Steagul Roşu, decembrie 1966 (Anul 21, nr. 4299-4325)
1966-12-01 / nr. 4299
bib central JA. EXt'ara ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU) Pe șantiere Permanentizarea cadrelor - o verigă hotărîtoare în ansamblul de măsuri întreprinderii șantier-construcțiimontaje din orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej îi revine o pondere importantă în realizarea lucrărilor de investiții din regiunea Bacău. Activitatea rodnică desfășurată an de an s-a concretizat în îndeplinirea și depășirea indicatorilor de plan, rezultate deosebite obținîndu-se în creșterea productivității muncii, îmbunătățirea continuă a calității lucrărilor și în realizarea unor importante economii la prețul de cost. Iată un exemplu luînd ca an de bază anul 1960, pe șantierele noastre s-a înregistrat pînă la sfîrșitul anului 1965 o creștere a productivității muncii de 81,6 la sută, iar pentru anul 1966 se preconizează o creștere de 46,6 la sută. Sporirea acestui indicator s-a materializat în obținerea unui spor a producției de aproape 26.000.000 lei. La obținerea acestui rezultat au contribuit o serie de factori printre care mecanizarea intensivă a lucrărilor, introducerea micii mecanizări atît la punctele de lucru cît și în unitățile de deservire, adoptarea de soluții Constructive, pe baze industriale, creșterea calificării muncitorilor etc. O contribuție de seamă a avut-o însă permanentizarea cadrelor de muncitori pe șantierele întreprinderii. Stabilitatea muncitorilor pe șantierele de construcții și realizarea unei continuități a execuției lucrărilor de-a lungul întregului an este una din principalele sarcini puse în fața unităților de execuție prin planurile de dezvoltare a economiei naționale. Putem afirma cu certitudine că această sarcină a fost îndeplinită în cadrul întreprinderii în mod corespunzător. An de an a scăzut indicele de fluctuație a muncitorilor pe șantiere. Astfel, dacă în 1960 el a fost de 0,34, în 1965 a scăzut la 0,24, iar în 1966 se înregistrează un indice de 0,15. Este de remarcat că fluctuațiile de muncitori s-au înregistrat în cea mai mare parte la muncitorii necalificați, care se angajează pe șantierele de construcții numai în mod sezonier. Considerăm aceasta ca un succes deosebit deoarece fată de anul 1960 cînd întreprinderea noastră executa lucrări numai în zona Borzești-Oraș Gheorghe Gheorghiu-Dej, începînd din anul 1963 execută lucrări la Săvinești- Piatra Neamț, Suceava și Iași, fără a lua în considerație și micile șantiere de la Dărmănești, Lucăcești-Zemeș, Molida-Vama etc. Despre rezultatele bune în permanentizarea cadrelor pe șantierele noastre vorbesc și alte exemple. Bunăoară, mai bine de 66 la sută din ingineri au o vechime de peste 5 ani în întreprinderea noastră, la maiștri procentul este de 84 la sută, iar pentru tehnicieni 75 la sută. Sunt ingineri și maiștri care lucrează pe șantierele întreprinderii noastre încă de la înființare. Așa este cazul inginerilor Pavel Coseac, Boris Sîrbu și Ion Mereuță, al maiștrilor Gheorghe Dascălu, Constantin Luca și Andrei Stoica. Totodată, ne mîndrim cu echipe de muncitori de înaltă calificare care au peste 10 ani de activitate pe șantierele noastre, cum ar fi brigăzile de zidari conduse de Dumitru Novițchi, Vasile Anuței, Sava Ionescu, ale dulgherilor Andrei Ambruș, Dionisie Bodo, Gheorghe Coja, cea de lăcătuși a lui Alexandru Racoți, fierarii betoniști din echipele lui Gheorghe Bucelea și Mihai Bejan, instalatorii din echipa lui Nicolae Melnic, mozaicarii din brigada condusă de Ștefan Popescu și Giovani Girardi, echipa de zugravi a lui Victor Arvinte și betoniștii din brigada lui Gheorghe Fodor. Aceste brigăzi și echipe precum și multe altele, prin activitatea lor, au dus la creșterea productivității