Steagul Roşu, iunie 1964 (Anul 19, nr. 3524-3548)

1964-06-02 / nr. 3524

1 ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACAU­ NR. 3.524 (5.003) MARȚI 2 IUNIE 1964 4 pagini 20 bani întreținerea culturilor Prima pe raion Preocupați pentru a obține recolte bogate, colectiviștii de la G.A.C. Bîr­­găoanî, raionul Piatra Neamț, au acor­dat anul acesta o atenție mai mare e­­xecutării la timp și de mai bună cali­tate a lucrărilor de întreținere a cul­turilor. Prin munca desfășurată s-a reușit să se termine la vreme prașila întîia pe întreaga suprafață de floarea-soa­­relui (110 hectare), sfeclă de zahăr (80 hectare) fapt ce a făcut ca gos­podăria noastră să se situeze prima pe raion la executarea acestor lucrări. In prezent la această unitate se e­­xecută prășitul porumbului. Colecti­viștii din Bîrgăoani au efectuat, de a­semenea, și plivitul: 500 hectare pă­­ioase, 51 hectare vi, 35 hectare ma­zăre. Toate lucrările efectuate sunt de bună calitate, colectiviștii străduindu-se să aplice în practică cele învățate la cercurile agrotehnice. La efectuarea lucrărilor de mai sus au participat majoritatea colectiviști­lor din cele trei brigăzi de cîmp, lu­­crînd zilnic peste 550 colectiviști. S-au evidențiat brigăzile conduse de comu­niștii Minii Ns. Gheorghe, Gherghel M. Gh. și Chifu Vasile. EUGEN GH1UREA profesor Cei mai harnici na Colectiviștii din comu­Războieni, raionul Tg. Neamț cunosc din propria experiență că e­­xecutarea la timpul op­tim și de bună calitate a lucrărilor de întreținere are o mare influență a­­supra sporirii producției la hectar la toate cultu­rile. Ei au pornit cu toa­te forțele la executarea lucrărilor de întreținere atît a culturilor prășitoa­­re cit și a cerealelor pă­roase. Numai în cîteva zile cele șase brigăzi de cîmp au reușit să efectueze în bune condiții, din punct de vedere al cali­tății, prașila întîia pe 120 hectare cultivate cu sfe­clă de zahăr, 20 hectare cu mac, 50 hectare culti­vate cu floarea-soarelui. In același timp s-a efec­tuat plivitul celor 600 hectare cultivate cu ce­reale păioase. Cei mai harnici s-au dovedit membrii brigă­zilor conduse de comu­niștii Vasile Buga, Pe­tru Osoianu și Ion Toma. Cei mai harnici pot fi numiți colectiviștii Ilie Andrica, Mircea Roșea, Constantin Țărnă, Ion Andrica, Constantin Po­­pîrcia, Constantin Ama­­riei și Ion Zenica. C. HOBINCA contabil îmbunătățirea și folosirea rațională a pășunilor Pășunile colectiviștilor din comuna Parincea, raionul Bacău, asigură ani­malelor un valoros nutreț, contribuie la sporirea producției de lapte, carne etc. Pentru acest lucru, membrii aces­tei gospodării acordă pășunilor o gri­jă deosebită, se străduiesc să facă totul pentru folosirea rațională a lor în vederea creșterii producției de masă verde la hectar Una din pășuni se află in punctul „Negrită“. Aici, nu cu multă în urmă, au vreme venit oaspeți din celelalte gospodării colective ale raionului să vadă cum a fost amenajată și cum s-a asigurat practicarea tîrlirii în ve­derea regenerării pajiștii. Iată pe scurt, cum se prezintă lucrurile aici: Tarlaua, in suprafață de 35 hectare, a fost îm­părțită în porțiuni de 500—600 m­p. Oile pasc două zile pe o porțiune a­­poi sunt mutate pe altă porțiune. In acest fel iarba se regenerează, crește mai bine asigurîndu-se sporirea pro­ducției la hectar. Pentru ca animalele să aibă con­diții bune s-au făcut uluce pentru sare, porți de tîrlire mobile care permit schimbarea cu ușurință a locului de pășunat, și alte amenajări. Șeful fermei de oi este tovarășul Gheorghe Prisecaru. El este mult a­­preciat pentru simțul de bun gospo­dar de care dă dovadă în conducerea treburilor . Aplicînd îngrășarea pajiștii