Steagul Roşu, decembrie 1966 (Anul 21, nr. 4299-4325)

1966-12-01 / nr. 4299

bib central JA. EXt'ara ­ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU) Pe șantiere Permanentizarea cadrelor - o verigă hotărîtoare în ansamblul de măsuri întreprinderii șantier-construcții­­montaje din orașul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej îi revine o pondere impor­tantă în realizarea lucrărilor de in­vestiții din regiunea Bacău. Activita­tea rodnică desfășurată an de an s-a concretizat în îndeplinirea și depăși­rea indicatorilor de plan, rezultate de­osebite obținîndu-se în creșterea productivității muncii, îmbunătățirea continuă a calității lucrărilor și în realizarea unor importante economii la prețul de cost. Iată un exemplu­­ luînd ca an de bază anul 1960, pe șan­tierele noastre s-a înregistrat pînă la sfîrșitul anului 1965 o creștere a pro­ductivității muncii de 81,6 la sută, iar pentru anul 1966 se preconizează o creștere de 46,6 la sută. Sporirea a­­cestui indicator s-a materializat în ob­ținerea unui spor a producției de a­­proape 26.000.000 lei. La obținerea acestui rezultat au contribuit o serie de factori printre care mecanizarea intensivă a lucrări­lor, introd­ucerea­ m­icii mecanizări atît la punctele de lucru cît și în unitățile de deservire, adoptarea de soluții Constructive, pe baze industriale, creș­terea calificării muncitorilor etc. O contribuție de seamă a avut-o însă permanentizarea cadrelor de munci­tori pe șantierele întreprinderii. Stabilitatea muncitorilor pe șantie­rele de construcții și realizarea unei continuități a execuției lucrărilor de-a lungul întregului an este una din principalele sarcini puse în fața unită­ților de execuție prin planurile de dezvoltare a economiei naționale. Pu­tem afirma cu certitudine că această sarcină a fost îndeplinită în cadrul în­treprinderii în mod corespunzător. An de an a scăzut indicele de fluctuație a muncitorilor pe șantiere. Astfel, da­că în 1960 el a fost de 0,34, în 1965 a scăzut la 0,24, iar în 1966 se înregis­trează un indice de 0,15. Este de re­marcat că fluctuațiile de muncitori s-au înregistrat în cea mai mare par­te la muncitorii necalificați, care se angajează pe șantierele de construcții numai în mod sezonier. Considerăm aceasta ca un succes deosebit deoarece fată de anul 1960 cînd întreprinderea noastră executa lucrări numai în zona Borzești-Oraș Gheorghe Gheorghiu-Dej, începînd din anul 1963 execută lucrări la Săvinești- Piatra Neamț, Suceava și Iași, fără a lua în considerație și micile șantiere de la Dărmănești, Lucăcești-Zemeș, Molida-Vama etc. Despre rezultatele bune în permanentizarea cadrelor pe șantierele noastre vorbesc și alte e­­xemple. Bunăoară, mai bine de 66 la sută din ingineri au o vechime de peste 5 ani în întreprinderea noastră, la maiștri procentul este de 84 la su­tă, iar pentru tehnicieni 75 la sută. Sunt ingineri și maiștri care lucrează pe șantierele întreprinderii noastre în­că de la înființare. Așa este cazul in­ginerilor Pavel Coseac, Boris Sîrbu­ și Ion Mereuță, al maiștrilor Gheorghe Dascălu, Constantin Luca și Andrei Stoica. Totodată, ne mîndrim cu echi­pe de muncitori de înaltă calificare care au peste 10 ani de activitate pe șantierele noastre, cum ar fi brigăzile de zidari conduse de Dumitru Noviț­­chi, Vasile Anuței, Sava Ionescu, ale dulgherilor Andrei Ambruș, Dionisie Bodo, Gheorghe Coja, cea de lăcătuși a lui Alexandru Racoți, fierarii beto­­niști din echipele lui Gheorghe Buce­­lea și Mihai Bejan, instalatorii din e­­chipa lui Nicolae Melnic, mozaicarii din brigada condusă de Ștefan Popes­­cu și Giovani Girardi, echipa de zu­gravi a lui Victor Arvinte și betoniștii din brigada lui Gheorghe Fodor. Aces­te brigăzi și echipe precum și multe altele, prin activitatea lor, au dus la creșterea productivității