Steagul Roşu, aprilie 1966 (Anul 21, nr. 4092-4117)
1966-04-01 / nr. 4092
O cerință a durabilității și confortului. Calitatea materialelor de construcții Calitatea lucrărilor de construcții este determinată de mai mulți factori, printre care calitatea proiectelor, calificarea muncitorilor, eficiența controlului execuției etc. Totuși unul din factorii esențiali care determină in mare măsură aspectul și rezistenta in timp a construcțiilor rămâne calitatea materialelor. Recenta consfătuire pe tară a constructorilor a scos in evidentă din nou rolul important al materialelor în creșterea indicilor calitativi ai lucrărilor, atit prin varietatea lor ca formă și aspect, dar mai ales prin calitatea intrinsecă a fiecărui produs in parte. Constructorii Trustului regional Bacău au obținut in sesenalul încheiat de curind, succese deosebite pe linia realizării calitativ superioare a unor lucrări. La aceasta au contribuit și furnizorii de materiale ca: Fabrica de ciment și var — Bicaz, H.C.C. — Bacău și Lemn-mobilă — Roman, atelierul de prefabricate din beton al întreprinderii utilaj transport — Bacău, Uzina de țevi — Roman, Fabrica de cărămizi „Zorile noi" — Piatra Neamț, întreprinderea de prefabricate — Roman și altele care au trimis șantierelor in nenumărate cazuri materiale de calitate bună. Producția materialelor de construcții trebuie să se încadreze în stasuri și normative. Abaterile de la limitele admisibile trebuie să constituie un semnal de alarmă pentru conducerile întreprinderilor furnizoare, ele trebuind să ia măsuri menite să înlăture cauzele deficiențelor. Ori acest lucru din păcate nu este înțeles cum trebuie de unele întreprinderi producătoare de materiale de construcții. Iată cîteva exemple care au menirea de a lămuri modul cum se tratează uneori problemele legate de materiale necorespunzătoare, livrate șantierelor. In luna ianuarie, Fabrica de cărămizi din Roman a fost solicitată să trimită șantierului din Moinești cărămidă plină. Prompt, comanda a fost onorată. Dar bucuria constructorilor a fost de scurtă durată. Cele 40 mii cărămizi expediate erau total necorespunzătoare. Defecțiuni ca : fisuri adînci pe ambele fețe și la toate direcțiile, rezistență sub 50 kg/cmp, ardere incompletă, 30-40 la sută din cantitate spartă In vagon ca și alte mhible defecte. Acest lucru a făcut ca multe din cărămizile livrate să devină inutilizabile pe șantier. Firește, plata a fost respinsă de constructor. Fabrica însă nu s-a grăbit să soluționeze această problemă, probabil șt nici bine ce marfă a trimis. Feri! acesta de a rezolva o cerere urgentă a șantierului din Moinești nu a folosit nimănui. Constructorii au pierdut din cauza calității acestor cărămizi, timp pînă ce au adus material corespunzător. Asemenea cărămizi sub rezistența minimă admisibilă cerută de standarde trimite și Fabrica de cărămizi din Bacău. Ceea ce este mai grav în problema cărămizilor livrate de unii furnizori este nesinceritatea actelor care certifică calitatea materialului. Nu odată verificările făcute de laboratorul trustului găsesc necorespondență între ceea ce s-a trimis și ceea ce arată certificatul de calitate. Construcția din panouri mari se extinde de la an la an datorită multiplelor avantaje pe care le prezintă această metodă avansată de execuție. Calitatea finisajelor se îmbunătățește continuu prin introducerea unor materiale noi, a unor tehnologii noi. Dar panourile nu țin pasul cu exigența ce se cere constructorilor de locuințe. Aspectul exterior al panourilor exterioare este nesatisfăcător. Privind suprafața lor cînd soarele trimite razele oblic, se văd urmele discuelii, denivelările, muchiile strimbe de la unele goluri. La interior sînt încă numeroase panouri care au suprafețe atît de deformate încît necesită tencuieli suplimentare pe întreaga lor suprafață. Și aceasta pentru că la întreprinderea din Roman se folosesc încă matrițe cu mozaicul de pe fața lor degradat, defecțiune preluată de beton și care practic nu se mai remediază decît prin tencuire, unele goluri nu au muchii perfect verticale, suprafețele tavanului și pereților prezintă deformații cu amplitudine mare ca și altele care deși sînt mici, în final nu