Steagul Roşu, septembrie 1964 (Anul 19, nr. 3602-3627)

1964-09-01 / nr. 3602

-i > -V X Nr. 3.602 (5.081) MARTI 1 SEPTEMBRIE 1964 4 pagini 20 bani REDUCEREA TIMPULUI NEPRODUCTIV U SONDELE IN FORAJ ' Activitatea economică a unei între­prinderi este determinată în ultimă a­­naliză de realizarea indicatorilor tehni­­co-economici dintre care pentru unitățile de foraj un rol hotărîtor îl are viteza de lucru. Apreciind importanța acestui indica­tor in realizarea unui preț de cost ci­ mai scăzut pe metrul forat și obținerea de economii. Directivele celui de-al III-lea Congres al P.I.V.R. trasează ca sarcină colectivelor din ramura de fo­raj, creșterea vitezei de lucru cu 40 la sută la sfîrșitul sesenalului față de anul 1959. Unul din factorii care influențează foarte serios viteza de lucru este timpul neproductiv provenit din avarii, complicații, opriri organizatorice și reparații a cărui reducere continuă stă în atenția colectivului de muncitori, ingineri din întreprinderea noastră. În acest sens, în urma defalcară și prelucrării cifrelor de plan pe 1964, a­­nalizîndu-se posibilitățile existente, co­lectivul întreprinderii de foraj Moinești și-a luat angajamentul de a reduce timpul neproductiv sub 13 la sută. Pentru realizarea acestui obiectiv, în planul de măsuri tehnico-organizatorice întocmit cu acest prilej, au fost stabilite sarcini concrete pe echipe și brigăzi de foraj, care au fost îndeplinite în cea mai mare parte, fapt ce a făcut ca pe pri­mul semestru al anului în curs timpul neproductiv să reprezinte 11,3 la sută din totalul timpului calendaristic. Acesta este de fapt rezultatul acor­dării unei atenții deosebite organizării lucrului la locurile de muncă, exploatării și întreținerii raționale a utilajului, ur­măririi lucrului sapei, aprovizionării rit­mice cu materiale de uz curent și de bază, întăririi disciplinei socialiste muncii și ridicării calificării profesionale a a personalului operativ — măsuri, care se influențează și condiționează reci­proc. Ca urmare a bunei organizări a mun­cii desfășurate în această perioadă, în­drumării și sprijinului acordat de co­mitetul sindicatului și sub conducerea organizațiilor de bază, colectivele de muncitori și tehnicieni din secții au ob­ținut succese importante pe linia redu­cerii timpului neproductiv. Astfel, bri­gada condusă de tovarășul Petre La­­zăr în semestrul I al anului 1964, pe total sonde săpate înregistrează un timp neproductiv de 4,7 la sută. De aseme­nea printr-o bună organizare a lucrului la locul de muncă și brigăzile conduse de tovarășul Ion Gavrilă, Ion Rîșcă au realizat un timp neproductiv scăzut, fapt care a contribuit la obținerea unor re­zultate economice bune. In atenția conducerii întreprinderii a stat în mod deosebit problema reducerii la minim a timpului neproductiv pro­venit din avarii și complicații, desfășu­­rînd o muncă susținută pentru întărirea disciplinei tehnice de lucru, din tota­lul timpului calendaristic numai 1 la sută reprezintă timp de rezolvare a ac­cidentelor tehnice. La nivelul întreprinderii s-a făcut o analiză amănunțită a felului în care brigăzile acționează în vederea reduce­rii timpului neproductiv. Cu acest pri­lej s-a constatat că în majoritatea ca­zurilor sondele care înregistrează un timp neproductiv peste 15 la sută nu-și realizează viteza de lucru și, implicit, activitatea brigăzilor de foraj respecti­ve se soldează cu pierderi la prețul de co­st. Tocmai de aceea colectivul întreprin­derii de foraj Moinești, sub conducerea comitetului de partid, va pune și în vi­itor la baza activității sale ca una din sarcinile principale, reducerea continuă a timpului neproductiv printr-un control eficient, o îndrumare calificată și o a­­sistență tehnică permanentă la toate locurile de muncă, în scopul asigurării îndeplinirii planului în mod ritmic și la toate sortimentele. Ing. CONSTANTIN B1UTU întreprinderea de foraj Moinești La fiecare sondă în foraj reducem prețul de cost