Steagul Roşu, decembrie 1967 (Anul 22, nr. 4608-4634)

1967-12-01 / nr. 4608

A. A v ANUL XXII — NR. 4.608 (6.087) VINERI 1 DECEMBRIE 1967 4 pagini 25 bani d Documentele Plenarei C. C. al P.C. R. II. DEZBATERE octombrie a. c. i r EFICIENȚA UNEI IM­PORTANTE ACȚIUNI Antrenate cu acțiunea de rentabi­lizare a produselor, colectivele în­treprinderilor care înregistrau pier­deri au obținut realizări importante. Analizele efectuate de cadrele teh­nice ale acestor unități, împreună cu organele financiar-bancare, au scos la iveală mari rezerve pentru înlăturarea pierderilor și rentabili­zarea produselor îndeosebi prin or­ganizarea superioară a producției și a muncii și imprimarea unui înalt spirit gospodăresc în cheltuirea fon­durilor materiale și bănești. Astfel de preocupări s-au materializat în reducerea pierderilor planificate cu 59.000.000 lei. Rezultate bune în a­­ceastă acțiune au obținut majorita­tea întreprinderilor care au fost pla­nificate cu pierderi. Printre ele se numără întreprinderea minieră Co­­mănești, I.S.C.M. Oraș Gheorghe Gheorghiu-Dej și Trustul de extrac­ție Moinești, 0 explorare științifică a prezentului și viitorului Ing. Vasile Talpă, secretar al Comitetului orășenesc Bacău al P.G.R. Perfecționarea conducerii planifi­cate a economiei naționale se în­temeiază pe respectarea consec­ventă a principiului centralismului democratic. El îmbină coordona­rea pe bază de plan a activității economice și social-culturale de ansamblu cu acordarea de atribuții largi unităților economice, institu­țiilor cultural-științifice și sfaturi­lor populare. Prin aceasta se cre­ează condițiile pentru participarea efectivă a unui mare număr de spe­cialiști și lucrători cu experiență, a maselor de oameni ai muncii la elaborarea deciziilor economice și organizarea întregii activități, pen­tru desfășurarea largă a inițiativei Întreprinderilor și organelor locale. Acordarea de atribuții mai largi unităților economice in organizarea și dirijarea activității lor, consti­tuie sensul principal al măsurilor ce se preconizează. în condițiile actuale ale țării noastre este im­perios necesară angajarea fiecărei unități în circuitul economic cu toate resursele și rezervele inter­ne ; creșterea gradului de pregăti­re, organizare și utilizare a forței de muncă ; fundamentarea științi­fică a deciziilor economice conco­mitent cu mărirea operativității în adaptarea și aplicarea lor ; ridica­rea gradului de adaptabilitate a în­treprinderilor la cerințele tot mai diverse și în continuă schimbare ale producției și consumului ; per­fecționarea legăturilor între între­prinderi astfel încit să sporească exigența, competența și răspunde­rea în tratarea problemelor econo­mice, în îndeplinirea obligațiilor contractuale. Mobilitatea sporită și autonomia funcțională, prevăzute de actualele măsuri, asigură mări­rea inițiativei și răspunderii uni­tăților economice privind planifi­carea curentă și de perspectivă, elaborarea programului de produc­ție, aprovizionarea tehnico-mate­­rială și desfacerea produselor. Se desprinde clar ideea că prin aceste măsuri se apropie conduce­rea de producție, se înlătură feno­menele de centralism excesiv, pa­ralelismele,­­ îngrădirile administra­tive și manifestările birocratice. Or­ganizarea conducerii activității în industria republicană pe 3 verigi: minister, centrala industrială, între­prindere și o judicioasă împărțire a competențelor fiecăruia au me­nirea să asigure condiții pentru va­lorificarea superioară a avantajelor coordonării unitare și concentrării raționale a producției, concomitent cu creșterea operativității în acti­vitatea economică curentă. (Continuare în pagina a­­ ll-a) I­I­I­I­I­I­I­I­I I I I I­I In cooperația meșteșugărească Largi posibilități pentru creșterea capacității de producție și diversificarea activității Masă rotundă organizată „Steagul roșu" la U.R.C.M. Documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie 1967 precizează rolul însemnat pe care îl are cooperația meșteșugă­rească în dezvoltarea impetuoasă a economiei noastre națio­nale. Ca urmare a acestui fapt, dezbaterile care au loc în pre­zent, pe baza proiectului de Directive cu privire la perfecțio­narea conducerii și planificării economiei naționale, au stirnit interes în rândul meșteșugarilor. Ei își manifestă adeziunea lor deplină față de documentele Plenarei din octombrie, analizează posibilitățile existente și fac propuneri prețioase pentru dezvol­tarea multilaterală a producției destinată deservirii în con­diții din ce în ce mai bune a populației. Pe un asemenea făgaș s-au desfășurat și fructuoasele discuții de la masa rotundă organizată de către redacția ziarului nos­tru la U.R.G.M. Bacău. — Recentele documente de partid a spus tovarășul LAZĂR FRANTZ, președintele U.R.G.M. Bacău — vin să precizeze din­ nou rolul deosebit al cooperativelor meș­teșugărești în direcția satisfacerii într-o măsură tot mai mare a cerin­țelor populației în domeniul presta­țiilor de servicii. Sarcini deosebite ne revin cu privire la diversifica­rea bunurilor de larg­­ consum pentru fondul pieții, întărirea colaborării cu întreprinderile de stat, dezvoltarea producției de artă populară și arti­zanat, creșterea capacității de pro­ducție. Și pînă în prezent unitățile din regiunea noastră au obținut suc­cese demne de amintit. Așa, de pildă, valoarea producției marfă a prestațiilor de servicii prezintă a­­nul acesta o creștere valorică de peste 65 milioane lei, față de pe­rioada corespunzătoare a anului tre­cut. A sporit mult producția de în­călțăminte, confecții și s-au intro­dus noi modele. Cu toate acestea — a continuat vorbitorul — în cadrul cooperative­lor meșteșugărești se mai semna­lează unele deficiențe cu privire la deservirea populației. Va trebui să ne îndreptăm atenția înspre res­pectarea cu strictețe a termenelor de execuție a tuturor comenzilor, îmbunătățirea calității prestațiilor de servicii, dezvoltarea și moder­nizarea secțiilor, aprovizionarea u­nităților cu toate materialele ne­­­­cesare efectuării unui volum sporit de bunuri de larg consum destinate pieții. De un real ajutor în munca noastră ne sunt precizările din docu­mentele Plenarei din octombrie a. c. care preconizează îmbunătățiri substanțiale în direcția lărgirii re­lațiilor cooperației meșteșugărești cu întreprinderile de stat și orga­nizațiile comerciale. Avem, deci toate condițiile să ridicăm nivelul de deservire a populației, în discuție a intervenit și tovară­șul NICOL­AE NEAGOIE, pre­ședintele cooperativei „Muncă și artă" care a spus: „Sistemul actual de tarife și prețuri ne îngreuiază foarte mult activitatea noastră. E­­xistența lor datează din 1959 și eu consider că sunt depășite de cerin­țele actuale pe care ni le impune viața. Unele comenzi se execută cu mare întârziere datorită mecanismu­lui foarte greoi de fixare a prețuri­lor și tarifelor. Să vă dau un e­­xemplu. Cooperativa noastră a fă­­­­cut documentația pentru mobila tip M.A. 2 de circa 8 luni de zile, dar nici acum Sfatul popular regional nu ne-a dat aprobarea pentru a pro­duce mobilă în serie. Pentru înlătu­rarea acestei anomalii propun ca în viitor prețurile să fie aprobate de către Uniunea regională. Deficiențe se semnalează și în ceea ce privește amplasarea unor unități prestatoare de servicii care nu cuprind toate zonele principale ale orașului Bacău. La blocurile Cornișa, bunăoară, nu există nici un fel de unități ale cooperației meș­teșugărești, cu toate că acestea sunt foarte mult solicitate de către popu­lație. Cred că ar fi bine ca la am­plasarea viitoarelor blocuri să se țină cont și de prevederea în proiect a unor secții care să efectueze pres­tații de servicii necesare