Steagul Roşu, august 1965 (Anul 20, nr. 3887-3911)

1965-08-01 / nr. 3887

r X. I j ^ Proletari din toate țările, uniti-ve ! Steagul roșu Entuziasm, hotărîre, încredere Sonda din Poiana mărului ® La 230 km de întreprindere • 44 de zile avans ® Ghiocei în iunie <0 Calorifere încinse în nopți de iulie Amplasată la peste 1.000 metri altitudine, sonda pare stingheră printre brazii de o vîr­­stă respectabilă, locuri pe care nu Sint s-a auzit încă zvon de fe­­răstraie sau secure. Cu­ despre măr nici urmă, acesta fiind de dome­niul legendelor. Instalația cu care fo­rează brigada lui Ale­xandru Spătaru este din seria­­ L.D.-urilor și e abia la a treia gaură pe care o forea­ză. Nu-i de loc obosită și asta datorită și în­treținerii de care se bucură din partea ce­lor care o exploatea­ză. Forajul sondei început în martie a.c. a și era planificat a se încheia la 10 septem­brie, la adîncimea de 2000 de metri. Aceas­ta se prevedea în gra­fic. Colectivul brigăzii însă a hotărît să ter­mine forajul cu cel pu­țin 30 de zile înainte. Acesta era angajamen­tul luat în cinstea Congresului partidului și pornind de la în­ceput cu acest angaja­ment, fiecare Schimb a căutat să adauge me­reu cu­ mai mulți me­tri peste plan, în urmă cu vreo două săptămîni bri­gada avea la zi cu 325 metri mai mult față de termenul final, 10 sep­tembrie, iar la 28 iulie forajul s-a încheiat. Ca­­re-i secretul avansului de 44 de zile? A fost vo­ca mai puțin dură ? S-a întîmplat vreo minu­ne ? Nimic din toate a­­cestea. Pur și simplu s-a muncit cu ardoare. S-a muncit cu toate „motoarele“ în Nu s-a simțit de plin­ loc distanța mare între în­treprindere și sondă — 230 km. Materialele, combustibilul, piesele de schimb, turbinele — au sosit întotdeau­na la vreme. Tot ce s-a cerut a venit — în ca­zuri urgente cei 230 km au fost acoperiți în mai puțin de 6 ore. „Am avut tot concursul con­ducerii întreprinderii, spunea maistrul de fo­raj (brigadierul). Deși calitatea unor porțiuni din traseu ridica difi­cultăți ele n-au consti­tuit un impediment în aprovizionare și nici in privința vizitelor, destul de dese, ale in­ginerilor, a tovarășului director Baston, sau ale secretarului comite­tului de partid, Con­stantin Ardeleanu. Nu­mai ziarele ne-au lip­sit. Le-a suplinit in bună măsură însă un București—500 și fuzoarele instalate di­in încăperile de locuit ale sondorilor și meca­nicilor". După fișele de ra­port, din spusele bri­gadierului și ale șefu­lui de secție Ioan Be­­rilă, este lucru cert: fiecare schimb a mun­cit cu dorința de a în­trece, de a se întrece pe sine. Avansarea sa­pei a fost urmărită (așa cum e in prezent regula in întreprinde­re) și după metraj și după orele de funcțio­nare, în felul acesta se evită răminerea de role la puț și in general sapele sunt rațional fo­losite. Au muncit bine sondorii șefi Vasile Tâlbaru și Jose Han­­­doca, dar cel mai bine sondorul șef Ion Flo­­rea. „Schimbul lui Flo­­rea reușește să aibă marșuri mai scurte și metraj mai bun, place îndeosebi la îmi felul in care se folo­­­ sește de capacitatea instalației" — spunea maistrul de foraj Ale­xandru Spătaru. E ca­zul să menționez că maistrul nu e dintre cei largi la inimă cu laudele, dar nici dintre cei zglicițî atunci cind se merită. Are cîntarul lui. De aceea cred că vor fi tare mindri son­dorii Ion Dobrin, Va­sile Rusu, Valeriu Pru­­teanu și Constantin Diaconu citind aceste rânduri, din care află că doar la ei s-a oprit, deși ar mai fi fost mulți de evidențiat, judecind după realiză­rile brigăzii fie și nu­mai la această sondă la care s-au cîștigat 44 de zile. Cu multă căl­dură a vorbit brigadie­rul și despre mecanici și îndeosebi despre me­canicii de pompe Ne­­culai Iliescu și Ion Dia­­conu iar dintre meca­nicii dieseliști despre Anton Aron și despre, pînă de curind, ajuto­rul mecanic Vasile Murgel.