față de deviz cu cel puțin 2 la sută COMUNICAT In conformitate cu Acordul dintre guvernul Republicii Populare Române și guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind construirea și exploatarea sistemului hidroenergetic și de navigație Por­țile de Fier, semnat la 30 noiembrie 1963, la Belgrad de președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, Gh. Gheorghiu-Dej, și președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, zilele acestea încep lucrările pentru construirea marelui baraj de la Porțile de Fier, pe Dunăre. Guvernele R.P.R. și R.S.F.S. s-au înțeles ca în ziua de 7 septembrie 1961 să aibă loc, pe șantierul din sectorul Gura Văii—Sip, festivitatea inaugurării acestor lucrări. La festivitate vor participa președintele Consiliului de Stat R.P.R., Gheorghe Gheorghiu-Dej, și președintele R.S.F­., I. B. Tito, pre­­­ cum și alte personalități din conducerile de stat și de partid din cele două țări. Vasile Avramescu (sondor șef), Stan I. Antofi (ajutor sondor șef), I. Berbecea (podar), Alexandru Creangă (sondor), Nicolae Lipan (mecanic) și Iordache Avram brigadier, sînt o parte din membrii brigăzii de la sonda 768 din cadrul Trustului de foraj Moinești. Foto : C. BURSUC Recoltarea și lucrări transportul sfeclei de zahăr­­deosebit de importante Recoltarea sfeclei de zahăr este una din principalele lucrări de care depinde foarte mult producția de ră­dăcini și zahăr. Deoarece sfecla de zahăr a fost se­mănată anul acesta eșalonat și plan­tele n-au vegetat în condiții de climă și sol asemănătoare, iar lucrările a­­grotehnice aplicate diferă de la o gospodărie la alta și de la o parcelă la alta, recoltarea este necesar să se execute tot eșalonat. Aceasta im­pune ca recoltarea sfeclei de zahăr să se facă după un grafic stabilit de conducerile gospodăriilor împreună cu organele fabricii de zahăr. La stabilirea graficului de recol­tare și transport se va ține seama de următoarele : — De cantitatea de sfeclă necesa­ră fabricii, întrucît pina la 1—10 oc­tombrie (cînd temperatura scade și sfecla poate fi însilozată pentru păs­trare) nu se va recolta și transporta la baze decit­­ cantitățile necesare pre­lucrării zilnice. — De cunoașterea stadiului de ve­getație și starea fitosanitară a cultu­rii. Se vor planifica să se recolteze în prima epocă, respectiv până la 1—10 octombrie, culturile care au început să piardă din aparatul fo­liar, sau la care frunzele au început să se îngălbenească, precum și cul­turile atacate de gomoza bacilară (la acestea să se dea prioritate) întrucît, lăsate nerecoltate, înregistrează pier­deri mari, ducînd chiar pînă la com­promiterea recoltei. De asemenea,­ să fie recoltate la vreme culturile bine dezvoltate, care au ajuns la maturi­tate și au cel mai mare procent de zahăr, asigurînd realizarea unui ran­dament ridicat la prelucrare. Culturile întîrziate cu vegetație sau care vegetează în plin vor fi pla­nificate a se recolta în ultima peri­oadă adică de la T0 octombrie la 1 noiembrie, cînd recoltarea și trans­portul sfeclei trebuie să fie termi­nate. La stabilirea graficului se va mai ține seama și de locul unde este am­plasată cultura, de căile de acces, de distanta pînă la bază sau fabrică, de mina de lucru existentă în gospodă­rie și de mijloacele de transport e­­xistente. Este necesar ca graficul de recol­tare și transport să fie respectat cu cea mai mare strictețe. Nerespecta­­rea lui poate duce la pierderi consi­derabile. Cum se pot produce aceste pierderi ? în primul rînd, fabrica neavînd asigurată cantitatea de sfe­clă necesară prelucrării zilnice va merge sub capacitate, în al doilea rînd, dacă se va recolta și transporta sfeclă prea multă, în perioada pînă la 10 octombrie temperatura fiind ridicată ea nu se va putea însiloza și se va altera pe cîmp sau în ba­zele de recepție. Recoltarea, curățirea și decolorarea sfeclei Se recomandă ca recoltarea să se execute cu mare­ atenție pentru ca rădăcinile să nu se