Steagul Roşu, aprilie 1964 (Anul 19, nr. 3473-3498)
1964-04-01 / nr. 3473
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL RMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACAU NR. 3.473 (4.952) MIERCURI 1 APRILIE 1964 4 pagini 20 bani Imbold spre Combinatul chimic Borzești-pentru a treia oară Întreprindere fruntașă pe ramură încă de la intrarea în funcțiune a primelor instalații, la Combinatul chimic Borzești a devenit o tradiție pentru toți muncitorii, inginerii și tehnicienii de a munci cu hotărîre și sirguință pentru ca renumele acestei puternice unități industriale de pe Valea Trotușului să se răspindească in toată țara și peste hotare. Dovadă a hărniciei și priceperii cu care chimiștii au desfășurat o entuziastă întrecere socialistă sunt rezultatele înregistrate pe linia îndeplinirii exemplare a tuturor indicatorilor de plan în fiecare an de la intrarea în producție a combinatului. Numai in anul 1963 la combinatul chimic valoarea producției globale a depășit cu peste 27.000.000 lei prevederile de plan. In același timp, printr-o gospodărire chibzuită a materiei prime și a materialelor s-au înregistrat economii la prețul de cost în valoare de 6.446 000 lei. Beneficiile obținute peste plan în 1963 de către chimiștii de la Borzești se ridică la suma de 8.866.000 lei. Demn de evidențiat este și faptul că produsele obținute aici sunt de calitate superioară, răspunzînd exigențelor beneficiarilor. Sortimente cum sînt: soda caustică, detoxanul, clorura de aluminiu, insecticidele condiționate pentru agricultură și altele au depășit parametrii prevăzuți în proiect. Despre toate acestea s-a vorbit pe larg și cu însuflețire la adunarea care a avut loc in ziua de 31 martie a. c., cind colectivului de muncă al combinatului chimic i s-a decernat pentru a treia oară consecutiv „STEAGUL ROȘU“ și „DIPLOMA DE ÎNTREPRINDERE FRUNTAȘĂ PE ȚARĂ“ în ramura chimie organică din cadrul Ministerului Industriei Petrolului și Chimiei. Cu această ocazie numeroși muncitori, ingineri și tehnicieni care au luat cuvîntul, printre care inginera Alexandrina Bursuc de la instalația polimeri emulsie, operatorul Manolache Strat de la secția de toxan, maiștrii Roza Popa de la secția electroliză, Ion Gheorghe de la A.M.C. și-au exprimat hotărîrea ca, sub conducerea comitetului de partid, să-și înzecească eforturile in vederea consolidării succeselor obținute în îndeplinirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă Încrederea aceasta este justificată și de faptul că pe trimestrul I din acest an la combinatul chimic s-au obținut peste 6.400 tone produse chimice peste plan. M. PAULIUC c. bute. Deși I.M. Roman se numără printre întreprinderile cu vîrsta cea mai înaintată din regiunea noastră, nici pe departe vechimea ei nu iese în evidență. Secțiile sunt acum dotate cu utilaje noi, moderne, condițiile de muncă nici măcar nu mai pot fi comparate cu cele din trecut. In ultimul timp i s-a înnoit chiar și profilul, Incepînd cu anul 1961, aici a început producția de mașini-unelte pentru industria de prelucrare a lemnului. Pînă acum au fost asimilate 28 de tipuri de astfel de mașini, din care 20 de tipuri au fost executate în 1963 în producție de serie. Paralel cu aceasta, aici se produc cantități însemnate de piese de schimb pentru tractoare și automobile. Anul 2963 a fost pentru metalurgiștii de la I.M. Roman un an de adevărat examen. Ei au trebuit să arate că sunt capabili să răspundă cu succes sarcinii trasate de partid de a trimite marilor