Steagul Roşu, septembrie 1964 (Anul 19, nr. 3602-3627)
1964-09-01 / nr. 3602
-i > -V X Nr. 3.602 (5.081) MARTI 1 SEPTEMBRIE 1964 4 pagini 20 bani REDUCEREA TIMPULUI NEPRODUCTIV U SONDELE IN FORAJ ' Activitatea economică a unei întreprinderi este determinată în ultimă analiză de realizarea indicatorilor tehnico-economici dintre care pentru unitățile de foraj un rol hotărîtor îl are viteza de lucru. Apreciind importanța acestui indicator in realizarea unui preț de cost ci mai scăzut pe metrul forat și obținerea de economii. Directivele celui de-al III-lea Congres al P.I.V.R. trasează ca sarcină colectivelor din ramura de foraj, creșterea vitezei de lucru cu 40 la sută la sfîrșitul sesenalului față de anul 1959. Unul din factorii care influențează foarte serios viteza de lucru este timpul neproductiv provenit din avarii, complicații, opriri organizatorice și reparații a cărui reducere continuă stă în atenția colectivului de muncitori, ingineri din întreprinderea noastră. În acest sens, în urma defalcară și prelucrării cifrelor de plan pe 1964, analizîndu-se posibilitățile existente, colectivul întreprinderii de foraj Moinești și-a luat angajamentul de a reduce timpul neproductiv sub 13 la sută. Pentru realizarea acestui obiectiv, în planul de măsuri tehnico-organizatorice întocmit cu acest prilej, au fost stabilite sarcini concrete pe echipe și brigăzi de foraj, care au fost îndeplinite în cea mai mare parte, fapt ce a făcut ca pe primul semestru al anului în curs timpul neproductiv să reprezinte 11,3 la sută din totalul timpului calendaristic. Acesta este de fapt rezultatul acordării unei atenții deosebite organizării lucrului la locurile de muncă, exploatării și întreținerii raționale a utilajului, urmăririi lucrului sapei, aprovizionării ritmice cu materiale de uz curent și de bază, întăririi disciplinei socialiste muncii și ridicării calificării profesionale a a personalului operativ — măsuri, care se influențează și condiționează reciproc. Ca urmare a bunei organizări a muncii desfășurate în această perioadă, îndrumării și sprijinului acordat de comitetul sindicatului și sub conducerea organizațiilor de bază, colectivele de muncitori și tehnicieni din secții au obținut succese importante pe linia reducerii timpului neproductiv. Astfel, brigada condusă de tovarășul Petre Lazăr în semestrul I al anului 1964, pe total sonde săpate înregistrează un timp neproductiv de 4,7 la sută. De asemenea printr-o bună organizare a lucrului la locul de muncă și brigăzile conduse de tovarășul Ion Gavrilă, Ion Rîșcă au realizat un timp neproductiv scăzut, fapt care a contribuit la obținerea unor rezultate economice bune. In atenția conducerii întreprinderii a stat în mod deosebit problema reducerii la minim a timpului neproductiv provenit din avarii și complicații, desfășurînd o muncă susținută pentru întărirea disciplinei tehnice de lucru, din totalul timpului calendaristic numai 1 la sută reprezintă timp de rezolvare a accidentelor tehnice. La nivelul întreprinderii s-a făcut o analiză amănunțită a felului în care brigăzile acționează în vederea reducerii timpului neproductiv. Cu acest prilej s-a constatat că în majoritatea cazurilor sondele care înregistrează un timp neproductiv peste 15 la sută nu-și realizează viteza de lucru și, implicit, activitatea brigăzilor de foraj respective se soldează cu pierderi la prețul de cost. Tocmai de aceea colectivul întreprinderii de foraj Moinești, sub conducerea comitetului de partid, va pune și în viitor la baza activității sale ca una din sarcinile principale, reducerea continuă a timpului neproductiv printr-un control eficient, o îndrumare calificată și o asistență tehnică permanentă la toate locurile de muncă, în scopul asigurării îndeplinirii planului în mod ritmic și la toate sortimentele. Ing. CONSTANTIN B1UTU întreprinderea de foraj Moinești La fiecare sondă în foraj