Steagul Roşu, noiembrie 1966 (Anul 21, nr. 4273-4298)

1966-11-01 / nr. 4273

A. -i A CENTRALA ÜNIVERSHA „M. EMINESCU“ IAȘI «gf țg rraletan dm toate tőníe. uniri-va t Steagul roșu ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU | înfăptuirea programului de dezvoltare intensivă și multilaterală a agriculturii impune ridicarea continuă a nivelului de cunoștințe profesionale și culturale al lucrătorilor ogoarelor Îndeplinirea sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea al P.C.R. și Ple­nara din noiembrie 1965, cere agri­culturii noastre socialiste răspîndirea în masă a progreselor științei și teh­nicii, a cercetărilor agricole, impune ridicarea continuă a nivelului de cu­noștințe profesionale și culturale ale țăranilor cooperatori ca și ale celor­lalți lucrători din unitățile agricole socialiste — G.A.S., S.M.T. și stațiuni experimentale — în vederea înfăptui­rii programului de dezvoltare inten­sivă și multilaterală a agriculturii. în acest scop, un rol important îl are învățămîntul agrozootehnic de masă. Pornind de la acest fapt, Bi­roul Comitetului regional de partid a analizat rezultatele obținute în anul de învățămînt agrozootehnic de ma­să 1965/1966 și a luat măsuri cores­punzătoare pentru îmbunătățirea a­­cestei acțiuni. Ne aflăm în preajma deschiderii unui nou an de învățămînt agrozoo­tehnic de masă. Prima promoție, 23.662 oameni, a absolvit cursurile în 1965, din care 21.930 au fost membri ai coo­perativelor de producție, iar ceilalți­ lucrători din S.M.T., G.A.S. și S.E.A., iar cea de a doua de 6.969 în acest an. In 1965—1966 în regiune au func­ționat 300 cercuri ale învățămîntului agrozootehnic de masă, organizate pe principalele ramuri de producție a­­gricolă. Aceste cercuri au fost frec­ventate de 21.418 cursanți din care 19.305 au fost țărani cooperatori, 507 lucrători din G.A.S., 2.106 din S.M.T. și S.E.A. Rezultatele învățămîntului agrozoo­tehnic de masă se văd în faptul că numeroși cursanți și absolvenți ai în­­vățămîntului, muncesc mai bine și a­­duc o contribuție pozitivă la execu­tarea lucrărilor agricole într-un timp mai scurt și de calitate superioară punînd în practică cele învățate în cercuri și cursuri. Conducerile unităților agricole din regiune vor lua măsuri să se conti­nue, ca și în anii precedenți, cu ci­clul de 3 ani ; anul I se va crădi în Aurel Calimandric secretar al Comitetului regional Bacău al P.C.R. toate unitățile agricole. Vor fi cu­prinși toți cooperatorii, bărbați și fe­mei, îndeosebi tineretul și cadrele de bază, care nu au mai fost cuprinși pînă în prezent la învățămînt. Cu ab­solvenții cursurilor agrozootehnice, promoțiile 1965 și 1966, se vor orga­niza cicluri de aprofundare a cunoș­tințelor agricole după specificul uni­tății cu profilele : cultura plantelor de cîmp, legumicultură, pomicultură, cul­tura viței de vie și creșterea anima­lelor. Una din cerințele importante ale în­vățămîntului agricol de masă este a­­daptarea tematicii și conținutului lecții­lor la condițiile pedoclimatice și eco­nomice specifice fiecărei unități, în fie­care expunere lectorul trebuie să sub­linieze cerințele producției din unita­tea respectivă. De aici rezultă nece­sitatea ca lectorii să cunoască te­meinic realizările economico-financia­­re ale unităților respective și să axe­ze lecțiile pe cele mai importante pro­bleme de producție. O asemenea tra­tare va stimula interesul cursanților, va spori eficiența învățămîntului. U­­nul din criteriile de apreciere muncii lectorului trebuie să-l consti­­­tuie rezultatele concrete obținute în producție de către cursanții săi. De aceea, învățămîntul