Steagul Roşu, februarie 1966 (Anul 21, nr. 4041-4064)

1966-02-01 / nr. 4041

Start în marea întrecere a cincinalului întreprinderea de foraj Moinești Analizînd posibilitățile de care dispun, fiind dornici ca în anul 1966 să obțină realizări tot mai mari în activitatea economică, petroliștii de la în­treprinderea de foraj Moinești s-au angajat să realizeze peste prevederile planului următoarele:1­­800 l forați; 1,5 la sută la productivitatea muncii; 800.000 lei economii la prețul de cost; 2,5 la sută viteza de lucru. Alte colective de oameni­­ ai muncii din regiune își iau angajamente mobilizatoare G.A.S. Șerbești-Bacău Depășirea cu 0,2 la sută la forajul geo­logic și 0,6 la sută la forajul de ex­ploatare ; Reducerea sub 15,5 la sută a timpului neproductiv. Din acest angajament, pînă la 8 Mai se vor realiza : 300 m forați; 1 la sută la productivitatea muncii; Stăpîni pe meserie, chibzuind gos­podărește condițiile și forțele de ca­re dispun — lucrătorii G.A.S. Șer­­bești, raionul Bacău, s-au angajat să depășească prevederile primului an al cincinalului cu : 234.000 lei producția glo­bală ; 161.000 lei producția mar­fă ; 85.000 lei economii la pre­țul de cost. ta principalele produse planul va fi depășit cu : 95.000 kg porumb boabe ; 100.000 kg cartofi; 100 purcei îngrășați; 500 kg miere. Pînă la 8 Mai 10.000 lei la producția glo­bală ; 9.000 lei economii la pre­țul de cost; executarea în cele mai bu­ne condiții agrotehnice a lucrărilor agricole de pri­măvară. S.M.T. Tîrgu Neamț Luînd în dezbatere sarcinile de plan ale primului an al cincinalu­lui, colectivul întreg de la S.M.T. Tg. Neamț a hotărît să realizeze peste prevederi: 5.160 hectare arătură nor­mală ; 109.000 lei economii prin reducerea prețului de cost, în cinstea celei de-a 45-a aniver­sări a Partidului Comunist Român, depășirile de plan vor fi de : 400 hectare arătură nor­mală ; 12.000 lei economii la pre­țul de cost. S.M.T. Podoleni Colectivul Stațiunii de mașini și tractoare Podoleni, raionul Piatra Neamț, se angajează să depășească sarcinile ce-i revin in acest an cu : 1.500 hectare arătură nor­mală ; 86.000 lei economii prin reducerea prețului de cost. Pînă la 8 Mai: 500 hectare arătură nor­mală ; 10.000 lei economii prin reducerea prețului de cost. Fabrica „Comuna din Paris“~Piatra Neamț Zilele trecute, colectivul de muncă al Fabricii de hîrtie și cartoane „Comuna din Paris" din Piatra Neamț, într-o însu­flețită adunare și-a asumat an­gajamentele anului 1966. Pînă la sfîrșitul anului se va realiza peste plan: 300.000 lei la produc­ția globală ; 300.000 lei la produc­ția marfă; 250.000 lei economii la prețul de cost; 250.000 lei beneficii; 150 tone hîrtie și car­toane ; 0,5 la sută la produc­tivitatea muncii. Se mai întîmplă uneori ca șu­voiul de aur negru la unele sonde să se stranguleze sau să se oprească. La Schela de ex­tracție Tg. Ocna, brigada de intervenție condusă de mais­trul Carol Moraru e la dato­rie. Intervenția promptă a bri­găzii readuce sonda la activi­tate normală în scurt timp. Foto: SIMON POMPEI Din angajamentul anual, co­lectivul fabricii va realiza pînă la 8 Mai, cea de-a 45-a aniversare a creării P.C.R., ur­mătoarele : 100.000 lei la produc­ția globală ; 100.000 lei la produc­ția marfă ; 50.000 lei economii la prețul de cost; 50.000 lei beneficii; 50 tone hîrtie și car­toane, în vederea realizării inte­grale și înainte de termen a angajamentelor au fost luate un întreg șir de măsuri teh­­nico-organizatorice din care a­­mintim: modificarea mașinii de hîrtie în vederea creșterii capacității acesteia cu mini­mum 600 tone anual; trece­rea de la acționarea mecanică la acționarea electrică la ma­șina de hîrtie și la cea de car­ton etc. în ceea ce privește îmbună­tățirea calității produselor s-a stabilit a se confecționa și monta baterii de centriclinere la mașina de hîrtie și la cea de carton, fapt care va contri­bui la reducerea numărului de impurități. Se va porni o vastă acțiune de ridicare a ca­lificării personalului C.T.C., în vederea sporirii capacității și exigenței acestuia în contro­lul produselor. 