muncii pe șantierele noastre și la realizarea de lucrări de cea mai bună calitate. Meritul lor este și acela că au răspuns cu promptitudine la apelurile făcute de conducerea întreprinderii de a se deplasa pe diversele șantiere ale unității noastre atunci cînd necesitățile producției au cerut acest lucru, aducîndu-și din plin contribuția la executarea în termen și înainte de termen a o serie întreagă de lucrări din planul de producție al întreprinderii noastre. Aceasta ne-a dat posibilitatea să realizăm o mare mobilitate în completarea efectivelor de muncitori la punctele cheie, utilizarea rațională a spațiilor de cazare și diminuarea cheltuielilor ocazionate de angajările și lichidările de muncitori, inclusiv eliminarea stagnărilor ce se înregistrează în mod obișnuit la angajarea sau lichidarea unor echipe noi de muncitori. Permanentizarea cadrelor tehnice și în special a muncitorilor pe șantierele întreprinderii noastre, a fost rezultatul unor acțiuni multiple. Printre acestea un rol deosebit l-a avut organizarea judicioasă a brigăzilor de lucru, locurilor de muncă și asigurarea peramanentă cu materialele și sculele necesare, ceea ce a dat posibilitatea creării unui echilibru în cadrul formațiilor de lucru. Asemenea măsuri s-au reflectat în creșterea cîștigului mediu cu circa 31 la sută în 1965 față de 1960 și cu 45 la sută pe primele 10 luni ale anului 1966, față de anul 1960. Un alt factor hotărîtor în permanentizarea oamenilor a fost asigurarea unor condiții din ce în ce mai bune de cazare, în prezent circa 18 la sută din muncitori sunt cazați în apartamente definitive, peste 20 la sută în apartamente individuale (baracamente), iar circa 25 la sută sînt cazați în locuințe definitive dar exploatate în comun. Strîns legată de stabilizarea muncitorilor pe șantierele de construcții este și ridicarea pregătirii lor profesionale. Posibilitățile create atît personalului tehnico-administrativ cît și muncitorilor de a urma școli de calificare și de specializare deci ridicarea categoriilor de salarizare și în final creșterea cîștigului i-a legat pe aceștia de întreprindere. Din anul 1960 și pînă în prezent peste 1.700 de muncitori au urmat școlile de calificare pe șantierele noastre, aproape 1.300 cursurile de ridicare a calificării, 600 școli de specializare, iar peste 300 au școli profesionale. De asemenea, din cadrul șantierelor noastre o serie de muncitori cu calificare superioară, cu vechime și experiență în muncă au urmat școlile de maiștri atașamentiști și normatori, iar peste 120 de salariați au absolvit școlile de specializare pentru maiștri, tehnicieni și personal economic. La toate cele de mai sus, o contribuție însemnată și-au adus-o organizațiile de partid, care prin munca susținută desfășurată în rîndurile constructorilor, i-au ajutat pe aceștia să rămînă în cadrul șantierelor. Așa se explică faptul că avem muncitori, ingineri și tehnicieni care lucrează în cadrul întreprinderii și a șantierelor noastre de circa 8-10 ani de zile. Astăzi ne mîndrim cu faptul că școala șantierelor de la Borzești și Orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej, Piatra Neamț și Săvinești, Suceava și Iași a dat constructori de nădejde, care au făcut și fac cinste unității noastre. Iar faptul că Direcția Generală de Construcții și Montaje din Ministerul Industriei Chimice a apelat la muncitorii și tehnicienii noștri atunci cînd pe șantierele de la Slatina, Brăila și Turnu Măgurele au apărut perioade grele, sau a fost necesară executarea unor lucrări mai pretențioase din punct de vedere tehnic, dovedește încă o dată gradul înalt de pregătire profesională, nivelul politic ridicat pe care l-au atins cea mai mare parte din salariații întreprinderii noastre. Nu se