agricol nu se în­cheie o dată cu ora de curs ; el con­tinuă în cadrul procesului de produc­ție din unitatea respectivă. Tocmai de aceea organizațiile de partid trebuie să îndrume lectorii pentru ca la în­ceputul noului an de învățămînt, încă de la primele lecții și seminarii, să facă, împreună cu cursanții, bilanțul rezultatelor obținute în producție, să analizeze aplicarea regulilor științifice în practica agricolă curentă, să evi­dențieze cursanții care au devenit fruntași în producție prin aplicarea cu­noștințelor dobîndite la lecții. Popularizînd, prin lecții și conferin­țe, rezultatele concrete din experiența unităților fruntașe, învățămîntul agro­zootehnic de masă contribuie la răs­pîndirea experienței înaintate, la ge­neralizarea metodelor avansate de muncă și de organizare a producției a­­gricole, în regiunea noastră avem lectori care folosesc cu succes metoda desfă­șurării lecțiilor cu caracter practic pe loturile demonstrative, din unitate, în casele laborator sau fermele de ani­male, antrenînd astfel la punerea în practică a regulilor agrozootehnice și pe ceilalți cooperatori din brigăzile și echipele respective. La multe cercuri de învățămînt agrozootehnic din ra­ioanele Tg. Ocna, Roman, Piatra Neamț și Bacău s-au obținut rezultate bune în predarea lecțiilor, în desfă­șurarea discuțiilor, a demonstrațiilor practice, folosirea materialelor didac­tice, legarea învățămîntului de condi­țiile specifice producției unităților. Pentru țăranii cooperatori care nu vor putea fi cuprinși la cursurile agro­zootehnice de masă sau la ciclurile de aprofundare a cunoștințelor agricole, și în acest an, vor fi organizate, în cadrul căminelor culturale, cicluri de conferințe agrozootehnice care vor cu­prinde 10-12 teme. Pentru țăranii din comunele de munte ale raioanelor Piatra Neamț, Moinești, Tg. Neamț, Tg. Ocna se vor ține, la căminele cul­turale, cicluri speciale de 8-10 con­ferințe pe probleme de creșterea a­­nimalelor, îngrijirea pășunilor natura­le, cultura cartofului, pomicultură. în vederea bunei organizări și des­fășurări a cursurilor și ciclurilor de conferințe agricole se impune, și în primul rînd, din partea comisiilor ca­re au fost create, terminarea recrutării cursanților pentru anul I, reînscrierea cursanților pentru anul II și III (acolo unde nu s-a terminat), cuprinderea celor care au rămas de la un an la altul nepromovați, înscrierea absol­venților din promoția 1965 și 1966 la cercurile de aprofundare a cunoștin­țelor. De asemenea, se vor definitiva planul de învățămînt, lectorii, spațiul de desfășurare a cursurilor ; se va avea în vedere manualele, rechizite­le, materialele didactice și toate cele­lalte condiții materiale. Atragem aten­ția asupra faptului că mai sînt în u­­nele raioane ca Roman, Tg. Neamț ș.a., unități care nu au organizat pînă în prezent anul I, în raionul Bacău, a rămas un număr mare de cursanți ca­re nu au fost cuprinși în învățămînt, deși au promovat un an sau altul, iar la anul II și III nu au fost cuprinși cooperatorii care nu au promovat din­­tr-un an în altul O slabă preocupare se manifestă din­ partea Uniunii regio­nale și uniunilor raionale ale C.A.P., a consiliilor de conducere ale C.A.P., a conducerilor G.A.S. în cuprinderea ab­solvenților din promoția 1965 și 1966 la cercurile de aprofundare a cunoș­tințelor agricole. Astfel, din cei pes­te 30.000 cooperatori care au promo­vat în 1965 și 1966 învățămîntul agri­col, la ciclurile de aprofundare a cu­noștințelor au fost cuprinși pînă în prezent sub 10 la sută . Dintre raioa­ne, situația se prezintă cu totul nesa­tisfăcătoare