Steagul Roşu, septembrie 1965 (Anul 20, nr. 3912-3937)

1965-09-01 / nr. 3912

Din întreprinderi pietrene Economia prin inovații De la începutul acestui an și pînă în prezent, la cabinetul tehnic al Combinatului de îngrășăminte cu azot — Piatra Neamț au fost înre­gistrate 70­ de propuneri de inovații, dintre care­ 30 au și fost aplicate în producție. Valoarea economiilor antecalculate a inovațiilor aplicate se ridică la 6 milioane lei. Deosebit de eficiente sunt inova­țiile privind recuperarea amoniacu­lui de la scruberul ce prelucrează gazele de distilare și de la cutia barometrică (inovație concepută de un grup de ingineri din secția azo­­tat-uree), inovația inginerului Mihai Vicol intitulată: „Modificarea inte­rioarelor de filtru de la coloanele de sinteză care duce la reducerea consumului de energie electrică la secția amoniac. Maistrul Ion Tistu, autor al mai multor inovații, a propus folosirea unui liant special cu calități supe­rioare celui clasic, pentru armarea izolatorilor, rezultatele practice fiind foarte bune. TEODOR STAVAR operator chimist La noua secție de cartoane dure La Piatra Neamț, pe lingă Fabrica „Comuna din Paris“ se construiește o secție nouă care va mări capaci­tatea de producție a cartoanelor dure pînă la 3.000 tone anual. Se vor produce cartoane prespan pentru confecții și izolații electrotehnice, tip Jakart, pentru geamantane și de uz general. Constructorul — I.C.M.D. Bucu­rești — șantierul Piatra Neamț — a executat până acum majoritatea lu­crărilor de betoane, zidărie și ten­cuieli. în prezent se dă tor la pardo­seli, lucrări de mozaic, finisări exte­rioare, drumuri de acces. De aseme­nea, intr-un stadiu avansat se află lucrările la un obiectiv important — pîlnia de apă grasă — de care de­pinde în mare parte intrarea in probe. Au muncit cu rezultate mai t­ine betoniștii lui N. Macovei, zida­rii lui I. Tulbureasa, dulgherii lui Gh. Corbu și fierar-betoniștii lui N Poenaru, sub directa îndrumare a maistrului V. Cozma. S-au montat pompele de la cota minus 3,80, rezervoarele cu cupe, holendrele de măcinare și mașinile de tras­coaie. Dintre montori notăm echipele conduse de Gh. Zotică, V. Anton și I Spiridon în frunte cu maistrul Ovidiu Gherasimescu. Instalatorii au executat cea mai mare parte a lucrărilor la conduc­tele tehnologice, instalația de încăl­zire și electrică, rețelele de alimen­tare cu apă și material etc. Toate aceste lucrări apropie in­trarea secției în probe, fixată pen­tru trimestrul IV a. c. Ecouri noi pe portativul întrecerii Unii lucrează la a­­mestecul de formare, alții la format și mo­delat, iar unii la turnat metalul incandescent în forme. Deasupra, predominant și autori­tar, podul rulant trans­portă cadre, transportă fontă lichidă la locul de turnare. Ne găsim in atelierul de formare — turnare al Uzinei metalurgice Bacău după ce, înainte, aflaseră n­mai că secția metalurgie este evidențiată pen­t­tru rezultatele obținute în întrecerea socialistă desfășurată in trimes­trele I și II și că are șanse să obțină steagul roșu și în trimestrul III. Suntem­ însoțiți de șeful secției, inginerul Gheorghe Huțu, vechi metal t­r­gist care, ne pune în cu­noștință cu unele as­pecte ale muncii colec­tivului, ce își desfă­șoară activitatea aici. — Pentru noi cei care facem parte din detașa­mentul constructorilor de mașini, documente­le celui de-al IX-lea Congres al partidului au însemnat, ca de­altfel pentru întregul popor, un nou și uriaș imbold în muncă. Sun­tem hotăriri ca sarci­nile ce ne revin — și ne­ stau in față, sarcini care ne însuflețesc — să le îndeplinim in mod exemplar. Aflăm că muncitorii și maiștrii de aici, din care 96 sunt fruntași în întrecerea socialistă pe 1964, iar anul acesta se mențin 122 de evi­dențiați lună de lună, desfășoară o activitate susținută pentru ca prestigiul de care se bucură secția să se mențină, să crească. O­­biectivul lor principal în muncă se identifică cu obiectivul principal al tuturor muncitorilor din țară: calitatea pro­ducției. De la începutul anului și pînă