Steagul Roşu, iunie 1964 (Anul 19, nr. 3524-3548)
1964-06-02 / nr. 3524
1 ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACAU NR. 3.524 (5.003) MARȚI 2 IUNIE 1964 4 pagini 20 bani întreținerea culturilor Prima pe raion Preocupați pentru a obține recolte bogate, colectiviștii de la G.A.C. Bîrgăoanî, raionul Piatra Neamț, au acordat anul acesta o atenție mai mare executării la timp și de mai bună calitate a lucrărilor de întreținere a culturilor. Prin munca desfășurată s-a reușit să se termine la vreme prașila întîia pe întreaga suprafață de floarea-soarelui (110 hectare), sfeclă de zahăr (80 hectare) fapt ce a făcut ca gospodăria noastră să se situeze prima pe raion la executarea acestor lucrări. In prezent la această unitate se execută prășitul porumbului. Colectiviștii din Bîrgăoani au efectuat, de asemenea, și plivitul: 500 hectare păioase, 51 hectare vi, 35 hectare mazăre. Toate lucrările efectuate sunt de bună calitate, colectiviștii străduindu-se să aplice în practică cele învățate la cercurile agrotehnice. La efectuarea lucrărilor de mai sus au participat majoritatea colectiviștilor din cele trei brigăzi de cîmp, lucrînd zilnic peste 550 colectiviști. S-au evidențiat brigăzile conduse de comuniștii Minii Ns. Gheorghe, Gherghel M. Gh. și Chifu Vasile. EUGEN GH1UREA profesor Cei mai harnici na Colectiviștii din comuRăzboieni, raionul Tg. Neamț cunosc din propria experiență că executarea la timpul optim și de bună calitate a lucrărilor de întreținere are o mare influență asupra sporirii producției la hectar la toate culturile. Ei au pornit cu toate forțele la executarea lucrărilor de întreținere atît a culturilor prășitoare cit și a cerealelor păroase. Numai în cîteva zile cele șase brigăzi de cîmp au reușit să efectueze în bune condiții, din punct de vedere al calității, prașila întîia pe 120 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr, 20 hectare cu mac, 50 hectare cultivate cu floarea-soarelui. In același timp s-a efectuat plivitul celor 600 hectare cultivate cu cereale păioase. Cei mai harnici s-au dovedit membrii brigăzilor conduse de comuniștii Vasile Buga, Petru Osoianu și Ion Toma. Cei mai harnici pot fi numiți colectiviștii Ilie Andrica, Mircea Roșea, Constantin Țărnă, Ion Andrica, Constantin Popîrcia, Constantin Amariei și Ion Zenica. C. HOBINCA contabil îmbunătățirea și folosirea rațională a pășunilor Pășunile colectiviștilor din comuna Parincea, raionul Bacău, asigură animalelor un valoros nutreț, contribuie la sporirea producției de lapte, carne etc. Pentru acest lucru, membrii acestei gospodării acordă pășunilor o grijă deosebită, se străduiesc să facă totul pentru folosirea rațională a lor în vederea creșterii producției de masă verde la hectar Una din pășuni se află in punctul „Negrită“. Aici, nu cu multă în urmă, au vreme venit oaspeți din celelalte gospodării colective ale raionului să vadă cum a fost amenajată și cum s-a asigurat practicarea tîrlirii în vederea regenerării pajiștii. Iată pe scurt, cum se prezintă lucrurile aici: Tarlaua, in suprafață de 35 hectare, a fost împărțită în porțiuni de 500—600 mp. Oile pasc două zile pe o porțiune apoi sunt mutate pe altă porțiune. In acest fel iarba se regenerează, crește mai bine asigurîndu-se sporirea producției la hectar. Pentru ca animalele să aibă condiții bune s-au făcut uluce pentru sare, porți de tîrlire mobile care permit schimbarea cu ușurință a locului de pășunat, și alte amenajări. Șeful fermei de oi este tovarășul Gheorghe Prisecaru. El este mult apreciat pentru simțul de bun gospodar de care dă dovadă în conducerea treburilor . Aplicînd îngrășarea