la Adjud unde din cei 4.385 cooperatori care au absolvit în­vățămîntul agricol, au fost cuprinși la ciclurile de aprofundare a cunoștințe­lor agricole doar 343 absolvenți, ceea ce reprezintă mai puțin de 8 la sută. In raionul Bacău din 5.928 absolvenți ai învățămîntului agricol promoția 1965 și 1966, au fost cuprinși la ciclu­rile de aprofundare a cunoștințelor doar 982 cooperatori­­ ?. Această si­tuație impune ca Uniunea regională a C.A.P. și Consiliul agricol regional să ia toate măsurile de sprijinire a con­siliilor de conducere ale C.A.P. și con­ducerile G.A.S. pentru înlăturarea a­­cestor deficiențe. Va trebui ca fiecare inginer agronom și medic veterinar să conducă un cerc de aprofundare a cunoștințelor agricole ! Avînd în vedere însemnătatea aces­tor cursuri și cicluri, comitetele raio­­nale de partid, aparatul comitetelor ra­ionale și organizațiile de partid din unitățile agricole să ia măsuri de sprijinire a acestei importante acți­uni încît să nu rămînă unitate agri­colă în care să nu fie organizat inră­(Continuare în pag. a II-a) In preajma deschiderii învățămîntului agrozootehnic de masă Pentru îndrăgirea profesiei alese in cadrul ciclului de teme propu­se in scopul integrării elevilor ve­niți in specificul școlii, al cunoaș­terii și îndrăgirii de către ei a pro­fesiei alese, diriginta Coralia Bun­­ghez și Neculai Vinăroiu de la Li­ceul economic din localitate au or­ganizat simbătă, la ora de dirigrafie, o intilnire a viitorilor economiști cu un absolvent al unor instituții de profil economic. In mijlocul elevi­lor anilor II A și C a sosit tovară­șul Victor Enășoaie, membru al Bi­roului Comitetului regional al P.C.R. șeful Secției de propagandă, care le-a vorbit despre frumusețea mun­cii de economist, despre funcția so­cială și cerințele acestei profesii. Subliniind necesitatea pregătirii pen­tru economia tării noastre a unui însemnat număr de specialiști cu calificare medie și superioară, stă­­pîni pe o pregătire de specialitate la nivelul tehnicii contemporane, și o temeinică pregătire de cultură generală, vorbitorul s-a oprit înde­lung asupra trăsăturii esențiale care trebuie să caracterizeze pe un bun economist , să fie cunos­cător profund al societății,­ al fenomenelor economice pe care să știe să le interpreteze științific, în lumina învățăturii marxist-leniniste, să descopere direcții și tendințe de dezvoltare și să contribuie la or­ganizarea științifică a producției. A deveni bun economist în secolul nostru în care știința a făcut sal­turi colosale, iar in domeniul eco­nomiei se fac cercetări de valoare, înseamnă să dai dovadă de perse­verentă și simt de răspundere, de dăruire și pasiune în muncă de la primii pași făcuți pe treptele spre o înaltă calificare, încă din primele zile de școală în liceul de speciali­tate, elevii să urmărească, să îmbi­ne armonios cunoștințele de profil cu cele de cultură generală. Curioși să pătrundă cit mai repede în tainele profesiei alese, cîțiva e­­levi din rîndul celor care vor fi pri­ma promoție de absolvenți, printre care Popescu Aurel, Bîrlad Elena, Căruntul Angela, Bejan Eugen, au împărtășit din gândurile lor la Început de drum, au mărturisit ce i-au determinat să aleagă această profesie, au pus întrebări. Oaspetele a răspuns acestor întrebări. Pentru interesanta expunere făcută, pentru clipele frumoase oferite, el a fost răsplătit cu aplauze și buchete fru­moase de flori. In atelierul preparație țesătorie de la Fabrica „Proletarul“ din Bacău este bine cunoscută pentru meritele sale în producție bobinatoarea Ida Lepuș, evidențiată lună de lună în întrecerea