rupă ori să se rănească, deoarece prin aceasta se produc pierderi în greutate, rămî­­î­înd porțiuni în pămînt, iar rănile provocate măresc respirația sfeclei și favorizează atacul microorganis­melor, ceea ce provoacă pierderi din greutate, din conținutul de zahăr și din însușirile de fabricație ale sfe­clei. Recoltarea se poate face manual cu furca specială de scos sfeclă sau cu dizlocatorul. Concomitent cu re­coltarea se execută curățirea de pămînt a rădăcinilor, folosind par­tea neascuțită a uneltei cu care se face decolotarea. Pămîntul prins de rădăcini micșorează considerabil ca­pacitatea de păstrare a sfeclei în si­lozuri și produce mari greutăți în procesul de fabricație. Decoletarea sfeclei se execută în felul următor : Sfecla care are capul alungit se va decoleta printr-o tăietură orizon­tală de la circa 1 cm deasupra ulti­melor urme a frunzelor căzute, iar sfecla care are capul mic sau teșit se va decoleta printr-o tăietură ori­zontală la nivelul de jos al urmelor frunzelor căzute. Pentru decolotare este indicat să se folosească cuțite în loc de seceri, fiindcă lasă tăietura netedă și deci o suprafață mai mică de respirație. Sortarea și depozitarea sfeclei în grămezi, pe cîmp Sfeclele curățate bine de pămînt și decolotate se sortează în două cate­gorii și anume : categoria I-a va cu­prinde sfecla sănătoasă, turgecentă, nerănită, întreagă și fără scorburi la colet, mai mare de 100 g și nerami­ficate. Categoria a II-a va cuprinde restul sfeclelor. Sfecla din ambele categorii se plă­tește cu același preț, sortarea sfeclei însă este absolut necesară, deoarece cea din categoria a II-a nu are ca­pacitate de păstrare și se alterează repede. Sfecla se va pune în gră­mezi mari care să fie de minimum 2.000—3.000 kg. Locul pe care se fac grămezile trebuie să fie curățat în prealabil de buruieni, iar depozita­rea să se facă cu mare atenție pen­tru a nu se rupe sau răni.­ După for­marea grămezilor, acestea se acopere cu un strat subțire de pămînt, pen­tru a se feri sfecla de soare, vînt, brume și îngheț și, în acest caz, frunzele se pot folosi pentru hrana vitelor în stare proaspătă sau pentru însilozare. Transportul la bazele de recepție Este necesar ca o dată cu stabilirea graficului de recoltare și transport să se facă o analiză a mijloacelor de tran­sport ale fiecărei gospodării pe perioa­dele respective, pentru a se ști din timp dacă transportul sfeclei se poate face cu mijloace proprii sau este necesar a se contracta din timp cu autobaza IRTA camioane, acoperind astfel deficitul de mijloace de transport. Transportul sfeclei la bazele de recep­ție ori la fabrică trebuie să se facă concomitent cu recoltarea ; în acest caz se înregistrează cele mai mici pierderi în greutate și de calitate tehnologică. Sfecla din categoria a 11-a se va transporta cu prioritate, deoarece a­­ceasta nu se poate păstra. Experiența arată că sfecla care a staționat pe cîmp în grămezi mici, neacoperite, 10-15 zile, a înregistrat o pierdere din greu­tate pînă la 30-40 la sută și o pierdere apreciabilă din calitățile tehnologice, deci iată ce mare importanță are tran­sportul sfeclei la bazele de recepție sau la fabrică. Ing. AU­TODIRICA (Continuare în pag. 2-a) Pregătirea propagandiștilor Biroul Comitetului orășenesc de partid Roman manifestă o grijă per­manentă pentru pregătirea propa­gandiștilor. De curînd, la indicația Comitetului regional de partid, pe lingă cabinetul de partid s-a orga­nizat, pe baza unui plan întocmit din timp, pregătirea celor peste 200 de propagandiști timp de 15 zile fără scoaterea din producție a aces­tora. .­ In fața lor sunt expuse diferite lecții pe teme ca : „Victoria insu­recției armate din August 1944, or­ganizată și condusă de P.C.R.