prin tîrlire obținem rezultate bune — spune tovarășul Gheorghe Prisecaru. Iarba crește mai bine, oile au hrană din belșug iar producția de lapte a sporit simțitor. Tot aici il întîlnești zilnic și pe crescătorul de oi Gheorghe Bot. El are grijă ca oile să nu „depășească" hota­rul porțiunii de pășune stabilită pen­tru pășunat, respectă cu precizie pro­gramul. ★ Pe „Cornățel" se află amplasată încă de anul trecut tabăra de vară pentru tineretul taurin și vacile in lactație. Suprafața de pășune aici este de aflată peste 100 hectare. Tre­buie spus că și-n primăvara acestui an, pe pășune au fost făcute lucrări de îngrijire. Pe o bună suprafață s-au făcut curățiri de mărăcini, lăstărișuri, pietre, asigurîndu-se astfel o sursă si­gură de sporire a producției de iarbă pe unitatea de suprafață. Este de lau­dă preocuparea conducerii gospodăriei care n-a scos animalele pe pășune de­cit atunci cînd pășunii i s-au făcut toate îngrijirile. La această tabără de vară, adăposturile au fost reamenajate, s-au construit umbrare și altele. In vederea completării hranei ani­malelor, la gospodăria colectivă din Parincea s-au semănat însemnate su­prafețe cu culturi furajere. Zilele tre­cute pe cele 15 hectare cu secară pen­tru masă verde s-a început recoltatul. Colectiviștii din Parincea dau o a­­tenție deosebită îmbunătățirii și folo­sirii raționale a pășunilor, încredințați că acestea vor duce la asigurarea unei bune hrăniri a animalelor și creșterea producției acestora, la sporirea veni­turilor din sectorul zootehnic. TEODOR STANCIU Experiența pozitivă­­larg răspîndită Solemnitatea luminării unor Înalte ordine și titluri ale R. P. Române La Consiliul de Stat a avut loc luni la amiază solemnitatea înmînării unor înalte ordine și titluri ale R. P. Române. Au participat tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Emil Bodnăraș, Leonte Răutu, general de armată Leontin Sălă­­jan, Ștefan Voitec și Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat.­ Au fost distinși cu ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne", clasa I, ge­neral de armată Iacob Teclu, pentru ac­tivitate în mișcarea muncitorească și pen­tru merite deosebite în opera de con­struire a socialismului și de întărire a Forțelor Armate ale R. P. Române și to­varășii Mihai Burcă și Nicolae Goldber­ger, pentru activitate îndelungată în miș­carea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului. Pentru activitate îndelungată, contribu­ție valoroasă în dezvoltarea științei și me­rite deosebite în învățămîntul superior, s-a conferit ordinul „Steaua Republicii Popu­lare Romîne" clasa I, acad. Raluca Ripan și „Ordinul Muncii" clasa I, academicie­nilor Gheorghe Atanasiu și Remus Ră­­duleț. Au fost decorați cu „Ordinul Muncii" clasa I, tovarășii : Barbu Solomon, pentru activitate în mișcarea muncitorească și contribuția adusă la opera de construire a socialismului, Tudor Teodorescu-Braniște, pentru îndelungată activitate și merite în domeniul ziaristicei și creației literare, Constantin Prisnea, pentru merite în o­­pera de construire a socialismului, Ma­ria Banuș, pentru merite deosebite în do­meniul creației literare. A fost distins cu titlul de „Artist Eme­rit al Republicii Populare Romîne" picto­rul Andrei Mikola, pentru merite deose­bite în domeniul creației plastice. Cu pri­lejul aniversării a doo de ani de la în­ființarea Școlii medii „Nicolae Bălcescu" din orașul Brăila, pentru activitate deo­sebită și contribuția adusă la dezvoltarea învățămîntului, s-a conferit titlul de „Pro­fesor Emerit al Republicii Populare Ro­mâne", tovarășului Vasile Goraș, profe­sor pensionar de la această școală. După ce a înmînat înaltele ordine și tit­luri, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej i-a felicitat călduros pe cei distinși în­ nu­mele C.C. al P.M.R., Consiliului de Stat și guvernului, unindu-se sănătate, mulți ani de viață și succese în­ activitatea lor de viitor. In numele celor distinși au răspuns ge­neral locotenent Mihai Burcă și acad. Raluca Ripan. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și ceilalți conducători de partid s-au între­ținut cordial cu cei decorați. (Agerpres) Clădirea Școlii medii din orașul Onești. Foto: C. BUTE Citiți in acest număr: A St. Nanianu: Pornind de la o scrisoare. (pag. a 2-a) A D. Finaru: Sprijin concret procesului de învățămînt. (pag. a 3-a) A Sport. (pag. a 3-a) A In legătură cu criza lao­­țiană. (pag. a 4-a) Rafinăria din Dăr­­mănești. Vedere generală. Două întreprinderi vecine , două feluri de rezultate li desparte doar un gard de prefa­bricate din beton. In partea de la deal — sectorul Piatra Neamț al în­treprinderii de mecanizare și trans­porturi forestiere (I.M.T.F.). In partea de la vale — autobaza de transporturi nr. 1 a întreprinderii regionale de transporturi auto. Oamenii care lucrează aici — con­ducători auto, mecanici, maiștri, teh­nicieni, ingineri și funcționari, au fă­cut parte, până nu de mult, toți sau aproape toți, din aceeași întreprindere. Au acumulat laolaltă o experiență va­loroasă care-și pune amprenta pe re­zultatele muncii lor de fiecare zi. In ambele locuri se muncește cu însufle­țire. Și totuși.. Cîteva cifre grăitoare cu privire la activitatea sectorului I.M.T.F. nu sînt lipsite de interes, lată-le: in trimes­trul I pianul la parcul auto a fost în­deplinit în proporție de 107 la sută, iar la tone-kilometri — 116 la sută, 44.599 litri de benzină economisită. In luna aprilie planul la parcul auto a fost îndeplinit in proporție de 142 la sută la tone și 145 la sută la tone­­kilometri, iar la încărcat mecanic 109 la sută. Indicele de productivitate — realizat in proporție de 110,8 la sută în trimestrul I și 133,6 la sută în a­­prilie. Au fost depășiți toți indicatorii privind coeficientul de utilizare a par­cului și a capacității precum și par­cursul mediu zilnic. Prețul de cost — realizat în trimestrul I sub 75 de bani și 70 de bani în luna aprilie. Asemenea realizări n-au venit din senin. A fost nevoie de o organizare temeinică, de muncă politică vie, con­cretă și permanentă, de un control sis­tematic și zilnic asupra realizării in­dicatorilor de plan pe fiecare mașină in parte. Tovarășul Arupului Constantin, se­cretarul organizației de bază, mi-a arătat planurile de muncă ale organi­zației pe ultimele luni. Iată temele a­­flate la ordinea de zi: cum se ocupă conducerea sectorului de îmbunătăți­rea muncii la încărcatul mecanic, pre­gătirea mașinilor pe timp de iarnă și îmbunătățirea exploatării parcului; mă­surile luate de conducerea tehnico-ad­­ministrativă pentru realizarea planului pe anul 1964; contribuția organizației de tineret la îndeplinirea tuturor indi­catorilor de plan; analiza activității secției de mecanizare și de recondi­­ționare a pieselor vechi, important este și faptul că la adunările generale ale organizației de partid au fost invitați să participe și numeroși fruntași în întrecerea socialistă, oameni cu mun­ci de răspundere, tehnicieni și maiștri care au luat cuvîntul, au arătat din experiența lor și au ajutat organizației de bază prin propunerile făcute să a­­dopte cele mai bune măsuri. Comu­niștii, printre care tovarășii Petre Cor­­bu și mulți alții au fost în permanență în fruntea întrecerii socialiste. O altă metodă, care a dat rezultate deosebite, a fost organizarea unor brigăzi de conducători auto pe sectoare de