­­ Acesta din ur­mă a absolvit cursurile școlii profesionale de specialitate din Lucă­­cești, doar de câteva zile era promovat me­canic, și încă unul cu perspective frumoase, după cum se exprima brigadierul. Pe lângă atenția de­osebită de care s-a bucurat brigada din partea întreprinderii sub aspectul aprovi­zionării ar mai fi de spus citeva cuvinte și despre condițiile de viață asigurate (pentru că și ele au contribuit la succesele brigăzii). Ciupercile (niște caba­ne de formă circulară) asigură posibilități op­time de odihnă: paturi curate, dușumelele spă­late de 2 și de 3 ori pe săptămînă, lumină e­­lectrică, jocuri de șah, cărți, difuzoare, iar noaptea căldură, în­­tr-adevăr s-ar curios însă așa părea este, caloriferele dau căldu­ră și in nopțile de iu­lie (amintim că sonda e la peste 1000 metri altitudine, intr-o regiu­ne muntoasă). Sondorii mi-au expli­cat că la ei, la Poiana mărului, ghioceii și-au făcut apariția abia în iunie, însă cu toate condițiile aspre din iarnă și nopțile răco­roase din iulie, elanul întregului colectiv al brigăzii a rămas con­stant, tineresc, tempe­ratura întrecerii socia­liste fiind măsurată in unități concrete, metri forați peste plan. Fi­rește, in întreprindere multe­ nume din cele notate aici sunt cunos­cute, pentru că brigada a dat rezultate bune și la alte sonde. Este brigadă omogenă, com­­­ponenții ei se caută și după perioade mai lungi de absență și răspund la apelul bri­găzii pentru că se cu­nosc intre ei, au încre­dere unul in forțele celuilalt și dau o forță împreună deosebită instalației cu care lu­crează. In aceste zile briga­da face ultimele lucrări pentru a preda son­da brigăzii de punere în producție. O dată cu toaleta sondei brigada se pregătește de drum spre o altă sondă, pe alte meleaguri, gindin­­du-se de pe acum la alte probleme pe care le vor dezlega cu aju­torul experienței și al eforturilor colecti­ve. Maistrul Alexan­dru Spătaru are in bri­gadă oameni minunați și nu e singurul care se mîndrește cu ei. TOMA DUDAU Un punct mic dintr-un șantier mare • Ce spune secretarul comitetului de partid . Gheorghe Pătrașcu este un mare cunoscător al șantierelor Brigada lui Sima și renumele ei * „Trei generații“ și ce ne-a relatat Mihai Dinică despre calificare- Mohtori, instalatori, electricieni și izolatori. Coloane argintii profi­late pe albastrul cerului și umbre care se îmbrățișează și se despart pe pămintul înfierbîntat la arșița soarelui de sfîrșit de iulie. Sintem­ trei. Un ziarist, un activist de sin­dicat de la complexul de șantiere din Orașul Gheorghe Gheorghiu- Dej și șoferul de pe „282 Bc." — mașină ce deservește comitetul de partid de pe complex. Ne învîr­­tim printre coloanele și obiectivele noi de la „reformare" și nu reușim de loc să dăm de Sima și brigada lui de electricieni care aici, la a­­ceste instalații, își desfășoară ac­tivitatea. Pe cine am întrebat (și am întrebat pe mulți) ne-a răspuns cu toată seriozitatea că „A lucrat ieri aici. Astăzi...