Steagul Roşu, noiembrie 1967 (Anul 22, nr. 4582-4607)

1967-11-01 / nr. 4582

Anul XXII Mr. 4582 16061) Miercuri 1 Noiem. 1967 4 pagim 25 bani Seeon afli CC AL PER din 5-6 octombrie 1967 IUI DEZBATERE Contribuție de seamă la valorificarea superioară a fondului locativ Hotărirea recentei Plenare a C.C. al P.C.R. aduce, prin reglemen­tările cu privire la dez­voltarea, administra­rea și întreținerea fon­dului locativ, cât și cu privire la regimul chi­riilor, însemnate îmbu­nătățiri. Ca și în celelalte o­­rașe ale țării și in ora­șul Moinești, grija parti­dului pentru crearea u­­nor condiții de viață cit mai bune oamenilor m­nicii, a fost materia­lizată și în dezvoltarea fondului locativ. Astfel, in perioada anilor 1951-1966, în orașul no­stru s-a pus la dispozi­ția petroliștilor și al­tor categorii de munci­tori un număr de pes­te 1.200 apartamente, în actualul cincinal nu­mărul acestora va fi cu mult depășit. Fondul locativ va crește în viitor și prin dezvoltarea construc­ției de locuințe pro­prietate personală, pro­blemă care in orașul nostru nu s-a situat, în ultimii ani, la nive­lul posibilităților ma­teriale de care dispun cetățenii. La aceasta se OPREA MARCHIDAN președintele Comitetului executiv al Sfatului popular oraș Moinești poate arăta că a con­tribuit și faptul că, în schița de sistematizare a orașului, nu s-au sta­bilit zone pentru con­strucții individuale, a­­ceste zone fiind stabili­te de-abia în acest an pe străzile Oituz, Li­bertății și Dobrogeanu Gherea. Pentru a veni în sprijinul cetățenilor care doresc să-și con­struiască locuințe cu fonduri proprii, sau cu sprijinul statului, Co­mitetul executiv al Sfatului popular al o­­rașului Moinești va studia posibilitatea ca un oraș să fie stabilite și alte zone în care să poată fi amplasate ast­fel de construcții. Pentru întreținerea fondului de locuințe, în orașul Moinești, anual se cheltuiesc sume im­portante, care pînă în prezent, în cea mai ma­re parte, erau asigura­te de la bugetul statu­lui, edificator fiind faptul că, întreprinde­rea de gospodărie oră­șenească Moinești În­registrează pierderi a­­nuale de peste două milioane lei, sumă pro­venită din diferența dintre volumul cheltu­ielilor și amortizărilor și volumul încasărilor din chirii. Prin recenta Hotărire, această si­tuație, generată de fap­tul că tariful chiriilor nu mai corespunde, va fi pe deplin rezolvată și va influența pozitiv atit activitatea de în­treținere a fondului lo­cativ, cît și cea pri­vind sporirea fondului locativ proprietate de stat. Consider ca foarte bună măsura stabilirii tarifului chiriilor dife­rențiat, în funcție de veniturile chiriașilor, cit și introducerea plata chiriei a suprafe­ța­ței dependințelor, situa­ție în care chiria va reprezenta în viitor, în mod fidel, gradul de confort al locuințelor. De asemenea, introdu­cerea noului sistem de încasări a chiriilor prin reținerea acestora, dată cu plata salariilor, o corespunde unei cerin­țe practice. Prin aceas­tă măsură nu numai că se vor reduce, în mod simțitor, cheltuielile pentru întreținerea a­­paratului administrativ, dar nici chiriașii nu vor mai pierde timp pentru a se deplasa să-și achite chiriile, se va lichida și situația actuală în care chiriași figurează unii in­­­cluși în evidențele I.G.D. cu debite mari, provenite din chirii re­stante, cum este cazul locatarilor Grigore Gi­gel, cu o restanță din chirie de 1.104 lei, Chirilă Dumitru — cu 1.931 lei, Crăciun Mar­ta — 1.595 