pajiștii prin tîrlire obținem rezultate bune — spune tovarășul Gheorghe Prisecaru. Iarba crește mai bine, oile au hrană din belșug iar producția de lapte a sporit simțitor. Tot aici il întîlnești zilnic și pe crescătorul de oi Gheorghe Bot. El are grijă ca oile să nu „depășească" hotarul porțiunii de pășune stabilită pentru pășunat, respectă cu precizie programul. ★ Pe „Cornățel" se află amplasată încă de anul trecut tabăra de vară pentru tineretul taurin și vacile in lactație. Suprafața de pășune aici este de aflată peste 100 hectare. Trebuie spus că și-n primăvara acestui an, pe pășune au fost făcute lucrări de îngrijire. Pe o bună suprafață s-au făcut curățiri de mărăcini, lăstărișuri, pietre, asigurîndu-se astfel o sursă sigură de sporire a producției de iarbă pe unitatea de suprafață. Este de laudă preocuparea conducerii gospodăriei care n-a scos animalele pe pășune decit atunci cînd pășunii i s-au făcut toate îngrijirile. La această tabără de vară, adăposturile au fost reamenajate, s-au construit umbrare și altele. In vederea completării hranei animalelor, la gospodăria colectivă din Parincea s-au semănat însemnate suprafețe cu culturi furajere. Zilele trecute pe cele 15 hectare cu secară pentru masă verde s-a început recoltatul. Colectiviștii din Parincea dau o atenție deosebită îmbunătățirii și folosirii raționale a pășunilor, încredințați că acestea vor duce la asigurarea unei bune hrăniri a animalelor și creșterea producției acestora, la sporirea veniturilor din sectorul zootehnic. TEODOR STANCIU Experiența pozitivălarg răspîndită Solemnitatea luminării unor Înalte ordine și titluri ale R. P. Române La Consiliul de Stat a avut loc luni la amiază solemnitatea înmînării unor înalte ordine și titluri ale R. P. Române. Au participat tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Emil Bodnăraș, Leonte Răutu, general de armată Leontin Sălăjan, Ștefan Voitec și Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat. Au fost distinși cu ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne", clasa I, general de armată Iacob Teclu, pentru activitate în mișcarea muncitorească și pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului și de întărire a Forțelor Armate ale R. P. Române și tovarășii Mihai Burcă și Nicolae Goldberger, pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului. Pentru activitate îndelungată, contribuție valoroasă în dezvoltarea științei și merite deosebite în învățămîntul superior, s-a conferit ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne" clasa I, acad. Raluca Ripan și „Ordinul Muncii" clasa I, academicienilor Gheorghe Atanasiu și Remus Răduleț. Au fost decorați cu „Ordinul Muncii" clasa I, tovarășii : Barbu Solomon, pentru activitate în mișcarea muncitorească și contribuția adusă la opera de construire a socialismului, Tudor Teodorescu-Braniște, pentru îndelungată activitate și merite în domeniul ziaristicei și creației literare, Constantin Prisnea, pentru merite în opera de construire a socialismului, Maria Banuș, pentru merite deosebite în domeniul creației literare. A fost distins cu titlul de „Artist Emerit al Republicii Populare Romîne" pictorul Andrei Mikola, pentru merite deosebite în domeniul creației plastice. Cu prilejul aniversării a doo de ani de la înființarea Școlii medii „Nicolae Bălcescu" din orașul Brăila, pentru activitate deosebită și contribuția adusă la dezvoltarea învățămîntului, s-a conferit titlul de „Profesor Emerit al Republicii Populare Române", tovarășului Vasile Goraș, profesor pensionar de la această școală. După ce a înmînat înaltele ordine și titluri, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej i-a felicitat călduros pe cei distinși în numele C.C. al P.M.R., Consiliului de Stat și guvernului, unindu-se sănătate, mulți ani de viață și succese în activitatea lor de viitor. In numele celor distinși au răspuns general locotenent Mihai Burcă și acad. Raluca Ripan. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și ceilalți conducători de partid s-au întreținut cordial cu cei decorați. (Agerpres) Clădirea Școlii medii din orașul Onești. Foto: C. BUTE Citiți in acest număr: A St. Nanianu: Pornind de la o scrisoare. (pag. a 2-a) A D. Finaru: Sprijin concret procesului de învățămînt. (pag. a 3-a) A Sport. (pag. a 3-a) A In legătură cu criza laoțiană. (pag. a 4-a) Rafinăria din Dărmănești. Vedere generală. Două întreprinderi vecine , două feluri de rezultate li desparte doar un gard de prefabricate din beton. In partea de la deal — sectorul Piatra Neamț al întreprinderii de mecanizare și transporturi forestiere (I.M.T.F.). In partea de la vale — autobaza de transporturi nr. 1 a întreprinderii regionale de transporturi auto. Oamenii care lucrează aici — conducători auto, mecanici, maiștri, tehnicieni, ingineri și funcționari, au făcut parte, până nu de mult, toți sau aproape toți, din aceeași întreprindere. Au acumulat laolaltă o experiență valoroasă care-și pune amprenta pe rezultatele muncii lor de fiecare zi. In ambele locuri se muncește cu însuflețire. Și totuși.. Cîteva cifre grăitoare cu privire la activitatea sectorului I.M.T.F. nu sînt lipsite de interes, lată-le: in trimestrul I pianul la parcul auto a fost îndeplinit în proporție de 107 la sută, iar la tone-kilometri — 116 la sută, 44.599 litri de benzină economisită. In luna aprilie planul la parcul auto a fost îndeplinit in proporție de 142 la sută la tone și 145 la sută la tonekilometri, iar la încărcat mecanic 109 la sută. Indicele de productivitate — realizat in proporție de 110,8 la sută în trimestrul I și 133,6 la sută în aprilie. Au fost depășiți toți indicatorii privind coeficientul de utilizare a parcului și a capacității precum și parcursul mediu zilnic. Prețul de cost — realizat în trimestrul I sub 75 de bani și 70 de bani în luna aprilie. Asemenea realizări n-au venit din senin. A fost nevoie de o organizare temeinică, de muncă politică vie, concretă și permanentă, de un control sistematic și zilnic asupra realizării indicatorilor de plan pe fiecare mașină in parte. Tovarășul Arupului Constantin, secretarul organizației de bază, mi-a arătat planurile de muncă ale organizației pe ultimele luni. Iată temele aflate la ordinea de zi: cum se ocupă conducerea sectorului de îmbunătățirea muncii la încărcatul mecanic, pregătirea mașinilor pe timp de iarnă și îmbunătățirea exploatării parcului; măsurile luate de conducerea tehnico-administrativă pentru realizarea planului pe anul 1964; contribuția organizației de tineret la îndeplinirea tuturor indicatorilor de plan; analiza activității secției de mecanizare și de recondiționare a pieselor vechi, important este și faptul că la adunările generale ale organizației de partid au fost invitați să participe și numeroși fruntași în întrecerea socialistă, oameni cu munci de răspundere, tehnicieni și maiștri care au luat cuvîntul, au arătat din experiența lor și au ajutat organizației de bază prin propunerile făcute să adopte cele mai bune măsuri. Comuniștii, printre care tovarășii Petre Corbu și mulți alții au fost în permanență în fruntea întrecerii socialiste. O altă metodă, care a dat rezultate deosebite, a fost organizarea unor brigăzi de conducători auto pe sectoare de