socialistă. Foto: C. BURSUC Anul XXI Nr. 4373(5752) Marți 1 noiembrie 1966 4 pagini 25 bani Vizita primului ministru al Iranului, Amir Abbas Hoveida în orașul Cluj CLUJ 31. — De la trimișii speciali M. Moarcăs și N. Popovici, în conti­nuarea vizitei pe care o fac prin țară, primul ministru al Iranului, Amir Ab­bas Hoveida, și soția, împreună cu persoanele care îi însoțesc au sosit luni dimineața la Cluj, în gara orașului, oaspeții au fost salutați cordial de președintele Sfa­tului popular regional Cluj, Clement Rusu, de președintele Sfatului popular orășenesc, Gh. Lăpădean, și alte per­soane oficiale locale. în cursul dimineții a avut loc în aula Universității „Babeș-Bolyai" so­lemnitatea conferirii titlului de Doctor Honoris Causa al universității clujene premierului Amir Abbas Horeida. La ceremonie au luat parte acad. Ștefan Bălan, ministrul învățământu­­lui, Vasile Gliga, adjunct al ministru­lui afacerilor externe, acad. Șerban Țițeica, vicepreședinte al Academiei, membrii Consiliului științific al uni­versității, decani, profesori universi­tari și alți membri ai corpului didac­tic, studenți, reprezentanți ai presei. Au participat, de asemenea, persoane­le oficiale care însoțesc pe înaltul oaspete. Salutînd pe premierul iranian, acad. C. Daicoviciu, rectorul Universității „Babeș-Bolyai" a relevat personalita­tea omului de stat iranian, căruia Con­siliul științific al acestui important for de învățămînt superior al țării noastre i-a conferit înaltul titlu de Doctor Honoris Causa. Prof. univ. Ioan Gliga, decanul Facultății de drept din Cluj, a prezentat apoi Raportul Consiliului, în care este evidențiată activitatea multilaterală desfășurată de primul ministru al Iranului, ca om de stat și specialist în științe economice și po­litice, precum și contribuția sa deose­bită la dezvoltarea bunelor relații dintre România și Iran: în aplauzele asistenței, rectorul u­­niversității clujene a înrainat oaspete­lui documentul care atestă înaltul tit­lu universitar. A luat apoi cuvîntul primul ministru al Iranului, Amir Abbas Horeida, care a făcut o expunere urmărită cu a­­tenție de cei prezenți. Mă simt deosebit de onorat primind astăzi diploma de Doctor Honoris Causa al Universității din Cluj — a spus premierul iranian. Pot să vă a­­sigur că sunt deplin conștient de im­portanța titlului pe care ați binevoit să mi-l acordați și îl voi purta cu mul­tă bucurie. Aceasta, cu atît mai mult cu cit prin mine ați vrut, desigur, să cinstiți Iranul și poporul său. în con­tinuare, primul ministru Hoveida a re­levat tradițiile și prosperitatea univer­sității clujene și a numeroaselor insti­tute superioare de învățămînt din lo­calitate. Apoi, șeful guvernului iranian a subliniat că astăzi, mai mult ca ori­­cînd, educația apare ca o cheie de bol­tă a progresului și a înțelegerii între popoare, în zilele noastre, a spus oaspe­tele — nu mai este permis de a ignora acest adevăr primordial că cea mai bună și singura șan­să pentru un popor ca să se dezvolte și­ o trage din el însuși. Ini­țiativa, dinamismul și într-o mare mă­sură succesul tuturor experiențelor naționale apar ca legate nu de imita­rea precedentelor străine, ci de con­strucția modelelor proprii, care țin seama de condițiile și de aspirațiile comunității naționale. în acest sens, vorbitorul a subliniat că, după păre­rea sa, un principiu esențial care stă la baza dreptului modern este dreptul popoarelor de a dispune de ele însele. Oaspetele a arătat apoi că țara sa a pornit spre o dezvoltare economică și socială rapidă, în baza unor planuri potrivite condițiilor și nevoilor po­porului