Steagul Roşu, august 1965 (Anul 20, nr. 3887-3911)
1965-08-01 / nr. 3887
r X. I j ^ Proletari din toate țările, uniti-ve ! Steagul roșu Entuziasm, hotărîre, încredere Sonda din Poiana mărului ® La 230 km de întreprindere • 44 de zile avans ® Ghiocei în iunie <0 Calorifere încinse în nopți de iulie Amplasată la peste 1.000 metri altitudine, sonda pare stingheră printre brazii de o vîrstă respectabilă, locuri pe care nu Sint s-a auzit încă zvon de ferăstraie sau secure. Cu despre măr nici urmă, acesta fiind de domeniul legendelor. Instalația cu care forează brigada lui Alexandru Spătaru este din seria L.D.-urilor și e abia la a treia gaură pe care o forează. Nu-i de loc obosită și asta datorită și întreținerii de care se bucură din partea celor care o exploatează. Forajul sondei început în martie a.c. a și era planificat a se încheia la 10 septembrie, la adîncimea de 2000 de metri. Aceasta se prevedea în grafic. Colectivul brigăzii însă a hotărît să termine forajul cu cel puțin 30 de zile înainte. Acesta era angajamentul luat în cinstea Congresului partidului și pornind de la început cu acest angajament, fiecare Schimb a căutat să adauge mereu cu mai mulți metri peste plan, în urmă cu vreo două săptămîni brigada avea la zi cu 325 metri mai mult față de termenul final, 10 septembrie, iar la 28 iulie forajul s-a încheiat. Care-i secretul avansului de 44 de zile? A fost voca mai puțin dură ? S-a întîmplat vreo minune ? Nimic din toate acestea. Pur și simplu s-a muncit cu ardoare. S-a muncit cu toate „motoarele“ în Nu s-a simțit de plin loc distanța mare între întreprindere și sondă — 230 km. Materialele, combustibilul, piesele de schimb, turbinele — au sosit întotdeauna la vreme. Tot ce s-a cerut a venit — în cazuri urgente cei 230 km au fost acoperiți în mai puțin de 6 ore. „Am avut tot concursul conducerii întreprinderii, spunea maistrul de foraj (brigadierul). Deși calitatea unor porțiuni din traseu ridica dificultăți ele n-au constituit un impediment în aprovizionare și nici in privința vizitelor, destul de dese, ale inginerilor, a tovarășului director Baston, sau ale secretarului comitetului de partid, Constantin Ardeleanu. Numai ziarele ne-au lipsit. Le-a suplinit in bună măsură însă un București—500 și fuzoarele instalate diin încăperile de locuit ale sondorilor și mecanicilor". După fișele de raport, din spusele brigadierului și ale șefului de secție Ioan Berilă, este lucru cert: fiecare schimb a muncit cu dorința de a întrece, de a se întrece pe sine. Avansarea sapei a fost urmărită (așa cum e in prezent regula in întreprindere) și după metraj și după orele de funcționare, în felul acesta se evită răminerea de role la puț și in general sapele sunt rațional folosite. Au muncit bine sondorii șefi Vasile Tâlbaru și Jose Handoca, dar cel mai bine sondorul șef Ion Florea. „Schimbul lui Florea reușește să aibă marșuri mai scurte și metraj mai bun, place îndeosebi la îmi felul in care se folo sește de capacitatea instalației" — spunea maistrul de foraj Alexandru Spătaru. E cazul să menționez că maistrul nu e dintre cei largi la inimă cu laudele, dar nici dintre cei zglicițî atunci cind se merită. Are cîntarul lui. De aceea cred că vor fi tare mindri sondorii Ion Dobrin, Vasile Rusu, Valeriu Pruteanu și Constantin Diaconu citind aceste rânduri, din care află că doar la ei s-a oprit, deși ar mai fi fost mulți de evidențiat, judecind după realizările brigăzii fie și numai la această sondă la care s-au cîștigat 44 de zile. Cu multă căldură a vorbit brigadierul și despre mecanici și îndeosebi despre mecanicii de pompe Neculai Iliescu și Ion Diaconu iar dintre mecanicii dieseliști despre Anton Aron și despre, pînă de curind, ajutorul mecanic Vasile Murgel. Acesta din urmă a absolvit cursurile școlii profesionale de specialitate din Lucăcești, doar de câteva zile era promovat mecanic, și încă unul cu perspective frumoase, după cum se exprima brigadierul. Pe lângă atenția deosebită de care s-a bucurat brigada din partea întreprinderii sub