Steagul Roşu, noiembrie 1967 (Anul 22, nr. 4582-4607)
1967-11-01 / nr. 4582
Anul XXII Mr. 4582 16061) Miercuri 1 Noiem. 1967 4 pagim 25 bani Seeon afli CC AL PER din 5-6 octombrie 1967 IUI DEZBATERE Contribuție de seamă la valorificarea superioară a fondului locativ Hotărirea recentei Plenare a C.C. al P.C.R. aduce, prin reglementările cu privire la dezvoltarea, administrarea și întreținerea fondului locativ, cât și cu privire la regimul chiriilor, însemnate îmbunătățiri. Ca și în celelalte orașe ale țării și in orașul Moinești, grija partidului pentru crearea unor condiții de viață cit mai bune oamenilor mnicii, a fost materializată și în dezvoltarea fondului locativ. Astfel, in perioada anilor 1951-1966, în orașul nostru s-a pus la dispoziția petroliștilor și altor categorii de muncitori un număr de peste 1.200 apartamente, în actualul cincinal numărul acestora va fi cu mult depășit. Fondul locativ va crește în viitor și prin dezvoltarea construcției de locuințe proprietate personală, problemă care in orașul nostru nu s-a situat, în ultimii ani, la nivelul posibilităților materiale de care dispun cetățenii. La aceasta se OPREA MARCHIDAN președintele Comitetului executiv al Sfatului popular oraș Moinești poate arăta că a contribuit și faptul că, în schița de sistematizare a orașului, nu s-au stabilit zone pentru construcții individuale, aceste zone fiind stabilite de-abia în acest an pe străzile Oituz, Libertății și Dobrogeanu Gherea. Pentru a veni în sprijinul cetățenilor care doresc să-și construiască locuințe cu fonduri proprii, sau cu sprijinul statului, Comitetul executiv al Sfatului popular al orașului Moinești va studia posibilitatea ca un oraș să fie stabilite și alte zone în care să poată fi amplasate astfel de construcții. Pentru întreținerea fondului de locuințe, în orașul Moinești, anual se cheltuiesc sume importante, care pînă în prezent, în cea mai mare parte, erau asigurate de la bugetul statului, edificator fiind faptul că, întreprinderea de gospodărie orășenească Moinești Înregistrează pierderi anuale de peste două milioane lei, sumă provenită din diferența dintre volumul cheltuielilor și amortizărilor și volumul încasărilor din chirii. Prin recenta Hotărire, această situație, generată de faptul că tariful chiriilor nu mai corespunde, va fi pe deplin rezolvată și va influența pozitiv atit activitatea de întreținere a fondului locativ, cît și cea privind sporirea fondului locativ proprietate de stat. Consider ca foarte bună măsura stabilirii tarifului chiriilor diferențiat, în funcție de veniturile chiriașilor, cit și introducerea plata chiriei a suprafețaței dependințelor, situație în care chiria va reprezenta în viitor, în mod fidel, gradul de confort al locuințelor. De asemenea, introducerea noului sistem de încasări a chiriilor prin reținerea acestora, dată cu plata salariilor, o corespunde unei cerințe practice. Prin această măsură nu numai că se vor reduce, în mod simțitor, cheltuielile pentru întreținerea aparatului administrativ, dar nici chiriașii nu vor mai pierde timp pentru a se deplasa să-și achite chiriile, se va lichida și situația actuală în care chiriași figurează unii incluși în evidențele I.G.D. cu debite mari, provenite din chirii restante, cum este cazul locatarilor Grigore Gigel, cu o restanță din chirie de 1.104 lei, Chirilă Dumitru — cu 1.931 lei, Crăciun Marta — 1.595 lei, Adam Gheorghe — 1.153 lei. Aplicarea măsurilortabilite in recenta Hotărîre a Plenarei C.C. al P.C.R. va duce și în orașul Moinești la dezvoltarea construcțiilor de locuințe, la mai buna gospodărire a fondului locativ. Prin promovarea progresului tehnic - sporirea producției agricole în ritm susținut Ing. CIOVICA ILIE tehnolog șef la SA.S. Traian Proiectul Directivelor G.G. al P.G.R. cu privire la perfecționarea conducerii și planificării economiei naționale ■ vine să întărească prevederile hotărîrii Plenarei C.G. al P.G.R. din 27-28 martie 1967, marchează o nouă etapă în dezvoltarea continuă și în ritm rapid și a agriculturii de stat, a ridicării pe o treaptă mereu mai înaltă a