reducem prețul de cost față de deviz cu cel puțin 2 la sută COMUNICAT In conformitate cu Acordul dintre guvernul Republicii Populare Române și guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind construirea și exploatarea sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier, semnat la 30 noiembrie 1963, la Belgrad de președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, Gh. Gheorghiu-Dej, și președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, zilele acestea încep lucrările pentru construirea marelui baraj de la Porțile de Fier, pe Dunăre. Guvernele R.P.R. și R.S.F.S. s-au înțeles ca în ziua de 7 septembrie 1961 să aibă loc, pe șantierul din sectorul Gura Văii—Sip, festivitatea inaugurării acestor lucrări. La festivitate vor participa președintele Consiliului de Stat R.P.R., Gheorghe Gheorghiu-Dej, și președintele R.S.F., I. B. Tito, pre cum și alte personalități din conducerile de stat și de partid din cele două țări. Vasile Avramescu (sondor șef), Stan I. Antofi (ajutor sondor șef), I. Berbecea (podar), Alexandru Creangă (sondor), Nicolae Lipan (mecanic) și Iordache Avram brigadier, sînt o parte din membrii brigăzii de la sonda 768 din cadrul Trustului de foraj Moinești. Foto : C. BURSUC Recoltarea și lucrări transportul sfeclei de zahărdeosebit de importante Recoltarea sfeclei de zahăr este una din principalele lucrări de care depinde foarte mult producția de rădăcini și zahăr. Deoarece sfecla de zahăr a fost semănată anul acesta eșalonat și plantele n-au vegetat în condiții de climă și sol asemănătoare, iar lucrările agrotehnice aplicate diferă de la o gospodărie la alta și de la o parcelă la alta, recoltarea este necesar să se execute tot eșalonat. Aceasta impune ca recoltarea sfeclei de zahăr să se facă după un grafic stabilit de conducerile gospodăriilor împreună cu organele fabricii de zahăr. La stabilirea graficului de recoltare și transport se va ține seama de următoarele : — De cantitatea de sfeclă necesară fabricii, întrucît pina la 1—10 octombrie (cînd temperatura scade și sfecla poate fi însilozată pentru păstrare) nu se va recolta și transporta la baze decit cantitățile necesare prelucrării zilnice. — De cunoașterea stadiului de vegetație și starea fitosanitară a culturii. Se vor planifica să se recolteze în prima epocă, respectiv până la 1—10 octombrie, culturile care au început să piardă din aparatul foliar, sau la care frunzele au început să se îngălbenească, precum și culturile atacate de gomoza bacilară (la acestea să se dea prioritate) întrucît, lăsate nerecoltate, înregistrează pierderi mari, ducînd chiar pînă la compromiterea recoltei. De asemenea, să fie recoltate la vreme culturile bine dezvoltate, care au ajuns la maturitate și au cel mai mare procent de zahăr, asigurînd realizarea unui randament ridicat la prelucrare. Culturile întîrziate cu vegetație sau care vegetează în plin vor fi planificate a se recolta în ultima perioadă adică de la T0 octombrie la 1 noiembrie, cînd recoltarea și transportul sfeclei trebuie să fie terminate. La stabilirea graficului se va mai ține seama și de locul unde este amplasată cultura, de căile de acces, de distanta pînă la bază sau fabrică, de mina de lucru existentă în gospodărie și de mijloacele de transport existente. Este necesar ca graficul de recoltare și transport să fie respectat cu cea mai mare strictețe. Nerespectarea lui poate duce la pierderi considerabile. Cum se pot produce aceste pierderi ? în primul rînd, fabrica neavînd asigurată cantitatea de sfeclă necesară prelucrării zilnice va merge sub capacitate, în al doilea rînd, dacă se va recolta și transporta sfeclă prea multă, în perioada pînă la 10 octombrie temperatura fiind ridicată ea nu se va putea însiloza și se va altera pe cîmp sau în bazele de recepție. Recoltarea, curățirea și decolorarea sfeclei Se recomandă ca recoltarea să se execute cu mare atenție