combinate de industrializare a lemnului, ce se construiesc în țară, mașini-unelte de înalt nivel calitativ, cu performanțe tehnice corespunzătoare cerințelor tehnicii mondiale. Rezultatele obținute demonstrează că au răspuns pe deplin încrederii acordate. Mașinileunelte construite aici s-au bucurat de aprecierea unanimă la tîrgurile internaționale de la Tripoli și Leipzig, la expoziția organizată, în august 1963, de Ministerul Industriei Construcției de Mașini, precum și de aprecierile beneficiarilor. Întrecerea socialistă însuflețită a permis colectivului de muncă de la I.M.R. ca în 1963, paralel cu succesele amintite mai sus, să obțină și alte succese privind îndeplinirea și depășirea indicatorilor de plan. Planul producției globale a fost îndeplinit în proporție de 201,1 la sută, cel al producției marfă — 101,3 la sută, iar productivitatea muncii a fost depășită cu 1,3 la sută. Totodată au fost obținute economii la prețul de cost de 1.800.000 lei peste sarcina planificată și s-au dat beneficii peste plan în valoare de 1.012.000 lei. Pentru succesele obținute în anul 1963 Întreprinderii mecanice din Roman i s-au conferit două distincții de cinste : cea de „EVIDENȚIATĂ PE RAMURĂ" și cea de „FRUNTAȘĂ PE REGIUNE". La festivitatea de înmînare a acestor distincții cei 133 de fruntași ai întrecerii socialiste pe anul 1963, cei 130 de inovatori, ca și colectivele de muncă din secțiile întreprinderii,au sărbătorit bucuria unui an de muncă rodnică, plin de succese în îndeplinirea sarcinilor încredințate de partid. Cu acest prilej au fost relevate, încă o dată, sarcinile sporite ce le revin în acest an, îndeosebi în ce privește asimilarea în fabricație și producerea în serie a noi tipuri de mașini-unelte pentru industria de prelucrare a lemnului. CONSTANTIN BLAGOVICI A primit diploma și steagul de întreprindere fruntașă pe ramură COMBINATUL CHIMIC BORZEȘTI. Au primit diploma de întreprindere evidențiată pe ramură : I.R.E. BACĂU, FABRICA „STEAUA ROȘIE“ BACAU, ÎNTREPRINDEREA MECANICA ROMAN,J M.T.F. PIATRA NEAMȚ. De asemenea, au primit diploma de unități fruntașe pe regiune S. M. T. TG. NEAMȚ și G. A. S. GRAȘI. succese în întrecerea socialistă noi Tinerețea uzinei Aspect de la înmînarea „STEAGULUI ROȘU" la Combinatul chimic din Borzești. Inginerul Marcu Strul și maistrul Gheorghe Dorin,de la secția încălțăminte a Fabricii „Partizanul“ din Bacău, controlează în permanență calitatea produselor secției. 1-10 APRILIE—DECADA EDUCAȚIEI SANITARE A POPULAȚIEI în acest an. Ziua mondială a sănătății, care se sărbătorește pe data de 7 aprilie, este dedicată acțiunii de popularizare a măsurilor ce se iau pe plan mondial și național în scopul prevenirii și combaterii tuberculozei. Pentru ocrotirea sănătății populației, datorită grijii partidului și guvernului, în țara noastră se desfășoară o vastă acțiune de prevenire și combatere a tuberculozei. Anual milioane de oameni ai muncii sunt examinați prin radiografie, sunt vaccinați contra tuberculozei sau primesc un tratament chimico-profilactic. In dispensare și sanatorii sînt tratați în mod gratuit toți cetățenii, aplicîndu-se în combaterea acestei boli cele mai noi descoperiri ale științei medicale, în scopul popularizării în rîndul cetățenilor a măsurilor de profilaxie și combatere a tuberculozei, cu prilejul Zilei mondiale a sănătății, Comitetul orășenesc de Cruce Roșie — Bacău, în colaborare cu organele ocrotirii sănătății, organizează între 1—10 aprilie a. c. o decadă educativ-sanitară. în cursul