pot fi înlăturate și strică aspectul general al lucrării, încercările constructorilor de a înlătura unele defecte ale panourilor prin tencuirea suprafețelor nu s-au dovedit suficiente deoarece după un timp tencuiala s-a deslipit de pe panou. Rezultatul ? Neplăceri locatarilor, cheltuieli suplimentare nejustificate. Considerăm că practica folosită în fabrică de a da drumul pe poartă la panouri care nu se încadrează în condițiile tehnice nu contribuie la creșterea simțului de răspundere a celor care le realizează. De asemenea, acest fapt permite ascunderea unor greșeli de execuție și care ar putea fi înlăturate printr-un control eficient. Soluția care se dă uneori constructorului ca să nu ridice panouri pe care le consideră nesatisfăcătoare nu este poate cea mai nimerită deoarece acesta este nevoit să le ridice așa cum sunt pentru a nu stagna producția șantierului. Valoarea remedierilor la panouri care nu intră în devizul lucrărilor se ridică la zeci de mii de lei. Normal, aceste costuri ar trebui suportate de furnizorii care le-au pricinuit. Dar sunt prea multe forme care ar trebui întocmite pentru a se obține acest lucru și de aceea constructorul preferă să se suporte din prețul său de cost pentru ca treaba să meargă înainte. Pe economie însă, paguba rămine pagubă. Este un lucru bine știut că tîmplăria produce defecțiuni atunci cînd ea însăși este defectă. In mai puțin de un an defectele de fabricație ascunse ies la iveală și astfel unele foi de ușă își micșorează dimensiunile prin uscare, iar alteori chiar se vinduiesc, cerceveleie ferestrelor se mișcă la îmbinări, partea metalică nu mai funcționează cum trebuie. Asemenea deficiențe se constată din păcate și la unii furnizori ca C.I.L. și H.C.C. Bacău, C.I.I., Suceava sau Lemn-mobilă Roman care trimit în general tîmplărie bună. Materiale cu defecte se mai primesc și de la Fabrica de radiatoare—București, Fabrica de vopsele— Craiova, întreprinderea economică — Tg. Ocna. Calitatea bună a materialelor trebuie menținută la șantiere pînă la punerea acestora în operă. Dar o simplă analiză ne arată că nu peste tot se dă atenția cuvenită depozitării și păstrării materialelor conform condițiilor tehnice. Materialele păstrate necorespunzător pe lingă faptul că se degradează și devin neutilizabile, își pierd și din proprietăți, iar după punerea în operă generează defecțiuni. Exemplu de depozitare necorespunzătoare a tîmplăriei poate fi dat șantierul Cornișa – Bacău, care nu a folosit un șopron corespunzător în acest sens. De asemenea, vopselele depozitate la Moinești nu se utilizează în ordinea vechimii și cu timpul ele se pietrifică, iar unele obiecte sanitare se degradează parțial prin manipularea neîngrijită. Geamuri depozitate neîngrijit se pot întîlni la Piatra Neamț și Moinești. Totodată trebuie arătat că unele piese de beton armat cum sunt fîșiile de la Moinești și Adjud, nu se depozitează și manipulează conform prescripțiilor tehnice. De aceea, unele se degradează înainte de utilizare. Pot fi întîlnite încă pe multe șantiere, radiatoare risipite cărămizi și panouri togofilm transformate în pod pentru circulația pe noroi, fier-beton și țevi ,le instalații aruncate. Un material căruia i se dă prea puțină atenție este nisipul. Luîndu-se la întîmplare din cariere, sau nerespectîndu-se indicațiile date de laborator, șantierele folosesc adeseori nisip necorespunzător, ceea ce provoacă fisuri în tencuieli care cu greu se pot corecta în timp. Exigența controlului calității la furnizarea materialelor care se livrează șantierelor trebuie să se manifeste mai vizibil. Cum se explică, bunăoară, faptul că unele materiale care deși sunt necorespunzătoare au certificate de calitatea I-a ? Apoi mai sunt încă maiștri și șefi de șantiere care consideră recepția calitativă a materialelor pe șantier o formalitate. Iată deci încă o cauză a faptului că furnizorii trimit materiale necorespunzătoare șantierelor. Bineînțeles, că dacă comisiile de recepție își vor face pe deplin datoria, asemenea materiale cu greu vor putea ajunge în operă. Iar acest lucru, alături de celelalte probleme importante privitoare la calitatea materialelor de construcții și rezolvate în mod corespunzător, fără îndoială, va contribui la realizarea unor construcții tot mai trainice, cu un confort sporit, construcții destinate oamenilor muncii. Ing. C. ACIOBANIȚEI de la Trustul regional de construcții—Bacău 41 încadrarea în normative-un imperativ # Acte care certifică... nesinceritatea Remedieri în detrimentul calității O Corigenți la capitolul depozitare și păstrare Cronica rimata Pentru-ntîiul ăstei luni, Buna dispoziție, A păstrat, din buni străbuni, Farse de-amiciție, Ce să-i faci ? e-ntic prier, E întîi aprilie, Azi și eu o să ofer Sarea drept vanilie... I.L.S.