250.000 lei economii la prețul de cost, 1 la sută viteza de lucru ; Depășirea cu 0,1 la sută la forajul geo­logic și 0,2 la sută la forajul de exploa­tare ; Reducerea sub­ 15,5 la sută a timpului neproductiv. Două apartamente pe zi Peisajul urbanistic al Bacăului se îmbogățește cu un nou cartier — car­tierul Bistrița. Aici, vor fi înălțate peste 4000 de apartamente. în prima etapă se construiesc 34 de blocuri cu o suprafață locuibilă de circa 68.000 m­p, un complex comercial, dispensar, spații administrative. Au tre­cut doar cîteva luni de zile de la deschiderea șantierului și primul bloc și-a primit de-acum locatarii. Altele sînt într-un stadiu avansat de con­strucție. Pe șantier se lucrează în­tr-un ritm rapid. Zilnic se predau la cheie cite două apartamente. Cărui fapt se datorește acest ritm înalt de execuție ? La această întrebare ne-a răspuns inginerul ADRIAN GHIGA, șeful șantierului: — Două lucruri contribuie la rea­lizarea acestui ritm : buna organizare a muncii și gradul înalt de industria­lizare și mecanizare a lucrărilor. — Vă rugăm să ne vor­biți mai pe larg despre fiecare în parte. — Mai întîi despre organizare. Chiar de la bun început s-au luat măsuri pentru aprovizionarea ritmică cu ma­teriale a punctelor de lucru, au fost amenajate magazii centrale și s-au a­­dus utilajele și mașinile necesare. Pentru prima dată pe șantierele bă­căuane au fost create loturi speciali­zate. Echipe speciale de constructori execută numai anumite lucrări, fie la infrastructură, adică pînă la cota zero, fie la suprastructură sau la finisaje și instalații, în felul acesta, în afară de faptul că se realizează o productivi­tate ridicată a muncii se obțin și lu­crări de calitate superioară datorită specializării echipelor în producție. Lucrînd după acest sistem de organi­zare, brigada condusă de Constantin Hodină, care înalță blocurile din pa­nouri mari prefabricate, montează zil­nic cîte trei apartamente. Pentru ur­mărirea executării lucrărilor la terme­nele fixate, folosim, de astă dată, în locul graficului în lanț, metoda dru­mului critic. Aceasta ne ajută să cu­noaștem în orice moment care este stadiul diferitelor lucrări și la stabi­lirea măsurilor operative ce trebuie luate pentru urgentarea fazelor teh­nologice rămase în urmă. Și acum, cîteva cuvinte despre in­dustrializare. Folosirea unor structuri de rezistență de mare productivitate cu cofraje glisante și panouri mari pre­fabricate constituie, de asemenea, un „secret" al ritmului înalt de construc­ție. La blocurile turn, cu parter și zece etaje, pereții sunt realizați cu ajuto­rul cofrajelor glisante, iar planșeele din prefabricate. Pentru executarea lucrărilor au fost montate macarale de tip greu, instalații de pompe pentru glisare și alte utilaje necesare. Noi folosim pentru săpături excava­toare și buldozere, realizînd un pro­cent de mecanizare de 83 la sută, iar betoanele care s-au turnat pînă acum au fost realizate numai în stații cen­tralizate. Un grad înalt de mecanizare s-a în­registrat și la lucrările de încărcări, compactări, transporturi, zugrăveli și vopsitorii. — După cîte am con­statat, pe șantier oamenii sînt preocupați de intro­ducerea tehnicii noi și a metodelor avansate de lucru. Puteți să ne spuneți cîteva rezultate în aceas­tă direcție ? — Da. S-a extins bunăoară, folosirea cofrajelor fagure la lucrările de infra­structură ceea ce a dus la economisi­rea a zece la sută din cantitatea de material lemnos. De asemenea, se fo­losesc în mai mare măsură prefabri­catele la diferite elemente de con­strucții și materialele sintetice la lu­crările de instalații și finisaj. Pentru obținerea unui ritm rapid și la lu­crările de instalații s-a amenajat un