muncii pe șantierele noastre și la realizarea de lucrări de cea mai bună calitate. Meritul lor este și acela că au răs­puns cu promptitudine la apelurile făcute de conducerea întreprinderii de a se deplasa pe diversele șantiere ale unității noastre atunci cînd necesită­țile producției au cerut acest lucru, aducîndu-și din plin contribuția la executarea în termen și înainte de termen a o serie întreagă de lucrări din planul de producție al întreprinde­rii noastre. Aceasta ne-a dat posibili­tatea să realizăm o mare mobilitate în completarea efectivelor de muncitori la punctele cheie, utilizarea rațională a spațiilor de cazare și diminuarea cheltuielilor ocazionate de angajările și lichidările de muncitori, inclusiv e­­liminarea stagnărilor ce se înregistrea­ză în mod obișnuit la angajarea sau lichidarea unor echipe noi de mun­citori. Permanentizarea cadrelor tehnice și în special a muncitorilor pe șantierele întreprinderii noastre, a fost rezultatul unor acțiuni multiple. Printre acestea un rol deosebit l-a avut organizarea judicioasă a brigăzilor de lucru, locurilor de muncă și asigurarea per­a­manentă cu materialele și sculele ne­cesare, ceea ce a dat posibilitatea cre­ării unui echilibru în cadrul formații­lor de lucru. Asemenea măsuri s-au reflectat în creșterea cîștigului mediu cu circa 31 la sută în 1965 față de 1960 și cu 45 la sută pe primele 10 luni ale anului 1966, față de anul 1960. Un alt factor hotărîtor în permanen­tizarea oamenilor a fost asigurarea u­­nor condiții din ce în ce mai bune de cazare, în prezent circa 18 la sută din muncitori sunt cazați în apartamente definitive, peste 20 la sută în aparta­mente individuale (baracamente), iar circa 25 la sută sînt cazați în locuințe definitive dar exploatate în comun. Strîns legată de stabilizarea munci­torilor pe șantierele de construcții es­te și ridicarea pregătirii lor profesio­nale. Posibilitățile create atît persona­lului tehnico-administrativ cît și mun­citorilor de a urma școli de calificare și de specializare deci ridicarea cate­goriilor de salarizare și în final crește­rea cîștigului i-a legat pe aceștia de întreprindere. Din anul 1960 și pînă în prezent peste 1.700 de muncitori au urmat școlile de calificare pe șantie­rele noastre, aproape 1.300 cursu­rile de ridicare a calificării, 600 școli de specializare, iar peste 300 au școli profesionale. De asemenea, din cadrul șantierelor noastre o serie de muncitori cu calificare superioară, cu vechime și experiență în muncă au urmat școlile de maiștri atașamentiști și normatori, iar peste 120 de salariați au absolvit școlile de specializare pen­tru maiștri, tehnicieni și personal e­­conomic. La toate cele de mai sus, o contri­buție însemnată și-au adus-o organiza­țiile de partid, care prin munca susți­nută desfășurată în rîndurile con­structorilor, i-au ajutat pe aceștia să rămînă în cadrul șantierelor. Așa se explică faptul că avem muncitori, in­gineri și tehnicieni care lucrează în cadrul întreprinderii și a șantierelor noastre de circa 8-10 ani de zile. Astăzi ne mîndrim cu faptul că școa­la șantierelor de la Borzești și Orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej, Piatra Neamț și Săvinești, Suceava și Iași a dat constructori de nădejde, care au făcut și fac cinste unității noastre. Iar faptul că Direcția Generală de Con­strucții și Montaje din Ministerul In­dustriei Chimice a apelat la munci­torii și tehnicienii noștri atunci cînd pe șantierele de la Slatina, Brăila și Turnu Măgurele au apărut perioade grele, sau a fost necesară executarea unor lucrări mai pretențioase din punct de vedere tehnic, dovedește încă o dată gradul înalt de pre­gătire profesională, nivelul politic ridicat pe care l-au atins cea mai ma­re parte din salariații întreprinderii noastre. Nu se poate spune însă că în acți­unea