iranian. Diversitatea sistemelor naționale nu împiedică de loc colaborarea între țări, a spus oaspetele în continuarea cuvîntării sale. Dimpotrivă, ea chea­mă la această colaborare într-un mod cit se poate de urgent. Problema păcii și relațiilor armonioase între po­poare nu mai este monopolul unora, a devenit o problemă a tuturor. Stabi­lind relații strînse de colaborare, ță­rile, ori­care ar fi calea pe care au a­­les-o pe plan intern, ajută la dezvol­tarea lor reciprocă și la realizarea u­­nei comunități internaționale armo­nioase. Colaborarea internațională este consecința însăși a independenței și inițiativei naționale: în încheiere, oaspetele și-a exprimat încă o dată întreaga recunoștință pen­tru titlul acordat. După ceremonie, premierul iranian s-a întreținut cordial cu conducătorii instituțiilor de învățămînt superior din Cluj. La amiază, rectorul Universității „Babeș-Bolyai" a oferit un dejun în onoarea Doctorului Honoris Causa al universității clujene, Amir Abbas Ho­reida. Seara, primul ministru al Iranului și persoanele care îl însoțesc au ple­cat cu trenul special spre București. (Agerpres) Festivități inaugurale Ieri, în regiunea noastră a avut loc deschiderea a trei noi unități muzeale: la Adjud, Bacău și Bicaz. Ele reprezintă rodul unei activități asidue de cercetare științifică desfășurată de-a lungul ultimilor ani de entuziaș­tii noștri muzeografi din domeniul științelor naturii. In localitățile amin­tite festivitățile inaugurale s-au bucu­rat de o largă participare constituind adevărate evenimente culturale care au subliniat importanța și rolul noilor instituții în educația patriotică a ma­selor. Descruc­erea a avut loc în pre­zența tovarășilor : ION MORARU, vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, dr. MIHAI BĂCESCU, președintele Consiliu­lui muzeelor, C. S. NICOLAESCU­­PLOPȘOR, șeful sectorului de paleolitic — arheologie al Acade­miei Republicii Socialiste Româ­nia, LIVIU ȘTEFĂNESCU, vicepreșe­dinte și VASILE IACOB, secretar al Consiliului muzeelor din cadrul Comi­tetului de Stat pentru Cultură și Artă, directori și muzeografi din întreaga țară, participanți la consfătuirea cu specialiștii muzeelor de științele natu­rii care și-a început lucrările dumini­că dimineață la sediul muzeului „Car­­pații românești" de la Piatra Neamț și alți numeroși invitați. La solemnitate au luat parte tova­rășii : AUREL CALIMANDRIC, secre­tar al Comitetului regional Bacău al P.C.R., ȘTEFAN BOROȘ, președintele Comitetului executiv al Sfatului popu­lar regional Bacău, VICTOR ENĂ­ȘOAIE, șeful Secției propagandă a Co­mitetului regional Bacău al P.C.R., CONSTANTIN POTÎNGA, șeful Secți­ei învățămînt, știință și cultură a Co­mitetului regional Bacău al P.C.R., VIRGIL FILIMON, vicepreședinte Comitetului executiv al Sfatului popu­­l lar regional, GHEORGHE BUNGHEZ, secretar al Comitetului regional pen­tru cultură și artă și alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. De remarcat că, cele trei unități muzeale, inaugurate ieri, îmbină armo­nios înaltul nivel științific cu prezen­tarea modernă a exponatelor. Tot ieri, s-a deschis la Racova, în casa unde a trăit savantul român Ion Borcea, o expoziție comemorativă cu prilejul împlinirii a 40 de ani de la înființarea primei stațiuni zoologice marine la Agigea și 30 de ani de la încetarea din viață a savantului amin­tit. In fața unui mare număr de oaspeți din țară, din regiune și locui­tori ai comunei, profesor DUMITRU CĂRĂUȘU de la Universitatea „Al. I. Cuza" din Iași și dr. MIHAI BĂCES­CU din București, foști elevi ai lui Ion Borcea — au evocat, emoționant, per­sonalitatea