la 15 au­gust s-a reușit să se Carnet de reporter reducă coeficientul de rebut la turnătorie fontă de la 5,3 planifi­cat, la 5,05, iar la turnătorie neferoasă de la 1,8 planificat, la 1,1. Apoi, planul de pro­ducție a fost depășit cu mult... — Bineînțeles, conti­nuă inginerul, că la baza rezultatelor aces­tea stau conștiința oa­menilor, priceperea și hărnicia lor. Concomi­tent însă, au fost apli­cate și unele măsuri dintre care țin să e­­xemplific organizarea cursurilor de ridicare a calificării și de specia­lizare, îmbunătățirea parametrilor de func­ționare a cubilourilor prin recalcularea su­prafeței gurilor de vânt și poziției acestora, ex­tinderea turnării în forme întărite cu bio­xid de carbon și altele. ...Un om intre două vîrste, mijlociu de stat și cumpărat la vorbă. Este Ion Bocancea, maistru turnător. Aici, în această uzină, lu­crează din anul 1940 cînd fabrica era a u­­nui patron, pe nume Davidovici. Aici a în­vățat meserie, incă din timpul cind producția de căpetenie a uzinei se concretiza un plite, bucșe pentru căruțe și cearne pentru mămăli­gă. Meseria de turnă­­tor-formator a furat-o, ca de altfel, toți mun­citorii din timpurile a­­celea.­­ Nici nu se pome­nea pe atunci de­­ pie­sele pe care le fabri­căm astăzi, spunea Ion Bocancea. Și mai ales de export. De fapt, aici, unde-i acum a­­ceastă hală mare, se a­­fla doar un mic ate­lier. Dar a venit august 1944, apoi naționaliza­rea din 1948. Am deve­nit noi stăpini și am prins a ne gospodări singuri. Acum avem cu ce­le minămi. Avem uzină mare, avem oameni minări și buni meseriași. Fa­bricăm astăzi vane, ci­lindri pentru compre­­soare, prese de ulei, pistoane și alte multe produse. Iar unele din acestea poartă fabricii noastre marca hotare Și trebuie peste să spun că o poartă cu cinste pentru că la cinstea ei veghem noi, cei de aici. E pauză. Mo­ment prielnic pentru ca in discuția noastră să in­tre și alți muncitori. EUGEN VERMAN (Continuare in pag. a 3-a) Un control al calității în sectorul II prelucrător de la Uzina metalurgică din orașul Bacău. Foto : C. BURSUC Vizita în Republica Socialistă România a șefului statului Cambodgia La invitația tovarășului Chivu Stoica, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, prințul Norodom Sianik, șeful în „croazieră" pe „marea“ Bicazului­ statului Cambodgia, va face o vizită oficială în Republica Socialistă România în luna decembrie a.c. Instruirea propagandiștilor din învățămîntul ideologic al cadrelor didactice Perioada de 5 zile afectată In­struirii propagandiștilor din învă­țămîntul ideologic al cadrelor di­dactice s-a deschis ieri dimineață la cabinetul regional de partid. La instruire participă peste 200 de pro­pagandiști, conducători ai formelor de învățămînt ideologic organizate în regiune. întregul program este axat pe documentele Congresului al IX-lea al P.C.R. Sînt planificate ore de studiu, iar cele cinci semi­­narii care vor avea loc se referă la principalele probleme din docu­mente. La deschiderea cursului a parti­cipat tovarășul Victor Enășoaie, membru al Biroului Comitetului regional de partid, șeful Secției de propagandă, care luînd cuvîntul, a vorbit celor prezenți despre impor­tanța studierii documentelor Con­gresului al IX-lea al P.C.R., despre sarcinile ce revin propagandiștilor din învățămîntul ideologic al cadre­lor didactice. fn numărul de azi. o Privind în perspectivă o Sport (Pagina a II-a) (Pagina a III-a) o Situația din Vietnamul de sud (Pagina a IV-a) Cultura plantelor tehnice aduce mari venituri Suprafețele întinse de care dis­pune cooperativa noastră agricolă ne-au dat posibilitatea să extindem cultura plantelor tehnice, care după cum se știe, cer un volum mare de lucru, dar aduc și venituri mari. A­­nul acesta am însămînțat 600 de hec­tare cu sfeclă de zahăr, floarea-soare­­lui și alte plante tehnice. Ne-am o­­rientat bine cînd am propus să cul­tivăm aceste suprafețe destul de mari? Experiență dovedește că da. Anul trecut din valorificarea sfe­clei de zahăr și a florii-soarelui s-a realizat