“, „Des­fășurarea revoluției populare în țara noastră“, „Participarea Romîniei la războiul antihitlerist“, „Mișcarea co­munistă, cea mai influentă forță po­litică a conteporaneității“, „Căile creșterii productivității muncii și reducerii prețului de cost“. Sunt prevăzute să se țină lecții cu privire la progresul tehnic, cit­ și la importanța economică pe care o pre­zintă îmbunătățirea calității produ­selor. Expunerile sunt făcute de membri ai Biroului Comitetului regional de partid Bacău și ai Comitetului oră­șenesc de partid Român, de activiști de partid cu experiență, conducători de întreprinderi, cadre economice. De asemenea, sînt organizate și lecții metodice privind pregătirea cuvîntului introductiv, și planurilor de seminar, conducerea discuțiilor și a seminariilor în cercuri și cursuri. In afară de aceasta vor fi organiza­te vizite documentare la diferite o­­biective industriale cum sunt: Uzi­na de țevi, întreprinderea Mecani­că Roman, precum și la Muzeul de istorie din localitate. In clișeul de față vă prezentăm noua școală de­ 8 ani construită de curînd în comuna Urechești din raionul Adjud Lucrările celui de-al Vlll-lea Congres international de știința solului In sala Palatului R. P. Romine au început luni dimineață lucrările celui de-al VIII-lea Congres internațional de știința solului. tre La Congres, care se desfășoară în­31 august și 9 septembrie, participă peste 1200 de specialiști — oameni de știință cu reputație mon­dială, profesori, cercetători, conducă­tori de institute de cercetări și de­partamente — din 66 de țări din în­treaga lume. Iau parte reprezentanți ai Organizației pentru alimentație și agricultură (F.A.O.), ai UNESCO și Agenției Internaționale pentru Ener­gia Atomică. In prezidiu au luat loc conducă­tori ai Asociației internaționale de știința solului, reprezentanți ai F.A.O., UNESCO și Comitetului de organizare a Congresului. In prezidiul primei ședințe au luat loc Gheorghe Gheorghiu-Dej, preșe­dintele Consiliului de Stat al R. V. Române, Alexandru Moghioroș și A­­lexandru Bîrlădeanu, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, Mihai Da­­lea, președintele Consiliului Supe­rior al Agriculturii, Ilie Murgulescu, președintele Academiei R. P. Româ­ne, Ștefan Bălan, ministrul învăță­­mîntului, Mihai Suder, ministrul e­­conomiei forestiere, Gheorghe Hossu, președintele Comitetului de Stat al Apelor, acad. Alexandru Codarcea, președintele Comitetului Geologic, Ion Cosma, președintele Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Ca­pitalei. Participanții la Congres au fost salutați de prof. Nicolae Giosan, membru corespondent al Academiei R. P. Române, președintele Comite­tului de organizare a celui de-al VIII-lea Congres internațional de știința solului. Președintele Consiliului de Stat al R. P. Române, Gheorghe Gheorghiu- Dej a rostit cuvîntarea inaugurală. Au luat de asemenea cuvîntul acad. prof. Nicolae Cernescu, preșe­dintele Asociației internaționale de știința solului, acad. prof. Gh. Io­­nescu-Sisești, din partea Academiei R.P. Romine și a Institutului cen­tral de cercetări agricole, prof. dr. Richard Bradfield, de la Universita­tea din Ithaca — New York, fost președinte al Asociației internațio­nale de știința solului care au salu­tat pe participanții la Congres. In continuare, prof. dr. F. A. van Buren, secretarul general al Asocia­ției internaționale de știința solului, a prezentat darea de seamă asupra activității Asociației în perioada a­­nilor 1960-1964. Ședința plenară de după-amiază a fost consacrată prezentării proiectu­lui hărții mondiale a solurilor. In legătură cu acest proiect, au prezen­tat referate : prof. dr. V. A. Korda, directorul departamentului științelor naturale al UNESCO, dr. L. Bramso, șef al biroului de resurse mondiale ale solurilor — F.A.O., dr. R. Dudal, specialist F.A.O., prof. dr. F. A. van Baren, secretarul general al Asocia­ției internaționale de știința solului.