de permanentizare a cadrelor de muncitori și tehnicieni de pe șantiere­le de construcții am făcut totul. De aceea vor trebui depuse eforturi în continuare, găsite noi metode de men­ținere a efectivelor, de creare a unor condiții tot mai bune atît pentru mun­citori cît și pentru familiile lor. Măsurile luate pînă în prezent, cele ce vor fi luate în continuare, vor face posibil , să crească numărul salariați­lor permanenți, să se îmbunătățească continuu condițiile de lucru și de trai ale muncitorilor din construcții. Ing. ANDREI ERDELYI director general al I.S.C.M. Oraș Gheorghe Gheorghiu-Dej Din noile construcții ale regiunii noastre. Plenara Consiliului regional Bacău al Organizației Pionierilor Ieri s-au desfășurat lucrările primei ședințe plenare a Consiliului regional Bacău al Organizației Pionierilor. Au participat tovarășii: AUREL CA­­LIMANDRIC, secretar al Comitetului regional Bacău al P.C.R., CONSTAN­TIN POTÎNGĂ, șeful Secției învăță­­mînt, știință și cultură a Comitetului regional Bacău al P.C.R., MARIA VI­­COL, șefa Secției învățămînt a Sfa­tului popular regional, membri ai Con­siliului regional Bacău al Organizației Pionierilor, numeroși invitați. După cuprinzînd prezentarea unei informări, principalele realizări ale consiliilor pionierilor de la constitui­rea lor pînă în prezent, a fost prezen­tat planul de muncă trimestrial al Consiliului, insistîndu-se asupra preve­derilor pentru luna decembrie (inclu­siv acțiunile ce se vor desfășura în perioada vacanței de iarnă a elevilor). S-a trecut apoi la organizarea și apro­barea comisiilor consiliului. Evidențiind experiența bună din sectorul lor de activitate, numeroșii participanți la dezbateri au venit, tot­odată, cu prețioase propuneri menite să ridice la un nivel superior activi­tatea unităților de pionieri din regiu­nea noastră. Luînd cuvîntul în încheierea lucră­rilor, tovarășul Aurel Calimandric a arătat că activitatea pionierească trebuie să fie orientată mai eficient spre stimularea preocupării elevilor pentru învățătură, îmbogățirea cunoș­tințelor, întărirea continuă a discipli­nei școlare. Vorbitorul a subliniat rolul impor­tant al consiliilor pionierești în orga­nizarea, sub conducerea nemijlocită a organelor și organizațiilor de partid, a procesului de educare a tinerelor vlăstare în spiritul dragostei față de patrie și partid, al mîndriei legitime față de realizările oamenilor muncii. Cumulul pensiei cu salariu - mij’loc de sporire a veniturilor Proiectul noii legi dedică un capitol special cumulului pensiei cu salariul prin care se acordă posibilitatea u­­nor largi categorii de pensionari să lucreze, să fie astfel utili producției și să primească răsplata muncii pe care o depun. Deși ajunși la vîrsta de pensionare mulți oameni ai muncii doresc să con­­tinuie activitatea în producție, expe­riența lor, specializarea din anii înde­lungați de muncă putînd să fie folosite în mod creator chiar la vîrste mai îna­intate. De asemenea, și pensionarii de invaliditate de gradul III, precum și pensionarii de gradul I și II care au recomandarea organelor medicale, pot lucra în producție, să-și aducă contri­buția în limita posibilităților de care dispun. Proiectul noii legi a pensiilor stimu­lează pensionarii care solicită să lu­creze, fie prin menținerea în muncă, fie prin reîncadrare, răsplata acestei munci fiind superioară celei ce se a­­cordă în prezent conform Decretului 292/1959 în vigoare pînă la 31 de­cembrie 1966. Cumulul pensiei cu salariu va con­stitui un mijloc de sporire a venituri­lor pensionarilor, sporire care va duce la creșterea nivelului de viață a pen­sionarilor și a familiilor acestora. Să discutăm acum cîteva probleme referitoare la cumulul pensiei cu sa­lariu. Proiectul noii legi a pensiilor pre­vede că pensionarii cu pensii inte­grale pentru