Steagul Roşu, decembrie 1967 (Anul 22, nr. 4608-4634)
1967-12-01 / nr. 4608
A. A v ANUL XXII — NR. 4.608 (6.087) VINERI 1 DECEMBRIE 1967 4 pagini 25 bani d Documentele Plenarei C. C. al P.C. R. II. DEZBATERE octombrie a. c. i r EFICIENȚA UNEI IMPORTANTE ACȚIUNI Antrenate cu acțiunea de rentabilizare a produselor, colectivele întreprinderilor care înregistrau pierderi au obținut realizări importante. Analizele efectuate de cadrele tehnice ale acestor unități, împreună cu organele financiar-bancare, au scos la iveală mari rezerve pentru înlăturarea pierderilor și rentabilizarea produselor îndeosebi prin organizarea superioară a producției și a muncii și imprimarea unui înalt spirit gospodăresc în cheltuirea fondurilor materiale și bănești. Astfel de preocupări s-au materializat în reducerea pierderilor planificate cu 59.000.000 lei. Rezultate bune în această acțiune au obținut majoritatea întreprinderilor care au fost planificate cu pierderi. Printre ele se numără întreprinderea minieră Comănești, I.S.C.M. Oraș Gheorghe Gheorghiu-Dej și Trustul de extracție Moinești, 0 explorare științifică a prezentului și viitorului Ing. Vasile Talpă, secretar al Comitetului orășenesc Bacău al P.G.R. Perfecționarea conducerii planificate a economiei naționale se întemeiază pe respectarea consecventă a principiului centralismului democratic. El îmbină coordonarea pe bază de plan a activității economice și social-culturale de ansamblu cu acordarea de atribuții largi unităților economice, instituțiilor cultural-științifice și sfaturilor populare. Prin aceasta se creează condițiile pentru participarea efectivă a unui mare număr de specialiști și lucrători cu experiență, a maselor de oameni ai muncii la elaborarea deciziilor economice și organizarea întregii activități, pentru desfășurarea largă a inițiativei Întreprinderilor și organelor locale. Acordarea de atribuții mai largi unităților economice in organizarea și dirijarea activității lor, constituie sensul principal al măsurilor ce se preconizează. în condițiile actuale ale țării noastre este imperios necesară angajarea fiecărei unități în circuitul economic cu toate resursele și rezervele interne ; creșterea gradului de pregătire, organizare și utilizare a forței de muncă ; fundamentarea științifică a deciziilor economice concomitent cu mărirea operativității în adaptarea și aplicarea lor ; ridicarea gradului de adaptabilitate a întreprinderilor la cerințele tot mai diverse și în continuă schimbare ale producției și consumului ; perfecționarea legăturilor între întreprinderi astfel încit să sporească exigența, competența și răspunderea în tratarea problemelor economice, în îndeplinirea obligațiilor contractuale. Mobilitatea sporită și autonomia funcțională, prevăzute de actualele măsuri, asigură mărirea inițiativei și răspunderii unităților economice privind planificarea curentă și de perspectivă, elaborarea programului de producție, aprovizionarea tehnico-materială și desfacerea produselor. Se desprinde clar ideea că prin aceste măsuri se apropie conducerea de producție, se înlătură fenomenele de centralism excesiv, paralelismele, îngrădirile administrative și manifestările birocratice. Organizarea conducerii activității în industria republicană pe 3 verigi: minister, centrala industrială, întreprindere și o judicioasă împărțire a competențelor fiecăruia au menirea să asigure condiții pentru valorificarea superioară a avantajelor coordonării unitare și concentrării raționale a producției, concomitent cu creșterea operativității în activitatea economică curentă. (Continuare în pagina a ll-a) IIIIIIIII I I I II In cooperația