exploatare, formate din cite 5—15 mașini, sub conducerea unui tovarăș, tot dintre ei, dar cu mai multă experiență. Fiecare știe în permanență ce cantitate de lemn are de transportat cu mașina pe care o conduce, cut a transportat și cît mai are de transportat. Intre conducătorii auto și C. CIUBOTARU (Continuare in pagina a 3-a) Miinele rnncisuni de rapele lui bogată întreg poporul nostru muncitor se pregătește intens pentru a sărbători în mod deosebit ziua de 23 August 1964, cînd se împlinesc douăzeci de ani de la eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist, în fabricile, uzinele și pe ogoarele patriei noastre, oamenii muncii însuflețiți de însemnătatea acestei mari sărbători, desfășoară sub conducerea organizațiilor de partid, o vie întrecere socialistă, obțin succese însemnate în traducerea în viață a Directivelor celui de-al III-lea Congres al P.M.R. Mișcării artistice de amatori îi revine importanta sarcină de a cînta, prin mijlocirea formațiilor corale, instrumentale, de teatru, a brigăzilor artistice de agitație, aceste succese, de a le populariza. Din acest punct de vedere sarcina urgentă a tuturor formațiilor artistice de amatori este aceea de a-și înnoi repertoriul cu noi cîntece, noi programe de brigadă artistică de agitație, cu recitări și piese de teatru în care să se oglindească bucuria ce o manifestă poporul nostru la sărbătorirea celor douăzeci de ani de libertate, de muncă pașnică, constructiva, sub înțeleaptă conducere a Partidului Muncitoresc Român. Multe formații artistice de amatori din regiunea noastră, printre care corurile căminelor culturale din Răcăciuni, raionul Bacău, Oituz, raionul Tîrgu Ocna, Gherăsești, raionul Roman, Drăgănești raionul Tîrgu Neamț, cel al sindicatului întreprinderii „Steaua roșie" din Bacău, al clubului „Petrolul" din Moinești și altele, brigăzile artistice de agitație de la căminele culturale din Săucești și Hemeiuși — Bacău, Apa Asău — Moinești, a Casei raionale de cultură din Adjud, a întreprinderii de prefabricate din Roman și altele, au inclus în repertoriul lor noi cîntece sau au pus în scenă noi programe de brigadă, strîns legate de realizări, de sarcinile colectivelor de muncitori pe care aceste formații le reprezintă, în momentul de față, activitatea artistică de amatori din regiunea noastră cunoaște o vie activitate. Cel de-al Vll-lea Concurs al formațiilor artistice de amatori a antrenat peste 1.500 de formații cu aproximativ 60.000 artiști amatori, care au prezentat peste 5.000 de spectacole în fața a peste 1.000.000 de spectatori. In afară de aceasta, activitatea în circuit a formațiilor artistice de amatori a cuprins aproape toate satele regiunii noastre. Ca urmare a acestei inițiative s-a cunoscut o participare activă a formațiilor artistice de amatori din raioanele Adjud, Piatra Neamț, Roman, Moinești. Foarte bine a procedat Comitetul raional pentru cultură și artă din Moinești, care a organizat circuitul formațiilor sub forma unor ștafete pe patru trasee, precis delimitate, sau Comitetul raional pentru cultură și artă din Adjud, care a condus operativ, pe centre metodice, activitatea în circuit a formațiilor artistice de amatori, însoțind-o cu diferite forme ale muncii cultural-educative de masa. Mai puțin se pot lăuda cu acest lucru comitetele raionale pentru cultură și artă din Tg. Neamț, Buhuși, Tg. Ocna și în parte Bacău. Este de datoria lor să mobilizeze toate forțele, să antreneze într-o mai mare măsură casele raionale de cultură, centrele metodice, în vederea punerii la punct, în cele mai bune condițiuni, a acestor circuite, avînd în vedere sarcinile ce le revin