poate spune însă că în acțiunea de permanentizare a cadrelor de muncitori și tehnicieni de pe șantierele de construcții am făcut totul. De aceea vor trebui depuse eforturi în continuare, găsite noi metode de menținere a efectivelor, de creare a unor condiții tot mai bune atît pentru muncitori cît și pentru familiile lor. Măsurile luate pînă în prezent, cele ce vor fi luate în continuare, vor face posibil , să crească numărul salariaților permanenți, să se îmbunătățească continuu condițiile de lucru și de trai ale muncitorilor din construcții. Ing. ANDREI ERDELYI director general al I.S.C.M. Oraș Gheorghe Gheorghiu-Dej Din noile construcții ale regiunii noastre. Plenara Consiliului regional Bacău al Organizației Pionierilor Ieri s-au desfășurat lucrările primei ședințe plenare a Consiliului regional Bacău al Organizației Pionierilor. Au participat tovarășii: AUREL CALIMANDRIC, secretar al Comitetului regional Bacău al P.C.R., CONSTANTIN POTÎNGĂ, șeful Secției învățămînt, știință și cultură a Comitetului regional Bacău al P.C.R., MARIA VICOL, șefa Secției învățămînt a Sfatului popular regional, membri ai Consiliului regional Bacău al Organizației Pionierilor, numeroși invitați. După cuprinzînd prezentarea unei informări, principalele realizări ale consiliilor pionierilor de la constituirea lor pînă în prezent, a fost prezentat planul de muncă trimestrial al Consiliului, insistîndu-se asupra prevederilor pentru luna decembrie (inclusiv acțiunile ce se vor desfășura în perioada vacanței de iarnă a elevilor). S-a trecut apoi la organizarea și aprobarea comisiilor consiliului. Evidențiind experiența bună din sectorul lor de activitate, numeroșii participanți la dezbateri au venit, totodată, cu prețioase propuneri menite să ridice la un nivel superior activitatea unităților de pionieri din regiunea noastră. Luînd cuvîntul în încheierea lucrărilor, tovarășul Aurel Calimandric a arătat că activitatea pionierească trebuie să fie orientată mai eficient spre stimularea preocupării elevilor pentru învățătură, îmbogățirea cunoștințelor, întărirea continuă a disciplinei școlare. Vorbitorul a subliniat rolul important al consiliilor pionierești în organizarea, sub conducerea nemijlocită a organelor și organizațiilor de partid, a procesului de educare a tinerelor vlăstare în spiritul dragostei față de patrie și partid, al mîndriei legitime față de realizările oamenilor muncii. Cumulul pensiei cu salariu - mij’loc de sporire a veniturilor Proiectul noii legi dedică un capitol special cumulului pensiei cu salariul prin care se acordă posibilitatea unor largi categorii de pensionari să lucreze, să fie astfel utili producției și să primească răsplata muncii pe care o depun. Deși ajunși la vîrsta de pensionare mulți oameni ai muncii doresc să continuie activitatea în producție, experiența lor, specializarea din anii îndelungați de muncă putînd să fie folosite în mod creator chiar la vîrste mai înaintate. De asemenea, și pensionarii de invaliditate de gradul III, precum și pensionarii de gradul I și II care au recomandarea organelor medicale, pot lucra în producție, să-și aducă contribuția în limita posibilităților de care dispun. Proiectul noii legi a pensiilor stimulează pensionarii care solicită să lucreze, fie prin menținerea în muncă, fie prin reîncadrare, răsplata acestei munci fiind superioară celei ce se acordă în prezent conform Decretului 292/1959 în vigoare pînă la 31 decembrie 1966. Cumulul pensiei cu salariu va constitui un mijloc de sporire a veniturilor pensionarilor, sporire care va duce la creșterea nivelului de viață a pensionarilor și a familiilor acestora. Să discutăm acum cîteva probleme referitoare la cumulul pensiei cu salariu. Proiectul noii legi a pensiilor prevede