“. Am plecat să scrim despre briga­da de electricieni condusă de Con­stantin Sima la îndemnul­ secreta­rului comitetului de partid de pe complexul de șantiere — Mihai Meșteriuc. In sediul spațios al co­mitetului, am aflat de la secretar, că brigada despre care este vorba constituie prin pregătirea profesio­nală a fiecărui membru, prin omo­genitatea ei, un exemplu Șeful brigăzii, fruntaș doi ani bun, la cină (1963 și 1964) in întrecerea so­cialistă, meseriaș desăvîrșit, este și secretar al organizației de bază a P.C.R la întreprinderea de insta­lații și membru, in comitetul de partid pe complex.. Așa că iată-ne în căutarea punc­tului de lucru al formației respec­tive. In sfirșit, ne îndrumă spre stația de 6 KV de lr turnurile de răcire un tovarăș din biroul de șantier al I.I.B.-ului Gheorghe Pă­trașcu, șoferul de pe autoturism, perfect cunoscător nu numai a șantierului reformării catalitice de la rafinărie, ci a tuturor puncte­lor de lucru unde-și desfășoară ac­tivitatea constructorii din orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej, ne „re­pede" intr-o clipită la stația cu pricina. Un mic punct în marele șantier al Reformării. Un mic punct de importanță mare in ansamblul in­stalațiilor care formează noul și modernul obiectiv din contextul industrial al Rafinăriei. Aici, intr-o sală în care predomi­nă aparate electrice complicate, l-am găsit pe Constantin Sima dis­­cutând cu unul din tovarășii săi de muncă, pe nume Petre Cibi. Con­stat cu plăcere că pe tânărul șef de brigadă l-am văzut acum doi ani vorbind in fața Conferinței orga­nizației de partid de pe complexul de șantiere, în calitate de secretar de partid vorbea atunci. Vorbea despre succesele oamenilor între­prinderii de instalații, despre mun­ca organizației de bază. Acum, ii solicităm cîteva cuvinte despre ac­tivitatea profesională a formației pe care o conduce, despre cei 12 oameni alături de care muncește de circa șase ani de zile. La început puțin timid, apoi din ce in ce mai stăpîn pe sine, tinărul în salopetă, cu ochi pătrunzători, ne relatează în cuvinte simple, des­pre bucuria muncii unui electri­cian constructor, despre succesele acestor oameni dintre care aproape nici unul nu a trecut cu mult peste vîrsta de 30 de ani. — Din 1959 de cînd lucrez nu­mai la construcția Rafinăriei, spu- EUGEN VERMAN (Continuare in pag. a IlI-a) ENI ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACǍUI ANUL XIXI Nr. 3.887 (5.366) I­I DUMINICĂ 1 AUGUST 1965 J 4 pagini 25 bani I Noi soluții constructive Găsirea unor noi soluții constructive menite să contri­buie la creșterea productivității muncii, scurtarea duratei de execuție și economisirea unor materiale deficitare con­stituie pentru colectivele de ingineri și tehnicieni de la Trustul de construcții Bacău, ca și pentru proiectanți o preocupare permanentă. De curând s-a încheiat experimentarea a două soluții noi de execuție cu rezultate bune. Grupul de șantiere nr. 3 Roman a executat un rezer­vor de 2500 m­c pentru alimentarea cu apă a orașului prin metoda postcomprimării pereților din dulapi de be­ton, cu ajutorul unor corzi de oțel ce înfășoară construc­ția prin exterior. Lucrările au fost realizate în colaborare cu I.N.C.E.R.C. București fiind proiectate de I.p.C. și constituie unicat pe țară. Demn de menționat este faptul că aparatura de întin­dere a oțelului este de fabricație românească. Dintre avantajele importante ale acestui sistem de exe­cuție față de cel clasic amintim : eliminarea în mod prac­tic a consumului de material lemnos, eliminare tencuie­lilor interioare, reducerea cantității de beton cu cca. 40 la sută, prefabricarea în întregime a construcției, scurta­rea duratei de execuție cu cca. 