a­­telier de preasamblare a instalațiilor sanitare, de încălzire și ventilație. Ate­lierul este dotat cu tot felul de ma­șini și utilaje necesare executării ope­rațiilor de preasamblare. Aici oame­nii muncesc în condiții mai bune și reușesc să realizeze lucrări de calitate superioară și într-un ritm mult mai scurt. Brigăzile de instalatori conduse de Vasile Deleanu, Nicolae Popescu și Dumitru Nițică, de exemplu, execu­tă instalațiile necesare unui aparta­ment în numai patru ore față de șase ore cît dura înainte de amenajarea a­­telierului. —Finisajul a constituit întotdeauna pentru con­structori o problemă di­ficilă. Dumneavoastră cum ați rezolvat-o ? — Pentru ca apartamentele să fie finisate cît mai bine, să placă viito­rilor locatari am format echipe de zu­gravi, mozaicari, tîmplari, numai din oameni cu o pregătire corespunzătoa­re, meseriași cu o înaltă calificare. In acest scop la grupul de șantiere de care aparținem au fost organizate­­ cursuri de ridicarea calificării și spe­­­­cializare pe meserii pentru toți mun­­­­citorii. Avem în prezent echipe de­­ zugravi ca cele conduse de Traian­­ Breahnă și Ion Apostol sau cea de zi- ■ dări a lui Dumitru Cozma care obțin H la recepții numai calificative „foarte ■ bine". — Congresul al IX-lea ■ al partidului pune sarcini ■ deosebite in ce privește­­ mărirea gradului de con­­­­fort și îmbunătățirea as­­­­pectului arhitectural al ■ noilor construcții. Puteți să ne spuneți ce măsuri ați preconizat în acest sens ? — Ne-am prevăzut printre altele să­­ folosim într-o proporție mai mare pre­fabricatele la socluri, în bucătării vom executa pardoseli cu covor P.C.V. și vom extinde tencuielile din pietriș­­spălat și materiale plastice. La fa­țade vom folosi placaje de beton, ce­ramică și lamele metalice. Va trebui, de asemenea, să acordăm mai multă a­­tenție adaptării continue a industria­lizării la soluțiile proiectate. îmbună­­­­tățirile aduse proiectelor în scopul­­ măririi gradului de confort și de fru­­­M mnos al clădirilor ne obligă pe noi constructorii să găsim noi soluții de industrializare. — Ce alte probleme , considerați că trebuie să­­ stea în acest an în aten­­­­ția conducerii șantieru­­l­­ui ? — In primul rînd buna gospodărire a materialelor de construcții. E drept că în timpul scurt care a trecut de la deschiderea șantierului am realizat u­­nele economii la otel-beton, cherestea, țeava, dar nu-i mai puțin adevărat că sunt condiții pentru o mai bună gospo­dărire și realizarea unor economii mai mari. Se observă că se face risipă ne­­justificat îndeosebi la ciment, ipsos,­­ vopsele și alte materiale. Trebuie să­­ ne ocupăm în același timp, mai su­ ^ deaproape de îmbunătățirea disciplinei I în muncă. La ora actuală se înregis­­­­trează încă un însemnat număr de lip­­­ suri nemotivate. Cu ajutorul organi­­fi zatiei de partid și al grupelor de sin­ ■ dicat vom stărui să îndepărtăm a­ ■­ceasta deficiență. Vom face totul pen­­­­tru ca blocurile pe care le construim ■ să fie frumoase și confortabile, să co­ B­respundă întrutolul cerințelor cres­­­­cînde ale oamenilor muncii. Și cu si­guranță că vom reuși pentru că stă în puterea noasta. Lift- Z AN­ ARIA­N DISCUȚIE PE ȘANTIER k I I­I 1 ANUL XX Nr. 4­041 (5.520) 4 pagini 25 bani Ședința Comitetului executiv al Sfatului popular regional Ieri, la Bacău, a avut loc ședința de lucru a Comitetului executiv al Sfatului popular regional, la care au luat parte, în afară de membrii comitetului executiv, vicepreședinții cu problemele economice a comite­telor executive ale sfaturilor popu­lare ale orașelor regionale. La ordinea de zi a fost analizată activitatea de transport în comun a persoanelor, desfășurată în ora­șele regiunii pe anul 1965 și mă­surile ce trebuie luate pentru îmbu­nătățirea muncii în acest sector important. Raportul pe această temă a fost prezentat de către tovarășul inginer Gheorghe Timofte, șeful