limită de vîrstă, strict necesari unităților, menținuți sau re­încadrați în muncă, în funcții admi­se la cumul, au dreptul pe timpul cît lucrează, să primească pe lîngă salariu și 50 la sută din pensie, dar nu mai puțin de 500 lei. Din textul Proiectului rezultă că pentru a se cumula pensia cu salariu este necesar ca : — pensionarul care cumulează să aibă limita de vîrstă (62 ani bărbații, 57 ani femeile) și pensie integrală (stabilită pentru minimum de 25 ani vechime în muncă la bărbați, 20 ani la femei). — funcția în care e menținut sau re­încadrat pensionarul să fie admisă la cumul (ministerele, organele centrale, comitetele executive ale sfaturilor populare regionale și ale orașelor București și Constanța stabilesc mese­riile și funcțiile în care se admite cu­mulul pensiei cu salariu). Rezultă din Proiect că pensionarii strict necesari unităților pot fi men­ținuți sau reîncadrați primind lunar 50 la sută din pensie, dar nu mai puțin de 500 lei, în afara salariului. Cum se reflectă aceste prevederi în creșterea veniturilor pensionarilor cu­mularzi ? Să analizăm veniturile unui pensio­nar ce cumulează astăzi pensia cu sa­lariu, față de calculul ce rezultă din Proiect, care va fi aplicat de la 1 ia­nuarie 1967 în anul 1966 , salar 1.000 lei lunar. Pensia lunară : 600 lei, din care pri­mește 50 la sută, adică 300 lei lunar, G. MOSARI, jurist (Continuare în pag. a III-a) O discuție în legătură cu Pro­iectul noii legi a pensiilor la Fabrica de hîrtie „Letea" -Bacău. Șeful oficiului juridic al între­prinderii, tovarășul Nicolae Mo­rala, explică, prin calcule, avan­tajele acestui recent Proiect. Foto : C. BURSUC mai mult decît angajamen­tul anual întreprinderea minieră Gomă­­nești a realizat în perioada a­­cestui an însemnate sporuri la principalii indicatori ai planului de producție. Lucrul acesta a permis ca planul producției globale și marfă pe 11 luni să fie realizat cu 5 zile mai devre­me. Minerii și-au respectat cu­­vîntul dat îndeplinindu-și cu mult timp înainte și angajamen­tul luat pentru anul acesta. Ei au extras peste sarcinile planifi­cate aproape 3.200 tone cărbu­ne, față de 3.000 tone cît preve­dea angajamentul anului acesta. De asemenea, în perioada celor 10 luni care au trecut, la pro­ducția globală și marfă s-au rea­lizat sporuri în valoare de 1.253.000 lei și respectiv de 1.231.000 lei, iar la prețul de cost, economii de 784.000 lei față de 400.000 lei cît prevedea an­gajamentul. Cu cele mai bune realizări în întrecerea socialistă se prezintă minerii din sectoarele Leorda și Asău care și-au organizat mai bine activitatea de producție în subteran. In pagina a­­l-a c DBBH a • Anul XXI Nr. 4299(5778) Joi 1 decembrie 1966 4 pagini 25 bani I I III I I­I ■­I I I­I­I I I I­I­I COMUNICAT La invitația Maiestății Sale Imperiale Haitie Selassie I, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Chivu Stoica, împreună cu soția, va face o vizită oficială de prietenie în Etiopia, între 5 și 9 decembrie 1966. Vizita tovarășului Iosip Broz Tito în țara noastră La invitația secretarului general al Comitetului Central al Partidului Co­munist Român, Nicolae Ceaușescu, președintele R.S.F. Iugoslavia și preșe­dintele U.C.S., Iosip Broz Tito, va face între 1 și 3 decembrie a.c. o vizită neo­ficială în Republica Socialistă Româ­nia. Președintele I. B. Tito va fi însoțit de Mialko Todorovici, secretarul Co­mitetului Executiv al C.C. al U.C.S., Marko Nikezici, secretar de stat pen­tru afaceri externe, membru al C.C. al U.C.S., și Kiro Gligorov, secretar fede­ral pentru finanțe, membru al C.C. al U.C.I. Primirea la Comitetul Central al Partidului Comunist Român a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Guineea Tovarășii Nicolae Ceaușescu, secre­tar general al C.C. al P.C.R., Chivu Stoica, membru al Comitetului