lei, Adam Gheorghe — 1.153 lei. Aplicarea măsurilor­tabilite in recenta Ho­­tărîre a Plenarei C.C. al P.C.R. va duce și în orașul Moinești la dez­voltarea construcțiilor de locuințe, la mai buna gospodărire a fondului locativ. Prin promovarea progresului tehnic - sporirea producției agricole în ritm susținut Ing. CIOVICA ILIE tehnolog șef la SA.S. Traian Proiectul Directivelor G.G. al P.G.R. cu privire la perfecționarea condu­cerii și planificării economiei națio­nale ■ vine să întărească prevederile hotărîrii Plenarei C.G. al P.G.R. din 27-28 martie 1967, marchează o nouă etapă în dezvoltarea continuă și în ritm rapid și a agriculturii de stat, a ridicării pe o treaptă mereu mai înal­tă a eficienței economice pe ansam­blul întreprinderilor agricole, al­­ fer­melor și pe fiecare produs agricol în parte, în realizarea acestor importante o­biective un rol deosebit revine tehno­logului șef din întreprinderea agrico­lă de stat ca principal factor care se ocupă de introducerea tehnicii noi, de raționalizarea procesului de pro­ducție, în­ raport de condițiile existen­te, împletind armonios cele mai bune metode științifice de cultura plantelor și creșterea animalelor cu maximum de eficiență­­ economică, corespunză­toare­­ nivelelor­ atinse de țările cele mai avansate , în sectorul agrar, în­ cadrul­­ sectorului agricol de stat ca și în toată economia națională, ști­ința a devenit o forță principală de producție. A introduce pe scară lar­gă tehnologiile­­ avansate înseamnă a crea posibilitatea obținerii de produc­ții sporite cu o productivitate mereu crescîndă.­­ Dotarea unităților agricole de stat cu o puternică bază tehnico-materia­­lă, cu mașini agricole de înalt nivel tehnic, creează posibilitatea aplicării celei mai adecvate tehnologii, cores­punzătoare tehnicii moderne. Tehni­ca modernă practicată în condițiile unei agriculturi intensive duce la o valorificare mai rațională a capacită­ții de producție a solului și simultan cu aceasta la reducerea cheltuielilor de producție. Introducerea în producție a mai valoroase soiuri de plante celor de cultură în raport de condițiile pedo­climatice, precum și a creșterii celor mai corespunzătoare rase de animale, folosirea hibrizilor și metișilor de înaltă productivitate, contribuie în mod direct la sporirea producției în timp scurt și cu maximum de efici­ență. Profilarea și specializarea fermelor în raport de condițiile de climă, sol, relief, căi de comunicație etc, este o sarcină permanentă care trebuie să preocupe toate cadrele de specialita­te, în așa fel ca în viitor cuantumul producției în ansamblu să crească la unitatea de suprafață corespunzător cerințelor mereu sporite. în lumina acestor cerințe obiecti­ve, în cadrul întreprinderii agricole de stat Traian s-au organizat 8 ferme de producție. Din acestea, 3 ferme sunt profilate pe creșterea și exploa­tarea vacilor de lapte (Fermele Rado­­mirești, Traian și Parincea), două fer­me pomicole (Godovana și Plopa­­na), o fermă de ovine (Gloduri), o fermă pentru culturi de cîmp (Parin­cea 2) și o fermă de legume (Letea) pentru comercializare și producerea semințelor de legume. Organizarea acestor ferme pe anu­mite profile de producție în raport de condițiile concrete existente asigură obținerea unor producții din ce în ce mai mari, cu eficiență sporită față de anii anteriori. In felul acesta lucră­torii din I.A.S. vor aduce o contri­buție și mai mare la satisfacerea ne­voilor societății cu produse