un venit de 3.100.000 lei , iar de la celelalte culturi tehnice peste 123.000 lei. In același timp cooperativa noastră agricolă de producție a primit în mod gratuit de la Fabrica de zahăr Roman drept sti­mulent 31.951 kg zahăr. Sperăm că anul acesta să obținem producții cu mult mai mari față de cele ale anului trecut. Sfecla de za­hăr, floarea-soarelui, cînepa, plantele medicinale, semănate și îngrijite după toate regulile agrotehnice se prezintă bine. In ce constau aceste lucrări ? Arătu­rile adinei de toamnă au fost execu­tate pe întreaga suprafață la adînci­­mea corespunzătoare. Pe terenurile ocupate cu plante tehnice au fost în­corporate 155 tone îngrășăminte chi­mice (azotat de amoniu și superfos­­fat) și peste 1400 tone gunoi de grajd. Semănatul la timp și mai ales lucră­rile de îngrijire au făcut ca culturile să se dezvolte frumos. Pînă acum s-au executat patru prașile la sfecla de za­hăr­ și­ cîte două la celelalte culturi tehnice ca floarea-soarelui, plante me­dicinale și mac. O mare atenție s-a acordat densi­tății plantelor la hectar.Astfel, noi am lăsat cite 100.000—110.000 plante de sfeclă de zahăr la hectar, la floa­rea-soarelui 40.000 plante, iar la mac cste 100.000 plante la hectar. Față de cum se prezintă în general plantele tehnice la ora actuală, cât și în funcție de angajamentele luate de membrii cooperativei noastre agrico­le avem certitudinea că vom depăși producțiile planificate la sfecla de zahăr cu 20 la sută, la floarea-soare­lui cu 6 la sută, la mac cu peste 25 la sută, iar la cînepă și plante medi­cinale cu 15 și respectiv 10 la sută, în felul acesta veniturile coopera­tivei noastre agricole de producție provenite din cultura plantelor teh­nice vor crește simțitor. Pentru a­­cest an ne-am propus să realizăm un venit bănesc de 3.393.000 lei, din care numai de la sfecla de zahăr 2.975.000 lei. Cifrele de mai sus arată că plan­tele tehnice sunt un izvor de mari venituri pentru unitatea noastră. Harnicii cooperatori din comuna Tri­­fești sunt hotărîți să muncească cu mai mult elan pentru a da viață mă­rețelor sarcini puse de partid și gu­vern în fața oamenilor muncii din a­­gricultură. IOAN ATANASIU inginer agronom la Cooperativa agricolă de producție din comuna Trifeș­ti, raionul Roman ANUL XIX NR. 3.912 (5.391) MIERCURI 1 SEPTEMBRIE 1965 4 pagini 25 bani Congresul internațional jubiliar al Apimondiei și-a încheiat lucrările carți au luat sfîrșit în Capitală lu­crările celui de-al XX-lea Congres in­ternațional — jubiliar al Apimondiei Participanții la această importantă reuniune internațională au dezbătut timp de șase zile rezultatele în cerce­tarea și practica apicolă, preocupări actuale în lume în domeniul creșterii albinelor. Congresul a constituit un bun prilej pentru un larg schimb de informații științifice și experiență în domeniul apiculturii, de cunoaștere și statornicire a unor noi legături de prietenie, aducînd o contribuție în­semnată la dezvoltarea colaborării in­ternaționale între apicultori, în ședința plenară de închidere au fost decernate premiile ciștigătorilor concursurilor organizate cu prilejul Congresului. Țara noastră s-a situat pe primul loc la concursul de filme pe teme apicole, iar pentru exponatele prezentate la Expoziția-tîrg a primit numeroase medalii. La ultima ședință plenară, prof. V. Harnaj, în numele Comitetului națio­nal de organizare, a mulțumit pentru participarea largă a cercetătorilor și a­picultorilor practicieni care au repre­zentat numeroase țări ale lumii și pen­tru aportul adus la buna desfășurare a lucrărilor Congresului. Au mai luat cuvîntul numeroși delegați și invitați, care au exprimat mulțumiri și recu­noștință statului nostru, Comitetului de organizare pentru găzduirea Con­gresului, pentru ospitalitatea cu care poporul nostru a înconjurat pe partici­panți și pentru posibilitățile create de a cunoaște țara noastră. Dr. Silvestro Cannamela, secretarul general al Apimondiei, a dat apoi ci­tire unei telegrame adresată de par­ticipanții la Congres Președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, în continuare, a avut loc adunarea generală a Federației internaționale a asociațiilor de apicultură — Apimon­­dia la care au participat și delegați și invitați la Congres. ★ . Numeroși delegați și invitați la Congresul Apimondiei fac excursii de 3—8 zile în țara noastră. Semne de septembrie Nu de citeva zile, ci incă de pe '‘" la jumătatea lunii august, în ma­gazinele și librăriile băcăuane care desfac mărfurile destinate începu­tului de an școlar, întîlnim atmos­fera specifică sezonului. Copiii la virsta cînd încep marile răspunderi ale învățăturii au — prin buna a­­provizionare a magazinelor care desfac uniforme școlare — posibi­litatea să-și aleagă toate cele de trebuință, tntîlnim la magazinul „Punguța cu doi bani“ grupuri de viitori elevi — mulți dintre ei care vor păși pentru prima oară în rîn­­dul școlarilor. Magazinul sus amin­­tit a vîndut printre alte confecții cerute de școlari, in numai două săptămîni 800 de­ sarafane pentru clasele IX—XI. Ne oprim cîteva clipe și la li­brăria din str. Nicolae Bălcescu. Intre numeroșii cumpărători îl in­­tîlnim, însoțit de mama lui, și pe viitorul școlar Ojog Dănuț, din sa­tul Liliecii de Jos (comuna Heme­­iuși). Trăiește emoția primului ghiozdan cumpărat, a primelor re­chizite școlare, dar ochii ii mai fug și către o mașinuță în care ar i­­căpea cu tot cu noile cumpără­turi.­­ Reclame vizibile, frumos și atrac­tiv alcătuite îmbie cumpărătorii. Și pentru muncitorul feroviar Neculai Ciorcilă — emoția e pe deplin justi­ficată. Fostul său prichindel, Ion, trebuie să meargă în clasa I-a. Ta­tăl, întîlnit la librăria din strada mare, a „tirgv­it“ un ghiozdan, caietele,necesare, un alfabetar ■ din care Ion își va decupa­ștere pen­tru primele cuvinte pe care le va învăța. In librăria aceasta — ca de alt­fel și în celelalte vizitate — am constatat că există o bună aprovi­zionare. Impresionează diversitatea de ghiozdane de diferite prețuri, confecționate din carton, imitații de piele și vinilin. Nu lipsesc pena­rele, creioanele..., dar caietele cu 100 și 200 de foi lipsesc. Lipsește și hîrtia albastră, atît de necesară protejării manualelor și caietelor. Există un depozit..., dar pe cumpă­rători acest fapt îi interesează mai puțin. Vizităm apoi magazinul nr. 33 din strada mare. Grupurile de mici cumpărători însoțiți de părinți cer­cetează cu atenție și bucurie uni­formele de diferite mărimi. Una dintre vinzătoarele de la acest ra­ion ne informează că numai sîm­­bătă­ 28 august au fost primite din depozit 545 uniforme, de la mări­mea 28 la 45, din care nr. 36 s-au vîndut toate, ceea ce impune reso­­licitarea rezervelor depozitului. Satisfacția cumpărătorilor este sporită de faptul, că uniformele școlare cunosc în acest an o redu­cere cu 50 la sută față de prețul inițial. Cumpărători cu emoții și cum­părături care produc emoții. E at­mosfera începutului de septembrie, vestitor­ de nou an, școlar, de noi și mari bucurii, dar și îndatoriri. ST. AUREL Pregătirea, pentru noul an școlar. Elevilor le-a rămas să-și cumpere doar ghiozdanul pentru cărțile pe care le primesc gratuit de la școală. Trepte spre belșug și bunăstare Pe la Urecheni nu mai fusesem de multă vreme. Recent, cînd am tre­cut din nou pe acolo, am rămas ui­miți de prefacerile adinei pe care le descoperisem. Lanuri nesfîrșite un­duind în bătaia vîntului, livezi în­cărcate de rod, acareturi înflori­toare, pășuni pe care se legănau cu ugere dolofane sute de vaci. Dar mai presus de toate ne-au impre­sionat oamenii, acea satisfacție și încredere pe care o citeam pe chi­purile tuturor, mîndria cu parcă ne spuneau: „Priviți, care tot ceea ce vedeți ne aparține, este ro­dul muncii noastre unite“. Pentru că, intr-adevăr, nu sim­pla scurgere a vremii stătea la ba­za tuturor acestor realizări, ci mun­ca, hărnicia și priceperea țăranilor cooperatori din Urecheni. Iar fie­care nou succes obținut constituie încă o treaptă spre belșug și bună­stare. Grafice și producții De îndată ce am trecut pragul sediului