Execu­tiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președin­tele Consiliului de Miniștri, au primit miercuri dimineața delegația de partid și guvernamentală a Republicii Guineea, condusă de Diakite Moussa, membru al Biroului Politic Național al Partidului Democratic, ministrul co­merțului exterior și al băncilor, care se află în vizită în țara noastră. La primire au participat tovarășii Petre Blajovici, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniș­tri și Gheorghe Cioară membru al C.C. al P.C.R., ministrul comerțului exterior. Cu acest prilej a avut loc o discuție care s-a desfășurat într-o atmosferă prietenească. Ceea ce este mai important: îmbunâtațirea stilului st­ocilor de mască Discutam într-o pauză a conferinței cu doi membri ai comitetului raional de partid. Intenționam să aflu cum au fost mobilizați și cum au mobilizat, la rîndul lor, în scopul îndeplinirii hotă­rârilor de partid. Brigadiera zootehni­că Emilia Avadanei, de la C.A.P.­­ Cașin și inginerul Dumitru Palira, di­rectorul Schelei de extracție Tg. Oc­na, mi-au relatat în cîteva cuvinte, aspecte care au confirmat, de altfel, concluzia generală trasă de conferin­ță și anume aceea că rezultatele bune obținute în perioada analizată și în special în acest an, de oamenii muncii din raion au la temelie îmbunătățirea stilului și metodelor de muncă a orga­nelor și organizațiilor de partid, creș­terea rolului de conducător politic al acestora, îmi relata inginerul Bali­­ca ! „în afară de faptul că aveam o­bligația ca, în primul rînd, în între­prinderea în care muncesc să mă a­­chit de sarcinile încredințate, am in­­ter­venit și în munca altor colective De pildă, biroul raional ne-a trimis pe mai mulți membri ai comitetului îm­preună cu alți specialiști din activul de partid, să studiem și să propunem măsuri pentru lichidarea unor anoma­lii manifestate la întreprinderea de foraj. Printre altele, am studiat pro­blema montajelor la sonde, în legă­tură cu care am făcut propuneri prac­tice privind îmbunătățirea calității montajelor, exigența la recepții etc“. Exemplul dat de directorul Schelei de extracție este concludent. El re­flectă, în detaliu, activitatea comple­xă desfășurată de comitetul raional de partid, reflectă o metodă, din multele folosite în acest sens rezultatele sunt semnificative. In industrie, pe 10 luni din acest an, planul producției globa­le a fost îndeplinit in proporție de 104 la sută, iar la producția vindută și încasată in proporție marfă de 102,4 la sută. în agricultură, produc­ția obținută la grîu în anul acesta de­pășește cu 500 de kilograme la hec ■ iar media anilor 1963-1964 iar la po­rumb producția s-a dublat față de pe­rioada cu care am comparat griul Sunt numai cîteva din succesele oame­nilor muncii din acest raion, pe care conferința le-a evidențiat Arătam mai sus că participanții la dezbateri au apreciat marea impor­tanță a creșterii necontenite a rolului de conducător al organelor și organi­zațiilor de partid, îmbunătățirii sti­lului și metodelor lor de „Faptul că avem organizații de muncă, bază puternice, care au dovedit in practică multă competență în stabilirea celor mai bune măsuri, capacitate de orga­nizare și mobilizare a maselor, spunea în cuvîntul său delegatul Mihai Ioan, se datorește în mare măsură felului cum comitetul raional, organele și or­ganizațiile de partid, au condus mun­ca de primire în partid". Așadar, un factor i întărirea orga­nizațiilor de partid. S-a bucurat aceas­tă latură a muncii de partid de toa­tă atenția ? Conferința a urmărit să dea un răspuns cît mai exact la aceas­tă întrebare. în perioada analizată a existat o mai mare preocupare pen­tru întărirea numerică a organizațiilor de bază. Eficacitatea muncii de partid, „se­cretul" adoptării unor hotărîri bune, care să țină seama de situația reală din sectoarele