­ Pe marginea referatelor au avut loc discuții. Timp de 10 zile, participanții Congres vor dezbate probleme ac­Ia­tuale, teoretice și practice ale cu­noașterii solurilor, în vederea spo­ririi producției agricole. (Agerpres) Cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej Stimați prieteni și oaspeți, Doamnelor și domnilor. Este deosebit de plăcut pentru mine să adresez, in numele Consi­liului de Stat și al guvernului Repu­blicii Populare Romîne, o călduroa­să urare de bun venit eminenților reprezentanți ai științei solului din lumea întreagă, reuniți la acest im­portant Congres pe care avem cin­stea de a-l găzdui în Capitala țării noastre. Congresul dv., întrunind savanți din 66 de țări de pe cele cinci con­tinente, constituie prin amploarea participării, cit și prin însemnătatea problemelor în dezbatere, o impor­tantă manifestare științifică interna­țională. Este neîndoielnic că acest vast schimb de experiență intre spe­cialiști cu înaltă competență și con­lucrarea lor rodnică vor aduce o contribuție de seamă la progresul științei, în interesul omenirii. Problema fundamentală căreia dv. îi consacrați eforturile — sporirea fertilității solului și a capacității lui de producție — suscită atenția nu numai a cadrelor de specialitate, ci este urmărită cu viu interes și preo­cupă cercuri tot mai largi, ca pro­blemă de însemnătate majoră pentru îmbunătățirea alimentației și a con­dițiilor de trai ale popoarelor. Astăzi, cînd știința și tehnica au reușit să obțină cuceriri strălucite care au amplificat în proporții gran­dioase forța și posibilitățile omului, în diferite părți ale lumii continuă să persiste asemenea fenomene ca foametea, mizeria și subnutriția ; imense suprafețe de terenuri favora­bile agriculturii sunt nevalorificate, dau un randament scăzut sau se de­gradează. Desigur, schimbarea acestor stări de lucruri, asigurarea hranei popu­lației mereu în creștere a globului și ridicarea neîncetată a nivelului ei de viață presupun transformări e­­conomico-sociale, un efort colectiv pe plan internațional pentru ridica­rea economică a regiunilor subdez­voltate. O premisă esențială o con­stituie în același timp aplicarea lar­gă a realizărilor tehnico-științifice în scopuri pașnice, progresul tuturor ramurilor științei puse in slujba spo­ririi continue a rodniciei pămîntului. Suntem­ bucuroși să constatăm că in această direcție un aport de deo­sebită însemnătate aduce activitatea bogată pe care o desfășoară Asocia­ția dumneavoastră — important for de colaborare internațională în do­meniul științelor agricole. Studiile întreprinse pentru cunoașterea com­plexă a solului și stabilirea celor mai eficiente mijloace de ridicare a fertilității lui, cercetările efectuate într-o serie de probleme teoretice și practice legate de sporirea produc­ției agricole, contribuția substanțială adusă la elaborarea hărții solurilor lumii, precum și alte valoroase lu­crări, se bucură de o înaltă și bine­meritată apreciere. Cu satisfacție relevăm că, de la Gheorghe Munteanu-Murgoci, mem­bru fondator al Asociației Interna­ționale de Știință a Solului, inițiator al primei conferințe mondiale de pe­dologie, savanții romîni au adus și aduc contribuția lor la dezvoltarea Asociației și la progresul științelor agricole. Lucrările Congresului și vizitele în unități industriale și agricole, în instituții de cercetare, învățămînt și cultură, în orașele și satele țării vor oferi prilejul cunoașterii mai îndea­proape a activității specialiștilor și oamenilor noștri de știință din agri­cultură, a realizărilor obținute de poporul nostru în domeniul econo­miei și culturii. Impărtășindu-vă cîteva din preo­cupările noastre in aceste domenii, aș dori să arăt că guvernul român, depunînd eforturi neslăbite pentru avîntul industriei, de care depinde progresul întregii economii naționa­le, a pus concomitent în centrul a­­tenției sale dezvoltarea agriculturii și creșterea producției agricole, ca una din principalele sarcini ale construc­ției economice. Romînia își asigură din producția proprie hrana popu­lației, aprovizionarea industriei cu materii prime agricole și disponibili­tăți pentru export. In țara noastră, agricultura, reor­ganizată pe baze