30 la sută și mecanizarea lucrărilor în proporție de peste 80 la sută. CONSTANTIN ACIOBĂNIȚEI inginer Frumusețile peisajului — întregite de o deservire exemplară — Raid-anchetă — înainte de a pleca la drum am consultat ghidul principa­lelor unități comerciale de pe traseele turistice ale regiunii noastre Am ales traseul Bacău — Bicaz - Tg Neamț și re­tur (prin orașul Roman). Scopul călătoriei noastre, făcută îm­preună cu reprezentanți ai Inspecției comerciale de stat re­gionale și ai Uniunii regionale a cooperativelor de consum, a fost de a vedea ce pot oferi unitățile de alimentație pu­blică turiștilor veniți în excursie, la odihnă sau in orice oca­zii acum în plin sezon de vară. , în cele ce urmează redăm, pe scurt, impresii, constatări și sugestii, unele culese chiar de la turiști întîlniți pe traseu. Impresii Poposind la Barajul hidrocentralei din Bicaz constați cu satisfacție că frumusețile naturale ale locului sînt întregite de o deservir­e exemplară ce se practică la bufetul T.A.P.L. și la chioșcurile amplasate aici — ne-a declarat tovarășul MIHU IERONIM, muncitor la Uzinele „30 Decembrie“ din Cugir, regiunea Hunedoara­ — împreună cu tovarășul Mihu și familiile noastre — interveni în dis­cuție tovarășul IOAN DICU, inginer la aceeași uzină — am colindat mai multe regiuni ale țării și punctele lor turistice La Buaz, aici la Baraj, am sosit de circa o oră și cum eram obosiți și însetați de la drum am ape­lat de îndată la serviciile bufetului. Am rămas impresionați de prompti­tudinea și modul civilizat în care am fost serviți. Am găsit tot ce am avut nevoie. Produsele culinare sunt proas­pete și din abundență iar băuturile ne-au fost servite de la gheață, cum nu se poate mai potrivii pentru zilele acestea de canicul. Am observat de asemenea că chioșcul O.L.F. este bine aprovizionat cu fructe, dar nu în a­­ceeași măsură cu roșii, ardei, cas­traveciori și ceapă, produse mult cău­tate de turiști. Aceste două declarații sunt sufi­ciente pentru a ne face o imagine despre activitatea Bufetului T A.P.L. de la Baraj, în scopul popularizării experienței bune a acestei unități ne-am adresat tovarășului responsa­bil IOAN OLARU cu rugămintea de a relata felul cum procedează pentru a asigura o aprovizionare și deservire apreciabilă. — La baza activității noastre stă studierea atentă a cererii de consum. Ne străduim să ne aprovizionăm din vreme pentru zilele de vîrf — sîm­­băta și duminica — dar nu neglijăm deloc restul timpului. Defecțiunile s­au neajunsurile ce se ivesc în mun­ca noastră le analizăm cu simț de răspundere și luăm operativ măsuri ca ele să nu se mai repete, în felul acesta reușim să satisfacem cerințele turiștilor care sunt din ce în ce mai exigente. Cu alte cuvinte ne străduim să fim la înălțimea sarcinilor ce ne revin — a încheiat tovarășul OLARU. Unitatea iși merită numele Din cele 49 de scrisori existente în condica de sugestii și reclamații a restaurantului de la Complex din o­­rașul Tg. Neamț, doar cîteva sunt cu observații critice restul exprimă mulțumiri din partea clienților care au solicitat serviciile acestei unități de clasa I-a. Pentru edificare cităm doar una : „Unitatea își merită pe de­plin numele de unitate cu deservire ireproșabilă. Personalul se poartă atent și cu multă solicitudine, dove­dind cu prisosință ospitalitatea carac­teristică moldovenilor. Meniul bogat și variat, produsele culinare foarte gustoase precum și băuturile „spe­cialitatea casei" ne fac să regretăm că timpul nu ne permite de