marelui om de știință, pe­dagog și pionier al oceanografiei mon­diale. Inaugurarea în regiunea Bacău noilor muzee constituie un important a­pas înainte pe tărîmul cercetării și propagării în masele largi a științei și culturii. Vasile Manea, electrician, și Vasile Berbecea, mecanic, la oficiul I foraj din Moinești sunt elevi fruntași în clasa a X-a a secției serale a liceului din localitate. Iată-i în fotografia noastră la o oră de curs. întrebări ASUpra Proiectului noii legislații a pensiilor RĂSPUNSURI Pe adresa redacției zia­rului nostru, sosesc în fie­care zi scrisori ale oame­nilor muncii prin care a­­ceștia își exprimă deplina satisfacție pe care le-a produs-o Hotărîrea recen­tei Plenare a C.C. al P.C.R. și Proiectul de lege pri­vind acordarea pensiilor de asigurări sociale de stat și a pensiei suplimen­tare. Scrisorile scot în evi­dență atașamentul tutu­ror celor ce muncesc față de politica înțeleaptă a partidului nostru. In cele ce urmează, răspundem la cîteva din întrebările puse în legă­tură cu unele dintre pre­vederile Hotărîrii C.C. al P.C.R. și Proiectului de le­ge privind acordarea pen­siilor de asigurări sociale de stat și a pensiei supli­mentare. Tot­ ION IMBREA din Bacău, întreabă dacă în ceea ce privește con­tinuitatea în același loc de muncă se ține seama de transfer. Astfel, după 15 ani la o întreprindere se transferă 3 ani la alta ,și revine la prima tot prin transfer unde mai­ucrează 7 ani. Transferul este de două feluri : la ce­rerea salaria­tului și la ce­rerea unității, în interesul producției. Da­că transferu­rile de la pri­ma unitate la a doua și de la a doua la pri­ma s-au făcut în interesul producției, există continuitate la aceeași uni­tate. In urma acestei situații ar re­zulta o continuitate de peste 20 de ani și se acordă un spor de 10 la sută la pensia ce s-a stabilit ținîn­­du-se seama numai de vechimea în muncă. De exemplu, la o pensie de 1.200 lei, calculată numai pentru ve­chime, se mai adaugă 120 lei pen­tru continuitate. prestează mai puțin de 20 ani în grupa I-a sau a II-a, calculul se fa­ce la procentele grupei a IlI-a, adău­­gîndu-se un spor de pentru fiecare an lucrat 0,5 la sută în grupa I-a și 0,25 la sută pentru fiecare an lucrat în grupa a II-a. In cazul cînd la pensia de urmaș sînt 3 copii, toți sub 25 de ani, dar care își con­tinuă studiile, pensia se dă în procent de 160 la sută. A­­tît copiii sub 16 ani cît și cei sub 25 de ani, dar aceștia numai dacă sînt la studii, au dreptul la pensia de ur­maș. In funcție de numărul urmași­lor se aplică pe bază de calcul a pensiei un anumit procent: 50 la sută pentru un urmaș, 75 la sută pentru 2 urmași și 100 la sută pen­tru 2 sau mai mulți urmași. Deci dacă pensia cuvenită ar fi, de exemplu, 1.200 lei la care se a­­daugă pensia suplimentară de 160 lei, cei 8 urmași au dreptul să în­caseze 1.360 lei lunar, urmașii fiind îndreptățiți să primească și pensia acordată de stat și cea cuvenită din contribuția suplimentară. Prin urmași se înțeleg, în afara copiilor și soția (soțul) părinții, fra­ții sau surorile, care se aflau în în­„Ce se înțelege prin „pensie minimă“ și cînd se ia în discuție ?