noi, este orientată pe calea dezvoltării ei intensive și multilaterale, utilizării tot mai largi a tehnicii moderne și a cuceririlor științei, concentrării producției în u­­nități specializate, cu înaltă produc­tivitate și eficiență economică — proces în cursul căruia se va realiza transformarea treptată a producției agricole într-o varietate a muncii in­dustriale. Mecanizarea completă a lucrărilor agricole, ridicarea gradului de chimi­zare, extinderea irigațiilor, folosirea semințelor din soiuri și hibrizi cu mare productivitate constituie mij­loacele prin care vom asigura depli­na valorificare a marilor rezerve de care dispunem pentru a făuri o a­­gricultură modernă, înaintată, capa­bilă să asigure o abundență de pro­duse agricole. Un obiect de permanentă preocu­pare pentru specialiștii și organele noastre agricole il constituie utili­zarea rațională a fondului funciar, ridicarea fertilității și a capacității lui de producție, stăvilirea și com­baterea eroziunii solului, terasările și plantațiile masive pe terenurile supuse acestui proces, valorificarea solurilor nisipoase și a celor sărătu­­rate, aducerea în circuitul agricol prin Îndiguiri și desecări a pămîn­­turilor fertile din luncile principale­lor cursuri de apă. Sarcinile complexe ale dezvoltării agriculturii au solicitat și solicită o grijă deosebită pentru pregătirea ca­drelor de specialiști de toate catego­riile și perfecționarea continuă a cu­noștințelor lor profesionale, pentru asigurarea celor mai favorabile con­diții de activitate științifică, pentru îmbunătățirea conducerii cercetărilor și legarea cît mai strînsă a științei a­­gricole de practică. Stimați oaspeți, prieteni. Munca și preocupările dv., prețioa­sa activitate pe care o desfășurați se bucură de o înaltă considerație slu­jind un țel din cele mai nobile — de a face natura mai darnică, spre binele omului. O asemenea activita­te este legată organic, indisolubil» de menținerea păcii — deziderat ar­zător al întregii omeniri. Statul nostru, care, împreună cu celelalte state iubitoare de pace, de­pune eforturi neslăbite pentru sta­tornicirea unei păci trainice în lume, salută și sprijină contactele dintre oamenii de știință din toate țările, ca factor de întărire a colaborării in­ternaționale, de cunoaștere și apro­piere între popoare, de îmbogățire a tezaurului gîndirii umane schimbul de valori spirituale. prin (A­­plauze), îmi exprim convingerea că lucră­rile acestui Congres, care se desfă­șoară sub lozinca „Pîine și pace“, vor aduce o contribuție de seamă la dezvoltarea spiritului de înțelegere și colaborare internațională, vor sluji cauza plină de măreție a zilelor noastre — pacea, bunăstarea și prie­tenia popoarelor! Urez Congresului dv. cel mai de­plin succes ! (Aplauze puternice). Plecarea delegației Asociației de prietenie sovieto-romîne care ne-a vizitat țara Luni dimineața a părăsit Capitala de­legația Asociației de prietenie sovieto­­romîne, care, la invitația Consiliului Ge­neral A.R.L.U.S. a făcut o vizită în țara noastră cu prilejul celei de-a XX-a ani­versări a eliberării patriei de sub jugul fascist. In timpul șederii în țara noastră de­legația a participat la manifestările pri­lejuite de cea de-a XX-a aniversare a eli­berării patriei, a vizitat Expoziția rea­lizărilor economiei naționale a R. P. Române, Muzeul de Artă, noile cartie­re de locuințe din Capitală, Combina­tul chimic de la Onești, Uzina de fire și fibre sintetice de la Săvinești, Hidro­centrala „V. I. Lenin“ de la Bicaz, ora­șul Brașov, Uzinele „Tractorul“ și G.A.C. din comuna Chirnogi. Duminică seară, Consiliul General A.R.L.U.S. a oferit în cinstea delegației o masă tovărășească la care au luat parte membri ai conducerii A.R.L.U.S. și I.R.R.C.S., oameni de știință, cultu­ră și artă. (Agerpres) Cabluri din material plastic In lucrările de telecomunicații au în­ceput să fie utilizate pentru prima da­tă în țară, cabluri din materiale plasti­ce fie se întrebuințează