ex­ploatare, formate din cite 5—15 ma­șini, sub conducerea unui tovarăș, tot dintre ei, dar cu mai multă experien­ță. Fiecare știe în permanență ce can­titate de lemn are de transportat cu mașina pe care o conduce, cut a transportat și cît mai are de trans­portat. Intre conducătorii auto și C. CIUBOTARU (Continuare in pagina a 3-a) Miin­ele r­nncisun­­i de rape­le l­ui bogată întreg poporul nostru muncitor se pre­gătește intens pentru a sărbători în mod deosebit ziua de 23 August 1964, cînd se împlinesc douăzeci de ani de la elibe­rarea patriei noastre de sub jugul fascist, în fabricile, uzinele și pe ogoarele patriei noastre, oamenii muncii însuflețiți de în­semnătatea acestei mari sărbători, desfă­șoară sub conducerea organizațiilor de partid, o vie întrecere socialistă, obțin succese însemnate în traducerea în viață a Directivelor celui de-al III-lea Congres al P.M.R. Mișcării artistice de amatori îi revine importanta sarcină de a cînta, prin mij­locirea formațiilor corale, instrumentale, de teatru, a brigăzilor artistice de agi­tație, aceste succese, de a le populariza. Din acest punct de vedere sarcina ur­gentă a tuturor formațiilor artistice de a­­matori este aceea de a-și înnoi reperto­riul cu noi cîntece, noi programe de bri­gadă artistică de agitație, cu recitări și piese de teatru în care să se oglindească bucuria ce o manifestă poporul nostru la sărbătorirea celor douăzeci de ani de li­bertate, de muncă pașnică, constructiva, sub înțeleaptă conducere a Partidului Muncitoresc Român. Multe formații ar­tistice de amatori din regiunea noastră, printre care corurile căminelor culturale din Răcăciuni, raionul Bacău, Oituz, ra­ionul Tîrgu Ocna, Gherăsești, raionul Ro­man, Drăgănești raionul Tîrgu Neamț, cel al sindicatului întreprinderii „Steaua roșie" din Bacău, al clubului „Petrolul" din Moinești și altele, brigăzile artistice de agitație de la căminele culturale din Săucești și Hemeiuși — Bacău, Apa Asău — Moinești, a Casei raionale de cultură din Adjud, a întreprinderii de prefabri­cate din Roman și altele, au inclus în re­pertoriul lor noi cîntece sau au pus în scenă noi programe de brigadă, strîns le­gate de realizări, de sarcinile colectivelor de muncitori pe care aceste formații le re­prezintă, în momentul de față, activitatea artistică de amatori din regiunea noas­tră cunoaște o vie activitate. Cel de-al Vll-lea Concurs al formațiilor artistice de amatori a antrenat peste 1.500 de for­mații cu aproximativ 60.000 artiști ama­tori, care au prezentat peste 5.000 de spectacole în fața a peste 1.000.000 de spectatori. In afară de aceasta, activita­tea în circuit a formațiilor artistice de a­­matori a cuprins aproape toate satele re­giunii noastre. Ca urmare a acestei ini­țiative s-a cunoscut o participare activă a formațiilor artistice de amatori din ra­ioanele Adjud, Piatra Neamț, Roman, Moinești. Foarte bine a procedat Comi­tetul raional pentru cultură și artă din Moinești, care a organizat circuitul for­mațiilor sub forma unor ștafete pe patru trasee, precis delimitate, sau Comitetul raional pentru cultură și artă din Adjud, care a condus operativ, pe centre meto­dice, activitatea în circuit a formațiilor artistice de amatori, însoțind-o cu dife­rite forme ale muncii cultural-educative de masa. Mai puțin se pot lăuda cu a­­cest lucru comitetele raionale pentru cul­tură și artă din Tg. Neamț, Buhuși, Tg. Ocna și în parte Bacău. Este de datoria lor să mobilizeze toate forțele, să antre­neze într-o mai mare măsură casele raio­nale de cultură, centrele metodice, în ve­derea punerii la punct, în cele mai bune condițiuni, a acestor circuite, avînd în vedere sarcinile ce le revin pentru