agricole și la creșterea venitului național țării noastre, traducînd în viață sarci­ni­iile ce le revin din complexul de mă­suri preconizat de partid privind per­fecționarea conducerii și planificării economiei naționale. PROGNOZE IN CERCETAREA ȘTIINȚIFICA După experimenta­rea și aplicarea cu suc­ces în procesul tehno­logic a cinci noi meto­de de producție, un co­lectiv de specialiști de la fabrica de celuloză și hirtie „Letea" din Bacău a inceput pro­bele experimentale la alte patru teme de cer­cetare științifică. Dintre ele, o deosebită impor­tanță o prezintă lucra­rea indreptată spre ob­ținerea unor materiale indigene de umplere a fibrei de hirtie. Aceas­ta, cu atit mai mult cu cit utilizarea unui rezi­duu silico-aluminos, re­zultat din fabricarea u­­nor produse ale Com­binatului chimic Bor­­zești, poate substitui materialele de umplere obișnuite, evitînd nece­sitatea unor importuri de caolină, costisitoa­re și greu de procurat. Nu este lipsit de im­portanță nici faptul că primele probe experi­mentale privitoare la obținerea de hîrtii fil­trante utilizate la mo­toarele termice au dat rezultate bune, atingîn­­du-se caracteristici a­­propiate de cele ale hârtiei de filtru Binzer și Renault, care în pre­zent se importă. Valo­rificarea acestor expe­riențe va avea ca efect economic înlocuirea materialelor de umple­re din import cu altele indigene, fabricarea u­­nor produse cu indici calitativi superiori și, neîndoielnic, economii de ordinul milioanelor de lei. Șosele moderne pe Valea Bistriței. Foto : S. POMPEI Cooperativele agricole din regiune. Au depășit sarcinile contractuale la struguri Din situația centralizată la întreprinderea regională Bacău Vinalcool, rezultă ca la data de 30 octombrie a.c. cooperativele agricole din regiunea noastră și-au realizat sarcinile contrac­tuale la struguri asumate față de Ministerul Industriei Alimen­tare, preliminîndu-se depășirea prevederilor contractuale cu 150 tone struguri. Printre unitățile fruntașe îa îndeplinirea exemplară a sarci­nilor contractuale se numără C.A.P. Păunești (care a depășit contractul cu 30 la sută), Faraoanii (cu sută la sută), Corbasca (cu 5 vagoane), Coțofănești și Sascut Tîrg, (cu cîte 3 vagoane) și altele. La I.C.I.L.-Bacău Modernizarea unor capacități de producție In cadrul unor unități raionale a­­parținînd de întreprinderea pentru colectarea și industrializarea lapte­lui — Bacău se desfășoară impor­tante lucrări de mecanizare. Scopul acestora îl constituie modernizarea unor capacități de producție sau construirea altora. Astfel, da Oficiul raional pentru colectarea și indus­trializarea laptelui Adjud, au în­ceput lucrările de modernizare a u­­nității. Urmînd a se încheia în anul viitor, ele vor crea posibilități pen­tru prelucrare a 23.000 litri lapte pe zi, față de 7.000 litri cît se prelu­crează în prezent. In scopul asigurării unor condiții optime de depozitare a produselor lactate, la Roman și Adjud se exe­cută două depozite frigorifice cu o capacitate utilă de 100 tone fiecare. Prin intrarea lor în funcțiune, se vor reduce considerabil pierderile și se vor obține economii antecalcu­­late în valoare de 360.000 lei. Noi linii electrice aeriene între localitățile Agăș și Palanca din raionul Moinești, au început lu­­­crările de construcție la o nouă li­nie electrică aeriană de 20 kv tn lungime de 20 km, care va alimenta cu energie electrică mai multe sate montane de pe Valea Trotușului. Constructorii întreprinderii