-ul a făcut orice reparație . Dacă-i ceri, într-un minut Vine, plin de gratie... Nu mai vezi la centre, zău. Pîinile cu cremenea , Este bere la Bacău, Drojdie, de-asemenea... Se găsesc, Ia magazin, Cuverturi cu zonele, Toți din blocuri întrețin Spațiile, zonele... Vai, ce iute am intrat Și la policlinică, (Nu ne-a mai întîmpinat Nici-o soră cinică). Văd butelii de aragaz Cît Ceahlău-n stafie, Toate-s pline, nici un caz, Nici-o reclamație... La frizer, — ce nobil gest După ras și frectie, Am primit întregul rest Fără obiecție... Am văzut și sofi avari Cumpărînd cu brațele Rochii, broșe... Ce ochi mari Mai făcură soarele... I.C.B.-ului îi cer Pentru critici, scuzele ; Merg corect, de-ntîi prier, Toate autobuzele... Fac cu Sara Montiéi Culpă telefonică: EA :„Ce faci, măi Aurei ?“ EU: „La meci, o cronică; A intrat „Dinamo“-n „A“ Azi, de-ntîi aprilie... Va pica în fața sa Scumpata Brazilie. Parcă strigă-ntregul glob : „Panait predomină, — L-a făcut pe Pele, rob ! Ăsta meci de pomină...“ Pentru-ntîiul ăstei luni. Buna dispoziție, A păstrat, din buni străbuni, Farse de-amiciție... Sinete de păcăleli De întîi aprilie. Dar nici tind să nu înșeli Lume sau familie I.. AUREL STANCIU în pagina a H-a Carnet cultural La întreprinderea mecanică din Roman se dă atenție deosebită fabricării pieselor de schimb pentru tractoare. Din mîinile meștere ale rectificatorului Vasile Barcan ies în mod permanent cilindri care îndeplinesc toate cerințele tehnice Foto : P. ȘIMON Azi la Bacău încep lucrările conferinței U.R.C.M. în sala mică a Casei de cultură din orașul Bacău încep lucrările Conferinței U.R.C.M.-Bacău, care vor prilejui analiza muncii depuse de organele de conducere alese pe perioada de la ultima conferință pînă în 1965. Lucrările se desfășoară după următoarea ordine de zi : — Darea de seamă asupra activității desfășurate de Consiliul Uniunii regionale pe perioada de la ultima Conferință pînă în 1965; sarcinile de plan pentru 1966, prezentată de tovarășul LAZAR FRANTZ, președintele Uniunii regionale a cooperativelor meșteșugărești. — Raportul comisiei de revizie; — Adoptarea proiectului de hotărîri; — Discuții; — Alegerea organelor de conducere ale Uniunii regionale și a comisiei de revizie. La conferință participă reprezentanți din partea organelor locale de partid și de stat, organizațiilor de masă, delegați din rîndul cooperatorilor din regiune și alți invitați. La I.F.Comănești O inovație deosebit de eficientă în sectorul de exploatare și industrializare al întreprinderii forestiere din Comănești, inovatorii din rîndul muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor sînt preocupați de găsirea și aplicarea unor noi soluții care să contribuie la îmbunătățirea continuă a activității economice. Dintre inovațiile cu o mare eficiență economică amintim pe cea intitulată „Autoîncărcător pentru executarea lucrărilor de încărcări și descărcări în depozitele finale" (autor ing. Vasile Tîrzianu). Prin aplicarea acestei inovații se realizează însemnate economii la prețul de cost, iar productivitatea muncii crește cu 600 la sută. In fotografia de mai jos noul încărcător este prezentat în timpul funcționării. ANUL XX NR. 4 092 (5.571) 4 pagini 25 bani VINERI 1 APRILIE 1966 la scopul generalizării retribuirii suplimentare Experiența a dovedit că pentru a reuși să faci dintr-o cooperativă agricola de producție o unitate înfloritoare, cointeresarea materială a membrilor cooperatori are o mare însemnătate. Pornind de la acest adevăr, Consiliul de conducere al cooperativei agricole de producție din Podoleni, raionul Piatra Neamț folosește