că pensionarii cu pensii integrale pentru limită de vîrstă, strict necesari unităților, menținuți sau reîncadrați în muncă, în funcții admise la cumul, au dreptul pe timpul cît lucrează, să primească pe lîngă salariu și 50 la sută din pensie, dar nu mai puțin de 500 lei. Din textul Proiectului rezultă că pentru a se cumula pensia cu salariu este necesar ca : — pensionarul care cumulează să aibă limita de vîrstă (62 ani bărbații, 57 ani femeile) și pensie integrală (stabilită pentru minimum de 25 ani vechime în muncă la bărbați, 20 ani la femei). — funcția în care e menținut sau reîncadrat pensionarul să fie admisă la cumul (ministerele, organele centrale, comitetele executive ale sfaturilor populare regionale și ale orașelor București și Constanța stabilesc meseriile și funcțiile în care se admite cumulul pensiei cu salariu). Rezultă din Proiect că pensionarii strict necesari unităților pot fi menținuți sau reîncadrați primind lunar 50 la sută din pensie, dar nu mai puțin de 500 lei, în afara salariului. Cum se reflectă aceste prevederi în creșterea veniturilor pensionarilor cumularzi ? Să analizăm veniturile unui pensionar ce cumulează astăzi pensia cu salariu, față de calculul ce rezultă din Proiect, care va fi aplicat de la 1 ianuarie 1967 în anul 1966 , salar 1.000 lei lunar. Pensia lunară : 600 lei, din care primește 50 la sută, adică 300 lei lunar, G. MOSARI, jurist (Continuare în pag. a III-a) O discuție în legătură cu Proiectul noii legi a pensiilor la Fabrica de hîrtie „Letea" -Bacău. Șeful oficiului juridic al întreprinderii, tovarășul Nicolae Morala, explică, prin calcule, avantajele acestui recent Proiect. Foto : C. BURSUC mai mult decît angajamentul anual întreprinderea minieră Gomănești a realizat în perioada acestui an însemnate sporuri la principalii indicatori ai planului de producție. Lucrul acesta a permis ca planul producției globale și marfă pe 11 luni să fie realizat cu 5 zile mai devreme. Minerii și-au respectat cuvîntul dat îndeplinindu-și cu mult timp înainte și angajamentul luat pentru anul acesta. Ei au extras peste sarcinile planificate aproape 3.200 tone cărbune, față de 3.000 tone cît prevedea angajamentul anului acesta. De asemenea, în perioada celor 10 luni care au trecut, la producția globală și marfă s-au realizat sporuri în valoare de 1.253.000 lei și respectiv de 1.231.000 lei, iar la prețul de cost, economii de 784.000 lei față de 400.000 lei cît prevedea angajamentul. Cu cele mai bune realizări în întrecerea socialistă se prezintă minerii din sectoarele Leorda și Asău care și-au organizat mai bine activitatea de producție în subteran. In pagina al-a c DBBH a • Anul XXI Nr. 4299(5778) Joi 1 decembrie 1966 4 pagini 25 bani I I III I II ■I I III I I III COMUNICAT La invitația Maiestății Sale Imperiale Haitie Selassie I, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, împreună cu soția, va face o vizită oficială de prietenie în Etiopia, între 5 și 9 decembrie 1966. Vizita tovarășului Iosip Broz Tito în țara noastră La invitația secretarului general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceaușescu, președintele R.S.F. Iugoslavia și președintele U.C.S., Iosip Broz Tito, va face între 1 și 3 decembrie a.c. o vizită neoficială în Republica Socialistă România. Președintele I. B. Tito va fi însoțit de Mialko Todorovici, secretarul Comitetului Executiv al C.C. al U.C.S., Marko Nikezici, secretar de stat pentru afaceri externe, membru al C.C. al U.C.S., și Kiro Gligorov, secretar federal pentru finanțe, membru al C.C. al U.C.I. Primirea la Comitetul Central al Partidului Comunist Român a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Guineea Tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., Chivu