cetățenilor, rații de servicii necesare cetățenilor". Referindu-se la dezvoltarea acti­vității cooperativelor, tovarășul CONSTANTIN DABIJA, vice­președinte al U.R.G.M., a amintit printre altele că există o bună bază materială pentru sporirea și diversi­ficarea producției. în ramurile lemn, metal și construcții, avem încă re­surse nevalorificate in­suficientă măsură. Putem produce mai multe cărămizi, prefabricate și alte mate­riale de construcții. Noi mai avem încă deficiențe în activitatea de cojocărie și blănărie. Va trebui să înființăm noi secții de tăbăcit piei și de înnobilat blă­nuri. Cred, de asemenea, că este bine să se rezolve odată pentru tot­deauna cine răspunde de activita­tea secțiilor de spălătorie chimică și Discuție consemnată de CAROL CURTEANU (Continuare în pagina a II-a) *de redacția ziarului Bacău Cînd în darea de seamă se pune punctul pe „I“ Ponderea sectorului de exploatare Piatra Neamț și a atelierului central în activitatea întreprinderii de me­canizare și transport forestier regiunea noastră este deosebit din de puternică. Datorită îmbunătățirii or­ganizării muncii pe linie de întreți­nere și exploatare a parcului de au­tovehicule și tractoare, cunoașterii în amănunt a nevoilor de transport ale beneficiarilor și satisfacerii lor la timp, creșterii nivelului politic și profesional al salariaților, activitatea acestora a cunoscut o dezvoltare continuă. Colectivul, care în ultima vreme număra în fruntea sa peste 100 membri de partid, a înregistrat an de an succese remarcabile. Și în 1967, sectorul a realizat pînă acum peste plan 600.000 tone kilometrice și 30.000 tone transportate, iar ate­lierul o depășire a productivității valorice de aproape 140.000 lei. Mulți comuniști, dintre care cităm pe Gh. Rompu, G. Bîrlădeanu, Iulian Coman, au depus o activitate me­ritorie, au fost exemple demne de urmat pentru ceilalți conducători auto și mecanici. Dar tovarășii care au alcătuit da­rea de seamă, ținînd cont că adu­narea de alegeri în organizația lor nu trebuie să fie o paradă a succe­selor, au știut să pună punctul pe „i“, să scoată la iveală o seamă de deficiențe în activitatea politică, e­­ducativă, economică, să critice pe cei vinovați, să propună măsuri de îndreptare. E drept, se spunea textual în da­rea de seamă, că planul fizic ca și indicatorul de productivitate a par­cului cunosc depășiri. Iată însă că la încărcatul mecanic în trimestrele II și III ale acestui an s-au realizat indici de numai 69,7 și respectiv 62,0 k sută. Gaura stă oare numai în lipsa de comenzi în unele peri­oade ? Nu. La sector s-a manifestat o totală lipsă de inițiativă în re­partizarea mijloacelor de lucru, in colaborarea cu beneficiarii. Condu­cerea sectorului (șef de sector Toma Chiriac) a renunțat ușor la utiliza­rea instalațiilor de încărcat meca­nic pe autocamioane, cu toate că ele în anii trecuți au dat rezultate foarte bune. Reținerea conducători­lor auto de a le folosi, lipsa de pre­ocupare a conducerii mecanic (șef de atelier atelierului ing. C. Ilioaia) pentru întreținerea în stare tehnică corespunzătoare a acelor dispozitive, au creat situația arăta­tă. Organizația de bază — conducă­torul politic — s-ar fi cuvenit să intervină la timp pentru îndreptarea lucrurilor. N-a făcut-o. Acesta ar fi un fapt. Al doilea. Se poate aprecia că gradul de con­știință al majorității salariaților de la I.M.T.F. a crescut, datorită mun­cii pulitice-educative desfășurate de-a lungul anilor în rîndurile lor. Se vede însă că personalul opera­tiv de revizori tehnici și șefi de co­loană a scăpat atenției organizației de partid și celei sindicale. Deși verificările tehnice ale stării auto­vehiculelor la intrarea și ieșirea din garaj constituie pentru aceștia în­datoriri de serviciu, ei din comodi­tate și superficialitate, le-au ne­glijat. Cîțiva conducători auto — de asemenea, deficitari la capitolul conștiinciozitate — ca V. Pașcu, C. Popa, C. Luca, V. Stahie, au fost gă­siți în repetate rînduri cu mașinile neîntreținute, deși zilnic trecuseră prin fata revizorilor tehnici. Nici la recepția unor mijloace ieșite din reparații, nu s-a procedat mai atent. Din cauza aceasta, unele autovehi­cule au staționat zile întregi după ieșirea din reparații, altele au înre­gistrat consumuri de ulei peste normă etc. E adevărat, unii membri de partid au sesizat această stare de lucruri. Dar comuniștii — accentua darea de seamă — au datoria nu numai de a constata deficiențele, ci să contribuie din toate puterile pen­tru prevenirea acestora. Or, s-au întîmplat cazuri cînd chiar membri de partid, ca Florea Gucoșel, Ion Ceai, G. Corfu, G. Plăcintă, au de­pășit cu mii de lei cheltuielile pla­nificate pe mașină. Evident, unele deficiențe cad di­rect în sarcina salariaților produc­tivi. Este însă aici și o bună doză de vină din partea conducerilor ate­lierului și a sectorului care, mulțu­mite de aprecierile pozitive de pînă acum, au neglijat analizele amănun­țite, n-au mai cercetat cauzele unor deficiențe, n-au stabilit răspunderi. ★ Se poate afirma că astfel întocmi­tă, darea de seamă a constituit o bu­nă bază de discuții, a stimulat con­ținutul critic al acestora. Iftimie Gră­­iescu, Jan Magdalena, Vasile Mi­trofan, Ion Gh. Ilie și alți vorbitori au venit cu numeroase observații, au făcut propuneri care au întregit și au îmbunătățit hotărîrea adoptată. Luînd cuvîntul în încheierea dez­baterilor, tovarășul Ioan Diaconu, secretar al comitetului raional de partid Piatra Neamț, a recomandat membrilor organizației ca — în lu­mina documentelor aprobate de Plenara C.C. al P.G.R. din 5-6 octom­brie și a hotărîrilor anterioare ale conducerii de partid, — să militeze pentru îmbunătățirea continuă a ac­tivității politice și educative. ★ Cu prilejul adunării generale de dare de seamă și alegeri, au fost create aici două organizații de bază — una pentru sectorul de exploa­tare Piatra Neamț și alta pentru a­­telierul central al I.M.T.F., care și-au ales fiecare biroul său (secre­tari : Eugen Țarălungă și Constan­­tin Alupului). N. MIHAI Alegeri în organizațiile de bază ale partidului în „Cupa Cupelor*’ la fotbal VALENCIA-STEAUA BUCUREȘTI 3-0 (2-0) Fii atent, Grigore I Grigore Oprea, fii atent, nu-i cel dinții aver­tisment, de­ aceea te întreb sever: tu vrei să mai rămîi șofer ? TAPS-ul din Bacău s-a mulțumit în felul său să spună despre tine — atît: „nu se comportă chiar urît!“. , Dar zi de zi, de cîte ori transporți diverși în­cărcători, aceștia parcă sînt... statui (nici unul, — jos, pe banca lui) ori „merg“ de­ obloane atîr­­nați... Ce­ s ăștia, oameni, sau... cîrnați ? Din mers urcînd, sărind din mers, dau naștere la... fapt divers, își mai scrîntesc cite ceva, dar tu îți vezi de treaba ta, nepăsător și liniștit... Oprește măi, că n-am sfârșiți Un fapt mă scoate din răbdări că-i tot trimiți să-ți ia țigări și fel de fel de lucruri mici și sar și pică și-o să... pici. Există și... măsuri majore ! așa să fii atent, Grigore ! ! ! Privind spre marile instalații industriale (Combinatul de îngrășăminte cu azot Piatra Neamț). Foto .­n. POMPEI ­­I V­ERB R AIRTSVDNI L Focuri și imprudente • întrebați-l pe Matei Stafie din satul Băhni­­șoara (comuna Izvoare, raionul Roman) din ce cauză i-au ars casa, grajdul, cerealele și multe alte obiecte. Dacă va fi obiectiv, va împărtăși cite ceva din amara lui experiență intr-ale negli­jenței : improvizații de burlane la sobă. • Nu numai propria casă ci și pe cea a veci­nului său a distrus-o incendiul provocat de Du­mitru Balfă din comuna Nicolae Bălcescu, raionul Bacău. , Și cind te gîndești de cite ori i s-a atras aten­ția că soba folosită de el în mod cu totul neco­respunzător îi poate aduce surprize. Baltă