pentru ca rădăcinile să nu se rupă ori să se rănească, deoarece prin aceasta se produc pierderi în greutate, rămîîînd porțiuni în pămînt, iar rănile provocate măresc respirația sfeclei și favorizează atacul microorganismelor, ceea ce provoacă pierderi din greutate, din conținutul de zahăr și din însușirile de fabricație ale sfeclei. Recoltarea se poate face manual cu furca specială de scos sfeclă sau cu dizlocatorul. Concomitent cu recoltarea se execută curățirea de pămînt a rădăcinilor, folosind partea neascuțită a uneltei cu care se face decolotarea. Pămîntul prins de rădăcini micșorează considerabil capacitatea de păstrare a sfeclei în silozuri și produce mari greutăți în procesul de fabricație. Decoletarea sfeclei se execută în felul următor : Sfecla care are capul alungit se va decoleta printr-o tăietură orizontală de la circa 1 cm deasupra ultimelor urme a frunzelor căzute, iar sfecla care are capul mic sau teșit se va decoleta printr-o tăietură orizontală la nivelul de jos al urmelor frunzelor căzute. Pentru decolotare este indicat să se folosească cuțite în loc de seceri, fiindcă lasă tăietura netedă și deci o suprafață mai mică de respirație. Sortarea și depozitarea sfeclei în grămezi, pe cîmp Sfeclele curățate bine de pămînt și decolotate se sortează în două categorii și anume : categoria I-a va cuprinde sfecla sănătoasă, turgecentă, nerănită, întreagă și fără scorburi la colet, mai mare de 100 g și neramificate. Categoria a II-a va cuprinde restul sfeclelor. Sfecla din ambele categorii se plătește cu același preț, sortarea sfeclei însă este absolut necesară, deoarece cea din categoria a II-a nu are capacitate de păstrare și se alterează repede. Sfecla se va pune în grămezi mari care să fie de minimum 2.000—3.000 kg. Locul pe care se fac grămezile trebuie să fie curățat în prealabil de buruieni, iar depozitarea să se facă cu mare atenție pentru a nu se rupe sau răni. După formarea grămezilor, acestea se acopere cu un strat subțire de pămînt, pentru a se feri sfecla de soare, vînt, brume și îngheț și, în acest caz, frunzele se pot folosi pentru hrana vitelor în stare proaspătă sau pentru însilozare. Transportul la bazele de recepție Este necesar ca o dată cu stabilirea graficului de recoltare și transport să se facă o analiză a mijloacelor de transport ale fiecărei gospodării pe perioadele respective, pentru a se ști din timp dacă transportul sfeclei se poate face cu mijloace proprii sau este necesar a se contracta din timp cu autobaza IRTA camioane, acoperind astfel deficitul de mijloace de transport. Transportul sfeclei la bazele de recepție ori la fabrică trebuie să se facă concomitent cu recoltarea ; în acest caz se înregistrează cele mai mici pierderi în greutate și de calitate tehnologică. Sfecla din categoria a 11-a se va transporta cu prioritate, deoarece aceasta nu se poate păstra. Experiența arată că sfecla care a staționat pe cîmp în grămezi mici, neacoperite, 10-15 zile, a înregistrat o pierdere din greutate pînă la 30-40 la sută și o pierdere apreciabilă din calitățile tehnologice, deci iată ce mare importanță are transportul sfeclei la bazele de recepție sau la fabrică. Ing. AUTODIRICA (Continuare în pag. 2-a) Pregătirea propagandiștilor Biroul Comitetului orășenesc de partid Roman manifestă o grijă permanentă pentru pregătirea propagandiștilor. De curînd, la indicația Comitetului regional de partid, pe lingă cabinetul de partid s-a organizat, pe baza unui plan întocmit din timp, pregătirea celor peste 200 de propagandiști timp de 15 zile fără scoaterea din producție a acestora. . In fața lor sunt expuse diferite lecții pe teme ca : „Victoria insurecției armate din August 1944, organizată și condusă de P.C.R.