la rețelele sub­terane telefonice, de radioficare și în instalațiile telegrafice. Față de cablurile izolate în hîrtie, cauciuc, mătase, bum­bac și plumb, care se foloseau pînă a­­cum, noile produse din materiale plas­tice sunt mai ieftine și au o izolație mai bună. De asemenea, ca urmare a mon­tării acestor cabluri cu mijloace meca­nizate, durata de instalare a lor s-a micșorat simțitor. Dat fiind eficacitatea noilor produse, specialiștii din telecomunicații se preo­cupă de extinderea lor. (Agerpres) Plecarea delegației a R. P. Luni dimineață a părăsit Capitala delegația de partid și de stat a R. P. Chineze, care, la invitația C.C. P.M.R., Consiliului de­ Stat și Consiliu­al­­ui de Miniștri al R. P. Române, a par­ticipat la sărbătorirea celei de-a XX-a aniversări a eliberării Romîniei de sub jugul fascist. Din delegație au făcut parte: Li Lien-m­en, membru al Biroului Politic al C.C. al P. C. Chinez, vicepremier al Consiliului de Stat, conducătorul de­legației, Liu la-l­u, membru al C.C. al P. C. Chinez, adjunct al ministrului apărării naționale, Li Cian, adjunct al ministrului comerțului exterior, Hou De­han, adjunct al ministrului industriei chimice, membru al Academiei de ști­ințe din China și Liu Fan, ambasado­rul R. P. Chineze la București. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale R. P. Romine și R. P. Chi­neze. La plecare membrii delegației au fost de perfid și de stat Chineze conduși de tovarășii Ion Gheorghe­ Mau­rer, Emil Bodnăraș, Chivu Stoica, Gogu Rădulescu, vicepreședinte al­ Consiliului de­­ Miniștri, Grigore Geamănu, secreta­rul Consiliului de Stat, Cornel Onescu, membru al C.C. al P.M.R., Roman Moldovan, prim-vicepreședinte al Comi­tetului de Stat al Planificării, membru al Consiliului de Stat, Constantin Lă­­zărescu și Andrei Păcuraru, membri su­pleanți ai C.C. al P.M.R., general-colo­nel Ion Tutoveanu, adjunct al ministru­lui forțelor armate, Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, și de alte persoane oficiale.­­Au fost de față șefi și membri ai misiunilor diplomatice ale țărilor so­cialiste acreditați în R. P. precum și membrii ambasadei Romina, R. P. Chineze la București. ■ Numeroși oameni ai muncii au salu­tat călduros delegația. Un grup de pio­nieri a oferit membrilor delegației flori, (Agerpres). Plecarea delegației de partid și de stat a R. D. Vietnam Luni dimineața, a părăsit Capitala delegația de partid și de stat a R. D. Vietnam, care, la invitația C.C. P.M.R., Consiliului de Stat și Consiliu­­l­­ui de Miniștri al R. P. Române, a par­ticipat la sărbătorirea celei de-a XX-a aniversări a eliberării Romîniei de sub jugul fascist. Din delegație au făcut parte Hoang Van Hoan, membru al Biroului Politic al C.C. al­ Partidului celor ce muncesc din Vietnam, vicepreședinte al Comi­tetului Permanent al Adunării Naționa­le, conducătorul delegației, Hoang Minh Giam, ministrul culturii, secretar gene­ral adjunct al Partidului Socialist, mem­bru în Prezidiul Frontului Patriei, Hoang Tu, ambasadorul R. D. Vietnam la București. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale R. P. Romine și R. D. Vietnam. La plecare membrii delegației au fost conduși de tovarășii Alexandru Dri­­ghici, Leontin Sălăjan, Roman Moldo­van, prim-vicepreședinte al Comitetului de Stat al planificării membru al Consi­liului de Stat, Gheorghe Cioară, Constan­tin Lăzărescu și Andrei Păcuraru, mem­bri supleanți ai C.C. al P.M.R., general­­colonel Ion Tutoveanu, adjunct al mi­nistrului forțelor armate, Pompiliu Ma­covei, adjunct­ al ministrului afacerilor externe, Constantin Simion, șef de sec­ție la C.C. al P.M.R., și de alte persoa­ne oficiale. Au fost de față șefi și membri ai mi­siunilor diplomatice ale țărilor socia­liste acreditați în R. P. Romînă, precum și membrii ambasadei R. D. Vietnam la București. Numeroși oameni ai muncii au salutat­­ călduros delegația. Un grup de pionieri a oferit membrilor delegației flori. (Agerpres)'

Next