a răs­puns nepăsător: „Om trăi, și-om vedea !". Ce să mai vadă ? Urmările ? • Casandra Iscarberg din Piatra Neamț (stra­da Tipografiei) a fost victima propriei sale im­prudențe : coșul incorect folosit a emanat bioxid de carbon. A doua zi, bătrîna locatară în vîrstă de 71 de ani a fost găsită asfixiată. SECVENȚE LAMIHORISTE Pînă acum, colecti­vul de cercetare știin­țifică al Uzinei de țevi din Roman a propus și realizat numeroase îm­bunătățiri în funcționa­rea complexelor agre­gate cu care este do­tată întreprinderea, în urma unor perseveren­te investigații și expe­rimentări, în secția la­minor a fost pusă în funcțiune o instalație de măsurare, în flux și la cald, a grosimii pe­reților, prin izotopi ra­dioactivi. Aceasta con­stituie o pîrghie esen­țială oferită laminoriști­­lor în acțiunea de re­­strîngere a toleranțelor prevăzute în normele de fabricație. ★ Eficiența economică a secției turnătorie din cadrul Uzinei de țevi s-a înscris pe o linie ascendentă. Elaborarea unei noi tehnologii, îm­bunătățirile propuse de tînărul inginer Relu Pe­­troiu și aplicarea aces­tora, au influențat pozi­tiv scăderea consumului specific de oțel lichid, care a fost redus cu 10 kg pe tona de piese brut turnate. Acest lu­cru a fost înlesnit­­ de perfecționarea procesu­lui de elaborare-turnare, de respectarea riguroa­să a acestuia și reduce­rea maselotelor inutile și a rețelelor de tur­nare, în contextul diversi­ficării producției de țevi și creșterii calitati­ve a acestora, a fost experimentat cu rezul­tate pozitive procedeul de laminare a furnale­lor de foraj din oțel ca­litatea 1­55, care s-a a­­similat pentru prima oară în țara noastră de către oțelăriile de la Combinatul siderurgic Hunedoara, APROVIZIONARE RITMICĂ îmbunătățirea siste­mului de aprovizionare a secțiilor de foraj de către baza Dărmănești a Trustului de foraj din Moinești a avut ca e­­fect sporirea eficienței economice a lucrărilor executate în ultima perioadă cu aproape 340.000 lei. Perpetuarea aprovizionării ritmice a întreprinderilor de fo­raj din Tg. Ocna și Moinești precum și re­ducerea numărului de curse de transport cu aproape 50 la sută va permite petroliștilor să obțină pînă în 1970 be­neficii în valoare de 2.765.000 lei. Cifra nu este deloc mare dacă o gîndim în contextul unor laborioase măsuri operate pe terenul așe­zării producției pe ba­ze științifice. ""T" Astă seară la Bacău Ttnăra violonistă Cornelia Vasile Concertul simfonia de săptămâna­­aceasta, pregătit sub conducerea di­rijorului Igor Giornei, programea­ză la Bacău o tînără laureată a ulti­mului concurs internațional „Geor­ge Enescu". Este vorba de violonis­ta Cornelia Vasile, care va interpre­ta, în compania, orchestrei noastre simfonice Concertul în Re major de P. I. Ceaikovski. în cadrul aceleiași manifestări mu­zicale vor mai putea fi audiate r Patru dansuri simfonice de D. Bu­­ghici, Simfonia nr. 100 „Militară“ de V. Haydn. La Filipeni, la temelia școlii S-a scurs un an de zile, ba mai bine de­ cînd, peste comunele vecine, zbura un zvon purtat de cetățeni: „Se face școală nouă-n Filipeni!“. Dar zvonul a murit, de-acum un an, aiurea, prin raionul băcăuan. I-adevărat că s-au adus „urgent" o tonă jumă­tate de ciment, nisip (în mod greșit și nu prun­­diș) dar a pierit cimentul pe furiș, ori s-a-mpăr­­țit rapid pe plan local (a mai furat și vîntul cîte-un val) iar temelia care s-a turnat e coșco­gea rușinea pentru sat. Un om ar trebui prea bun să fie să-i zică „temeliei", temelie. S-au risipit valori materiale și toate au costat ceva parale și ceea ce­ atristează îndeobște că banii­­ au fost plătiți de-ntreaga obște cu multă bucurie și cu fală să se ridice-n sat o nouă școală. La Filipeni, la temelia școlii stau lipsurile gloa­tă (ca șobolii 1). Rubrică redactată de AUREL STANCIU cu sprijinul corespondenților voluntari A

Next