“, „Desfășurarea revoluției populare în țara noastră“, „Participarea Romîniei la războiul antihitlerist“, „Mișcarea comunistă, cea mai influentă forță politică a conteporaneității“, „Căile creșterii productivității muncii și reducerii prețului de cost“. Sunt prevăzute să se țină lecții cu privire la progresul tehnic, cit și la importanța economică pe care o prezintă îmbunătățirea calității produselor. Expunerile sunt făcute de membri ai Biroului Comitetului regional de partid Bacău și ai Comitetului orășenesc de partid Român, de activiști de partid cu experiență, conducători de întreprinderi, cadre economice. De asemenea, sînt organizate și lecții metodice privind pregătirea cuvîntului introductiv, și planurilor de seminar, conducerea discuțiilor și a seminariilor în cercuri și cursuri. In afară de aceasta vor fi organizate vizite documentare la diferite obiective industriale cum sunt: Uzina de țevi, întreprinderea Mecanică Roman, precum și la Muzeul de istorie din localitate. In clișeul de față vă prezentăm noua școală de 8 ani construită de curînd în comuna Urechești din raionul Adjud Lucrările celui de-al Vlll-lea Congres international de știința solului In sala Palatului R. P. Romine au început luni dimineață lucrările celui de-al VIII-lea Congres internațional de știința solului. tre La Congres, care se desfășoară în31 august și 9 septembrie, participă peste 1200 de specialiști — oameni de știință cu reputație mondială, profesori, cercetători, conducători de institute de cercetări și departamente — din 66 de țări din întreaga lume. Iau parte reprezentanți ai Organizației pentru alimentație și agricultură (F.A.O.), ai UNESCO și Agenției Internaționale pentru Energia Atomică. In prezidiu au luat loc conducători ai Asociației internaționale de știința solului, reprezentanți ai F.A.O., UNESCO și Comitetului de organizare a Congresului. In prezidiul primei ședințe au luat loc Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al R. V. Române, Alexandru Moghioroș și Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, Mihai Dalea, președintele Consiliului Superior al Agriculturii, Ilie Murgulescu, președintele Academiei R. P. Române, Ștefan Bălan, ministrul învățămîntului, Mihai Suder, ministrul economiei forestiere, Gheorghe Hossu, președintele Comitetului de Stat al Apelor, acad. Alexandru Codarcea, președintele Comitetului Geologic, Ion Cosma, președintele Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei. Participanții la Congres au fost salutați de prof. Nicolae Giosan, membru corespondent al Academiei R. P. Române, președintele Comitetului de organizare a celui de-al VIII-lea Congres internațional de știința solului. Președintele Consiliului de Stat al R. P. Române, Gheorghe Gheorghiu- Dej a rostit cuvîntarea inaugurală. Au luat de asemenea cuvîntul acad. prof. Nicolae Cernescu, președintele Asociației internaționale de știința solului, acad. prof. Gh. Ionescu-Sisești, din partea Academiei R.P. Romine și a Institutului central de cercetări agricole, prof. dr. Richard Bradfield, de la Universitatea din Ithaca — New York, fost președinte al Asociației internaționale de știința solului care au salutat pe participanții la Congres. In continuare, prof. dr. F. A. van Buren, secretarul general al Asociației internaționale de știința solului, a prezentat darea de seamă asupra activității Asociației în perioada anilor 1960-1964. Ședința plenară de după-amiază a fost consacrată prezentării proiectului hărții mondiale a solurilor. In legătură cu acest proiect, au prezentat referate : prof. dr. V. A. Korda, directorul departamentului științelor naturale al UNESCO, dr. L. Bramso, șef al biroului de resurse mondiale ale solurilor — F.A.O., dr. R. Dudal, specialist F.A.O., prof. dr. F. A. van Baren, secretarul general al Asociației internaționale de știința solului. Pe marginea referatelor au avut loc discuții. Timp de 10 zile, participanții Congres vor dezbate probleme acIatuale, teoretice și practice ale cunoașterii solurilor, în vederea sporirii producției