elec­­tromontaj Bacău au început lucrările și la linia Buruenești—Buhoaca. La rețelele pentru electrificările rurale Roman—Slobozia, Căciulești—Oșlo­­beni, Podu Turcului—Fichitești și Hlăpești—Mastacăn, lucrările de construcții-montaj sunt într-un sta­diu avansat. În întreprinderile forestiere ' Stocuri corespunzătoare... și în fazele scos și apropiat I Față de planul la zi pînă la 16 octombrie : — fasonat 245,3 la sută la fag și 137 la sută la rășinoase ; — scos numai 37 la sută fag și 50 la sută rășinoase ; — apropiat doar 23 la sută fag și 38 la sută rășinoase.­­ Au rămas în urmă la scos­ apropiat întreprinderile din Comănești, Agăș, Tg. Neamț, Oraș Gheorghe Gheorghiu-Dej și Piatra Neamț.­­ Numai lipsa atelajelor e cauza nerealizării stocurilor în fazele scos și a­­propiat ? In raionul Piatra Neamț: Diferențe mari în efectuarea arăturilor în numeroase cooperative agrico­le de producție din raionul Piatra Neamț, arăturile actinei de toamnă se desfășoară cu intensitate, profi­­tindu-se la maximum de timpul pri­elnic. Există totuși unele unități cu se­rioase rămîneri în urmă față de me­dia pe raion. Spre exemplu, la C.A.P. Bălănești din cele 400 hec­tare s-a arat o suprafață minimă care nu trece la ora actuală de 30 la sută. Aceasta în timp ce vecinii din Dochia araseră numai pînă la sfirșitul săptămînii trecute 510 hec­tare din totalul de 800. Am întrebat pe tovarășul Anton Vîrgă, președintele C.A.P. Talpa, care este explicația că sunt rămase în urmă deși arăturile întreg terenul de arat, cu excepția a cîtor­­va hectare cu sfeclă, este descope­rit ? Tractoarele S.M.T. Ștefan cel Ma­re, merg bine, mi s-a răspuns, trac­toriștii își fac datoria. Numai că 3 din totalul de 8 tractoare au fost dirijate să transporte sfecla de za­hăr la baza de recepție. Credem că în acest caz trebuiau să se găseas­­­­că alte modalități de rezolvare a acestei probleme. La C.A.P. Zănești, unde din to­talul de 768 hectare nu s-a arat de­cit ceva mai mult de o treime, lu­crează 15 tractoare din totalul de 18. Acolo mai bine de 70 hectare care trebuie arate sunt incă neeli­berate de glugile de porumb. Tova­rășul Ioan Nicolau, președintele C.A.P. afirma că pe circa 130 hec­tare existente lingă canalul Bistri­ței, terenul este tare și nu se poate ara. Ce facem în acest caz, tovarăși de la Zănești . Așteptăm ploile ori zăpezile ? Aici, va fi la Borzești și In alte cîteva cooperative agricole se sim­te nevoia unei mobilizări mai mari a torțelor și mijloacelor existente pentru ca arăturile să se execute in întregime acum cît timpul se menține favorabil. N. B. într-un articol intitulat „Măsuri pentru crearea stocurilor de masă lemnoasă", publicat la 27 septem­brie a. c. relatam despre stadiul pre­gătirilor pe care le fac forestierii din regiunea noastră pentru reali­­zarea ritmică a planului de produc­ție din anul 1968, chiar din primele luni ale anului. Arătam atunci că toate întreprin­derile forestiere din regiune au tre­cut la fasonarea, scoaterea și apro­pierea masei lemnoase aferente pro­ducției din lunile ianuarie, februarie 1968, că s-au obținut rezultate mai bune ca cele din perioada cores­punzătoare a anului trecut, acestea însă nu se ridicau la nivelul­ sarci­nilor noi, care stau în fața colecti­velor din exploatările forestiere. Subliniam faptul că se fasonează din plin, dar masa lemnoasă rezultată nu este mișcată în fazele scos și apro­piat conform graficelor întocmite. Desigur că această situație­­ îngrijo­rează cînd se are în vedere că rea­lizarea planului din anul viitor de­pinde în bună măsură de stocurile care se pregătesc acum și în fazele scos și apropiat. Scopul graficelor întocmite anul acesta nu este altul decit asigurarea celor mai bune con­diții de îndeplinire a sarcinilor de producție la timp. Cum sunt îndeplinite prevederile acestor grafice ? Există suficiente preocupări pentru ca în primele luni ale anului viitor să nu se re­­­­pete lipsurile din anul acesta? La întrebările puse răspund faptele în­registrate pe teren. Să ne referim la unele dintre ele. La nivelul direcției regionale, pînă la 16 octombrie, față de grafic, planul la fasonat era în­deplinit în proporție de 245,3 la sută la fag și 137 la sută la răși­noase. In faza scos exista doar 37 la sută la fag și 50 la sută la răși­noase, iar apropiat 23 la sută și res­pectiv 38 la sută. Care este conclu­(Continuare în pagina a IlI-a) „In ținutul Bacăului, lingă Tirgul Trotuș, se găsesc saline­­ parte bogate, numite în țari ocne. Nu e nevoie de vreun meș­teșug deosebit ca să alegi sarea; daca sapi în pămînt pina U unul sau doi coți adîncime, găsești sarea cea mai curată și lim­pede ca porfirul sau cristalul...“ scria în urmă cu 250 de ani învățatul domnitor Dimitrie Cantemir. De pe muntele Măgura, pri­virea alunecă pînă departe spre miazăzi, unde orizontul se în­chide brusc în spatele unui zid­­ unui fin, parcă plutind în văz­duh . Orașul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej. Dintr-acolo, dealurile pornesc să-și umfle abia simțit spinările, alergîndu-se unul pe altul în salturi de val, încreme­nind în cele din urmă sub înfă­țișarea munților care se înalță pieptiș de-o parte și de alta a pîrîului Slănic. Dealurile de pe malul stîng, munții din dreapta, deschid o largă copcă Trotușului, amfiteatru natural în care și-a găsit adăpost Tîrgul Ocnei. Oamenii sării Orașul, luînd spre sfîrșitul secolului al XVII-lea locul Tîr­gul­ui Trotuș, altădată important centru administrativ și mește­șugăresc, punct de vamă cu Ardealul, căzut apoi rapid în declin, a cunoscut o dezvoltare rapidă, legată aproape exclusiv de exploatarea sării. Urmînd metodei străvechi descrisă de Cantemir, multă vreme minera­lul a fost scos la iveală prin sistemul „în clopot“, ceea ce însemna adîncirea unei gropi în formă de pîlnie răsturnată, pînă­ la un diametru de 50 de metri, de unde pereții porneau în jos vertical. Sarea se sco­tea cu burdufe de bivol, trase de 1*L. începînd de la sfârși­tul secolului trecut, moderniză­rile s-au succedat într-un ritm mai rapid : aplicarea metodei în camere mari cu un picior de susținere la mijloc, introduce­rea transportului cu vagonete purtate de o locomotivă electri­că... Și iată că a venit vremea unei noi și radicale moderni­zări. Mina de azi, bătrînă de 17 ani, va face curînd loc alteia de unde sarea va fi extrasă prin sistemul „camerelor mici", be­­neficiindu-se de completei mecanizări, avantajele coefici­entul de exploatabilitate se va dubla. Atunci, imensa catedra­lă în care acum răsună zgomo­tele muncii se va cufunda în întuneric. Pereții de culoarea scrumului cu reflexe metalice, vor rămîne muți, monument se­ver închinat muncii. . ...Oamenii capătă într-adevăr, in urma contactului prelungit cu obiectul muncii lor, ceva din înfățișarea acestuia. Cei de aici, ale căror mișcări precise, rezul­tat al unui îndelung exercițiu, se estompează în atmosfera densă, brumată, sau aerul grav — comun tuturor