meșteșugărească Largi posibilități pentru creșterea capacității de producție și diversificarea activității Masă rotundă organizată „Steagul roșu" la U.R.C.M. Documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie 1967 precizează rolul însemnat pe care îl are cooperația meșteșugărească în dezvoltarea impetuoasă a economiei noastre naționale. Ca urmare a acestui fapt, dezbaterile care au loc în prezent, pe baza proiectului de Directive cu privire la perfecționarea conducerii și planificării economiei naționale, au stirnit interes în rândul meșteșugarilor. Ei își manifestă adeziunea lor deplină față de documentele Plenarei din octombrie, analizează posibilitățile existente și fac propuneri prețioase pentru dezvoltarea multilaterală a producției destinată deservirii în condiții din ce în ce mai bune a populației. Pe un asemenea făgaș s-au desfășurat și fructuoasele discuții de la masa rotundă organizată de către redacția ziarului nostru la U.R.G.M. Bacău. — Recentele documente de partid a spus tovarășul LAZĂR FRANTZ, președintele U.R.G.M. Bacău — vin să precizeze din nou rolul deosebit al cooperativelor meșteșugărești în direcția satisfacerii într-o măsură tot mai mare a cerințelor populației în domeniul prestațiilor de servicii. Sarcini deosebite ne revin cu privire la diversificarea bunurilor de larg consum pentru fondul pieții, întărirea colaborării cu întreprinderile de stat, dezvoltarea producției de artă populară și artizanat, creșterea capacității de producție. Și pînă în prezent unitățile din regiunea noastră au obținut succese demne de amintit. Așa, de pildă, valoarea producției marfă a prestațiilor de servicii prezintă anul acesta o creștere valorică de peste 65 milioane lei, față de perioada corespunzătoare a anului trecut. A sporit mult producția de încălțăminte, confecții și s-au introdus noi modele. Cu toate acestea — a continuat vorbitorul — în cadrul cooperativelor meșteșugărești se mai semnalează unele deficiențe cu privire la deservirea populației. Va trebui să ne îndreptăm atenția înspre respectarea cu strictețe a termenelor de execuție a tuturor comenzilor, îmbunătățirea calității prestațiilor de servicii, dezvoltarea și modernizarea secțiilor, aprovizionarea unităților cu toate materialele necesare efectuării unui volum sporit de bunuri de larg consum destinate pieții. De un real ajutor în munca noastră ne sunt precizările din documentele Plenarei din octombrie a. c. care preconizează îmbunătățiri substanțiale în direcția lărgirii relațiilor cooperației meșteșugărești cu întreprinderile de stat și organizațiile comerciale. Avem, deci toate condițiile să ridicăm nivelul de deservire a populației, în discuție a intervenit și tovarășul NICOLAE NEAGOIE, președintele cooperativei „Muncă și artă" care a spus: „Sistemul actual de tarife și prețuri ne îngreuiază foarte mult activitatea noastră. Existența lor datează din 1959 și eu consider că sunt depășite de cerințele actuale pe care ni le impune viața. Unele comenzi se execută cu mare întârziere datorită mecanismului foarte greoi de fixare a prețurilor și tarifelor. Să vă dau un exemplu. Cooperativa noastră a făcut documentația pentru mobila tip M.A. 2 de circa 8 luni de zile, dar nici acum Sfatul popular regional nu ne-a dat aprobarea pentru a produce mobilă în serie. Pentru înlăturarea acestei anomalii propun ca în viitor prețurile să fie aprobate de către Uniunea regională. Deficiențe se semnalează și în ceea ce privește amplasarea unor unități prestatoare de servicii care nu cuprind toate zonele principale ale orașului Bacău. La blocurile Cornișa, bunăoară, nu există nici un fel de unități ale