aspectul aprovizionării ar mai fi de spus citeva cuvinte și despre condițiile de viață asigurate (pentru că și ele au contribuit la succesele brigăzii). Ciupercile (niște cabane de formă circulară) asigură posibilități optime de odihnă: paturi curate, dușumelele spălate de 2 și de 3 ori pe săptămînă, lumină electrică, jocuri de șah, cărți, difuzoare, iar noaptea căldură, într-adevăr s-ar curios însă așa părea este, caloriferele dau căldură și in nopțile de iulie (amintim că sonda e la peste 1000 metri altitudine, intr-o regiune muntoasă). Sondorii mi-au explicat că la ei, la Poiana mărului, ghioceii și-au făcut apariția abia în iunie, însă cu toate condițiile aspre din iarnă și nopțile răcoroase din iulie, elanul întregului colectiv al brigăzii a rămas constant, tineresc, temperatura întrecerii socialiste fiind măsurată in unități concrete, metri forați peste plan. Firește, in întreprindere multe nume din cele notate aici sunt cunoscute, pentru că brigada a dat rezultate bune și la alte sonde. Este brigadă omogenă, componenții ei se caută și după perioade mai lungi de absență și răspund la apelul brigăzii pentru că se cunosc intre ei, au încredere unul in forțele celuilalt și dau o forță împreună deosebită instalației cu care lucrează. In aceste zile brigada face ultimele lucrări pentru a preda sonda brigăzii de punere în producție. O dată cu toaleta sondei brigada se pregătește de drum spre o altă sondă, pe alte meleaguri, gindindu-se de pe acum la alte probleme pe care le vor dezlega cu ajutorul experienței și al eforturilor colective. Maistrul Alexandru Spătaru are in brigadă oameni minunați și nu e singurul care se mîndrește cu ei. TOMA DUDAU Un punct mic dintr-un șantier mare • Ce spune secretarul comitetului de partid . Gheorghe Pătrașcu este un mare cunoscător al șantierelor Brigada lui Sima și renumele ei * „Trei generații“ și ce ne-a relatat Mihai Dinică despre calificare- Mohtori, instalatori, electricieni și izolatori. Coloane argintii profilate pe albastrul cerului și umbre care se îmbrățișează și se despart pe pămintul înfierbîntat la arșița soarelui de sfîrșit de iulie. Sintem trei. Un ziarist, un activist de sindicat de la complexul de șantiere din Orașul Gheorghe Gheorghiu- Dej și șoferul de pe „282 Bc." — mașină ce deservește comitetul de partid de pe complex. Ne învîrtim printre coloanele și obiectivele noi de la „reformare" și nu reușim de loc să dăm de Sima și brigada lui de electricieni care aici, la aceste instalații, își desfășoară activitatea. Pe cine am întrebat (și am întrebat pe mulți) ne-a răspuns cu toată seriozitatea că „A lucrat ieri aici. Astăzi...“. Am plecat să scrim despre brigada de electricieni condusă de Constantin Sima la îndemnul secretarului comitetului de partid de pe complexul de șantiere — Mihai Meșteriuc. In sediul spațios al comitetului, am aflat de la secretar, că brigada despre care este vorba constituie prin pregătirea profesională a fiecărui membru, prin omogenitatea ei, un exemplu Șeful brigăzii, fruntaș doi ani bun, la cină (1963 și 1964) in întrecerea socialistă, meseriaș desăvîrșit, este și secretar al organizației de bază a P.C.R la întreprinderea de instalații și membru, in comitetul de partid pe complex.. Așa că iată-ne în căutarea punctului de lucru al formației respective. In sfirșit, ne îndrumă spre stația de 6 KV de lr turnurile de răcire un tovarăș din biroul de șantier al I.I.B.-ului Gheorghe Pătrașcu, șoferul de pe autoturism, perfect cunoscător nu numai a șantierului reformării catalitice de la rafinărie, ci a tuturor punctelor de lucru unde-și desfășoară activitatea constructorii din orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej, ne „repede" intr-o clipită la stația cu pricina. Un mic punct în marele șantier al Reformării. Un mic punct de importanță mare in ansamblul instalațiilor care formează noul și modernul obiectiv din contextul industrial al Rafinăriei. Aici, intr-o sală în care predomină aparate electrice complicate, l-am găsit pe Constantin Sima discutând