pentru organizarea — în perioada de vară — a timpului liber al oamenilor muncii, în mod plăcut și util. In multe raioane și orașe s-au și luat măsuri în vederea organizării în cet mai bune condițiuni a acestei activități. Astfel, comitetele orășenești pentru cultură și artă din Bacău și Roman au alcătuit programe săptămînale, în cadrul cărora sînt stabilite formațiile artistice de amatori fruntașe la cel de-al Vll-lea concurs, colective ale instituțiilor profesioniste, care să prezinte spectacole pe scene și estrade, în aer liber. Aceeași inițiativă s-a extins și în raioanele Bacău și Adjud. Este necesar ca în perioada de vară să se organizeze serbări culturalsportive, serbări cîmpenești, excursii și vizite în grup, în cadrul cărora să fie prezente formațiile artistice de amatori. Sunt în regiunea noastră multe formații artistice de amatori cu tradiție. Multe din ele împlinesc anul acesta douăzeci de ani de activitate , altele mai mult. Este indicat să se organizeze în aceste unități culturale serbări cu caracter de aniversare, la care să fie invitate formațiile artistice de amatori vecine, în așa fel ca aceste manifestări să se transforme în adevărate festivaluri locale ale cîntului, jocului, portului și brigăzilor artistice de agitație. Cu toate că nu sînt antrenate în concurs, formațiile de teatru și teatru de păpuși nu trebuie să-și slăbească activitatea. Că la Păncești, raionul Adjud s-a organizat o stagiune permanentă a formațiilor de teatru, că și alte formații de teatru de la căminele culturale din Răucești, raionul Tg. Neamț, Tăzlău, raionul Buhuși, Sindicatul T.C.R. și casa de cultură din Onești au o permanentă activitate este un fapt îmbucurător. Este de dorit ca toate formațiile de teatru din regiune să-și intensifice activitatea. Colectivele de teatru au la îndemînă un număr de piese de teatru într-un act, în care sunt evocate zilele insurecției armate. La îndemîna acestor colective stau, de asemenea, diferite montaje literar-muzicale cu tema sărbătoririi celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist. Pentru colectivele teatrelor de păpuși, prin Casa regională a creației populare au fost trimise în regiune peste 60 de truse cu diferite păpuși, 12 texte pentru brigăzile artistice de agitație cu păpușa și piese de teatru de păpuși care vor trebui să fie folosite. Se impune ca acest bogat material, pus la îndemînă colectivelor de teatru păpușeresc să fie folosit în mod judicios. Așa cum au subliniat și lucrările Consfătuirii cercurilor literare din Moldova, care au avut loc la Bacău în decembrie 1963, cercurile literare din regiunea noastră printre care cercul literar „G. Bacovia" din Bacău, cercul literar „Al. Sabia" din Onești, cercul literar „Slovă nouă" din Piatra Neamț și altele au adus o contribuție prețioasă la dezvoltarea mișcării artis- MUREȘ COVATARU directorul Casei regionale a creației populare (Continuare în pag. a 2-a) Vizita unei delegații a Marii Adunări Naționale a R. P. Române în R. P. Ungară La invitația Adunării de Stat a R. P. Ungare, luni dimineața a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Budapesta o delegație a Marii Adunări Naționale a R. P. Române care va face o vizită de prietenie în R. P. Ungară. Din delegație fac parte deputații Anton Moisescu, vicepreședinte al Marii Adunări Naționale, conducătorul delegației, Gheorghe Roșu, prim-secretar al Comitetului regional Bacău al P.M.R., Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetului regional Maramureș al P.M.R., Gheorghe Stan, președintele Sfatului popular al regiunii Ploiești, Stanciu Stoian, profesor universitar, Elena