eficienței economice pe ansamblul întreprinderilor agricole, al fermelor și pe fiecare produs agricol în parte, în realizarea acestor importante obiective un rol deosebit revine tehnologului șef din întreprinderea agricolă de stat ca principal factor care se ocupă de introducerea tehnicii noi, de raționalizarea procesului de producție, în raport de condițiile existente, împletind armonios cele mai bune metode științifice de cultura plantelor și creșterea animalelor cu maximum de eficiență economică, corespunzătoare nivelelor atinse de țările cele mai avansate , în sectorul agrar, în cadrul sectorului agricol de stat ca și în toată economia națională, știința a devenit o forță principală de producție. A introduce pe scară largă tehnologiile avansate înseamnă a crea posibilitatea obținerii de producții sporite cu o productivitate mereu crescîndă. Dotarea unităților agricole de stat cu o puternică bază tehnico-materială, cu mașini agricole de înalt nivel tehnic, creează posibilitatea aplicării celei mai adecvate tehnologii, corespunzătoare tehnicii moderne. Tehnica modernă practicată în condițiile unei agriculturi intensive duce la o valorificare mai rațională a capacității de producție a solului și simultan cu aceasta la reducerea cheltuielilor de producție. Introducerea în producție a mai valoroase soiuri de plante celor de cultură în raport de condițiile pedoclimatice, precum și a creșterii celor mai corespunzătoare rase de animale, folosirea hibrizilor și metișilor de înaltă productivitate, contribuie în mod direct la sporirea producției în timp scurt și cu maximum de eficiență. Profilarea și specializarea fermelor în raport de condițiile de climă, sol, relief, căi de comunicație etc, este o sarcină permanentă care trebuie să preocupe toate cadrele de specialitate, în așa fel ca în viitor cuantumul producției în ansamblu să crească la unitatea de suprafață corespunzător cerințelor mereu sporite. în lumina acestor cerințe obiective, în cadrul întreprinderii agricole de stat Traian s-au organizat 8 ferme de producție. Din acestea, 3 ferme sunt profilate pe creșterea și exploatarea vacilor de lapte (Fermele Radomirești, Traian și Parincea), două ferme pomicole (Godovana și Plopana), o fermă de ovine (Gloduri), o fermă pentru culturi de cîmp (Parincea 2) și o fermă de legume (Letea) pentru comercializare și producerea semințelor de legume. Organizarea acestor ferme pe anumite profile de producție în raport de condițiile concrete existente asigură obținerea unor producții din ce în ce mai mari, cu eficiență sporită față de anii anteriori. In felul acesta lucrătorii din I.A.S. vor aduce o contribuție și mai mare la satisfacerea nevoilor societății cu produse agricole și la creșterea venitului național țării noastre, traducînd în viață sarciniiile ce le revin din complexul de măsuri preconizat de partid privind perfecționarea conducerii și planificării economiei naționale. PROGNOZE IN CERCETAREA ȘTIINȚIFICA După experimentarea și aplicarea cu succes în procesul tehnologic a cinci noi metode de producție, un colectiv de specialiști de la fabrica de celuloză și hirtie „Letea" din Bacău a inceput probele experimentale la alte patru teme de cercetare științifică. Dintre ele, o deosebită importanță o prezintă lucrarea indreptată spre obținerea unor materiale indigene de umplere a fibrei de hirtie. Aceasta, cu atit mai mult cu cit utilizarea unui reziduu silico-aluminos, rezultat din fabricarea unor produse ale Combinatului chimic Borzești, poate substitui materialele de umplere obișnuite, evitînd necesitatea unor importuri de caolină, costisitoare și greu de procurat. Nu este lipsit de importanță nici faptul că primele probe experimentale privitoare la obținerea de hîrtii filtrante utilizate la motoarele termice au dat rezultate bune, atingîndu-se caracteristici apropiate de cele ale hârtiei de filtru Binzer și Renault, care în prezent se importă. Valorificarea acestor experiențe va avea ca efect economic înlocuirea materialelor de umplere din import cu altele indigene, fabricarea unor produse cu indici