a sta mai mult la Tg. Neamț. Cu prima o­­cazie, cu siguranță, vom poposi tot aicea“. Doctor. L. PE­TRESCU din București, 15 iulie 1965". în ziua de 28 iulie a.c., cînd am vizitat noi această unitate, cele con­statate justifică pe deplin scrisorile de mulțumire adresate de consuma­tori. Colectivul de muncă al acestui restaurant (în frunte cu responsabi­lul ȘTEFAN VASILIU) se strădu­iește să ofere consumatorilor un sor­timent bogat de preparate culinare, de a efectua o deservire civilizată, la ni­velul răspunderii ce o are. în acea zi se putea servi clienților după pre­ferința fiecăruia 4 feluri de supe și ciorbe, 17 feluri de mîncăruri calde, 5 minuturi, 5 produse la grătar, 3 feluri de salată, 4 deserturi, plus 13 sortimente de preparate culinare reci. Spațiul nu ne permite de a le no­minaliza dar se înțelege că intrînd în această unitate cu bună deservire, care are zilnic un meniu așa de bo­gat, nu pleci nesatisfăcut. P. CIOBĂNIȚĂ (Continuare în pagina a lII-a) *8»5i £ âa. I­I Ritm intens Antrenați într-o însuflețită întrecere, constructorii Grupului II șantiere din Piatra Neamț, profitînd și de timpul prielnic, intensifică ritmul lucrărilor la obiective­le aflate in construcție. Astfel, ca urmare a eforturilor lor se apropie de darea în folosință noua școală cu 16 săli de clasă din cartierul Dărmănești, depozitul de mobilă cu o capacitate de în­­magazinare de 60 vagoane a O.C.L. Produse industriale și campingul de la Potoci. în prezent la aceste obiective se fac ultimele finisări urmînd ca pînă la sfîrșitul lunii au­gust ele să fie predate beneficiarilor. Constructorii aceluiași grup au mai atacat de curind un nou obiectiv, cartierul de 328 apartamente din partea de nord-vest a orașului. Aici au fost începute lucrările la prim­ele două blocuri a 60 de apartamente urmînd ca în scurt timp să mai fie început și al 3-lea tot cu 60 aparta­mente. Constructori de toate profesiile muncesc intens creîndu-și un larg front de lucru pentru anotimpul fri­guros. Itinerar RECOLTA 1965 Raioanele Bacău, Adjud, Roman și Tg. Ocna au terminat secerișul Lucrînd cu­ rîvnă șî entuziasm, sub conducerea organizațiilor de partid, desfășurînd larg întrecerea socialistă pentru realizarea și de­pășirea sarcinilor trasate agricultu­rii de cel de-al IX-lea Congres al P.C.R., mecanizatorii și țăranii coo­peratori din raioanele Bacău, Ad­jud, Roman și Tg. Ocna, au rapor­tat ieri un deosebit succes : termi­narea bătăliei strîngerii la timp și fără pierderi a recoltei de griu și secară. în raionul Bacău această lucrare s-a făcut pe 21.000 hecta­re, în raionul Adjud pe 20.157 hec­tare, în raionul Roman pe 18.653 hectare, iar in raionul Tg. Ocna pe 4.285 hectare. Primele cooperative agricole de producție care au raportat încheie­rea secerișului au fost cele din co­munele : Faraoani, Prăjești, Luizi- Călugăra, Horgești, Negri, Sarata și Păncești din raionul Bacău , Pău­­nești, Pufești, Păncești, Sascut- Tîrg, Ruginești, cooperativa agri­colă de producție de pe raza ora­șului Adjud, Sascut-Sat, Homocea și Adjudu Vechi din Adjud ; Răchiteni, Secueni, raionul Mol­doveni­, Dulcești, Gherăești din ra­ionul Roman, Căiuți, Livezi și Săn­­duleni din raionul Tg. Ocna. Configurația terenului din cele mai multe cooperative agricole de producție din comunele raioanelor amintite și în primul rînd din raioanele Bacău și Adjud impus ca pe suprafețe mari re­a coltatul griului să se facă cu secerile, participînd la această acțiune mii de țărani muncitori, care însuflețiți