cu unul din tovarășii săi de muncă, pe nume Petre Cibi. Constat cu plăcere că pe tânărul șef de brigadă l-am văzut acum doi ani vorbind in fața Conferinței organizației de partid de pe complexul de șantiere, în calitate de secretar de partid vorbea atunci. Vorbea despre succesele oamenilor întreprinderii de instalații, despre munca organizației de bază. Acum, ii solicităm cîteva cuvinte despre activitatea profesională a formației pe care o conduce, despre cei 12 oameni alături de care muncește de circa șase ani de zile. La început puțin timid, apoi din ce in ce mai stăpîn pe sine, tinărul în salopetă, cu ochi pătrunzători, ne relatează în cuvinte simple, despre bucuria muncii unui electrician constructor, despre succesele acestor oameni dintre care aproape nici unul nu a trecut cu mult peste vîrsta de 30 de ani. — Din 1959 de cînd lucrez numai la construcția Rafinăriei, spu- EUGEN VERMAN (Continuare in pag. a IlI-a) ENI ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACǍUI ANUL XIXI Nr. 3.887 (5.366) II DUMINICĂ 1 AUGUST 1965 J 4 pagini 25 bani I Noi soluții constructive Găsirea unor noi soluții constructive menite să contribuie la creșterea productivității muncii, scurtarea duratei de execuție și economisirea unor materiale deficitare constituie pentru colectivele de ingineri și tehnicieni de la Trustul de construcții Bacău, ca și pentru proiectanți o preocupare permanentă. De curând s-a încheiat experimentarea a două soluții noi de execuție cu rezultate bune. Grupul de șantiere nr. 3 Roman a executat un rezervor de 2500 mc pentru alimentarea cu apă a orașului prin metoda postcomprimării pereților din dulapi de beton, cu ajutorul unor corzi de oțel ce înfășoară construcția prin exterior. Lucrările au fost realizate în colaborare cu I.N.C.E.R.C. București fiind proiectate de I.p.C. și constituie unicat pe țară. Demn de menționat este faptul că aparatura de întindere a oțelului este de fabricație românească. Dintre avantajele importante ale acestui sistem de execuție față de cel clasic amintim : eliminarea în mod practic a consumului de material lemnos, eliminare tencuielilor interioare, reducerea cantității de beton cu cca. 40 la sută, prefabricarea în întregime a construcției, scurtarea duratei de execuție cu cca. 30 la sută și mecanizarea lucrărilor în proporție de peste 80 la sută. CONSTANTIN ACIOBĂNIȚEI inginer Frumusețile peisajului — întregite de o deservire exemplară — Raid-anchetă — înainte de a pleca la drum am consultat ghidul principalelor unități comerciale de pe traseele turistice ale regiunii noastre Am ales traseul Bacău — Bicaz - Tg Neamț și retur (prin orașul Roman). Scopul călătoriei noastre, făcută împreună cu reprezentanți ai Inspecției comerciale de stat regionale și ai Uniunii regionale a cooperativelor de consum, a fost de a vedea ce pot oferi unitățile de alimentație publică turiștilor veniți în excursie, la odihnă sau in orice ocazii acum în plin sezon de vară. , în cele ce urmează redăm, pe scurt, impresii, constatări și sugestii, unele culese chiar de la turiști întîlniți pe traseu. Impresii Poposind la Barajul hidrocentralei din Bicaz constați cu satisfacție că frumusețile naturale ale locului sînt întregite de o deservire exemplară ce se practică la bufetul T.A.P.L. și la chioșcurile amplasate aici — ne-a declarat tovarășul MIHU IERONIM, muncitor la Uzinele „30 Decembrie“ din Cugir, regiunea Hunedoara — împreună cu tovarășul Mihu și familiile noastre — interveni în discuție tovarășul IOAN DICU, inginer la aceeași uzină — am colindat mai multe regiuni ale țării și punctele lor turistice La Buaz, aici la Baraj, am sosit de circa o oră și cum eram obosiți și însetați de la drum am apelat de îndată la serviciile bufetului. Am rămas impresionați de promptitudinea și modul civilizat în care am fost serviți. Am găsit tot ce am avut nevoie. Produsele culinare sunt proaspete și din abundență iar băuturile ne-au fost servite de la gheață, cum nu se poate mai potrivii pentru zilele acestea de canicul. Am