orga­nizarea — în perioada de vară — a timpului liber al oamenilor muncii, în mod plăcut și util. In multe raioane și orașe s-au și luat măsuri în­ vederea orga­nizării în cet mai bune condițiuni a aces­tei activități. Astfel, comitetele orășenești pentru cultură și artă din Bacău și Ro­man au alcătuit programe săptămînale, în cadrul cărora sînt stabilite formațiile ar­tistice de amatori fruntașe la cel de-al Vll-lea concurs, colective ale instituțiilor profesioniste, care să prezinte spectacole pe scene și estrade, în aer liber. Aceeași inițiativă s-a extins și în raioanele Bacău și Adjud. Este necesar ca în perioada de vară să se organizeze serbări cultural­­sportive, serbări cîmpenești, excursii și vizite în grup, în cadrul cărora să fie pre­zente formațiile artistice de amatori. Sunt în regiunea noastră multe formații ar­tistice de amatori cu tradiție. Multe din ele împlinesc anul acesta douăzeci de ani de activitate , altele mai mult. Este in­dicat să se organizeze în aceste unități culturale serbări cu caracter de aniver­sare, la care să fie invitate formațiile ar­tistice de amatori vecine, în așa fel ca a­ceste manifestări să se transforme în a­­devărate festivaluri locale ale cîntului, jocului, portului și brigăzilor artistice de agitație. Cu toate că nu sînt antrenate în con­curs, formațiile de teatru și teatru de pă­puși nu trebuie să-și slăbească activita­tea. Că la Păncești, raionul Adjud s-a or­ganizat o stagiune permanentă a forma­țiilor de teatru, că și alte formații de teatru de la căminele culturale din Rău­­cești, raionul Tg. Neamț, Tăzlău, raionul Buhuși, Sindicatul T.C.R. și casa de cul­tură din Onești au o permanentă activi­tate este un fapt îmbucurător. Este de do­rit ca toate formațiile de teatru din re­giune să-și intensifice activitatea. Colec­tivele de teatru au la îndemînă un număr de piese de teatru într-un act, în care sunt evocate zilele insurecției armate. La în­­demîna acestor colective stau, de aseme­nea, diferite montaje literar-muzicale cu tema sărbătoririi celei de-a XX-a aniver­sări a eliberării patriei noastre de sub ju­gul fascist. Pentru colectivele tea­trelor de păpuși, prin Casa regională a creației populare au fost trimise în re­giune peste 60 de truse cu diferite păpuși, 12 texte pentru brigăzile artistice de agi­tație cu păpușa și piese de teatru de pă­puși care vor trebui să fie folosite. Se impune ca acest bogat material, pus la îndemînă colectivelor de teatru păpușe­­resc să fie folosit în mod judicios. Așa cum au subliniat și lucrările Con­sfătuirii cercurilor literare din Moldova, care au avut loc la Bacău în decembrie 1963, cercurile literare din regiunea noas­tră printre care cercul literar „G. Bacovia" din Bacău, cercul literar „Al. Sabia" din Onești, cercul literar „Slovă nouă" din Piatra Neamț și altele au adus o contribu­ție prețioasă la dezvoltarea mișcării artis- MUREȘ COVATARU directorul Casei regionale a creației populare (Continuare în pag. a 2-a) Vizita unei delegații a Marii Adunări Naționale a R. P. Române în R. P. Ungară La invitația Adunării de Stat a R. P. Ungare, luni dimineața a părăsit Ca­pitala, îndreptîndu-se spre Budapesta o delegație a Marii Adunări Naționale a R. P. Române care va face o vizită de prietenie în R. P. Ungară. Din delegație fac parte deputații Anton Moisescu, vicepreședinte al Marii Adunări Naționale, conducătorul delegației, Gheorghe Roșu, prim-secretar al Co­mitetului regional Bacău al P.M.R., Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetului regional Maramureș al P.M.R., Gheorghe Stan, președintele Sfatului popular al regiunii Ploiești, Stanciu Stoian, profesor universitar, Elena Grigoriu, președinta­ Comitetului regional al femeilor București, Nicolae Hudițeanu, Erou al Muncii Socialiste, președintele G.A.C. „Filimon Sîrbu“ din regiunea Dobrogea, Ionel Răducanu, matrițer la Uzinele „Electronica“. ★ La aeroportul Ferihegy din Budapesta, delegația parlamentară romina a fost întîmpinată de Istvanne Vass, președinta Adunării de Stat a R. P. Ungare, Mi­klós Beresztoczy și Janos Polyak, vicepreședinți ai Adunării de Stat, Ernő Mi­­h­alyfi, Daniel Nagy, Arpad Szakasits, membri ai Consiliului Prezidențial al R. P .Ungare, reprezentanți ai Ministerului afacerilor externe al R. P. Ungare, deputați. Au fost de față Mihai Roșianu, ambasadorul R. P. Române la Budapesta, precum și membri ai ambasadei. Istvanne Vass, președinta Adunării de Stat a R. P. Ungare și Anton Moi­sescu, conducătorul delegației române, au rostit cuvîntări. Membrii delegației R.P.R. au fost primiți la Parlament de tovarășa Vass Istvanne, care le-a împărtășit din munca Adunării de Stat a R. P. Ungare. Apoi au vizitat clădirea Parlamentului și galeria națională. Seara, tovarășa Vass Istvanne a oferit în cinstea delegației o cină la res­taurantul Gundel. Azi o a prezentam : Fabrica de produse lactate­ Bacău Te afli la fereastra unui tren de noapte ce vine — să spunem — dinspre Piatra Neamț, îna­inte ca acesta să staționeze in gara Bacău, privirile iți sunt a­­trase de o priveliște pe care mai înainte cu un an și jumătate n-o intîlneai. O clădire azurie, din sticlă și beton, construită in sti­lul arhitectonic modern in formă de departe încă, aspectul clă­dirii, ghidul că aici se prelu­crează faptele, te fac să crezi că vei intîmpina strictele legi ale curățeniei aplicate in cele mai mici amănunte. Impresia se con­firmă și se întărește de cum ai trecut pragul fabricii. Faianța curată, oamenii înveșmîntați in alb din cap pînă-n picioare, apa­Drumul laptelui de la recep­ție și pină­­ la produsele finite s-ar putea numi, metaforic, o a­­devărată „Cale lactee" pămin­­teană. Imaginați-vă mii de litri de lapte transformați zilnic în produse lactate proaspete, prin­­ multe operații mecanice și trans­formări chimice. Să urmărim a­­cest „drum alb"... De la rampa de recepție, ce suspendată, strălucește în întu­nericul nopții prin zeci de becuri cu neon. Aici, la margine de Bacău și-a primit „certificatul de naștere" un nou și modern o­­biectiv economic al regiunii noastre . Fabrica de produse lac­tate din cadrul I.C.I.L. Bacău S-o vizităm împreună, latura modernă construită din material inoxidabil și apoi... apă multă apă ce curge neîncetat spălînd cimentul podelelor în per­manentă, arată că aici sălășluiesc în voie, neștirbite, legile mitolo­gice. Frigia, simbolul curățeniei, prin mijloace moderne : haine albe, dușuri, detergenți, se află In partea din fată a clă­­­dirii fabricii, se primesc de pe toate tutele regiunii cisterne cu lapte proaspăt, înainte de a fi descărcate se face proba acidi­tății laptelui la un mic laborator instalat lingă rampă. Numai după ce se constată că laptele este bun, acesta este absorbit cu două pompe și trecut printr-un cîntar automat, care înregistrea­ză cantitățile de lapte primite. De aici, laptele este trecut prin­tr-un răcitor și apoi depozitat într-un tanc tampon, un rezervor cu o capacitate de 15.000 litri. Din tancul tampon, laptele este trecut cu ajutorul unor pompe în alte dispozitive, unde întregii ■ cantități i se aplică, de data a­­ceasta, „legile lui Pasteur". A­­cum­ începe lupta împotriva mi­croorganismelor. . Sintem­ în secția de pasteuri­zare. Am zăbovit mai mult în această­­ secție. Munca de aici so­licită oamenilor pricepere, cali­ficare, precizie. Trebuie să urmă­rești și­ să reglezi la fracțiuni