acestei decade se va ține un ciclu de conferințe cuprinzînd 8 teme legate de prevenirea și combaterea tuberculozei la care-și vor da concursul 40 de medici specialiști. De asemenea, se vor organiza la nivelul întreprinderilor și circumscripțiilor sanitare din oraș concursuri pe tema : „Ce trebuie să știm despre tuberculoză", seri de întrebări și răspunsuri, lecturi și convorbiri. In cercurile de citit din cartierele orașului se va prelucra broșura „20 de întrebări și 20 de răspunsuri în legătură cu prevenirea și combaterea tuberculozei". Decada educativ-sanitară, organizată în orașul Bacău de către Comitetul orășenesc de Cruce Roșie, în colaborare cu spitalul T.B.C., se va încheia cu un simpozion care se va ține în sala de festivități a Casei ofițerilor din localitate. ELISABETA ALBU secretara Comitetului orășenesc de Cruce Roșie — Bacău * Prețuire In 1963 eforturile întregului colectiv de muncă al S.M.T. Tg. Neamț au fost încununate de succese : planul de producție a fost depășit cu 25 la sută. Ziua și noaptea, neluînd în seamă greutățile, tractoriștii s-au integrat alături de colectiviști, în lupta comună pentru obținerea unor recolte bogate. Prin calitatea lucrărilor executate, majoritatea gospodăriilor colective și-au depășit producțiile planificate. Unele gospodării agricole colective ca cele din Timișești, Păstrăveni, Țibucani au recompensat tractoriștii. De asemenea, stațiunea a acordat premii (tot ca urmare a depășirii producțiilor planificate) în valoare de circa 300.000 lei. Din mijlocul colectivului au primit insigne de fruntași în întrecerea socialistă pe anul 1963 un număr de 80 de tovarăși. Tractoriștii Gheorghe Axinia, Nicolae Chilu, Constantin Luca, șefii de brn a muncii gadă Ion Strijan, Ioan Asmarandei, mecanicul de atelier Nicolae Petranu, strungaru Dumitru Tarhon — sunt cîțiva dintre cei 80 de purtători ai distincției amintite. Pentru succesele obținute, ieri, în cadrul festiv, Stațiunii de mașini și tratoare i-a fost decernată diploma de S.M.T. fruntașă pe regiune, cu Însuflețiți de aprecierea datămuilor, mecanizatorii de la Tg. Neamț au terminat reparațiile cu 20 de zile mai devreme. Timpul cîștigat l-au folosit pentru mai temeinica lor pregătire profesională. Îndeosebi s-a insistat asupra cunoașterii mașinii de însămînțat porumb de tipul 2 S.P.C. 2. Toți tractoriștii, șefii de brigadă, pontatorii au fost instruiți în vederea mai bunei exploatări a acestei mașini. Primii pui au sosit la colectivă In acest an, colectiviștii din Buhoci, raionul Bacău, vor crește 6000 de pui, iar la sfîrșitul anului vor reține pentru matcă 2500 de păsări. Zilele acestea la gospodărie au sosit primii 2000 de pui. Ei au fost dați în primire harnicei crescătoare depăsări Fita Tița.4 T. GODOCI colectivist Și în raionul Roman au început lucrările agricole de primăvară Zilele frumoase din ultimul timp au creat condiții prielnice începerii lucrărilor agricole de primăvară și în raionul Roman. Majoritatea gospodăriilor colective fiind bine pregătite au putut lucra cu spor chiar din primele zile. Pe raion, pînă la data de 30 martie a.c., se executaseră lucrări cu grupa pe suprafața de 509 hectare, iar pe suprafața de 107 ha s-au făcut alături de primăvară, in comunele Secueni, Icușești, Roșiori etc. s-a lucrat într-un ritm mai susținut. Colectiviștii din comuna Secueni, de exemplu, au grăpat peste 140 hectare arături de toamnă, iar cei din comuna Icușești, pe lîngă faptul că au grăpat 45 hectare arături de toamnă au început și