observat de asemenea că chioșcul O.L.F. este bine aprovizionat cu fructe, dar nu în aceeași măsură cu roșii, ardei, castraveciori și ceapă, produse mult căutate de turiști. Aceste două declarații sunt suficiente pentru a ne face o imagine despre activitatea Bufetului T A.P.L. de la Baraj, în scopul popularizării experienței bune a acestei unități ne-am adresat tovarășului responsabil IOAN OLARU cu rugămintea de a relata felul cum procedează pentru a asigura o aprovizionare și deservire apreciabilă. — La baza activității noastre stă studierea atentă a cererii de consum. Ne străduim să ne aprovizionăm din vreme pentru zilele de vîrf — sîmbăta și duminica — dar nu neglijăm deloc restul timpului. Defecțiunile sau neajunsurile ce se ivesc în munca noastră le analizăm cu simț de răspundere și luăm operativ măsuri ca ele să nu se mai repete, în felul acesta reușim să satisfacem cerințele turiștilor care sunt din ce în ce mai exigente. Cu alte cuvinte ne străduim să fim la înălțimea sarcinilor ce ne revin — a încheiat tovarășul OLARU. Unitatea iși merită numele Din cele 49 de scrisori existente în condica de sugestii și reclamații a restaurantului de la Complex din orașul Tg. Neamț, doar cîteva sunt cu observații critice restul exprimă mulțumiri din partea clienților care au solicitat serviciile acestei unități de clasa I-a. Pentru edificare cităm doar una : „Unitatea își merită pe deplin numele de unitate cu deservire ireproșabilă. Personalul se poartă atent și cu multă solicitudine, dovedind cu prisosință ospitalitatea caracteristică moldovenilor. Meniul bogat și variat, produsele culinare foarte gustoase precum și băuturile „specialitatea casei" ne fac să regretăm că timpul nu ne permite de a sta mai mult la Tg. Neamț. Cu prima ocazie, cu siguranță, vom poposi tot aicea“. Doctor. L. PETRESCU din București, 15 iulie 1965". în ziua de 28 iulie a.c., cînd am vizitat noi această unitate, cele constatate justifică pe deplin scrisorile de mulțumire adresate de consumatori. Colectivul de muncă al acestui restaurant (în frunte cu responsabilul ȘTEFAN VASILIU) se străduiește să ofere consumatorilor un sortiment bogat de preparate culinare, de a efectua o deservire civilizată, la nivelul răspunderii ce o are. în acea zi se putea servi clienților după preferința fiecăruia 4 feluri de supe și ciorbe, 17 feluri de mîncăruri calde, 5 minuturi, 5 produse la grătar, 3 feluri de salată, 4 deserturi, plus 13 sortimente de preparate culinare reci. Spațiul nu ne permite de a le nominaliza dar se înțelege că intrînd în această unitate cu bună deservire, care are zilnic un meniu așa de bogat, nu pleci nesatisfăcut. P. CIOBĂNIȚĂ (Continuare în pagina a lII-a) *8»5i £ âa. II Ritm intens Antrenați într-o însuflețită întrecere, constructorii Grupului II șantiere din Piatra Neamț, profitînd și de timpul prielnic, intensifică ritmul lucrărilor la obiectivele aflate in construcție. Astfel, ca urmare a eforturilor lor se apropie de darea în folosință noua școală cu 16 săli de clasă din cartierul Dărmănești, depozitul de mobilă cu o capacitate de înmagazinare de 60 vagoane a O.C.L. Produse industriale și campingul de la Potoci. în prezent la aceste obiective se fac ultimele finisări urmînd ca pînă la sfîrșitul lunii august ele să fie predate beneficiarilor. Constructorii aceluiași grup au mai atacat de curind un nou obiectiv, cartierul de 328 apartamente din partea de nord-vest a orașului. Aici au fost începute lucrările la primele două blocuri a 60 de apartamente urmînd ca în scurt timp să mai fie început și al 3-lea tot cu 60 apartamente. Constructori de toate profesiile muncesc intens creîndu-și un larg front de lucru pentru anotimpul friguros. Itinerar RECOLTA 1965 Raioanele Bacău, Adjud, Roman și Tg. Ocna au terminat secerișul Lucrînd cu rîvnă șî entuziasm, sub conducerea organizațiilor de partid, desfășurînd larg întrecerea socialistă pentru realizarea și depășirea sarcinilor trasate agriculturii de cel de-al IX-lea Congres al P.C.R., mecanizatorii și țăranii