Secției gospodărie comunală a Co­mitetului executiv al Sfatului popu­lar regional. Discuțiile rodnice care s-au pur­tat au scos în evidență realizările obținute, deficiențele care se ma­nifestă și măsurile ce se impun a fi luate pentru îmbunătățirea acti­vității de transport în comun a per­soanelor, în scopul transpunerii în fapt a acestor măsuri. Comitetul e­­xecutiv al Sfatului popular regional a adoptat o decizie corespunzătoare. De asemenea, în cadrul ședinței Comitetului executiv al Sfatului popular regional a fost prezentată o informare de către tovarășul ingi­ner Dumitru Găină, vicepreședinte al Consiliului agricol regional, pri­vind desfășurarea cursurilor învă­­țămîntului agrozootehnic de masă. 1 FEBRUARIE 19­6­6 MART» 1 Pagina a li«a „SOARTA RECOLTELOR STR /AII MI­M­I­LE NOASTRE“! Metode noi în producție Introducerea de metode noi care să contribuie la îmbună­tățirea calității produselor și ridicarea productivității mun­cii , constituie una din preo­cupările principale ale colecti­vului Fabricii de șuruburi din Bacău. Astfel, zilele acestea, în cadrul sectorului de trata­ment termic a fost introdusă pentru prima dată în fabrica noastră metoda de cementare cu gaze. Pînă în prezent era folosită metoda de cementare cu soluție sau cărbune de ce­mentare. Prin introducerea acestei metode se îmbunătățește ca­litatea la operațiunea de tra­tament, crește productivitatea și se obțin economii. Astfel, prin introducerea metodei de cementare cu gaze se obține o uniformitate a stratului ce­­mentat, se poate regla adînci­­mea stratului care dorim să-l cementăm, se poate­ controla cu multă ușurință procesul de cementare și adîncimea în strat, fără întreruperea opera­țiunii. Apoi datorită faptului că conținutul de carbon în stratul cementat este superior, ajungînd pînă la 1 la sută, duritatea piesei cementate crește în mod simțitor, în ce privește productivita­tea muncii, la această opera­țiune ea crește în mod con­siderabil, volumul de piese ce se pot cementa prin noua me­todă fiind de 3 ori mai mare. Productivitatea muncii este sporită și prin faptul că ope­rațiunea de călire se execută imediat după terminarea pro­cesului de cementare. După vechiul procedeu această ope­rațiune se putea executa nu­mai după ce piesele erau răci­te și apoi din nou încălzite la temperatura necesară. NICOL­AE GALESCU tehnician Solii artei populare albaneze la Bacău Duminică seara, pe scena Casei de cultură din Bacău. Ansamblul de stat de cintece și dansuri popu­lare din R. P. Albania, care ne vi­zitează țara, a prezentat primul spectacol din seria reprezentațiilor ce le va da în regiunea noastră, in sală se aflau reprezentanți ai orga­nelor locale de partid și de stat, ai instituțiilor de cultură și artă, nu­meroși oameni ai muncii din între­prinderile și instituțiile băcăuane. Alcătuit din cintece și dansuri folclorice pline de farmec, pro­gramul a cîștigat de la început in­teresul celor prezenți. Grația dan­satorilor, costumele lor de un pito­resc aparte, cu un colorit viu adu­­cind parcă ceva din țărmul însorit al Adriaticei, muzica interpretată de un grup restrîns de instrumen­tiști, au încîntat deopotrivă. S-au remarcat soliștii vocali ai ansam­blului in frunte cu artista emerită Lucia Miloti — „privighetoarea po­porului“ cum este supranumită în patria sa. înzestrată cu o voce plă­cută, mezzosoprana Vage Zela a in­terpretat la­ rîndu-i cu multă sensi­bilitate cintecele: „Plînsul oiței", „Flacără și zăpadă" și „Ecoul". O mențiune aparte merită faptul că solii cîntecului popular albanez ne-au făcut surpriza prezentării în limba română a unor cintece bine­cunoscute, nelipsite din reperto­riul formațiilor noastre de muzică populară ca : „Trandafir de la Mol­dova“ „Pavele, Pavele“ și încă în­tr-o dicție foarte bună. O adevărată revărsare de grație și fantezie au adus dansurile, unele mai lente, altele mai iuți. Dansa­torii