Steagul Roşu, septembrie 1965 (Anul 20, nr. 3912-3937)
1965-09-01 / nr. 3912
Din întreprinderi pietrene Economia prin inovații De la începutul acestui an și pînă în prezent, la cabinetul tehnic al Combinatului de îngrășăminte cu azot — Piatra Neamț au fost înregistrate 70 de propuneri de inovații, dintre care 30 au și fost aplicate în producție. Valoarea economiilor antecalculate a inovațiilor aplicate se ridică la 6 milioane lei. Deosebit de eficiente sunt inovațiile privind recuperarea amoniacului de la scruberul ce prelucrează gazele de distilare și de la cutia barometrică (inovație concepută de un grup de ingineri din secția azotat-uree), inovația inginerului Mihai Vicol intitulată: „Modificarea interioarelor de filtru de la coloanele de sinteză care duce la reducerea consumului de energie electrică la secția amoniac. Maistrul Ion Tistu, autor al mai multor inovații, a propus folosirea unui liant special cu calități superioare celui clasic, pentru armarea izolatorilor, rezultatele practice fiind foarte bune. TEODOR STAVAR operator chimist La noua secție de cartoane dure La Piatra Neamț, pe lingă Fabrica „Comuna din Paris“ se construiește o secție nouă care va mări capacitatea de producție a cartoanelor dure pînă la 3.000 tone anual. Se vor produce cartoane prespan pentru confecții și izolații electrotehnice, tip Jakart, pentru geamantane și de uz general. Constructorul — I.C.M.D. București — șantierul Piatra Neamț — a executat până acum majoritatea lucrărilor de betoane, zidărie și tencuieli. în prezent se dă tor la pardoseli, lucrări de mozaic, finisări exterioare, drumuri de acces. De asemenea, intr-un stadiu avansat se află lucrările la un obiectiv important — pîlnia de apă grasă — de care depinde în mare parte intrarea in probe. Au muncit cu rezultate mai tine betoniștii lui N. Macovei, zidarii lui I. Tulbureasa, dulgherii lui Gh. Corbu și fierar-betoniștii lui N Poenaru, sub directa îndrumare a maistrului V. Cozma. S-au montat pompele de la cota minus 3,80, rezervoarele cu cupe, holendrele de măcinare și mașinile de trascoaie. Dintre montori notăm echipele conduse de Gh. Zotică, V. Anton și I Spiridon în frunte cu maistrul Ovidiu Gherasimescu. Instalatorii au executat cea mai mare parte a lucrărilor la conductele tehnologice, instalația de încălzire și electrică, rețelele de alimentare cu apă și material etc. Toate aceste lucrări apropie intrarea secției în probe, fixată pentru trimestrul IV a. c. Ecouri noi pe portativul întrecerii Unii lucrează la amestecul de formare, alții la format și modelat, iar unii la turnat metalul incandescent în forme. Deasupra, predominant și autoritar, podul rulant transportă cadre, transportă fontă lichidă la locul de turnare. Ne găsim in atelierul de formare — turnare al Uzinei metalurgice Bacău după ce, înainte, aflaseră nmai că secția metalurgie este evidențiată penttru rezultatele obținute în întrecerea socialistă desfășurată in trimestrele I și II și că are șanse să obțină steagul roșu și în trimestrul III. Suntem însoțiți de șeful secției, inginerul Gheorghe Huțu, vechi metal trgist care, ne pune în cunoștință cu unele aspecte ale muncii colectivului, ce își desfășoară activitatea aici. — Pentru noi cei care facem parte din detașamentul constructorilor de mașini, documentele celui de-al IX-lea Congres al partidului au însemnat, ca dealtfel pentru întregul popor, un nou și uriaș imbold în muncă. Suntem hotăriri ca sarcinile ce ne revin — și ne stau in față, sarcini care ne însuflețesc — să le îndeplinim in mod exemplar. Aflăm că muncitorii și maiștrii de aici, din care 96 sunt fruntași în întrecerea socialistă pe 1964, iar anul acesta se mențin 122 de evidențiați lună de lună, desfășoară o activitate susținută pentru ca prestigiul de care se bucură secția să se mențină, să crească. Obiectivul lor principal în muncă se identifică cu obiectivul principal al tuturor muncitorilor din țară: calitatea producției. De la începutul anului