cooperatori din raioanele Bacău, Adjud, Roman și Tg. Ocna, au raportat ieri un deosebit succes : terminarea bătăliei strîngerii la timp și fără pierderi a recoltei de griu și secară. în raionul Bacău această lucrare s-a făcut pe 21.000 hectare, în raionul Adjud pe 20.157 hectare, în raionul Roman pe 18.653 hectare, iar in raionul Tg. Ocna pe 4.285 hectare. Primele cooperative agricole de producție care au raportat încheierea secerișului au fost cele din comunele : Faraoani, Prăjești, Luizi- Călugăra, Horgești, Negri, Sarata și Păncești din raionul Bacău , Păunești, Pufești, Păncești, Sascut- Tîrg, Ruginești, cooperativa agricolă de producție de pe raza orașului Adjud, Sascut-Sat, Homocea și Adjudu Vechi din Adjud ; Răchiteni, Secueni, raionul Moldoveni, Dulcești, Gherăești din raionul Roman, Căiuți, Livezi și Sănduleni din raionul Tg. Ocna. Configurația terenului din cele mai multe cooperative agricole de producție din comunele raioanelor amintite și în primul rînd din raioanele Bacău și Adjud impus ca pe suprafețe mari rea coltatul griului să se facă cu secerile, participînd la această acțiune mii de țărani muncitori, care însuflețiți de exemplul personal al comuniștilor nu au precupețit forțele pentru a pune la timp la adăpost griul. Merită cuvinte de laudă mecanizatorii din brigăzile de tractoare ale S.M.T. Hemeiuși, Răcăciuni din raionul Bacău , Adjud și Podu Turcului din raionul Adjud, cit și cei de la S.M.T. Roman, care printr-o bună organizare a muncii au folosit din plin capacitatea de lucru a tractoarelor și combinelor. în aceste zile mecanizatorii și țăranii cooperatori din raioanele Bacău, Adjud, Roman și Tg. Ocna grăbesc treierișul, arăturile de vară și predarea cantităților de cereale contractate cu statul, precum și plata muncilor S.M.T. Pornim la drum din orașul Tîrgu Neamț — centrul raional. Ținta:lanurile cooperativelor agricole de producție. Scopul — un reportaj-anchetă din această puternică și entuziastă bătălie a strîngerii pîinii. Sîntem oarecum puși în curent cu situația. Tovarășul inginer C. Hobincă, vicepreședintele Consiliului agricol raional Tg. Neamț, ne-a informat de la început: „Depășim acum zilnic ritmul stabilit pe raion de 928 hectare, la seceriș. Miercuri s-au recoltat 1050 ha, joi — 1327. Foarte neuniformă este coacerea grînelor în raionul nostru. Intre o extremitate și alta — Tupilați și Vînători, să zicem — diferența, e de aproape o săptămînă. Unii au terminat secerișul și acum treieră de zor, ceilalți sînt încă la începutul culesului. De aceea mijloacele mecanizate sînt în continuă deplasare de la sud spre nord“. Așa este. Pe drumuri am întîlnit combine venind dinspre Tupilați, și îndreptîndu-se spre Brusturi și Drăgănești unde vor avea de lucru. Interesantă migrație a acestor namite argintii, de obicei noaptea sau în zori, spre alte și alte zări. ★ Un prim popas la cooperativa agricolă de producție din raza orașului Tg. Neamț. 14 combine sunt aici în plină activitate. Iată-le pe unele pe lanurile de la Colacul Mare, înaintînd ca o coloană pașnică a hărniciei și belșugului. Retează spicele, le treieră și umplu sacii. In frunte e tractoristul Eugen Daraban. Lanurile — o frumusețe. Discutăm cu șeful brigăzii a IV-a S.M.T. condusă de V. Mosor : „Am fost la Adjud unde am făcut treabă bună. După o revizie de o zi, am și început munca. Un prim rezultat, joi seara recolta era strînsă de pe 105 hectare. Combinele merg bine și după cum se vede griul e frumos, trece de 2000 kg la ha pe multe loturi. Pentru a stimula pe tractoriști și pe cooperatorii care deservesc combinele înregistrările se fac separat, ținem evidența rezultatelor fiecărei combine. E un lucru pe care l-am practicat cu bune rezultate și pînă acum". ★ Ne-a plăcut cum e organizată munca la Urecheni. Pe loturile de la Cohlat, cum le spun localnicii, două batoze treierau de zor iar alături, în urma jumătăților de curund ridicate, tractoarele din brigada a IX-a S.M.T. (conduse de C. Grosu, D. Cobuz, N. Ciocîrlan) răsturnau brazde negre. Pămintul se