însămînțatul. Pentru a asigura lucrărilor de primăvară un ritm susținut, brigăzile de tractoare și-au organizat în mod temeinic munca. Unele dintre ele lucrează în două schimburi, iar altele în schimburi prelungite. Consiliile de conducere ale gospodăriilor agricole colective au luat măsuri ca aprovizionarea cu semințe, carburanți etc. să se facă pe cîmp, la lucru, evitîndu-se astfel deplasările ln gol. Tot la cîmp se va transporta pentru mecanizatori și hrana necesară. Zi cultural-sportivă la Răcăciuni In ziua de 29 martie a. c. a avut loc la Răcăciuni o zi cultural-sportivă. Ea a început încă de dimineață cu manifestări pentru copii, cum ar fi : o dimineață de basm, audiție colectivă la radio, vizionarea în colectiv a programului de la televizor și un film după o povestire. Pe stadionul din Răcăciuni au avut loc întreceri între sportivii din comunele Răcăciuni, Parava și Păncești, la disciplinele : tenis de masă, tir, ciclism, atletism, volei, fotbal etc. La căminul cultural a avut loc concursul „Cine știe agricultură — cîștigă". Pe primele locuri s-au clasat: Raul Dominteanu, Nicolae Lilă, Elena Ciochină, Vasile Ursache, Maria Iancu, Lăcrămioara Udrea, Evdochia Jozus și alții. Concursul a fost dotat cu premii în obiecte. După concurs a urmat un program artistic, dat de corul căminului cultural din Răcăciuni, brigăzile artistice de agitație Parava, Gheorghe Doja și Păncești, echipele de dansuri din Gîșteni, Păncești, soliști și recitatori de la căminul cultural din Răcăciuni și Păncești, după care cei prezenți în sală au vizionat filmul „Mărul discordiei". Ziua cultural-sportivă s-a încheiat cu o seară instructiv-educativă pentru tineret. NICOLAE SAVA vicepreședinte al G.A.C. Răcăciuni Curs de pregătire profesională a laborantelor Secția de învățămînt a Sfatului popular orășenesc Bacău a organizat un curs de pregătire teoretică și practică a laborantelor din școlile de cultură generală din oraș. Acesta s-a ținut în laboratorul grupului școlar petrol-chimie din Bacău și a durat 6 zile. Sub îndrumarea profesori de chimie unor și ingineri chimiști, laborantele au ascultat lecții și au efectuat o serie de lucrări practice. Cursurile au contribuit la ridicarea nivelului de pregătire al laborantelor. FLORICA DUMITROF inspector metodist la secția de învățămînt a Sfatului popular orășenesc Bacău O nouă piesă în premieră în public numeros a luat parte ieri seară la premiera piesei „Plicul“ de Liviu Rebreanu, jucată pe scena Teatrului de stat din Bacău. Din distribuție au făcut parte: Constantin Coșa, Olga Dumitrescu, Mitică Iancu, Eugen Antohi, Mișu Rozeanu, Mihai Stoicescu, Dorel Botoșescu, Florin Gheuca și alții. Regia artistică a spectacolului aparține lui I. G. Russu, iar scenografia lui A Mihai Tofan de la Teatrul Național din București. Noua piesă în premieră la Bacău s-a bucurat de succes. Concurs „Cine știe meserie, cîștigă“ In sala de festivități a clubului „Proletarul" din Bacău a avut loc un concurs „Cine știe meserie, cîștigă" cu tema „Să cunoaștem noile produse textile, confecționate de fabrica noastră". Au participat tinerii de la sectorul țesătorie, printre care : Gheorghe Papuc, Maria Moldoveanu, Valentin Popa, Maria Mutică, Ioan Ilie și Ratilda Vizitiu. Examinatoarea, inginera Mariana Adrian, juriul, precum și publicul spectator, prezent în număr deosebit de mare la concurs, au rămas plăcut impresionați de răspunsurile corecte și bine documentate date de concurenți. In urma întrebărilor de baraj, cel mai bun concurent