Stoica, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, au primit miercuri dimineața delegația de partid și guvernamentală a Republicii Guineea, condusă de Diakite Moussa, membru al Biroului Politic Național al Partidului Democratic, ministrul comerțului exterior și al băncilor, care se află în vizită în țara noastră. La primire au participat tovarășii Petre Blajovici, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și Gheorghe Cioară membru al C.C. al P.C.R., ministrul comerțului exterior. Cu acest prilej a avut loc o discuție care s-a desfășurat într-o atmosferă prietenească. Ceea ce este mai important: îmbunâtațirea stilului stocilor de mască Discutam într-o pauză a conferinței cu doi membri ai comitetului raional de partid. Intenționam să aflu cum au fost mobilizați și cum au mobilizat, la rîndul lor, în scopul îndeplinirii hotărârilor de partid. Brigadiera zootehnică Emilia Avadanei, de la C.A.P. Cașin și inginerul Dumitru Palira, directorul Schelei de extracție Tg. Ocna, mi-au relatat în cîteva cuvinte, aspecte care au confirmat, de altfel, concluzia generală trasă de conferință și anume aceea că rezultatele bune obținute în perioada analizată și în special în acest an, de oamenii muncii din raion au la temelie îmbunătățirea stilului și metodelor de muncă a organelor și organizațiilor de partid, creșterea rolului de conducător politic al acestora, îmi relata inginerul Balica ! „în afară de faptul că aveam obligația ca, în primul rînd, în întreprinderea în care muncesc să mă achit de sarcinile încredințate, am intervenit și în munca altor colective De pildă, biroul raional ne-a trimis pe mai mulți membri ai comitetului împreună cu alți specialiști din activul de partid, să studiem și să propunem măsuri pentru lichidarea unor anomalii manifestate la întreprinderea de foraj. Printre altele, am studiat problema montajelor la sonde, în legătură cu care am făcut propuneri practice privind îmbunătățirea calității montajelor, exigența la recepții etc“. Exemplul dat de directorul Schelei de extracție este concludent. El reflectă, în detaliu, activitatea complexă desfășurată de comitetul raional de partid, reflectă o metodă, din multele folosite în acest sens rezultatele sunt semnificative. In industrie, pe 10 luni din acest an, planul producției globale a fost îndeplinit in proporție de 104 la sută, iar la producția vindută și încasată in proporție marfă de 102,4 la sută. în agricultură, producția obținută la grîu în anul acesta depășește cu 500 de kilograme la hec ■ iar media anilor 1963-1964 iar la porumb producția s-a dublat față de perioada cu care am comparat griul Sunt numai cîteva din succesele oamenilor muncii din acest raion, pe care conferința le-a evidențiat Arătam mai sus că participanții la dezbateri au apreciat marea importanță a creșterii necontenite a rolului de conducător al organelor și organizațiilor de partid, îmbunătățirii stilului și metodelor lor de „Faptul că avem organizații de muncă, bază puternice, care au dovedit in practică multă competență în stabilirea celor mai bune măsuri, capacitate de organizare și mobilizare a maselor, spunea în cuvîntul său delegatul Mihai Ioan, se datorește în mare măsură felului cum comitetul raional, organele și organizațiile de partid, au condus munca de primire în partid". Așadar, un factor i întărirea organizațiilor de partid. S-a bucurat această latură a muncii de partid de toată atenția ? Conferința a urmărit să dea un răspuns cît mai exact la această întrebare. în perioada analizată a existat o mai mare preocupare pentru întărirea numerică a organizațiilor de bază. Eficacitatea muncii de partid, „secretul" adoptării unor hotărîri bune, care să țină seama de situația reală din sectoarele de muncă respective, constă