“ treținerea celui ce avea drept la pensie, sau era pensionar. Mai mulți cititori se întreabă : — Pentru fiecare din ce­le 3 grupe pe categorii de salarii s-a sta­bilit cîte o su­mă fixă, pen­sia neputînd fi mai mică decît această su­mă. Astfel, la grupa I-a, la un sa­lar de 900 lei, pensia nu poate fi mai mică de 800 lei, la grupa a II-a, de 760 lei, iar la grupa a IlI-a de 720 lei, ș.a.m.d. Un exemplu , la gru­pa a IlI-a, la categoria de salarii cuprinse între 901—1.200 lei pensia minimă este 765 lei. Un salariat are 910 lei lunar, 910X80 la sută (co­ta pentru salariile dintre 901—1.200) — 728 lei. Rezultă din calcul o pen­sie de 728 lei, dar această sumă e mai mică decît minimul prevăzut de 765 lei. Deci nu se va da o pensie de 728 lei ci de 765 lei, deci direct se va face o majorare cu 37 lei lunar. Dacă urmează a se adău­ga și alte sporuri (pentru vechime, continuitate) adaosul se face tot la 765 lei și nu la 728 lei. Pentru răspunde vom a lua chiar si­tuația relata­tă de tov. Bos­tan. Notăm ! are un salar tarifar de 840 Tov. GHEORGHE BOSTAN, salariat la fa­brica „Proletarul” din Bacău, întreabă : cum se calculează o pensie a lei, se va pensiona peste 11 ani, cînd va împlini limita de vîrstă, timp de 11 ani va depune contribuția pentru pensie suplimentară, iar în momen­tul pensionării va avea 25 de ani continuitate în producție, față de 30 ani vechime totală în muncă. Sala­riul de 840 lei se încadrează la procentul de 85 la sută prevăzut pentru grupa a IlI-a. Deci 840X85 la sută — 714 lei pensie lunară. Aceas­tă sumă este însă sub minima de 720 lei, deci num­itul va primi pen­tru limita de vîrstă și limita de ve­chime 720 lei. Se mai adaugă însă : 1 la sută pentru fiecare an ce de­pășește limita de vechime (25 ani la bărbați), în cazul de față e vorba de o depășire de 5 ani. Așadar : 840X1 la sută — 8,40 lei/an X 5 ani — 42 lei. La 720 lei se adaugă 42 lei rezul­­tînd 762 lei. Pentru continuitate la același loc de muncă (în speță peste 20 ani) se aplică un procent de 10 la sută la pensia rezultată 762 X 10 la sută - 76 lei. 762 + 76 - 838 lei pensie acordată de stat. Salariul es­te de 840, pensia 838. Mai notăm aici că pensia nu-e impozabilă. Pe lîngă pensia acordată de stat, susnumitul are drept și la pensie suplimentară pentru o contribuție de 11 ani. Dumnealui va contribui cu­­ 840 X 2 la sută lunar — 17 lei pe lună — 204 lei anual — 2.244 lei în 11 ani. La pensionare va primi 14 la sută lunar la salar adică 840X 14 la sută — 118 lei lunar — 1.412 lei pe an. La pensia lunară se a­daugă 118 lei, adică 838 + 118 . 956 lei, sumă ce va fi încasată în fie­care lună din toată perioada de pensie, iar contribuția de 2.244 lei dată în 11 an­i se recuperează numai într-un an și jumătate. Menționăm că și totalul pensiei de 956 lei este neimpozabil. Calculată după legea actuală pen­sia ar fi fost 600 lei pentru limita de vîrstă și vechime, plus 42 lei pentru depășirea vechimii minime, deci în total 642 lei. După legislația nouă pensia acordată de stat este cu 196 lei mai mare și adăugind și pensia suplimentară, cu 314 lei mai mare în fiecare lună ! G. MOSARI — jurist Tov. VASILE ALE­XANDRU din Bacău, în­treabă cum se calculează anii prestați în grupa I-a sau a II-a împreună cu grupa a IlI-a. In această situație, dacă aveți 20 de ani prestați în grupa I-a sau­ a II-a, calcu­­­lul se face­ după tabelul grupelor I sau II. Dacă se Tov. IANCU ANDREI din Bacău, întreabă cum se calculează pensia de urmaș pentru 3 copii, toți studenți sub 25 de ani. Ce procent se a­­plici ? INFORMAȚIE Ieri a avut loc semnarea Conven­­ției de colaborare în domeniul Radio­televiziunii între Comitetul de Ra­­diodifuziune și televiziune de pe lîngă Consiliul de Miniștri al Repu­blicii Socialiste România și Radio­difuziunea și Televiziunea Regatu­lui Maroc. Convenția prevede schimburi de emisiuni culturale, muzicale, schim­buri de filme de actualități etc. Din partea română convenția a fost semnată de Virgil Cazacu, pre­ședintele Comitetului de Radiodifu­ziune și Televiziune. (Agerpres)

Next