s-a dovedit a fi tovarășul Valentin Popa, care a totalizat punctajul cel mai mare. Concurenții au primit drept recompensă cărți și obiecte de artizanat. A urmat apoi o seară de dans. IOSIF RELLER membru al comitetului U.T.M. de la Fabrica „Proletarul" . Aici voi înflori livezi roditoare din părțile comunei Tg. Trotuș se află ca în aproape toate comunele raionului Tg. Ocna — dealuri întinse, slab productive, supuse unui neîntrerupt proces de eroziune. Pe aceste dealuri creștea o iarbă sărăcăcioasă. Dar de cînd în comună s-a constituit gospodăria colectivă, oamenii din partea locului au prins să valorifice aceste terenuri. Cu sprijinul specialiștilor s-au întocmit proiecte cuprinzătoare. A fost bine stabilită destinația acestor pămînturi. Ele se vor planta cu pomi fructiferi. Știința se împletește cu strădania colectiviștilor de a supune natura. Acțiunea de plantare a pomilor pornit de vreo doi ani. Și ea continuă a fi în aceste zile de primăvară. La chemarea organizației de partid, a consiliului de conducere al gospodăriei, de a executa gropi și planta pomi, au răspuns zeci de colectiviști. Am poposit într-una din zile la punctul numit „Tudoreni“ care se poate asemui acum cu un microșantier. Terenul a fost pichetat din anul care a trecut. Acum se fac gropi pentru pomii care vor fi plantați în această primăvară. Se vor planta 15 hectare cu pomi fructiferi. Colectiviștii N. Grozavu, Costache Frățilă, Vasile Nazar, D. Dragomir și alții se întrec la executatul gropilor (foto I). Calitatea plantării este condiția esențială pentru dobîndirea unui procent mare de prindere. Iată de ce harnicii colectiviști din Tg. Trotuș se străduiesc să facă plantatul pomilor cît mai bine. In una din pauze, brigadierul vitipomicol Ionel C. Chiticaru explică unui grup de colectiviști tehnica plantării pomilor (foto 2). Vremea nu trebuie pierdută, timpul e bun pentru plantatul pomilor. In urma celor care fac gropile, alți colectiviști execută plantatul, așa cum cer regulile științei pomicole (foto 3). ...Colectiviștii din Tg. Ocna muncesc cu elan pentru a pune în valoare aceste terenuri improprii altor culturi. E o muncă continuă și tenace. Dar peste satva ani ei vor culege roadele acestei străduinți. Dealurile comunei se vor transforma în frumusețe și belșug. Text: TEODOR STANCIU Foto: C. BURSUC Minanea n-aâ din 10 i inețti Se închide Vermeștiul (Dialog din 1938) — Ați auzit, oameni buni ? Se închide Vermeștiul. — Ne spui asta ca și cînd pînă acum ar fi fost deschis Vermeștiul. Se deschide Vermeștiul (Monolog din 1963) — Sînt miner pensionar. Mă numesc... Dar nu asta-i important. Poate să mă cheme și Ghiță Napa, și Gheorghe Barbu, și Vasile Lungu. Am lucrat, pe cînd începea secolul acesta, în fiecare dintre minele Comăneștiului. Tata m-a dus acolo, în fundul pămîntului și m-a învățat să ud cărbunele cu sudoare. Eu l-am dus pe feciorul meu și l-am învățat ce știam și eu de la tata. Cînd a venit unul să ne spună că se închide Vermeștiul, atunci, în 1938, eu am fost acela care am răspuns . — Ne spui asta ca și cînd pînă acum ar fi fost deschis Vermeștiul. Păi chiar așa. Din Vermești nici nu se scosese cărbune. Se lucrase, la înaintare, la galeria sa, din 1904 pînă în 1915. Măcar așa, să fi ciugulit ceva cărbune, dar nici atita n-a fost chip. Guri de mină făcuseră mai multe. Puțul de-acum s-a săpat prin 1930. Dar a fost repede părăsit. Eram cu cam în vîrstă atunci. II băgasem pe feciorumeu în mina Rafira. Și cum spuneam, cărbune de nici nu s-a scos. Ăsta