agricole. (Agerpres) Cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej Stimați prieteni și oaspeți, Doamnelor și domnilor. Este deosebit de plăcut pentru mine să adresez, in numele Consiliului de Stat și al guvernului Republicii Populare Romîne, o călduroasă urare de bun venit eminenților reprezentanți ai științei solului din lumea întreagă, reuniți la acest important Congres pe care avem cinstea de a-l găzdui în Capitala țării noastre. Congresul dv., întrunind savanți din 66 de țări de pe cele cinci continente, constituie prin amploarea participării, cit și prin însemnătatea problemelor în dezbatere, o importantă manifestare științifică internațională. Este neîndoielnic că acest vast schimb de experiență intre specialiști cu înaltă competență și conlucrarea lor rodnică vor aduce o contribuție de seamă la progresul științei, în interesul omenirii. Problema fundamentală căreia dv. îi consacrați eforturile — sporirea fertilității solului și a capacității lui de producție — suscită atenția nu numai a cadrelor de specialitate, ci este urmărită cu viu interes și preocupă cercuri tot mai largi, ca problemă de însemnătate majoră pentru îmbunătățirea alimentației și a condițiilor de trai ale popoarelor. Astăzi, cînd știința și tehnica au reușit să obțină cuceriri strălucite care au amplificat în proporții grandioase forța și posibilitățile omului, în diferite părți ale lumii continuă să persiste asemenea fenomene ca foametea, mizeria și subnutriția ; imense suprafețe de terenuri favorabile agriculturii sunt nevalorificate, dau un randament scăzut sau se degradează. Desigur, schimbarea acestor stări de lucruri, asigurarea hranei populației mereu în creștere a globului și ridicarea neîncetată a nivelului ei de viață presupun transformări economico-sociale, un efort colectiv pe plan internațional pentru ridicarea economică a regiunilor subdezvoltate. O premisă esențială o constituie în același timp aplicarea largă a realizărilor tehnico-științifice în scopuri pașnice, progresul tuturor ramurilor științei puse in slujba sporirii continue a rodniciei pămîntului. Suntem bucuroși să constatăm că in această direcție un aport de deosebită însemnătate aduce activitatea bogată pe care o desfășoară Asociația dumneavoastră — important for de colaborare internațională în domeniul științelor agricole. Studiile întreprinse pentru cunoașterea complexă a solului și stabilirea celor mai eficiente mijloace de ridicare a fertilității lui, cercetările efectuate într-o serie de probleme teoretice și practice legate de sporirea producției agricole, contribuția substanțială adusă la elaborarea hărții solurilor lumii, precum și alte valoroase lucrări, se bucură de o înaltă și binemeritată apreciere. Cu satisfacție relevăm că, de la Gheorghe Munteanu-Murgoci, membru fondator al Asociației Internaționale de Știință a Solului, inițiator al primei conferințe mondiale de pedologie, savanții romîni au adus și aduc contribuția lor la dezvoltarea Asociației și la progresul științelor agricole. Lucrările Congresului și vizitele în unități industriale și agricole, în instituții de cercetare, învățămînt și cultură, în orașele și satele țării vor oferi prilejul cunoașterii mai îndeaproape a activității specialiștilor și oamenilor noștri de știință din agricultură, a realizărilor obținute de poporul nostru în domeniul economiei și culturii. Impărtășindu-vă cîteva din preocupările noastre in aceste domenii, aș dori să arăt că guvernul român, depunînd eforturi neslăbite pentru avîntul industriei, de care depinde progresul întregii economii naționale, a pus concomitent în centrul atenției sale dezvoltarea agriculturii și creșterea producției agricole, ca una din principalele sarcini ale construcției economice. Romînia își asigură din producția proprie hrana populației, aprovizionarea industriei cu materii prime agricole și disponibilități pentru export. In țara