celor care lucrează ln adincimi — suge­­rînd ceea ce aș putea numi „înțelepciunea sării". Nu de­geaba atîtea vechi povești gra­vitează în jurul simbolului să­­lucru în aparentă neînsem­ni­nat Sonurile pădurii Salina — limita cea mai de jos atinsă de oamenii de aici. Monumentul de pe Măgura — punctul maxim la care mina o­­menească a ajuns, rotunjind în văzduh cupola de piatră,­ prinos eroilor. Intre cele două dimensi­uni se înscriu munca oamenilor, bucuriile și necazurile, mîndria lor. (Oamenii și-au zidit tot­deauna în piatră durerile, iubi­rile, credințele...). Spre deosebire de foarte multe alte monumente care au împînzit satele și orașele Româ­niei după primul război mon­dial. Monumentul Eroilor de pe Măgura tîrg­ocneană are oare­care stil. Cenușiu, sobru, cu muchii tari, fără înflorituri de prisos, împrejur, pustietate. Mici șopîrle cenușii își irizează în soare pielița de tafta. Temă­toare se ascund în crăpături. De sus, crestele lor, albe și drepte mesteceni­făclii, se văd unduind pînă departe. Toamna își înfășoară pîclele în depărtări, gradîndu-și cu finețe de mare meșter culorile: dea­luri „cafenii cu ușoare umbre violete - descrescînd și întărin­­du-se cu fiecare adâncitură, la­nuri gălbui, munți violet verzi și alții ■ albaștri-sinilii, cu cît se depărtează la orizont. Pădurea cu creștetele arse sună înfiora­tă de vînt. Cînd în vale trece șerpuind un tren, cu mare zgo­mot de fierărie, pădurea tace. Ș-apoi pornește rar, lin, turui­tul frunzelor de mesteacăn, bă­nuți gălbui se desprind, rotin­­du-se-n cercuri din ce în ce mai strimte — vamă în marea trecere. De-a lungul potecii, bănci năpădite de mușchi. Pe spăta­rele de piatră scrie Valea Albă, Călugăreni, Plevna, Oituz... Munții „aceștia au cunoscut și alte zgomote decît sonurile pă­durii — vaietul fagilor, pocne­tul unui măr pădureț care s-a desprins răscopt de pe creangă, fîșîitul unui șarpe în culoarea tutunului de o desăvîrșită ele­ganță și suplețe, huruitul înfun­dat al mașinilor care săgetează drumurile. Aici a răcnit, zvâr­­colindu-și trupurile arse de du­rere și de moarte, războiul. „Pentru vecinica amintire a sutelor de mii de eroi căzuți pentru întregirea neamului ro­mânesc" — glăsuiește inscrip­ția din interiorul monumentu­lui I ...Cîte o rază izbind parbrizul cine știe cărui camion, iscă în văzduh o oglindă tremurătoa­re în care orașul își arată o cli­pă chipul... Mă gîndesc. De ce-1 simți a­­proape de inimă? N-are nimic deosebit, un orășel de munte ca atîtea altele. Poate unde-1 pri­vești de pe munte. Perspectiva unui oraș văzut de pe o înălți­me capătă într-adevăr, un spor de frumusețe. Dar nu-i asta. Ve­nind încoace, îl străbătusem a­­proape întreg, de la un capăt la celălalt. In Tisești se co­ceau gutuile... într-un loc mi­rosea a pîine caldă, într-altul a fîn... De pe munte se văd în­tre grădini, case cu acoperișuri roșii, pe un promontoriu — Biserica Răducanu înconjurată de vechi ziduri de piatră . Tro­tușul sclipindu-și plăcile de o­­țel se strecoară pe sub poduri.« Pilda lui Costache Negri Și apoi aici a trăit un om mare : „Văduva lui Vodă Cuza cu iubiții săi fii, la C. Negri. Durere eternă spre pomenire“ octombrie 1877. Piatră sim­plă, înnobilată de simțăm­în­­tul înălțător al prieteniei și recunoștinței prin care soția, ea însăși însingurată a dinții domn al României, celui ex­prima ceea ce un popor întreg datora lui Costache Negri. Da­ CATALIN STUPCANU (Continuare în pag. a 3-a) REVERII UTILE

Next