parcă se însuflețeau treptat și ritmul jocului se schimba pe neob­servate. Au fost îndelung aplau­date : „Dansul vulturilor" (coregra­fia Panaiot Kanagi), „Luptători ai libertății“ (coregrafia Engjell Ter­­shana), „Dansul Ciobanilor din Co­­rabi" (coregrafia Gezim Kaceli) și altele. Uneori, toba joacă un foarte mare rol ca la „Dansul fetelor din Tropoaia", unde numai ea răsună in timp ce toate celelalte instru­mente tac, sau se dansează, pur și simplu, fără muzică, așa cum se in­­timplă in „Dans cu săbiile", inter­pretat de: Nora Drygusha, Fatos Zaimi, Engjeli Tershana. Am admi­rat, de asemenea, „Fantezia core­grafică pe melodii populare româ­nești (coregrafia Marialis Jacob). Bine conceput și realizat, specta­colul Ansamblului de stat de cin­tece și dansuri populare al R. P. Albania, de sub conducerea artis­tică a lui Tish Daija, s-a bucurat de aprecierea publicului băcăuan. După spectacol, artiștilor albanezi li s-a oferit un coș cu flori. In dimineața zilei de duminică, a a­­vut loc o întîlnire între solii artei al­­baneze și conducătorii instituțiilor cul­turale din orașul Bacău. La Comitetul executiv al Sfatului popular regional, tovarășii Virgil Filimon, vicepreședin­te al Comitetului executiv al Sfatului popular regional și Radu Cirneci, pre­ședintele Comitetului regional pentru cultură și artă, redactor șef al revis­tei de cultură „Ateneu", au primit pe oaspeți în rîndul cărora se aflau Is­mail Hoxia, conducătorul ansamblului, director în Direcția teatru și cinema­tografie din cadrul Ministerului Culturii al R. P. Albania, compozitorul T. Daija, director artistic al ansamblului, Stame Dimitri, secretar al Ambasadei R.P. Albania, în țara noastră, Géziru Kaceli, maestru de balet, Lucia Miloti, artistă emerită, precum și un grup de soliști. Au fost, de asemenea, de fată repre­zentanți ai vieții culturale din orașul Bacău. Intr-o atmosferă cordială, tovără­șească, s-a desfășurat o interesantă convorbire despre dezvoltarea mișcării culturale și artistice în regiunea Ba­cău și în țara prietenă. în seara aceleiași zile, în cinstea oaspeților a fost oferită o masă la restaurantul „Parc". Cu acest prilej s-a toastat pentru prietenia dintre po­poarele român și albanez, pentru dez­voltarea artei și culturii în cele două țări prietene. Un buchet de artiști albanezi prezentind publicului băcăuan cintece de pe țărmurile Adriaticei. Pe teme de circulație : „Unde nu-i cap... vai de carnet“ Dușmanul cel mai necruțător al conducătorilor de auto-moto­vehicule este alcoolul consumat de către a­­ceștia în timpul serviciului — adică atunci cînd cursa nu a fost termi­nată și autovehiculul nu a fost ga­rat la locul prevăzut de lege. Datorită gradului sporit de pericu­lozitate pe care îl prezintă pentru securitatea circulației conducerea sub influenta alcoolului, legile au interzis cu desăvîrșire astfel de fapte, clasificîndu-le, în raport de gravitate, drept contravenții și in­fracțiuni, astfel : — Dacă vehiculul nu a fost ga­rat în locul legal și conducătorul a consumat cît de puțin alcool — dar nu a condus — este vorba de con­travenție, sancționată prin ridicări de taloane sau amendă. — Dacă a consumat o mică can­titate de băuturi alcoolice și con­duce vehiculul, este vorba de con­ducere sub influenta băuturii alcoo­lice și, în acest caz, se pierd 3 ta­loane sau se retine carnetul. — în cazul cînd a consumat o cantitate de alcool mai mare, care îi produce o îmbibație alcoolică în singe de 1 g la mie inclusiv și în acest timp conduce, chiar dacă nu a produs accident, a săvîrșit infrac­țiunea prevăzută și pedepsită de art. 31 din Decretul 832/962, pentru care se trimite în judecată, iar carnetul se anulează. — Dacă aflîndu-se în faza prece­dentă, a produs accident, va răs­punde din punct de vedere penal și pentru acesta, bineînțeles, cu cir­cumstanțe agravante. Această interdicție în materie de circulație nu