Mă numesc... Dar nu asta-i impor­tant. Poate să mă cheme și Ghiță Napa, și Gheorghe Barbu, și Va­sile Lungu. Am lucrat, pe cînd începea se­colul acesta, în fiecare dintre minele Comăneștiului. Tata m-a dus acolo, în fundul pămîntu­­lui și m-a învățat să ud cărbu­nele cu sudoare. Eu l-am dus pe­ feciorul meu și l-am învățat ce știam și eu de la tata. Cînd a venit unul să ne spună că se închide Vermeștiul, atunci, în 1938, eu am fost acela care am răspuns . — Ne spui asta ca și cînd pînă acum ar fi fost deschis Vermeștiul. Păi chiar așa. Din Vermești nici nu se scosese cărbune. Se lucrase, la înaintare, la galeria s­a, din 1904 pînă în 1915. Mă­car așa, să fi ciugulit ceva căr­bune, dar nici atita n-a fost chip. Guri de mină făcuseră mai multe. Puțul de-acum s-a să­pat prin 1930. Dar a fost repede părăsit. Eram cu cam în vîrstă atunci. II băgasem pe fecioru­­meu în mina Rafira. Și cum spuneam, cărbune de nici nu s-a scos. Ăsta din '63, de anul trecut, e primul cărbune din Vermești Și ce cărbune ! Ați văzut ? Bun cărbune. Dar și zece ani de lucru pînă la el, nu-i glumă In 1934 au început ai noștri să lucreze la deschiderea minei de la Vermești. La Bucu­rești a început lucrarea, să nu credeți că aici. Nu. Nu aici. A­­colo, în niște birouri de proiec­tare. Parcă-i treabă ușoară să deschizi­­ o mină ? ! Sondezi terenul, pe urmă faci pla­nuri. Faci mina pe hîrtie la început. O desenezi de a îndră­gești înainte de a o vedea pe dinăuntru. S-au cheltuit mulți bani cu mina asta din '34 și pînă acum. (E clar de ce o părăsise burghezia). Dar vedeți bine că ce s-a făcut e ca-ntr-un vis de miner. Mină modernă, nu glumă. Anul trecut, la 16 iulie, vine unul la mine. Îmi bate în poartă, cu ies pe prispă: „Noroc bun" ! — Noroc bun" ! „Ai auzit ? S-a deschis Vermeștiul", „Altceva mai nou ?! Că pe asta am a­­flat-o ieri, cînd mi-a adus a! lu’ Dascălu cărbune de acolo". Coarba, ce e coarba ? Inginerul, șeful minei, a intrat astăzi în sat ca orice ortac, o dată cu toți minerii. Nimeni nu s-a mirat. Lucrurile obișnuite nu miră pe nimeni. Mai că nici nu le bagi în seamă. Colindă el ce colindă pe galerii, pe planele în­clinate, trece și prin abataje. Caută el ceva. Un loc bun căuta. Dar pentru ce ? La orizontul 330 a stat mai mult. Tot timpul cu ochii pe o have­ză. „Haveză pe galerie. Hm !" — se mira în sinea lui inginerul. După un timp își înalță lanterna de miner deasu­pra capului. Ca să-l vadă mai bine pe cel care venea pe ga­lerie. — Da­ ncotro, nea Dascăle ? — După goale, tovarășe in­giner. — Aha ! — Iar n-am goale. In ce să-ncarc cărbunele ! Și am o gră­madă. Bun stratul nostru. — Goale, goale, toată ziua ce­­eți goale, dar haveza asta nu-i zare la nici unul în ochi. Asta trebuie să muște cărbunele pă­­mîntului, omule, nu să-mpiedice circulația pe galerie. — Bine, tovarășe inginer, dar eu... eu... — Nici un eu, mie să-mi spui azi dacă poți lucra cu ea la mata, la 601. —— Merge, zău așa, dacă ne-o dați nouă, chiar azi o luăm. Păi asta-i o bogăție la abatajul mi­nerului. Că doar n-o fi coarba... — Coarbă, ce e coarba ? ! — Mufa nu ai de unde să știi. Nu ai apucat vremea coar­­belor. Coarba este așa... cum să spun ? un fel de... Știți, eu am lucrat și înainte aici la Ver­mești. Prin '42: La înaintare, că abataje nu deschisesem. Pămîn­­tul îl scormoneam cu tîrnăcoa­­pele. 11 încărcăm cu lopețile în vagoneți și ne înhămam de-l du­ceam afară. Trolii mecanice ca acum ? ! Locomotive electrice ? ! Păi nici lumină nu aveam. Aer !! Cu­ să nu ne sece plă­­mînii. Dar coarde aveam. Cu ele pregăteam locurile pentru puș­­care. Prindeam în coarbă un fel de burghiu și învîrteam ca la manivelă. De fapt ca o manivelă este coarba. Cine nu o avea era vai de el. Ca o cîrtiță trebuia să facă loc în pămînt explozibi­lului. Iaca așa erau coarbele Mata nu ai de unde să le știi. Ești prea tînăr. Primul cărbune La 13 iulie 1963, la Comănești a fost deschisă mina Vermești.­­Primul vagonet de cărbune adus la lumina zilei a fost scos din a­­batajul în care lucra Neculai Dascălu. Dascălu și ortacii săi — pe atunci Gheorghe Barbu, Ghiță Napa, Ion Sultanei, Gheor­ghe Sultanei — mai erau încă în mină cînd vagoneiul lor se și „livrase". Beneficiarii, zeci de oameni care așteptau cu emoție vagoneiul acela, nici nu l-au­ mai lăsat să ajungă în siloz. Au tăbărît pe el. A luat care ci­ a putut și a pus care pe unde a găsit , prin buzunarele hainelor, prin salopete. Un funcționar a umplut sertarele biroului. STELIAN NANIANU (Continuare în pag. 2-a)

Next