întorcea frumușel, reavăn, cald, gata să primească în el semințele unei noi recolte de masă verde pintru animale. ★ Am discutat cu Mihaela Manu, inginer agronom, și cu G. Puiu, președintele cooperativei agricole de producție Davideni, acolo, în baza furajeră, în apropierea unei arii. A rezultat că munca la treieriș este bine organizată. Acolo unde tarlalele sunt mai departe de aici, s-au repartizat mai multe mijloace de transport. La fiecare batoză sunt cite două schimburi. După fiecare alt vagon de boabe intră schimbul următor, odihnit, dornic de muncă. Capacitățile de înmagazinare sunt asigurate. Pe tarlalele de unde griul este ridicat, se transportă sute de tone de gunoi de grajd, bine fermentat, și 16 tone superfosfat, care vor fi încorporate în sol odată cu arătura adîncă de vară. Cu despre seceriș — în patru zile și jumătate a fost terminat. ★ Președintele cooperativei agricole din Țibucani, Gh. Maidei,vorbește la telefon cu S.M.T.-ul: „Vino, măi tovarășe, repede cu cureaua aceea, cit mai repede“. Ce se întîmplase ? Fusese dis-de-dimineață la punctul numit Umbrari. La aria de acolo găsise o treabă de loc bună : batoza chiar lungă ,tractor, cureaua foarte scurtă. Ochiul președintelui a descoperit repede defecțiunea: pericol de incendiu, turație subnormală. Măsura a și fost luată. Numai după aceea ne vorbește despre situația pe cooperativă, în genere bună , Joi seara secerișul se terminase, erau organizate ariile, la grîu se prevede a se realiza în jur de 2.000 kg la hectar. Fruntașe la seceriș, brigăzile I-a și a III-a conduse de Mihai Lungu și D. Băluță. La Tupilați, unde secerișul de asemenea s-a terminat joi seara, munca e în toi. Pe toate drumurile, cu toate mijloacele, se transportă. Peste Moldova și la sediul cooperativei batozele treierau de o zi, în drum spre Arămoaia ne găsim cu instructorul de partid, Mircea Sava. Se duce cu președintele sfatului popular, C. Munteanu să se intereseze cum s-a organizat arta și acolo. „La noi, ne spune tov. Sava, treaba a mers și merge bine datorită măsurilor politice și organizatorice luate. In toate echipele și în fruntea lor avem comuniști destoinici care impulsionează munca. Întrecerea dintre brigăzi a situat pînă acum pe primele locuri pe cele conduse de C. Manoliu, N. Borș și C. Cozma. Scontăm pe rezultate la fel de bune în munca de treieriș". La întoarcere, am trecut pe la baza de recepție Urecheni. Totul e pregătit. Primele cantități erau depuse, primele chitanțe ridicate, la orz de cooperativa agricolă din Davideni, la grîu de cea din Păstrăveni. Din discuțiile cu mulți oameni care sunt angrenați in munca de strîngere a pîinii în raionul Tg. Neamț, din observațiile noastre pe un întreg itinerar al recoltei 1965, desprindem citeva concluzii: ® S.M.T. Tg. Neamț se comportă în general bine în campanie, ceea ce îi atrage laudele și mulțumirile cooperatorilor. Totuși tovarășii din conducere vor trebui să vegheze la folosirea zi de zi și oră de oră a tuturor forțelor și mijloacelor, în special a baletierelor. Atelierul mobil să se deplaseze mai repede acolo unde sunt defecțiuni (exemplu negativ cazul cu o combină defectă la cooperativa agricolă Petricani, lotul Țarna Mare). • în unele cooperative s-a secerat foarte mul manual. Acolo o principală problemă e a transportului la aici. Trebuie organizată munca de așa manieră nncit batozele să lucreze permanent, din plin.La Țibucanii de Jos o batoză a început joi lucrul mai tîrziu tocmai din cauză că nu se trasportase suficient din ajun). • Toată atenția muncii la arii ! Trebuie bine organizat lucru pe schimburi și asigurată securitatea completă a ariilor. • In multe locuri boabele au o umiditate ridicată. De aceea, atenție mărită la depozitare și lopătare suficientă. Scăpat de grija ploilor din timp, să ferim griul de încingere în magazii. • Sunt suficiente posibilități ca în raionul Tg. Neamț, după recoltat să seare zi și noapte. Sub nici un motiv să nu se tărăgăneze această importantă lucrare din campania agricolă de vară. N. BISTRICEANU