de exemplul perso­nal al comuniștilor nu au precupe­țit forțele pentru a pune la timp la adăpost griul. Merită cuvinte de laudă mecanizatorii din brigăzile de tractoare ale S.M.T. Hemeiuși, Răcăciuni din raionul Bacău , Ad­­­jud și Podu Turcului din raionul Adjud, cit și cei de la S.M.T. Ro­man, care printr-o bună organi­zare a muncii au folosit din plin capacitatea de lucru a tractoarelor și combinelor. în aceste zile mecanizatorii și țăranii cooperatori din raioanele Bacău, Adjud, Roman și Tg. Ocna grăbesc treierișul, arăturile de va­ră și predarea cantităților de ce­reale contractate cu statul, precum și plata muncilor S.M.T. Pornim la drum din orașul Tîrgu Neamț — centrul raional. Ținta:­lanurile cooperativelor agricole de producție. Scopul — un reportaj-anchetă din această puternică și entuziastă bătălie a strîngerii pîinii. Sîntem oarecum puși­ în cu­rent cu situația. Tovarășul ingi­ner C. Hobincă, vicepreședinte­le Consiliului agricol raional Tg. Neamț, ne-a informat de la început: „Depășim acum zilnic ritmul stabilit pe raion de 928 hectare, la seceriș. Miercuri s-au recoltat 1050 ha, joi — 1327. Foarte neuniformă este coacerea grînelor în raionul nostru. Intre o extremitate și al­ta — Tupilați și Vînători, să zi­­­­cem — diferența, e de aproape o săptămînă. Unii au terminat se­cerișul și acum treieră de zor, ceilalți sînt încă la începutul culesului. De aceea mijloacele mecanizate sînt în continuă de­plasare de la sud spre nord“. Așa este. Pe drumuri am în­­tîlnit combine venind dinspre Tupilați, și îndreptîndu-se spre Brusturi și Drăgănești unde vor avea de lucru. Interesantă mi­­grație a acestor namite argin­tii, de obicei noaptea sau în zori, spre alte și alte zări. ★ Un prim popas la cooperativa agricolă de producție din raza orașului Tg. Neamț. 14 combi­ne sunt aici în plină activitate. Iată-le pe unele pe lanurile de la Colacul Mare, înaintînd ca o coloană pașnică a hărniciei și belșugului. Retează spicele, le treieră și umplu sacii. In frun­te e tractoristul Eugen Daraban. Lanurile — o frumusețe. Discu­tăm cu șeful brigăzii a IV-a S.M.T. condusă de V. Mosor : „Am fost la Adjud unde am fă­cut treabă bună. După o revi­zie de o zi, am și început mun­ca. Un prim rezultat, joi seara recolta era strînsă de pe 105 hectare. Combinele merg bine și după cum se vede griul e frumos, trece de 2000 kg la ha pe multe loturi. Pentru a stimu­la pe tractoriști și pe coopera­torii care deservesc combinele înregistrările se fac separat, ți­nem evidența rezultatelor fiecă­rei combine. E un lucru pe care l-am practicat cu bune rezulta­te și pînă acum". ★ Ne-a plăcut cum e organizată munca la Urecheni. Pe loturile de la Cohlat, cum le spun lo­calnicii, două batoze treierau de zor iar alături, în urma jumă­tăților de curund ridicate, trac­toarele din brigada a IX-a S.M.T. (conduse de C. Grosu, D. Cobuz, N. Ciocîrlan) răsturnau brazde negre. Pămintul se întor­cea frumușel, reavăn, cald, gata­­ să primească în el semințele unei noi recolte de masă verde pi­ntru animale. ★ Am discutat cu Mihaela Ma­nu, inginer agronom, și cu G. Puiu, președintele cooperativei agricole de producție Davideni, acolo, în baza furajeră, în apro­pierea unei arii. A rezultat că munca la treieriș este bine orga­nizată. Acolo unde tarlalele sunt mai departe de aici, s-au reparti­zat mai multe mijloace de tran­sport. La fiecare batoză sunt cite două schimburi. După fieca­re alt vagon de boabe intră schimbul următor, odihnit, dor­nic de muncă. Capacitățile de înmagazinare sunt asigurate. Pe tarlalele de unde griul este ri­dicat, se transportă sute de to­ne de gunoi de grajd, bine fer­mentat, și 16 tone superfosfat, care vor fi încorporate în sol odată cu arătura adîncă de va­ră. Cu­ despre seceriș — în pa­tru zile și jumătate a fost ter­minat. ★ Președintele cooperativei a­­gricole din Țibucani, Gh. Mai­dei,­­vorbește la telefon cu S.M.T.