noastră, agricultura, reorganizată pe baze noi, este orientată pe calea dezvoltării ei intensive și multilaterale, utilizării tot mai largi a tehnicii moderne și a cuceririlor științei, concentrării producției în unități specializate, cu înaltă productivitate și eficiență economică — proces în cursul căruia se va realiza transformarea treptată a producției agricole într-o varietate a muncii industriale. Mecanizarea completă a lucrărilor agricole, ridicarea gradului de chimizare, extinderea irigațiilor, folosirea semințelor din soiuri și hibrizi cu mare productivitate constituie mijloacele prin care vom asigura deplina valorificare a marilor rezerve de care dispunem pentru a făuri o agricultură modernă, înaintată, capabilă să asigure o abundență de produse agricole. Un obiect de permanentă preocupare pentru specialiștii și organele noastre agricole il constituie utilizarea rațională a fondului funciar, ridicarea fertilității și a capacității lui de producție, stăvilirea și combaterea eroziunii solului, terasările și plantațiile masive pe terenurile supuse acestui proces, valorificarea solurilor nisipoase și a celor sărăturate, aducerea în circuitul agricol prin Îndiguiri și desecări a pămînturilor fertile din luncile principalelor cursuri de apă. Sarcinile complexe ale dezvoltării agriculturii au solicitat și solicită o grijă deosebită pentru pregătirea cadrelor de specialiști de toate categoriile și perfecționarea continuă a cunoștințelor lor profesionale, pentru asigurarea celor mai favorabile condiții de activitate științifică, pentru îmbunătățirea conducerii cercetărilor și legarea cît mai strînsă a științei agricole de practică. Stimați oaspeți, prieteni. Munca și preocupările dv., prețioasa activitate pe care o desfășurați se bucură de o înaltă considerație slujind un țel din cele mai nobile — de a face natura mai darnică, spre binele omului. O asemenea activitate este legată organic, indisolubil» de menținerea păcii — deziderat arzător al întregii omeniri. Statul nostru, care, împreună cu celelalte state iubitoare de pace, depune eforturi neslăbite pentru statornicirea unei păci trainice în lume, salută și sprijină contactele dintre oamenii de știință din toate țările, ca factor de întărire a colaborării internaționale, de cunoaștere și apropiere între popoare, de îmbogățire a tezaurului gîndirii umane schimbul de valori spirituale. prin (Aplauze), îmi exprim convingerea că lucrările acestui Congres, care se desfășoară sub lozinca „Pîine și pace“, vor aduce o contribuție de seamă la dezvoltarea spiritului de înțelegere și colaborare internațională, vor sluji cauza plină de măreție a zilelor noastre — pacea, bunăstarea și prietenia popoarelor! Urez Congresului dv. cel mai deplin succes ! (Aplauze puternice). Plecarea delegației Asociației de prietenie sovieto-romîne care ne-a vizitat țara Luni dimineața a părăsit Capitala delegația Asociației de prietenie sovietoromîne, care, la invitația Consiliului General A.R.L.U.S. a făcut o vizită în țara noastră cu prilejul celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist. In timpul șederii în țara noastră delegația a participat la manifestările prilejuite de cea de-a XX-a aniversare a eliberării patriei, a vizitat Expoziția realizărilor economiei naționale a R. P. Române, Muzeul de Artă, noile cartiere de locuințe din Capitală, Combinatul chimic de la Onești, Uzina de fire și fibre sintetice de la Săvinești, Hidrocentrala „V. I. Lenin“ de la Bicaz, orașul Brașov, Uzinele „Tractorul“ și G.A.C. din comuna Chirnogi. Duminică seară, Consiliul General A.R.L.U.S. a oferit în cinstea delegației o masă tovărășească la care au luat parte membri ai conducerii A.R.L.U.S. și I.R.R.C.S., oameni de știință, cultură și artă. (Agerpres) Cabluri din material plastic In lucrările de telecomunicații au început să fie utilizate pentru prima dată în țară, cabluri din