de grad temperatura la izotermele numite stații de pasteurizare, să­­ desc­riemi cu certitudine procen­tajul de grăsime din lapte sau smîntînă și să efectuezi alte o­­perații necesare procesului de pasteurizare. Aceasta este cea mai importantă secție a fabricii. — •Laptele primit are diferite ■procente, de grăsime, multe mi­­­­croorgani­sme, diferite gusturi și­­ mirosuri, mi-a spus tovarășa .Titiana Maria, inginer șef al fabricii, în secția de pas­teurizare laptele se omogeni­zează, se dezodorizează, i se dis­trug microorganismele și apoi, in această stare pură, este întrebu­ințat la prepararea diferitelor produse Pasteurizarea se­­ face prin încălzirea laptelui in apa­rate speciale la 80—85 grade C și apoi prin răcirea lui la 2—4 grade C. După pasteurizare, ur­mează operația de normalizare, adică aducerea laptelui la conți­nutul de grăsime cerut de stan­darde, dezodorizarea lui etc., pentru a fi dat în consum sau transformat în alte produse. De la secția de pasteurizare, drumul laptelui continuă trecînd în alte secții... O mașină complicată îndepli­nește mai multe operații pentru care ar fi necesare mult timp și mulți oameni. Este linia mo­dernă, automată, de îmbuteliat. La un capăt al mașinii, benzi ru­lante iau continuu sticlele, se in­troduc în mașină și peste cîteva minute, acestea, spălate, sunt umplute și capsate de aceeași mașină. Sticlele pline sunt duse în camere de depozitare și păs­trate pină la expediție. Mașina spală și îmbuteliază 6.000 sticle pe oră. Acesta este laptele proas­păt pentru consum. Drumul a­­cestuia s-a oprit aici. O altă parte din lapte însă își continua drumul, fiind trans­formată in alte produse proas­pete : iaurt, smîntînă, brînză de vaci, unt, lapte bătut. Pentru brînză de vaci, laptele este tre­cut în cîteva vane mari (2.500 kg fiecare), încălzit, însămînțat cu fermenții necesari și, după coagulare, se scurge în săculeți, se presează, iar brînză obținută se omogenizează prin malaxoare, apoi se ambalează și se dă la frigorifer, iar de aici, centrelor de desfacere. Laptele normalizat, destinat preparării iaurtului este trecut în vane speciale de fierbere la 90 grade C timp de­ 30 minute, apoi răcit la 42 grade­ C și jușămînțat­­ cu masa.. Laptele astfel­­ pregătit este îmbuteliat în borcane. Ur­mează o perioadă de termosta­­tare de peste două ore cînd iaur­tul se coagulează în borcane, se capsează și se depozitează la rece. Prin tot atît de multe operații laptele își continuă drumul spre produsele finite : unt, smîntînă, lapte bătut... Am văzut într-o încăpere două uriașe taricuri tampon despre care am aflat că sînt destinate depozitării zerului și zarei, sub­produse obținute la prepararea brînzei, smîntînei și untului. Deci la Fabrica de produse lac­tate — Bacău... totul se valori­fică , zerul și zara se livrează a­­poi gospodăriilor colective, pen­tru sectorul zootehnic. ★ Te duci la oricare centru pen­tru desfacerea produselor lactate și cumperi : lapte proaspăt, iaurt, smîntînă, unt sau un pa­har „Făgăraș". Ai plătit, ți-ai luat produsele și ai plecat mul­țumit. Firesc, simplu. Ne-am gîndit vreodată, măcar o clipă, la drumul lung, complicat, pe care l-a străbătut laptele, la grija și munca oamenilor pînă ce a­­cesta să ajungă la masa noastră, sub forma acestor variate pro­duse ? Mi-a venit în minte a­­ceastă întrebare în ziua în care am vizitat Fabrica de produse lactate Bacău. M-am mai­ gîndit tot atunci că­ ea constituie o nouă realizare economică , a re­gimului nostru, un pas nou pen­tru aprovizionarea populației cu produse lactate proaspete, cît mai multe și mai bune. . CECILIA; PASCARU Un vestigiu al Higiei... O pămînteană „Cale lactee“... ■r

Next