-ul: „Vino, măi tovarășe, repede cu cureaua aceea, cit mai repede“. Ce se întîmplase ? Fusese dis-de-dimineață la punctul numit Umbrari. La a­­ria de acolo găsise o treabă de loc bună : batoza chiar lungă ,tractor, cureaua foarte scurtă. Ochiul președintelui a descope­rit repede defecțiunea: pericol de incendiu, turație sub­norma­lă. Măsura a și fost luată. Nu­mai după aceea ne vorbește despre situația pe cooperativă, în genere bună , Joi seara sece­rișul se terminase, erau organi­zate ariile, la grîu se prevede a se realiza în jur de 2.000 kg la hectar. Fruntașe la seceriș, bri­găzile I-a și a III-a conduse de Mihai Lungu și D. Băluță. La Tupilați, unde secerișul de asemenea s-a terminat joi seara, munca e în toi. Pe toate drumu­rile, cu toate mijloacele, se transportă. Peste Moldova și la sediul cooperativei batozele tre­ierau de o zi, în drum spre A­­rămoaia ne găsim cu instructo­rul de partid, Mircea Sava. Se duce cu președintele sfatului popular, C. Munteanu să se in­tereseze cum s-a organizat arta și acolo. „La noi, ne spune tov. Sava, treaba a mers și merge bine da­torită măsurilor politice și orga­nizatorice luate. In toate echi­pele și în fruntea lor avem co­muniști destoinici care impul­sionează munca. Întrecerea din­tre brigăzi a situat pînă acum pe primele locuri pe cele con­duse de C. Manoliu, N. Borș și C. Cozma. Scontăm pe rezultate la fel de bune în munca de tre­ieriș". La întoarcere, am trecut pe la baza de recepție Urecheni. Totul e pregătit. Primele canti­tăți erau depuse, primele chitan­țe ridicate, la orz de cooperati­va agricolă din Davideni, la grîu de cea din Păstrăveni. Din discuțiile cu mulți oameni care sunt angrenați in munca de strîngere a pîinii în raionul Tg. Neamț, din observațiile noastre pe un întreg itinerar al recoltei 1965, desprindem citeva concluzii: ® S.M.T. Tg. Neamț se comportă în general bine în campanie, ceea ce îi atrage laudele și mulțumirile cooperatorilor. Totuși tovarășii din condu­cere vor trebui să vegheze la folosirea zi de zi și oră de oră a tuturor forțelor și mijloacelor, în special a baletierelor. Atelierul mobil să se de­plaseze mai repede acolo unde sunt defecțiuni (exemplu negativ cazul cu o combină defectă la cooperativa agricolă Petricani, lotul Țarna Mare). • în unele cooperative s-a secerat foarte mul manual. Acolo o prin­cipală problemă e a transportului la aici. Trebuie organizată munca de așa manieră nncit batozele să lucreze permanent, din plin.­­La Țibucanii de Jos o batoză a început joi lucrul mai tîrziu tocmai din cauză că nu se trasportase suficient din ajun). • Toată atenția muncii la arii ! Trebuie bine organizat lucru­ pe schimburi și asigurată securitatea completă a ariilor. • In multe locuri boabele au o umiditate ridicată. De aceea, atenție mărită la depozitare și lopătare suficientă. Scăpat de grija ploilor din timp, să ferim griul de încingere în magazii. • Sunt suficiente posibilități ca în raionul Tg. Neamț, după recoltat să se­are zi și noapte. Sub nici un motiv să nu se tărăgăneze această impor­tantă lucrare din campania agricolă de vară. N. BISTRICEANU

Next