Grigoriu, președinta Comitetului regional al femeilor București, Nicolae Hudițeanu, Erou al Muncii Socialiste, președintele G.A.C. „Filimon Sîrbu“ din regiunea Dobrogea, Ionel Răducanu, matrițer la Uzinele „Electronica“. ★ La aeroportul Ferihegy din Budapesta, delegația parlamentară romina a fost întîmpinată de Istvanne Vass, președinta Adunării de Stat a R. P. Ungare, Miklós Beresztoczy și Janos Polyak, vicepreședinți ai Adunării de Stat, Ernő Mihalyfi, Daniel Nagy, Arpad Szakasits, membri ai Consiliului Prezidențial al R. P .Ungare, reprezentanți ai Ministerului afacerilor externe al R. P. Ungare, deputați. Au fost de față Mihai Roșianu, ambasadorul R. P. Române la Budapesta, precum și membri ai ambasadei. Istvanne Vass, președinta Adunării de Stat a R. P. Ungare și Anton Moisescu, conducătorul delegației române, au rostit cuvîntări. Membrii delegației R.P.R. au fost primiți la Parlament de tovarășa Vass Istvanne, care le-a împărtășit din munca Adunării de Stat a R. P. Ungare. Apoi au vizitat clădirea Parlamentului și galeria națională. Seara, tovarășa Vass Istvanne a oferit în cinstea delegației o cină la restaurantul Gundel. Azi o a prezentam : Fabrica de produse lactate Bacău Te afli la fereastra unui tren de noapte ce vine — să spunem — dinspre Piatra Neamț, înainte ca acesta să staționeze in gara Bacău, privirile iți sunt atrase de o priveliște pe care mai înainte cu un an și jumătate n-o intîlneai. O clădire azurie, din sticlă și beton, construită in stilul arhitectonic modern in formă de departe încă, aspectul clădirii, ghidul că aici se prelucrează faptele, te fac să crezi că vei intîmpina strictele legi ale curățeniei aplicate in cele mai mici amănunte. Impresia se confirmă și se întărește de cum ai trecut pragul fabricii. Faianța curată, oamenii înveșmîntați in alb din cap pînă-n picioare, apaDrumul laptelui de la recepție și pină la produsele finite s-ar putea numi, metaforic, o adevărată „Cale lactee" păminteană. Imaginați-vă mii de litri de lapte transformați zilnic în produse lactate proaspete, prin multe operații mecanice și transformări chimice. Să urmărim acest „drum alb"... De la rampa de recepție, ce suspendată, strălucește în întunericul nopții prin zeci de becuri cu neon. Aici, la margine de Bacău și-a primit „certificatul de naștere" un nou și modern obiectiv economic al regiunii noastre . Fabrica de produse lactate din cadrul I.C.I.L. Bacău S-o vizităm împreună, latura modernă construită din material inoxidabil și apoi... apă multă apă ce curge neîncetat spălînd cimentul podelelor în permanentă, arată că aici sălășluiesc în voie, neștirbite, legile mitologice. Frigia, simbolul curățeniei, prin mijloace moderne : haine albe, dușuri, detergenți, se află In partea din fată a clădirii fabricii, se primesc de pe toate tutele regiunii cisterne cu lapte proaspăt, înainte de a fi descărcate se face proba acidității laptelui la un mic laborator instalat lingă rampă. Numai după ce se constată că laptele este bun, acesta este absorbit cu două pompe și trecut printr-un cîntar automat, care înregistrează cantitățile de lapte primite. De aici, laptele este trecut printr-un răcitor și apoi depozitat într-un tanc tampon, un rezervor cu o capacitate de 15.000 litri. Din tancul tampon, laptele este trecut cu ajutorul unor pompe în alte dispozitive, unde întregii ■ cantități i se aplică, de data aceasta, „legile lui Pasteur". Acum începe lupta împotriva microorganismelor. . Sintem în secția de pasteurizare. Am zăbovit mai mult în această secție. Munca de aici solicită oamenilor pricepere, calificare, precizie. Trebuie să urmărești și să