calitativi superiori și, neîndoielnic, economii de ordinul milioanelor de lei. Șosele moderne pe Valea Bistriței. Foto : S. POMPEI Cooperativele agricole din regiune. Au depășit sarcinile contractuale la struguri Din situația centralizată la întreprinderea regională Bacău Vinalcool, rezultă ca la data de 30 octombrie a.c. cooperativele agricole din regiunea noastră și-au realizat sarcinile contractuale la struguri asumate față de Ministerul Industriei Alimentare, preliminîndu-se depășirea prevederilor contractuale cu 150 tone struguri. Printre unitățile fruntașe îa îndeplinirea exemplară a sarcinilor contractuale se numără C.A.P. Păunești (care a depășit contractul cu 30 la sută), Faraoanii (cu sută la sută), Corbasca (cu 5 vagoane), Coțofănești și Sascut Tîrg, (cu cîte 3 vagoane) și altele. La I.C.I.L.-Bacău Modernizarea unor capacități de producție In cadrul unor unități raionale aparținînd de întreprinderea pentru colectarea și industrializarea laptelui — Bacău se desfășoară importante lucrări de mecanizare. Scopul acestora îl constituie modernizarea unor capacități de producție sau construirea altora. Astfel, da Oficiul raional pentru colectarea și industrializarea laptelui Adjud, au început lucrările de modernizare a unității. Urmînd a se încheia în anul viitor, ele vor crea posibilități pentru prelucrare a 23.000 litri lapte pe zi, față de 7.000 litri cît se prelucrează în prezent. In scopul asigurării unor condiții optime de depozitare a produselor lactate, la Roman și Adjud se execută două depozite frigorifice cu o capacitate utilă de 100 tone fiecare. Prin intrarea lor în funcțiune, se vor reduce considerabil pierderile și se vor obține economii antecalculate în valoare de 360.000 lei. Noi linii electrice aeriene între localitățile Agăș și Palanca din raionul Moinești, au început lucrările de construcție la o nouă linie electrică aeriană de 20 kv tn lungime de 20 km, care va alimenta cu energie electrică mai multe sate montane de pe Valea Trotușului. Constructorii întreprinderii electromontaj Bacău au început lucrările și la linia Buruenești—Buhoaca. La rețelele pentru electrificările rurale Roman—Slobozia, Căciulești—Oșlobeni, Podu Turcului—Fichitești și Hlăpești—Mastacăn, lucrările de construcții-montaj sunt într-un stadiu avansat. În întreprinderile forestiere ' Stocuri corespunzătoare... și în fazele scos și apropiat I Față de planul la zi pînă la 16 octombrie : — fasonat 245,3 la sută la fag și 137 la sută la rășinoase ; — scos numai 37 la sută fag și 50 la sută rășinoase ; — apropiat doar 23 la sută fag și 38 la sută rășinoase. Au rămas în urmă la scos apropiat întreprinderile din Comănești, Agăș, Tg. Neamț, Oraș Gheorghe Gheorghiu-Dej și Piatra Neamț. Numai lipsa atelajelor e cauza nerealizării stocurilor în fazele scos și apropiat ? In raionul Piatra Neamț: Diferențe mari în efectuarea arăturilor în numeroase cooperative agricole de producție din raionul Piatra Neamț, arăturile actinei de toamnă se desfășoară cu intensitate, profitindu-se la maximum de timpul prielnic. Există totuși unele unități cu serioase rămîneri în urmă față de media pe raion. Spre exemplu, la C.A.P. Bălănești din cele 400 hectare s-a arat o suprafață minimă care nu trece la ora actuală de 30 la sută. Aceasta în timp ce vecinii din Dochia araseră numai pînă la sfirșitul săptămînii trecute 510 hectare din totalul de 800. Am întrebat pe tovarășul Anton Vîrgă, președintele C.A.P. Talpa, care este explicația că sunt rămase în urmă deși arăturile întreg terenul de arat, cu excepția a cîtorva hectare cu sfeclă, este descoperit ? Tractoarele S.M.T. Ștefan cel Mare, merg bine, mi s-a răspuns, tractoriștii își fac datoria. Numai că 3 din totalul de 8 tractoare au fost dirijate să transporte sfecla de zahăr la baza de recepție. Credem că în acest caz trebuiau să se găsească alte modalități de rezolvare a acestei probleme. La C.A.P. Zănești, unde din totalul de 768 hectare nu s-a arat decit ceva mai mult de o treime, lucrează 15 tractoare din totalul de 18. Acolo mai bine de 70 hectare care trebuie arate sunt