și pînă la 15 august s-a reușit să se Carnet de reporter reducă coeficientul de rebut la turnătorie fontă de la 5,3 planificat, la 5,05, iar la turnătorie neferoasă de la 1,8 planificat, la 1,1. Apoi, planul de producție a fost depășit cu mult... — Bineînțeles, continuă inginerul, că la baza rezultatelor acestea stau conștiința oamenilor, priceperea și hărnicia lor. Concomitent însă, au fost aplicate și unele măsuri dintre care țin să exemplific organizarea cursurilor de ridicare a calificării și de specializare, îmbunătățirea parametrilor de funcționare a cubilourilor prin recalcularea suprafeței gurilor de vânt și poziției acestora, extinderea turnării în forme întărite cu bioxid de carbon și altele. ...Un om intre două vîrste, mijlociu de stat și cumpărat la vorbă. Este Ion Bocancea, maistru turnător. Aici, în această uzină, lucrează din anul 1940 cînd fabrica era a unui patron, pe nume Davidovici. Aici a învățat meserie, incă din timpul cind producția de căpetenie a uzinei se concretiza un plite, bucșe pentru căruțe și cearne pentru mămăligă. Meseria de turnător-formator a furat-o, ca de altfel, toți muncitorii din timpurile acelea. Nici nu se pomenea pe atunci de piesele pe care le fabricăm astăzi, spunea Ion Bocancea. Și mai ales de export. De fapt, aici, unde-i acum această hală mare, se afla doar un mic atelier. Dar a venit august 1944, apoi naționalizarea din 1948. Am devenit noi stăpini și am prins a ne gospodări singuri. Acum avem cu cele minămi. Avem uzină mare, avem oameni minări și buni meseriași. Fabricăm astăzi vane, cilindri pentru compresoare, prese de ulei, pistoane și alte multe produse. Iar unele din acestea poartă fabricii noastre marca hotare Și trebuie peste să spun că o poartă cu cinste pentru că la cinstea ei veghem noi, cei de aici. E pauză. Moment prielnic pentru ca in discuția noastră să intre și alți muncitori. EUGEN VERMAN (Continuare in pag. a 3-a) Un control al calității în sectorul II prelucrător de la Uzina metalurgică din orașul Bacău. Foto : C. BURSUC Vizita în Republica Socialistă România a șefului statului Cambodgia La invitația tovarășului Chivu Stoica, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, prințul Norodom Sianik, șeful în „croazieră" pe „marea“ Bicazului statului Cambodgia, va face o vizită oficială în Republica Socialistă România în luna decembrie a.c. Instruirea propagandiștilor din învățămîntul ideologic al cadrelor didactice Perioada de 5 zile afectată Instruirii propagandiștilor din învățămîntul ideologic al cadrelor didactice s-a deschis ieri dimineață la cabinetul regional de partid. La instruire participă peste 200 de propagandiști, conducători ai formelor de învățămînt ideologic organizate în regiune. întregul program este axat pe documentele Congresului al IX-lea al P.C.R. Sînt planificate ore de studiu, iar cele cinci seminarii care vor avea loc se referă la principalele probleme din documente. La deschiderea cursului a participat tovarășul Victor Enășoaie, membru al Biroului Comitetului regional de partid, șeful Secției de propagandă, care luînd cuvîntul, a vorbit celor prezenți despre importanța studierii documentelor Congresului al IX-lea al P.C.R., despre sarcinile ce revin propagandiștilor din învățămîntul ideologic al cadrelor didactice. fn numărul de azi. o Privind în perspectivă o Sport (Pagina a II-a) (Pagina a III-a) o Situația din Vietnamul de sud (Pagina a IV-a) Cultura plantelor tehnice aduce mari venituri Suprafețele întinse de care dispune cooperativa noastră agricolă ne-au dat posibilitatea să extindem cultura plantelor tehnice, care după cum se știe, cer un volum mare de lucru, dar aduc și venituri mari. Anul acesta am însămînțat 600 de hectare cu sfeclă de zahăr, floarea-soarelui și alte plante tehnice. Ne-am orientat bine cînd am propus să cultivăm aceste suprafețe destul de mari? Experiență dovedește că da. Anul trecut din valorificarea sfeclei de zahăr și a florii-soarelui s-a realizat un