reglezi la fracțiuni de grad temperatura la izotermele numite stații de pasteurizare, să descriemi cu certitudine procentajul de grăsime din lapte sau smîntînă și să efectuezi alte operații necesare procesului de pasteurizare. Aceasta este cea mai importantă secție a fabricii. — •Laptele primit are diferite ■procente, de grăsime, multe microorganisme, diferite gusturi și mirosuri, mi-a spus tovarășa .Titiana Maria, inginer șef al fabricii, în secția de pasteurizare laptele se omogenizează, se dezodorizează, i se distrug microorganismele și apoi, in această stare pură, este întrebuințat la prepararea diferitelor produse Pasteurizarea se face prin încălzirea laptelui in aparate speciale la 80—85 grade C și apoi prin răcirea lui la 2—4 grade C. După pasteurizare, urmează operația de normalizare, adică aducerea laptelui la conținutul de grăsime cerut de standarde, dezodorizarea lui etc., pentru a fi dat în consum sau transformat în alte produse. De la secția de pasteurizare, drumul laptelui continuă trecînd în alte secții... O mașină complicată îndeplinește mai multe operații pentru care ar fi necesare mult timp și mulți oameni. Este linia modernă, automată, de îmbuteliat. La un capăt al mașinii, benzi rulante iau continuu sticlele, se introduc în mașină și peste cîteva minute, acestea, spălate, sunt umplute și capsate de aceeași mașină. Sticlele pline sunt duse în camere de depozitare și păstrate pină la expediție. Mașina spală și îmbuteliază 6.000 sticle pe oră. Acesta este laptele proaspăt pentru consum. Drumul acestuia s-a oprit aici. O altă parte din lapte însă își continua drumul, fiind transformată in alte produse proaspete : iaurt, smîntînă, brînză de vaci, unt, lapte bătut. Pentru brînză de vaci, laptele este trecut în cîteva vane mari (2.500 kg fiecare), încălzit, însămînțat cu fermenții necesari și, după coagulare, se scurge în săculeți, se presează, iar brînză obținută se omogenizează prin malaxoare, apoi se ambalează și se dă la frigorifer, iar de aici, centrelor de desfacere. Laptele normalizat, destinat preparării iaurtului este trecut în vane speciale de fierbere la 90 grade C timp de 30 minute, apoi răcit la 42 grade C și jușămînțat cu masa.. Laptele astfel pregătit este îmbuteliat în borcane. Urmează o perioadă de termostatare de peste două ore cînd iaurtul se coagulează în borcane, se capsează și se depozitează la rece. Prin tot atît de multe operații laptele își continuă drumul spre produsele finite : unt, smîntînă, lapte bătut... Am văzut într-o încăpere două uriașe taricuri tampon despre care am aflat că sînt destinate depozitării zerului și zarei, subproduse obținute la prepararea brînzei, smîntînei și untului. Deci la Fabrica de produse lactate — Bacău... totul se valorifică , zerul și zara se livrează apoi gospodăriilor colective, pentru sectorul zootehnic. ★ Te duci la oricare centru pentru desfacerea produselor lactate și cumperi : lapte proaspăt, iaurt, smîntînă, unt sau un pahar „Făgăraș". Ai plătit, ți-ai luat produsele și ai plecat mulțumit. Firesc, simplu. Ne-am gîndit vreodată, măcar o clipă, la drumul lung, complicat, pe care l-a străbătut laptele, la grija și munca oamenilor pînă ce acesta să ajungă la masa noastră, sub forma acestor variate produse ? Mi-a venit în minte această întrebare în ziua în care am vizitat Fabrica de produse lactate Bacău. M-am mai gîndit tot atunci că ea constituie o nouă realizare economică , a regimului nostru, un pas nou pentru aprovizionarea populației cu produse lactate proaspete, cît mai multe și mai bune. . CECILIA; PASCARU Un vestigiu al Higiei... O pămînteană „Cale lactee“... ■r