incă neeliberate de glugile de porumb. Tovarășul Ioan Nicolau, președintele C.A.P. afirma că pe circa 130 hectare existente lingă canalul Bistriței, terenul este tare și nu se poate ara. Ce facem în acest caz, tovarăși de la Zănești . Așteptăm ploile ori zăpezile ? Aici, va fi la Borzești și In alte cîteva cooperative agricole se simte nevoia unei mobilizări mai mari a torțelor și mijloacelor existente pentru ca arăturile să se execute in întregime acum cît timpul se menține favorabil. N. B. într-un articol intitulat „Măsuri pentru crearea stocurilor de masă lemnoasă", publicat la 27 septembrie a. c. relatam despre stadiul pregătirilor pe care le fac forestierii din regiunea noastră pentru realizarea ritmică a planului de producție din anul 1968, chiar din primele luni ale anului. Arătam atunci că toate întreprinderile forestiere din regiune au trecut la fasonarea, scoaterea și apropierea masei lemnoase aferente producției din lunile ianuarie, februarie 1968, că s-au obținut rezultate mai bune ca cele din perioada corespunzătoare a anului trecut, acestea însă nu se ridicau la nivelul sarcinilor noi, care stau în fața colectivelor din exploatările forestiere. Subliniam faptul că se fasonează din plin, dar masa lemnoasă rezultată nu este mișcată în fazele scos și apropiat conform graficelor întocmite. Desigur că această situație îngrijorează cînd se are în vedere că realizarea planului din anul viitor depinde în bună măsură de stocurile care se pregătesc acum și în fazele scos și apropiat. Scopul graficelor întocmite anul acesta nu este altul decit asigurarea celor mai bune condiții de îndeplinire a sarcinilor de producție la timp. Cum sunt îndeplinite prevederile acestor grafice ? Există suficiente preocupări pentru ca în primele luni ale anului viitor să nu se repete lipsurile din anul acesta? La întrebările puse răspund faptele înregistrate pe teren. Să ne referim la unele dintre ele. La nivelul direcției regionale, pînă la 16 octombrie, față de grafic, planul la fasonat era îndeplinit în proporție de 245,3 la sută la fag și 137 la sută la rășinoase. In faza scos exista doar 37 la sută la fag și 50 la sută la rășinoase, iar apropiat 23 la sută și respectiv 38 la sută. Care este conclu(Continuare în pagina a IlI-a) „In ținutul Bacăului, lingă Tirgul Trotuș, se găsesc saline parte bogate, numite în țari ocne. Nu e nevoie de vreun meșteșug deosebit ca să alegi sarea; daca sapi în pămînt pina U unul sau doi coți adîncime, găsești sarea cea mai curată și limpede ca porfirul sau cristalul...“ scria în urmă cu 250 de ani învățatul domnitor Dimitrie Cantemir. De pe muntele Măgura, privirea alunecă pînă departe spre miazăzi, unde orizontul se închide brusc în spatele unui zid unui fin, parcă plutind în văzduh . Orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Dintr-acolo, dealurile pornesc să-și umfle abia simțit spinările, alergîndu-se unul pe altul în salturi de val, încremenind în cele din urmă sub înfățișarea munților care se înalță pieptiș de-o parte și de alta a pîrîului Slănic. Dealurile de pe malul stîng, munții din dreapta, deschid o largă copcă Trotușului, amfiteatru natural în care și-a găsit adăpost Tîrgul Ocnei. Oamenii sării Orașul, luînd spre sfîrșitul secolului al XVII-lea locul Tîrgului Trotuș, altădată important centru administrativ și meșteșugăresc, punct de vamă cu Ardealul, căzut apoi rapid în declin, a cunoscut o dezvoltare rapidă, legată aproape exclusiv de exploatarea sării. Urmînd metodei străvechi descrisă de Cantemir, multă vreme mineralul a fost scos la iveală prin sistemul „în clopot“, ceea ce însemna adîncirea unei gropi în formă de pîlnie răsturnată, pînă la un diametru de 50 de metri, de unde pereții porneau în jos vertical. Sarea se scotea cu burdufe de bivol, trase de 1*L. începînd de la sfârșitul secolului trecut, modernizările s-au succedat într-un ritm mai rapid : aplicarea metodei în camere mari cu un picior de susținere la mijloc, introducerea transportului cu vagonete purtate de o locomotivă electrică... Și iată că a venit vremea unei noi și radicale