cooperației meșteșugărești, cu toate că acestea sunt foarte mult solicitate de către populație. Cred că ar fi bine ca la amplasarea viitoarelor blocuri să se țină cont și de prevederea în proiect a unor secții care să efectueze prestații de servicii necesare cetățenilor, rații de servicii necesare cetățenilor". Referindu-se la dezvoltarea activității cooperativelor, tovarășul CONSTANTIN DABIJA, vicepreședinte al U.R.G.M., a amintit printre altele că există o bună bază materială pentru sporirea și diversificarea producției. în ramurile lemn, metal și construcții, avem încă resurse nevalorificate insuficientă măsură. Putem produce mai multe cărămizi, prefabricate și alte materiale de construcții. Noi mai avem încă deficiențe în activitatea de cojocărie și blănărie. Va trebui să înființăm noi secții de tăbăcit piei și de înnobilat blănuri. Cred, de asemenea, că este bine să se rezolve odată pentru totdeauna cine răspunde de activitatea secțiilor de spălătorie chimică și Discuție consemnată de CAROL CURTEANU (Continuare în pagina a II-a) *de redacția ziarului Bacău Cînd în darea de seamă se pune punctul pe „I“ Ponderea sectorului de exploatare Piatra Neamț și a atelierului central în activitatea întreprinderii de mecanizare și transport forestier regiunea noastră este deosebit din de puternică. Datorită îmbunătățirii organizării muncii pe linie de întreținere și exploatare a parcului de autovehicule și tractoare, cunoașterii în amănunt a nevoilor de transport ale beneficiarilor și satisfacerii lor la timp, creșterii nivelului politic și profesional al salariaților, activitatea acestora a cunoscut o dezvoltare continuă. Colectivul, care în ultima vreme număra în fruntea sa peste 100 membri de partid, a înregistrat an de an succese remarcabile. Și în 1967, sectorul a realizat pînă acum peste plan 600.000 tone kilometrice și 30.000 tone transportate, iar atelierul o depășire a productivității valorice de aproape 140.000 lei. Mulți comuniști, dintre care cităm pe Gh. Rompu, G. Bîrlădeanu, Iulian Coman, au depus o activitate meritorie, au fost exemple demne de urmat pentru ceilalți conducători auto și mecanici. Dar tovarășii care au alcătuit darea de seamă, ținînd cont că adunarea de alegeri în organizația lor nu trebuie să fie o paradă a succeselor, au știut să pună punctul pe „i“, să scoată la iveală o seamă de deficiențe în activitatea politică, educativă, economică, să critice pe cei vinovați, să propună măsuri de îndreptare. E drept, se spunea textual în darea de seamă, că planul fizic ca și indicatorul de productivitate a parcului cunosc depășiri. Iată însă că la încărcatul mecanic în trimestrele II și III ale acestui an s-au realizat indici de numai 69,7 și respectiv 62,0 k sută. Gaura stă oare numai în lipsa de comenzi în unele perioade ? Nu. La sector s-a manifestat o totală lipsă de inițiativă în repartizarea mijloacelor de lucru, in colaborarea cu beneficiarii. Conducerea sectorului (șef de sector Toma Chiriac) a renunțat ușor la utilizarea instalațiilor de încărcat mecanic pe autocamioane, cu toate că ele în anii trecuți au dat rezultate foarte bune. Reținerea conducătorilor auto de a le folosi, lipsa de preocupare a conducerii mecanic (șef de atelier atelierului ing. C. Ilioaia) pentru întreținerea în stare tehnică corespunzătoare a acelor dispozitive, au creat situația arătată. Organizația de bază — conducătorul politic — s-ar fi cuvenit să intervină la timp pentru îndreptarea lucrurilor. N-a făcut-o. Acesta ar fi un fapt. Al doilea. Se poate aprecia că gradul de conștiință al majorității salariaților de la I.M.T.F. a crescut, datorită muncii pulitice-educative