este o noutate. Apli­­cîndu-se de ani și ani de zile, determinat pe multi șoferi profesio­a­niști și amatori, stăpîniți de această meteahnă, să o abandoneze. Mai sínt însă și în prezent con­ducători auto-moto, care privesc cu multă ușurință această interzicere legală și urmările dăunătoare ale a­­cestui viciu. Astfel, unii opresc autovehiculele în apropierea restaurantelor sau la alte surse de alcool, unde consumă cantități diferite, după care „cu pli­nul făcut­“ se urcă la volan sau ghi­don și pornesc la drum. Cum este firesc, aceștia, stăpî­­niți de un fals curaj, se cred „ași“ în conducere și nu mai țin cont de regulile de circulație, încălcîndu-le sub diferite aspecte. în astfel de împrejurări ei devin periculoși pentru securitatea circu­lației, în general, pentru viața tutu­ror celor care circulă pe străzi, pen­tru propria lor viață, profesie și li­bertate. Fiind binecunoscut acest complex de urmări neplăcute ale consumu­lui de alcool în timpul conducerii auto-moto-vehiculelor, se pune În­trebarea : de ce unii șoferi își mai permit astfel de fapte ? Nu cunosc ei, de la intrarea în profesie această importantă prevedere legală ? Alcoolul, pătruns în organism, dez­echilibrează reflexele, le modifică. Șoferul care a consumat alcool nu va mai putea acționa în caz de ne­voie cu rapiditate asupra comenzi­lor pentru conducerea sau oprirea autovehiculului. Să presupunem că, un autovehicul este condus cu o viteză de 60 km/ oră. Intr-un minut, acesta va par­curge 1 km, într-o secundă 16,6 m, iar într-o zecime de secundă 1,6 m. Dacă în fața autovehiculului a­­pare un om, un vehicul, sau orice alt obstacol la distanta de 20 m, șo­ferului îi rămîne la dispoziție pînă la întîlnirea cu obstacolul o secundă și trei zecimi. în acest timp, el, prin mișcarea picioarelor și mîinilor, tre­buie să ia o serie de măsuri necesare opririi. De obicei, aceste mișcări se fac concomitent și aproape instantaneu, iar conducătorul atent, care nu a consumat alcool, poate opri și evita accidentul în acest interval de timp, bineînțeles, în funcție de starea dru­mului și de condițiile atmosferice. Conducătorul care a băut cît de puțin alcool nu va putea, în primul rînd, să aprecieze just distanța la care se află obstacolul, iar pentru efectuarea mișcărilor necesare opri­rii va avea nevoie de două sau mai multe secunde datorită alterării re­flexelor. în astfel de condiții, ușor vă dați seama că la o viteză de 60 km/oră, o secundă întîrziere este egală cu 16,6 m parcurși de vehicul pînă la oprire. Deși obstacolul se află la 20 m, auto­vehiculul va parcurge 36,6 m pînă oprește, iar accidentul este inevi­tabil. Practica a dovedit că șoferii a­­flați sub influenta alcoolului au pro­dus grave accidente, în care s-au pierdut vieți omenești, s-au distrus bunuri materiale, așa cum a fost cazurile șoferilor: Sasu Ioan de la întreprinderea „30 Decembrie" Ad­­jud, Șerban Petru de la I.S.C.M. Orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej ș. a. Fostul tractorist Stativă Gheorghe de la I.U.T. Bacău nu a ținut cont de indicațiile și avertismentele date, în repetate rînduri de către orga­nele competente care l-au și sanc­ționat pentru conducere sub influ­enta băuturilor alcoolice. Respecti­vul a posedat carnet din anul 1955, dar lanțul acțiunilor sale contraven­ționale s-a rupt la data de 29 no­iembrie 1965, cînd, datorită stării de ebrietate (1,48 g la mie alcool în singe) în care se afla la conducerea tractorului, s-a tamponat cu acesta într-o autobasculantă. întîmplarea și atenția șoferului de pe autobasculantă au făcut ca acci­dentul să nu se soldeze cu victime omenești, ci doar cu mici avarii, însă cariera de tractorist a lui Sta­tivă s-a sfîrșit, deoarece el a fost trimis în judecată pentru producerea infracțiunii de conducere în stare de ebrietate, iar carnetul i s-a anulat. Lt. major MUȘAT MIRCEA (Continuare în pag. a II-a)

Next