modernizări. Mina de azi, bătrînă de 17 ani, va face curînd loc alteia de unde sarea va fi extrasă prin sistemul „camerelor mici", beneficiindu-se de completei mecanizări, avantajele coeficientul de exploatabilitate se va dubla. Atunci, imensa catedrală în care acum răsună zgomotele muncii se va cufunda în întuneric. Pereții de culoarea scrumului cu reflexe metalice, vor rămîne muți, monument sever închinat muncii. . ...Oamenii capătă într-adevăr, in urma contactului prelungit cu obiectul muncii lor, ceva din înfățișarea acestuia. Cei de aici, ale căror mișcări precise, rezultat al unui îndelung exercițiu, se estompează în atmosfera densă, brumată, sau aerul grav — comun tuturor celor care lucrează ln adincimi — sugerînd ceea ce aș putea numi „înțelepciunea sării". Nu degeaba atîtea vechi povești gravitează în jurul simbolului sălucru în aparentă neînsemninat Sonurile pădurii Salina — limita cea mai de jos atinsă de oamenii de aici. Monumentul de pe Măgura — punctul maxim la care mina omenească a ajuns, rotunjind în văzduh cupola de piatră, prinos eroilor. Intre cele două dimensiuni se înscriu munca oamenilor, bucuriile și necazurile, mîndria lor. (Oamenii și-au zidit totdeauna în piatră durerile, iubirile, credințele...). Spre deosebire de foarte multe alte monumente care au împînzit satele și orașele României după primul război mondial. Monumentul Eroilor de pe Măgura tîrgocneană are oarecare stil. Cenușiu, sobru, cu muchii tari, fără înflorituri de prisos, împrejur, pustietate. Mici șopîrle cenușii își irizează în soare pielița de tafta. Temătoare se ascund în crăpături. De sus, crestele lor, albe și drepte mestecenifăclii, se văd unduind pînă departe. Toamna își înfășoară pîclele în depărtări, gradîndu-și cu finețe de mare meșter culorile: dealuri „cafenii cu ușoare umbre violete - descrescînd și întărindu-se cu fiecare adâncitură, lanuri gălbui, munți violet verzi și alții ■ albaștri-sinilii, cu cît se depărtează la orizont. Pădurea cu creștetele arse sună înfiorată de vînt. Cînd în vale trece șerpuind un tren, cu mare zgomot de fierărie, pădurea tace. Ș-apoi pornește rar, lin, turuitul frunzelor de mesteacăn, bănuți gălbui se desprind, rotindu-se-n cercuri din ce în ce mai strimte — vamă în marea trecere. De-a lungul potecii, bănci năpădite de mușchi. Pe spătarele de piatră scrie Valea Albă, Călugăreni, Plevna, Oituz... Munții „aceștia au cunoscut și alte zgomote decît sonurile pădurii — vaietul fagilor, pocnetul unui măr pădureț care s-a desprins răscopt de pe creangă, fîșîitul unui șarpe în culoarea tutunului de o desăvîrșită eleganță și suplețe, huruitul înfundat al mașinilor care săgetează drumurile. Aici a răcnit, zvârcolindu-și trupurile arse de durere și de moarte, războiul. „Pentru vecinica amintire a sutelor de mii de eroi căzuți pentru întregirea neamului românesc" — glăsuiește inscripția din interiorul monumentului I ...Cîte o rază izbind parbrizul cine știe cărui camion, iscă în văzduh o oglindă tremurătoare în care orașul își arată o clipă chipul... Mă gîndesc. De ce-1 simți aproape de inimă? N-are nimic deosebit, un orășel de munte ca atîtea altele. Poate unde-1 privești de pe munte. Perspectiva unui oraș văzut de pe o înălțime capătă într-adevăr, un spor de frumusețe. Dar nu-i asta. Venind încoace, îl străbătusem aproape întreg, de la un capăt la celălalt. In Tisești se coceau gutuile... într-un loc mirosea a pîine caldă, într-altul a fîn... De pe munte se văd între grădini, case cu acoperișuri roșii, pe un promontoriu — Biserica Răducanu înconjurată de vechi ziduri de piatră . Trotușul sclipindu-și plăcile de oțel se strecoară pe sub poduri.« Pilda lui Costache Negri Și apoi aici a trăit un om mare : „Văduva lui Vodă Cuza cu iubiții săi fii, la C. Negri. Durere eternă spre pomenire“ octombrie 1877. Piatră simplă, înnobilată de simțămîntul înălțător al prieteniei și recunoștinței prin care soția, ea însăși însingurată a dinții domn al României, celui exprima ceea ce un popor întreg datora lui Costache Negri. Da CATALIN STUPCANU (Continuare în pag. a 3-a) REVERII UTILE