venit de 3.100.000 lei , iar de la celelalte culturi tehnice peste 123.000 lei. In același timp cooperativa noastră agricolă de producție a primit în mod gratuit de la Fabrica de zahăr Roman drept stimulent 31.951 kg zahăr. Sperăm că anul acesta să obținem producții cu mult mai mari față de cele ale anului trecut. Sfecla de zahăr, floarea-soarelui, cînepa, plantele medicinale, semănate și îngrijite după toate regulile agrotehnice se prezintă bine. In ce constau aceste lucrări ? Arăturile adinei de toamnă au fost executate pe întreaga suprafață la adîncimea corespunzătoare. Pe terenurile ocupate cu plante tehnice au fost încorporate 155 tone îngrășăminte chimice (azotat de amoniu și superfosfat) și peste 1400 tone gunoi de grajd. Semănatul la timp și mai ales lucrările de îngrijire au făcut ca culturile să se dezvolte frumos. Pînă acum s-au executat patru prașile la sfecla de zahăr și cîte două la celelalte culturi tehnice ca floarea-soarelui, plante medicinale și mac. O mare atenție s-a acordat densității plantelor la hectar.Astfel, noi am lăsat cite 100.000—110.000 plante de sfeclă de zahăr la hectar, la floarea-soarelui 40.000 plante, iar la mac cste 100.000 plante la hectar. Față de cum se prezintă în general plantele tehnice la ora actuală, cât și în funcție de angajamentele luate de membrii cooperativei noastre agricole avem certitudinea că vom depăși producțiile planificate la sfecla de zahăr cu 20 la sută, la floarea-soarelui cu 6 la sută, la mac cu peste 25 la sută, iar la cînepă și plante medicinale cu 15 și respectiv 10 la sută, în felul acesta veniturile cooperativei noastre agricole de producție provenite din cultura plantelor tehnice vor crește simțitor. Pentru acest an ne-am propus să realizăm un venit bănesc de 3.393.000 lei, din care numai de la sfecla de zahăr 2.975.000 lei. Cifrele de mai sus arată că plantele tehnice sunt un izvor de mari venituri pentru unitatea noastră. Harnicii cooperatori din comuna Trifești sunt hotărîți să muncească cu mai mult elan pentru a da viață mărețelor sarcini puse de partid și guvern în fața oamenilor muncii din agricultură. IOAN ATANASIU inginer agronom la Cooperativa agricolă de producție din comuna Trifești, raionul Roman ANUL XIX NR. 3.912 (5.391) MIERCURI 1 SEPTEMBRIE 1965 4 pagini 25 bani Congresul internațional jubiliar al Apimondiei și-a încheiat lucrările carți au luat sfîrșit în Capitală lucrările celui de-al XX-lea Congres internațional — jubiliar al Apimondiei Participanții la această importantă reuniune internațională au dezbătut timp de șase zile rezultatele în cercetarea și practica apicolă, preocupări actuale în lume în domeniul creșterii albinelor. Congresul a constituit un bun prilej pentru un larg schimb de informații științifice și experiență în domeniul apiculturii, de cunoaștere și statornicire a unor noi legături de prietenie, aducînd o contribuție însemnată la dezvoltarea colaborării internaționale între apicultori, în ședința plenară de închidere au fost decernate premiile ciștigătorilor concursurilor organizate cu prilejul Congresului. Țara noastră s-a situat pe primul loc la concursul de filme pe teme apicole, iar pentru exponatele prezentate la Expoziția-tîrg a primit numeroase medalii. La ultima ședință plenară, prof. V. Harnaj, în numele Comitetului național de organizare, a mulțumit pentru participarea largă a cercetătorilor și apicultorilor practicieni care au reprezentat numeroase țări ale lumii și pentru aportul adus la buna desfășurare a lucrărilor Congresului. Au mai luat cuvîntul numeroși delegați și invitați, care au exprimat mulțumiri și recunoștință statului nostru, Comitetului de organizare pentru găzduirea Congresului, pentru ospitalitatea cu care poporul nostru a înconjurat pe participanți și pentru posibilitățile create de a cunoaște țara noastră. Dr. Silvestro Cannamela, secretarul general al Apimondiei, a dat apoi citire unei telegrame adresată de participanții la Congres Președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, în continuare, a avut loc adunarea generală a Federației internaționale a asociațiilor de apicultură — Apimondia la care au participat și delegați și invitați la Congres. ★ . Numeroși delegați și invitați la Congresul Apimondiei fac excursii de 3—8 zile în țara noastră. Semne de septembrie Nu de citeva zile, ci incă de pe '‘" la jumătatea lunii august, în magazinele și librăriile băcăuane care desfac mărfurile destinate începutului de an școlar, întîlnim atmosfera specifică sezonului. Copiii la virsta cînd încep marile răspunderi ale învățăturii au — prin buna aprovizionare a magazinelor care desfac uniforme școlare — posibilitatea să-și aleagă toate cele de trebuință, tntîlnim la magazinul „Punguța cu doi bani“ grupuri de viitori elevi — mulți dintre ei care vor păși pentru prima oară în rîndul școlarilor. Magazinul sus amintit a vîndut printre alte confecții cerute de școlari, in numai două săptămîni 800 de sarafane pentru clasele IX—XI. Ne oprim cîteva clipe și la librăria din str. Nicolae Bălcescu. Intre numeroșii cumpărători îl intîlnim, însoțit de mama lui, și pe viitorul școlar Ojog Dănuț, din satul Liliecii de Jos (comuna Hemeiuși). Trăiește emoția primului ghiozdan cumpărat, a primelor rechizite școlare, dar ochii ii mai fug și către o mașinuță în care ar icăpea cu tot cu noile cumpărături. Reclame vizibile, frumos și atractiv alcătuite îmbie cumpărătorii. Și pentru muncitorul feroviar Neculai Ciorcilă — emoția e pe deplin justificată. Fostul său prichindel, Ion, trebuie să meargă în clasa I-a. Tatăl, întîlnit la librăria din strada mare, a „tirgvit“ un ghiozdan, caietele,necesare, un alfabetar ■ din care Ion își va decupaștere pentru primele cuvinte pe care le va învăța. In librăria aceasta — ca de altfel și în celelalte vizitate — am constatat că există o bună aprovizionare. Impresionează diversitatea de ghiozdane de diferite prețuri, confecționate din carton, imitații de piele și vinilin. Nu lipsesc penarele, creioanele..., dar caietele cu 100 și 200 de foi lipsesc. Lipsește și hîrtia albastră, atît de necesară protejării manualelor și caietelor. Există un depozit..., dar pe cumpărători acest fapt îi interesează mai puțin. Vizităm apoi magazinul nr. 33 din strada mare. Grupurile de mici cumpărători însoțiți de părinți cercetează cu atenție și bucurie uniformele de diferite mărimi. Una dintre vinzătoarele de la acest raion ne informează că numai sîmbătă 28 august au fost primite din depozit 545 uniforme, de la mărimea 28 la 45, din care nr. 36 s-au vîndut toate, ceea ce impune resolicitarea rezervelor depozitului. Satisfacția cumpărătorilor este sporită de faptul, că uniformele școlare cunosc în acest an o reducere cu 50 la sută față de prețul inițial. Cumpărători cu emoții și cumpărături care produc emoții. E atmosfera începutului de septembrie, vestitor de nou an, școlar, de noi și mari bucurii, dar și îndatoriri. ST. AUREL Pregătirea, pentru noul an școlar. Elevilor le-a rămas să-și cumpere doar ghiozdanul pentru cărțile pe care le primesc gratuit de la școală. Trepte spre belșug și bunăstare Pe la Urecheni nu mai fusesem de multă vreme. Recent, cînd am trecut din nou pe acolo, am rămas uimiți de prefacerile adinei pe care le descoperisem. Lanuri nesfîrșite unduind în bătaia vîntului, livezi încărcate de rod, acareturi înfloritoare, pășuni pe care se legănau cu ugere dolofane sute de vaci. Dar mai presus de toate ne-au impresionat oamenii, acea satisfacție și încredere pe care o citeam pe chipurile tuturor, mîndria cu parcă ne spuneau: „Priviți, care tot ceea ce vedeți ne aparține, este rodul muncii noastre unite“. Pentru că, intr-adevăr, nu simpla scurgere a vremii stătea la baza tuturor acestor realizări, ci munca, hărnicia și priceperea țăranilor cooperatori din Urecheni. Iar fiecare nou succes obținut constituie încă o treaptă spre belșug și bunăstare. Grafice și producții De îndată ce am trecut pragul sediului