în mare măsură in pregătirea temeinică a plenarelor, a ședințelor de birou, a adunărilor generale. în acest sens, conferința a apreciat că plenarele comitetului raional, precum și ședințele de birou, au fost mai bine pregătite. Ele au luat în discuție probleme majore ale economiei, ale vieții social-politice și culturale din raion și au stabilit hotărîri pentru lichidarea unor neajunsuri acolo unde s-au manifestat. S-au analizat probleme importante ca ritmicitatea producției, măsuri pentru desfășurarea în timp și de calitate a campaniilor agricole ; s-a folosit metoda ca întreg biroul să se deplaseze în unele întreprinderi și să analizeze la fața locului neajunsurile — așa cum s-a procedat la întreprinderea forestieră. Dar ceea ce s-a scăpat oarecum din vedere — și conferința avea datoria să dezbată mai profund acest aspect — este că la nivelul organizațiilor de bază nu a existat în toate locurile preocupate pentru pregătirea adunărilor generale, iar în unele organizații adunările nu s-au ținut cu regularitate. Așa se explică de ce la I. F. Oraș Gheorghe Gheorghiu-Dej și la C.A.P. din comuna Livezile s-a analizat în repetate rînduri aceeași problemă, de ce, în organizații de bază ca cele de la C.F.R.-L.Tg. Ocna și Grozești, adunările generale nu se țin cu regularitate, trecînd două și chiar trei luni între două adunări. Am căutat un răspuns la această situație. Un răspuns pe care l-am aflat, parțial în cuvîntul, delegatului Alexandru Crețu, secretar al comitetului raional de partid : „Consider că noi, membrii biroului, aveam datoria să stăm mai mult în teren și, în special acolo unde cunoaștem că sunt greutăți, lipsuri și să ajutăm concret organizațiile de bază, birourile lor, în întărirea vieții de partid". Munca cu cadrele, rezolvarea pronstă a scrisorilor și sesizărilor membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii sînt, de asemenea, aspecte pe care conferința organizației raionale de partid le-a evidențiat ca fiind foarte importante. „La comitetul raional de partid, arăta în cuvîntul său același tovarăș — Alexandru Crețu — au sosit numeroase scrisori și sesizări, în mare măsură ne-am preocupat de rezolvarea lor, și ca urmare, lucrurile s-au schimbat spre bine, în multe domenii de activitate"; într-adevăr, numeroase sesizări au dovedit buna intenție a comuniștilor de a îndrepta lucrurile. Ca urmare a unor scrisori, s-au rezolvat o serie de probleme organizatorice la întreprinderea forestieră , mai mulți comuniști au sesizat comitetului raional de partid o serie de neajunsuri la magazia cooperativei agricole de producție din comuna Căniți ; la C.A.P. Bogdănești fostul secretar al comitetului de partid avea o atitudine necuviincioasă față de oameni, se complăcea în situații de căpătuială. Comitetul raional de partid, fiind sesizat de o asemenea comportare, a luat măsuri hotărîte. Iată de ce găsim foarte utile propunerile făcute de unii delegați în sensul acordării, de către organele de partid și de stat, a unei atenții mai mari rezolvării cererilor și sesizărilor oamenilor muncii, efectuării, de către noul organ ales, a unui control sistematic asupra felului cum se îndeplinește acest deziderat. EUGEN VERMAN (Continuare în pag. a III-a) Conferința organizației raionale Tg. Ocna a P.C.R. Membrii Biroului Crețu Alexandru Grăjdeanu loan Zdiță Petre Lazăr Toader Mihai loan Marian Gheorghiță Nicolae Stelian Rusu Vasile Sfîrlea Vasile Torică Vasile Zahiu Nicolae Membrii supleanți Bejenaru Genoveva Bobocea Petre Cojocaru loan Zile Dumitru Secretarii Comitetului raional de partid — Rusu Vasile — prim-secretar Sfîrlea Vasile — secretar Lazăr Toader — secretar Crețu Alexandru — secretar Torică Vasile — secretar Președintele Comisiei de revizie — Algiu Ene.