cu pricepere această metodă, cu scopul de a obține o mobilizare a tuturor forțelor și a resurselor de care dispune pentru a realiza, an de an, rezultate tot mai bune. încă de anul trecut, consiliul de conducere al C.A.P. Podoleni a aplicat sistemul retribuției suplimentare a țăranilor cooperatori după producția obținută. Pentru început, această metodă s-a aplicat la culturile de in și sfeclă de zahăr. în baza unei hotărîri luată de adunarea generală, retribuția suplimentară la aceste două culturi a fost de 40 la sută din valoarea producției realizate peste prevederile de plan. Ca urmare a acestui fapt, țăranii cooperatori din Podoleni au primit, în raport cu depășirile realizate la culturile de in și sfeclă de zahăr, însemnate sume de bani. Spre exemplu, membrii brigăzii a 3-a de cîmp condusă de Ana Moisei, au încasat pentru fiecare zi munca efectuată la cultura inului, cite 18 lei drept retribuție suplimentară. Pentru anul acesta, consiliul de conducere al cooperativei agricole de producție din Podoleni a luat măsura ca retribuția suplimentară să se aplice la toate culturile de cîmp, la grădina de legume, precum și în sectorul zootehnic. Astfel, potrivit hotărîrii adoptată de adunarea generală, s-a prevăzut ca la cultura griului, retribuția suplimentară să fie de 15 la sută din producția realizată peste plan, la cartofi, 40 la sută, in fuior 40 la sută, sfeclă de zahăr 40 la sută etc. Hotărîrea luată de adunarea generală cu privire la generalizarea retribuției suplimentare s-a prelucrat în adunări organizate pe brigăzi și echipe astfel ca fiecare țăran cooperator să cunoască în mod temeinic că lucrînd cu pricepere și hărnicie pentru a depăși planul de producție, poate realiza însemnate cîștiguri în bani și produse, în scopul aplicării retribuției suplimentare, la toate culturile cît și în sectorul zootehnic, consiliul de conducere al C.A.P. Podoleni a luat măsurile necesare cu privire la organizarea evidenței, așa fel ca să se poată cunoaște pe fiecare cultură în parte volumul de lucrări efectuat și zile-muncă cheltuite, precum și cantitatea de produse recoltate de fiecare brigadă și echipă. Asemenea măsuri s-au luat și la Cooperativa agricolă de producție din Dochia (Piatra Neamț) unde de asemenea, principiul retribuției suplimentare s-a extins pentru anul acesta la toate culturile. Pînă la data de 24 martie, în raionul Piatra Neamț, cu sprijinul Uniunii raionale a cooperativelor agricole de producție, în toate unitățile au avut loc adunări generale în cadrul cărora s-a prelucrat și discutat aplicarea retribuției suplimentare, și s-au luat hotărîri pentru ca acest sistem de cointeresare a țăranilor cooperatori să se r aducă în practică. Ritm accelerat amenajărilor pentru IRIGAții „Ceva mai actine, aici înclinația trebuie să fie corectă, cît mai corectă, pentru a asigura apei viteza corespunzătoare, ea trebuie să ajungă la capătul canalului în cel mult 20-30 minute“. Și așa de dimineață și pînă în seară, fără să obosească, I. Bălăceanu, tehnician din partea Direcției regionale de îmbunătățiri funciare, dă indicații țăranilor cooperatori din Homocea, supraveghează lucrările de amenajare a sistemului de irigație de aici. — Ce volum de lucrări aveți de executat ? — Trebuie să dislocăm 3.000 metri cubi de pămînt, am dislocat deja peste 50 la sută. Peste cîteva zile lucrarea va fi terminată. De fapt lucrarea n-o executăm în întregime din nou, deoarece o bună parte din ea nu mai se reamenajează. Muncim în prezent la terasamente și lucrări de artă. Aici, pe tarlaua „Lunca" munca este organizată pe echipe mici de cîte 4—5 cooperatori, aleși din toate brigăzile cooperativei agricole dintre oameni care au în această direcție și o anumită experiență. Ei lucrează permanent de la începutul lucrării și vor munci pînă la terminarea ei, în prealabil cu ei s-a făcut un instructaj asupra felului cum trebuie efectuate terasamentele Mulți dintre ei, printre care și Gh Stoica, C. Tomozei, Gh. Munteanu, Gh. Nechita, N. Enache, Gh. Dumitrașcu nu numai că și-au însușit într-un timp scurt noțiunile teoretice, și procedeele practice, dar au și devenit fruntași. Ei sînt binecunoscuți pe tot șantierul. Realizări