cooperativei agricole de producție, ne-au atras atenția ■ cîte­­va grafice împestrițate , cu mici triunghiuri roșii. Cităm cele scri­se deasupra : „Grafic de urmă­rire a întrecerii socialiste“. Fiecare brigadă are graficul ei. Sus, sînt trecute culturile și lucră­rile prevăzute a se efectua la fiecare din ele, în coloana din stin­gă, echipele în ordinea lor. In­ drep­tul fiecăreia zilele planificate pen­tru executarea lucrărilor respective. Alături, timpul efectiv în care au fost realizate. Dar triunghiurile ro­șii ? Ele se aplică ori de cite ori o echipă reușește să scurteze timpul de execuție planificat pentru una sau alta din lucrări. Toate graficele sînt împînzite cu asemenea semne, dovadă că întrecerea dintre brigăzi este cit se poate de strînsă. Mai tîrziu, răsfoind documentele de e­­vidență contabilă, ne-am dat sea­ma că între cifrele și semnele con­semnate în grafice și producțiile realizate la fiecare brigadă există o strînsă legătură. Să luăm, bună­oară, la grîu, cultura la care rezul­tatele se cunosc deja. Brigada lui Petre Pavel a obținut de pe cele 87 hectare o producție­ medie de 2150 kg la hectar. Rezultate tot atît de bune au obținut și coopera­torii din brigada întîia, condusă de Toader Andrei. Ei au recoltat de pe fiecare din cele 33 hectare însă­­mînțate cu această cultură cu 600 kg mai mult față de cit aveau pla­nificat. Producțiile mari realizate de ță­ranii cooperatori din Urecheni la orz — 2000 kg la hectar, la mazăre 1200 kg la hectar, sau la nn 5200 kg la hectar sînt o garanție că și la celelalte culturi ei vor obține rezultate tot atît de bune. Soarta recoltei viitoare este pe mîini bune Pe tovarășa Sultana Biriș,­ ingi­nera cooperativei, o zvîrlugă de fată sprintenă și arsă de soare, e greu să o găsești în timpul zilei. Cînd am căutat-o la sediu ni s-a spus că e plecată sus, la salva ei. Aici am aflat că a luat-o spre tar­laua de trifoi, să vadă cum se a­­dună cositura. I-am călcat apoi pe urme la „tabăra de vară“, acolo unde tractoristul Gh. Manole toc­mai începuse însămînțatul primei culturi de toamnă: secara pentru masă verde. In cele din urmă am întîlnit-o tot la sediu. De abia ve­nise de la magazia de cereale du­­cînd cu ea un săculeț de pînză cu o probă de orz ce urma a fi trimis la Laboratorul regional pentru con­trolul semințelor. — E multă treabă la noi,­ ne-a spus drept scuză. Ceea ce ne preo­cupă acum mai mult sînt pregăti­rile pentru însămînțările de toam­nă. — Și în ce stadiu vă aflați ? — Stăm destul de bine. In toam­na aceasta vom însămînța cu grîu o suprafață de 600 hectare, cu orz 50 hectare, iar cu secară 80 hectare (din care 50 hectare pentru masă verde). Cea mai mare parte din grîu îL vom semăna pe terenuri e­­liberate deja de culturi. Cele două brigăzi­ de tractoare care deservesc unitatea noastră au executat pînă acum alături pe o suprafață de 520 hectare. O dată cu arătura se în­corporează în sol și îngrășăminte chimice, cite 250 kg de superfosfat la hectar. La „Chiscuri“ și „Cor­­lăui“ unde solul e mai sărac folosim pentru fertilizare gunoiul de grajd. De altfel, la amplasarea culturi­lor pe care le vom însămînța în această toamnă am ținut seama a­­tît de calitățile terenurilor de care dispunem cit și de culturile pre­mergătoare și de cerințele plante­lor pe care urmează să le cultivăm. — Dar cu semințele cum stați ? — Avem întreaga cantitate ne­cesară. Orzul a și fost condiționat și după cum vedeți, chiar acum trimitem proba la laborator. Acum, dăm la selector sămînța de grîu. O parte din probe au și fost trimise la analiză. — Și pe cînd însămînțările ? — Le-am și început. Chiar astăzi semănăm culturile, pentru masă verde. Celelalte : orzul, griul — a­­tunci cînd va sosi timpul optim. — Ne-am despărțit de tînăra in­gineră convinși că la această uni­tate soarta viitoarei recolte se află pe mîini bune. De ce a fost evidențiat Nicolae Irimia In discuția pe care am avut-o în ziua aceea cu tovarășul Gheorghe Tănăsescu, președintele cooperati­v, DELEANU (Continuare în pagina a IlI-a)

Next