din '63, de anul trecut, e primul cărbune din Vermești Și ce cărbune ! Ați văzut ? Bun cărbune. Dar și zece ani de lucru pînă la el, nu-i glumă In 1934 au început ai noștri să lucreze la deschiderea minei de la Vermești. La București a început lucrarea, să nu credeți că aici. Nu. Nu aici. Acolo, în niște birouri de proiectare. Parcă-i treabă ușoară să deschizi o mină ? ! Sondezi terenul, pe urmă faci planuri. Faci mina pe hîrtie la început. O desenezi de a îndrăgești înainte de a o vedea pe dinăuntru. S-au cheltuit mulți bani cu mina asta din '34 și pînă acum. (E clar de ce o părăsise burghezia). Dar vedeți bine că ce s-a făcut e ca-ntr-un vis de miner. Mină modernă, nu glumă. Anul trecut, la 16 iulie, vine unul la mine. Îmi bate în poartă, cu ies pe prispă: „Noroc bun" ! — Noroc bun" ! „Ai auzit ? S-a deschis Vermeștiul", „Altceva mai nou ?! Că pe asta am aflat-o ieri, cînd mi-a adus a! lu’ Dascălu cărbune de acolo". Coarba, ce e coarba ? Inginerul, șeful minei, a intrat astăzi în sat ca orice ortac, o dată cu toți minerii. Nimeni nu s-a mirat. Lucrurile obișnuite nu miră pe nimeni. Mai că nici nu le bagi în seamă. Colindă el ce colindă pe galerii, pe planele înclinate, trece și prin abataje. Caută el ceva. Un loc bun căuta. Dar pentru ce ? La orizontul 330 a stat mai mult. Tot timpul cu ochii pe o haveză. „Haveză pe galerie. Hm !" — se mira în sinea lui inginerul. După un timp își înalță lanterna de miner deasupra capului. Ca să-l vadă mai bine pe cel care venea pe galerie. — Da ncotro, nea Dascăle ? — După goale, tovarășe inginer. — Aha ! — Iar n-am goale. In ce să-ncarc cărbunele ! Și am o grămadă. Bun stratul nostru. — Goale, goale, toată ziua ceeți goale, dar haveza asta nu-i zare la nici unul în ochi. Asta trebuie să muște cărbunele pămîntului, omule, nu să-mpiedice circulația pe galerie. — Bine, tovarășe inginer, dar eu... eu... — Nici un eu, mie să-mi spui azi dacă poți lucra cu ea la mata, la 601. —— Merge, zău așa, dacă ne-o dați nouă, chiar azi o luăm. Păi asta-i o bogăție la abatajul minerului. Că doar n-o fi coarba... — Coarbă, ce e coarba ? ! — Mufa nu ai de unde să știi. Nu ai apucat vremea coarbelor. Coarba este așa... cum să spun ? un fel de... Știți, eu am lucrat și înainte aici la Vermești. Prin '42: La înaintare, că abataje nu deschisesem. Pămîntul îl scormoneam cu tîrnăcoapele. 11 încărcăm cu lopețile în vagoneți și ne înhămam de-l duceam afară. Trolii mecanice ca acum ? ! Locomotive electrice ? ! Păi nici lumină nu aveam. Aer !! Cu să nu ne sece plămînii. Dar coarde aveam. Cu ele pregăteam locurile pentru pușcare. Prindeam în coarbă un fel de burghiu și învîrteam ca la manivelă. De fapt ca o manivelă este coarba. Cine nu o avea era vai de el. Ca o cîrtiță trebuia să facă loc în pămînt explozibilului. Iaca așa erau coarbele Mata nu ai de unde să le știi. Ești prea tînăr. Primul cărbune La 13 iulie 1963, la Comănești a fost deschisă mina Vermești.Primul vagonet de cărbune adus la lumina zilei a fost scos din abatajul în care lucra Neculai Dascălu. Dascălu și ortacii săi — pe atunci Gheorghe Barbu, Ghiță Napa, Ion Sultanei, Gheorghe Sultanei — mai erau încă în mină cînd vagoneiul lor se și „livrase". Beneficiarii, zeci de oameni care așteptau cu emoție vagoneiul acela, nici nu l-au mai lăsat să ajungă în siloz. Au tăbărît pe el. A luat care ci a putut și a pus care pe unde a găsit , prin buzunarele hainelor, prin salopete. Un funcționar a umplut sertarele biroului. STELIAN NANIANU (Continuare în pag. 2-a)