materiale plastice fie se întrebuințează la rețelele subterane telefonice, de radioficare și în instalațiile telegrafice. Față de cablurile izolate în hîrtie, cauciuc, mătase, bumbac și plumb, care se foloseau pînă acum, noile produse din materiale plastice sunt mai ieftine și au o izolație mai bună. De asemenea, ca urmare a montării acestor cabluri cu mijloace mecanizate, durata de instalare a lor s-a micșorat simțitor. Dat fiind eficacitatea noilor produse, specialiștii din telecomunicații se preocupă de extinderea lor. (Agerpres) Plecarea delegației a R. P. Luni dimineață a părăsit Capitala delegația de partid și de stat a R. P. Chineze, care, la invitația C.C. P.M.R., Consiliului de Stat și Consiliualui de Miniștri al R. P. Române, a participat la sărbătorirea celei de-a XX-a aniversări a eliberării Romîniei de sub jugul fascist. Din delegație au făcut parte: Li Lien-men, membru al Biroului Politic al C.C. al P. C. Chinez, vicepremier al Consiliului de Stat, conducătorul delegației, Liu la-lu, membru al C.C. al P. C. Chinez, adjunct al ministrului apărării naționale, Li Cian, adjunct al ministrului comerțului exterior, Hou Dehan, adjunct al ministrului industriei chimice, membru al Academiei de științe din China și Liu Fan, ambasadorul R. P. Chineze la București. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale R. P. Romine și R. P. Chineze. La plecare membrii delegației au fost de perfid și de stat Chineze conduși de tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Chivu Stoica, Gogu Rădulescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Cornel Onescu, membru al C.C. al P.M.R., Roman Moldovan, prim-vicepreședinte al Comitetului de Stat al Planificării, membru al Consiliului de Stat, Constantin Lăzărescu și Andrei Păcuraru, membri supleanți ai C.C. al P.M.R., general-colonel Ion Tutoveanu, adjunct al ministrului forțelor armate, Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, și de alte persoane oficiale.Au fost de față șefi și membri ai misiunilor diplomatice ale țărilor socialiste acreditați în R. P. precum și membrii ambasadei Romina, R. P. Chineze la București. ■ Numeroși oameni ai muncii au salutat călduros delegația. Un grup de pionieri a oferit membrilor delegației flori, (Agerpres). Plecarea delegației de partid și de stat a R. D. Vietnam Luni dimineața, a părăsit Capitala delegația de partid și de stat a R. D. Vietnam, care, la invitația C.C. P.M.R., Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri al R. P. Române, a participat la sărbătorirea celei de-a XX-a aniversări a eliberării Romîniei de sub jugul fascist. Din delegație au făcut parte Hoang Van Hoan, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului celor ce muncesc din Vietnam, vicepreședinte al Comitetului Permanent al Adunării Naționale, conducătorul delegației, Hoang Minh Giam, ministrul culturii, secretar general adjunct al Partidului Socialist, membru în Prezidiul Frontului Patriei, Hoang Tu, ambasadorul R. D. Vietnam la București. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale R. P. Romine și R. D. Vietnam. La plecare membrii delegației au fost conduși de tovarășii Alexandru Drighici, Leontin Sălăjan, Roman Moldovan, prim-vicepreședinte al Comitetului de Stat al planificării membru al Consiliului de Stat, Gheorghe Cioară, Constantin Lăzărescu și Andrei Păcuraru, membri supleanți ai C.C. al P.M.R., generalcolonel Ion Tutoveanu, adjunct al ministrului forțelor armate, Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, Constantin Simion, șef de secție la C.C. al P.M.R., și de alte persoane oficiale. Au fost de față șefi și membri ai misiunilor diplomatice ale țărilor socialiste acreditați în R. P. Romînă, precum și membrii ambasadei R. D. Vietnam la București. Numeroși oameni ai muncii au salutat călduros delegația. Un grup de pionieri a oferit membrilor delegației flori. (Agerpres)'