cooperativei agricole de producție, ne-au atras atenția ■ cîteva grafice împestrițate , cu mici triunghiuri roșii. Cităm cele scrise deasupra : „Grafic de urmărire a întrecerii socialiste“. Fiecare brigadă are graficul ei. Sus, sînt trecute culturile și lucrările prevăzute a se efectua la fiecare din ele, în coloana din stingă, echipele în ordinea lor. In dreptul fiecăreia zilele planificate pentru executarea lucrărilor respective. Alături, timpul efectiv în care au fost realizate. Dar triunghiurile roșii ? Ele se aplică ori de cite ori o echipă reușește să scurteze timpul de execuție planificat pentru una sau alta din lucrări. Toate graficele sînt împînzite cu asemenea semne, dovadă că întrecerea dintre brigăzi este cit se poate de strînsă. Mai tîrziu, răsfoind documentele de evidență contabilă, ne-am dat seama că între cifrele și semnele consemnate în grafice și producțiile realizate la fiecare brigadă există o strînsă legătură. Să luăm, bunăoară, la grîu, cultura la care rezultatele se cunosc deja. Brigada lui Petre Pavel a obținut de pe cele 87 hectare o producție medie de 2150 kg la hectar. Rezultate tot atît de bune au obținut și cooperatorii din brigada întîia, condusă de Toader Andrei. Ei au recoltat de pe fiecare din cele 33 hectare însămînțate cu această cultură cu 600 kg mai mult față de cit aveau planificat. Producțiile mari realizate de țăranii cooperatori din Urecheni la orz — 2000 kg la hectar, la mazăre 1200 kg la hectar, sau la nn 5200 kg la hectar sînt o garanție că și la celelalte culturi ei vor obține rezultate tot atît de bune. Soarta recoltei viitoare este pe mîini bune Pe tovarășa Sultana Biriș, inginera cooperativei, o zvîrlugă de fată sprintenă și arsă de soare, e greu să o găsești în timpul zilei. Cînd am căutat-o la sediu ni s-a spus că e plecată sus, la salva ei. Aici am aflat că a luat-o spre tarlaua de trifoi, să vadă cum se adună cositura. I-am călcat apoi pe urme la „tabăra de vară“, acolo unde tractoristul Gh. Manole tocmai începuse însămînțatul primei culturi de toamnă: secara pentru masă verde. In cele din urmă am întîlnit-o tot la sediu. De abia venise de la magazia de cereale ducînd cu ea un săculeț de pînză cu o probă de orz ce urma a fi trimis la Laboratorul regional pentru controlul semințelor. — E multă treabă la noi, ne-a spus drept scuză. Ceea ce ne preocupă acum mai mult sînt pregătirile pentru însămînțările de toamnă. — Și în ce stadiu vă aflați ? — Stăm destul de bine. In toamna aceasta vom însămînța cu grîu o suprafață de 600 hectare, cu orz 50 hectare, iar cu secară 80 hectare (din care 50 hectare pentru masă verde). Cea mai mare parte din grîu îL vom semăna pe terenuri eliberate deja de culturi. Cele două brigăzi de tractoare care deservesc unitatea noastră au executat pînă acum alături pe o suprafață de 520 hectare. O dată cu arătura se încorporează în sol și îngrășăminte chimice, cite 250 kg de superfosfat la hectar. La „Chiscuri“ și „Corlăui“ unde solul e mai sărac folosim pentru fertilizare gunoiul de grajd. De altfel, la amplasarea culturilor pe care le vom însămînța în această toamnă am ținut seama atît de calitățile terenurilor de care dispunem cit și de culturile premergătoare și de cerințele plantelor pe care urmează să le cultivăm. — Dar cu semințele cum stați ? — Avem întreaga cantitate necesară. Orzul a și fost condiționat și după cum vedeți, chiar acum trimitem proba la laborator. Acum, dăm la selector sămînța de grîu. O parte din probe au și fost trimise la analiză. — Și pe cînd însămînțările ? — Le-am și început. Chiar astăzi semănăm culturile, pentru masă verde. Celelalte : orzul, griul — atunci cînd va sosi timpul optim. — Ne-am despărțit de tînăra ingineră convinși că la această unitate soarta viitoarei recolte se află pe mîini bune. De ce a fost evidențiat Nicolae Irimia In discuția pe care am avut-o în ziua aceea cu tovarășul Gheorghe Tănăsescu, președintele cooperativ, DELEANU (Continuare în pagina a IlI-a)