și perspective De la un an la altul homocenii au obținut producții cu care pe drept cuvînt ei se mîndresc. Iată cîteva exemple: 2.610 kg porumb în 1965, 23.600 kg sfeclă de zahăr tot în același an, etc. Anul acesta însă se prevede a se ajunge pe terenurile irigate la 5.000 kg porumb boabe la hectar, 45.000 kg sfeclă de zahăr, 12.000 kg lucernă etc. La lucerna irigată se vor face 4 coase. După grîu, se va însămînța porumb masă verde în cultură irigată și se prevede a se recolta circa 40.000 kg la hectar. După calcule preliminare sporurile de producție, vor înlesni amortizarea cheltuielilor de amenajare și valoarea utilajelor de irigat, care se ridică la aproape 500.000 lei, într-un timp scurt, de numai 2—3 ani. Calcule noi Lucrările pentru amenajarea celor 15 hectare se apropie de sfîrșit. Homocenii fac insă calcule noi, în anii următori ei vor să amenajeze noi suprafețe: 180 hectare la punctul Poiana Mare, 150 hectare la punctul numit Rogoaza, iar actualul sistem , să-l mai extindă încă cu 50 hectare. De fapt condițiile permit, pe deplin: Sursa de apă există, forțe și mijloace, de asemenea, înseamnă că aceste planuri pot fi transpuse în fapte. Îngrijorare justificată. Consiliul de conducere al Cooperativei agricole de producție din comuna Homocea și mulți cooperatori manifestau îngrijorare în legătură cu sosirea utilajelor necesare sistemului de irigare: un motor, conducta și coturile respective, agregatele de aspersiune, pompele cu accesoriile necesare. Pentru conductă, conducerea cooperativei a pregătit și chitucii. A pregătit, de asemenea, cadrele necesare care vor mînui agregatele. Dar unde sînt ele ? La baza a 7-a, Informația nu-i exactă. Agregatele se află la fabrică și ele vor fi aduse după cum ne informează conducerea bazei numai după ce lucrarea va fi recepționată. Nu s-ar putea face acest lucru mai înainte ? mai ales că la Cooperativa agricolă de producție Homocea lucrările se vor termina curînd. Nu trebuie uitat că după terminarea lucrării, primirea avizului din partea Consiliului agricol regional pentru înaintarea comenzii la fabrică, executarea utilajului, transportul de la fabrică la destinație și apoi amplasarea lui pe teren solicită un anumit timp. Este oare bun procedeul actual folosit ? Canalul principal poate fi prelungit și la vecini Moșia homocenilor cu al ploscuțenilor este limitrofă, și ca vecini în multe privințe ei se ajută, conlucrează. De data aceasta însă parcă... s-ar fi întîmplat ceva. Cei de la Homocea n-au insistat suficient, de fapt n-au insistat nici organele raionale, iar cei din Ploscuțeni și-au spus : „Să stăm să vedem cum vor ieși vecinii noștri". După cum afirmă insă specialiștii, cu aproape aceleași cheltuieli, canalul principal putea fi extins și la Cooperativa din comuna Ploscuțeni putîndu-se iriga circa 80 hectare. Ar mai fi fost nevoie în plus de un motor, o stație de pompare și de mărit puțin canalul principal. Poate că nu-i încă tîrziu ? Mai la nord de Homocea, se lucrează pe un alt șantier. Aici la Corbasca țăranii cooperatori amenajează un sistem de irigație care se va întinde pe 100 hectare. Aici în fiecare zi participă la lucrare 80—100 de țărani cooperatori. Pînă acum cîteva zile în urmă ei reușiseră să disloce circa 1.000 metri cubi din cei 4.000 plan. După cum se vede ritmul lucrărilor nu satisface mai ales că — în curînd vor începe și alte munci agricole și deci nevoia de brațe de muncă va crește simțitor. Acest șantier ridică și alte probleme care în următoarele zile trebuie să stea în atenția organelor în drept și în primul rînd în atenția consiliului de conducere al cooperativei. Iată cîteva dintre ele : Țăranilor cooperatori de aici, deși au mai mult de două săptămîni de cînd muncesc la săparea și finisarea canalului principal, nu li s-a normat încă munca. Mai mult, unii dintre ei nu cunosc normele și deci nu știu cum sînt retribuiți pentru un metru cub de pămînt săpat. De aici o anumită nesiguranță asupra cîștigului, ceea ce influențează negativ elanul în muncă. Mai multă atenție organizării muncii și calității lucrărilor Fiecare familie a primit o anumită porțiune pe care urmează să execute M. MIRCESCU (Continuare In pag. a 3-a)