de muncă respective, constă în mare măsură in pregătirea temeinică a plenarelor, a ședințelor de birou, a adunărilor generale. în acest sens, conferința a apreciat că plena­rele comitetului raional, precum și ședințele de birou, au fost mai bine pregătite. Ele au luat în discuție pro­bleme majore ale economiei, ale vieții social-politice și culturale din raion și au stabilit­ hotărîri pentru lichida­rea unor neajunsuri acolo unde s-au manifestat. S-au analizat probleme importante ca ritmicitatea producției, măsuri pentru desfășurarea în timp și de calitate a campaniilor agricole ; s-a folosit metoda ca întreg biroul să se deplaseze în unele întreprinderi și să analizeze la fața locului neajunsurile — așa cum s-a procedat la întreprin­derea forestieră. Dar ceea ce s-a scă­pat oarecum din vedere — și confe­rința avea datoria să dezbată mai pro­fund acest aspect — este că la ni­velul organizațiilor de bază nu a exis­tat în toate locurile preocupate pen­tru pregătirea adunărilor generale, iar în unele organizații adunările nu s-au ținut cu regularitate. Așa se explică de ce la I. F. Oraș Gheorghe Gheor­ghiu-Dej și la C.A.P. din comuna Live­­zile s-a analizat în repetate rînduri aceeași problemă, de ce, în organi­zații de bază ca cele de la C.F.R.-L.­Tg. Ocna și Grozești, adunările gene­rale nu se țin cu regularitate, trecînd două și chiar trei luni între două adu­nări. Am căutat un răspuns la această situație. Un răspuns pe care l-am a­­flat, parțial în cuvîntul, delegatului Alexandru Crețu, secretar al comite­tului raional de partid : „Consider c­ă noi, membrii biroului, aveam datoria să stăm mai mult în teren și, în spe­cial acolo unde cunoaștem că sunt greutăți, lipsuri și să ajutăm concret organizațiile de bază, birourile lor, în întărirea vieții de partid". Munca cu cadrele, rezolvarea prons­tă a scrisorilor și sesizărilor membri­lor de partid, a tuturor oamenilor muncii sînt, de asemenea, aspecte pe care conferința organizației raionale de partid le-a evidențiat ca fiind foar­te importante. „La comitetul raional de partid, arăta în cuvîntul său același tovarăș — Alexandru Crețu — au so­sit numeroase scrisori și sesizări, în mare măsură ne-am preocupat de re­zolvarea lor, și ca urmare, lucrurile s-au schimbat spre bine, în multe do­menii de activitate"; într-adevăr, nu­meroase sesizări au dovedit buna in­tenție a comuniștilor de a îndrepta lucrurile. Ca urmare a unor scrisori, s-au rezolvat o serie de probleme or­ganizatorice la întreprinderea forestie­ră , mai mulți comuniști au sesizat co­mitetului raional de partid o serie de neajunsuri la magazia cooperativei a­­gricole de producție din comuna Că­niți ; la C.A.P. Bogdănești fostul se­cretar al comitetului de partid avea o atitudine necuviincioasă față de oa­meni, se complăcea în situații de că­pătuială. Comitetul raional de partid, fiind sesizat de o asemenea compor­tare, a luat măsuri hotărîte. Iată de ce găsim foarte utile propunerile făcute de unii delegați în sensul acordării, de către organele de partid și de stat, a unei atenții mai mari rezolvării cere­rilor și sesizărilor oamenilor muncii, efectuării, de către noul organ ales, a unui control sistematic asupra felului cum se îndeplinește acest deziderat. EUGEN VERMAN (Continuare în pag. a III-a) Conferința organizației raionale Tg. Ocna a P.C.R. Membrii Biroului Crețu Alexandru Grăjdeanu loan Zdiță Petre Lazăr Toader Mihai loan Marian Gheorghiță Nicolae Stelian Rusu Vasile Sfîrlea Vasile Torică Vasile Zahiu Nicolae Membrii supleanți Bejenaru Genoveva Bobocea Petre Cojocaru loan Zile Dumitru Secretarii Comitetului raional de partid — Rusu Vasile — prim-secretar Sfîrlea Vasile — secretar Lazăr Toader — secretar Crețu Alexandru — secretar Torică Vasile — secretar Președintele Comisiei de re­vizie — Algiu Ene.

Next