desfășurate de-a lungul anilor în rîndurile lor. Se vede însă că personalul operativ de revizori tehnici și șefi de coloană a scăpat atenției organizației de partid și celei sindicale. Deși verificările tehnice ale stării autovehiculelor la intrarea și ieșirea din garaj constituie pentru aceștia îndatoriri de serviciu, ei din comoditate și superficialitate, le-au neglijat. Cîțiva conducători auto — de asemenea, deficitari la capitolul conștiinciozitate — ca V. Pașcu, C. Popa, C. Luca, V. Stahie, au fost găsiți în repetate rînduri cu mașinile neîntreținute, deși zilnic trecuseră prin fata revizorilor tehnici. Nici la recepția unor mijloace ieșite din reparații, nu s-a procedat mai atent. Din cauza aceasta, unele autovehicule au staționat zile întregi după ieșirea din reparații, altele au înregistrat consumuri de ulei peste normă etc. E adevărat, unii membri de partid au sesizat această stare de lucruri. Dar comuniștii — accentua darea de seamă — au datoria nu numai de a constata deficiențele, ci să contribuie din toate puterile pentru prevenirea acestora. Or, s-au întîmplat cazuri cînd chiar membri de partid, ca Florea Gucoșel, Ion Ceai, G. Corfu, G. Plăcintă, au depășit cu mii de lei cheltuielile planificate pe mașină. Evident, unele deficiențe cad direct în sarcina salariaților productivi. Este însă aici și o bună doză de vină din partea conducerilor atelierului și a sectorului care, mulțumite de aprecierile pozitive de pînă acum, au neglijat analizele amănunțite, n-au mai cercetat cauzele unor deficiențe, n-au stabilit răspunderi. ★ Se poate afirma că astfel întocmită, darea de seamă a constituit o bună bază de discuții, a stimulat conținutul critic al acestora. Iftimie Grăiescu, Jan Magdalena, Vasile Mitrofan, Ion Gh. Ilie și alți vorbitori au venit cu numeroase observații, au făcut propuneri care au întregit și au îmbunătățit hotărîrea adoptată. Luînd cuvîntul în încheierea dezbaterilor, tovarășul Ioan Diaconu, secretar al comitetului raional de partid Piatra Neamț, a recomandat membrilor organizației ca — în lumina documentelor aprobate de Plenara C.C. al P.G.R. din 5-6 octombrie și a hotărîrilor anterioare ale conducerii de partid, — să militeze pentru îmbunătățirea continuă a activității politice și educative. ★ Cu prilejul adunării generale de dare de seamă și alegeri, au fost create aici două organizații de bază — una pentru sectorul de exploatare Piatra Neamț și alta pentru atelierul central al I.M.T.F., care și-au ales fiecare biroul său (secretari : Eugen Țarălungă și Constantin Alupului). N. MIHAI Alegeri în organizațiile de bază ale partidului în „Cupa Cupelor*’ la fotbal VALENCIA-STEAUA BUCUREȘTI 3-0 (2-0) Fii atent, Grigore I Grigore Oprea, fii atent, nu-i cel dinții avertisment, de aceea te întreb sever: tu vrei să mai rămîi șofer ? TAPS-ul din Bacău s-a mulțumit în felul său să spună despre tine — atît: „nu se comportă chiar urît!“. , Dar zi de zi, de cîte ori transporți diverși încărcători, aceștia parcă sînt... statui (nici unul, — jos, pe banca lui) ori „merg“ de obloane atîrnați... Ce s ăștia, oameni, sau... cîrnați ? Din mers urcînd, sărind din mers, dau naștere la... fapt divers, își mai scrîntesc cite ceva, dar tu îți vezi de treaba ta, nepăsător și liniștit... Oprește măi, că n-am sfârșiți Un fapt mă scoate din răbdări că-i tot trimiți să-ți ia țigări și fel de fel de lucruri mici și sar și pică și-o să... pici. Există și... măsuri majore ! așa să fii atent, Grigore ! ! ! Privind spre marile instalații industriale (Combinatul de îngrășăminte cu azot Piatra Neamț). Foto .n. POMPEI I VERB R AIRTSVDNI L Focuri și imprudente • întrebați-l pe Matei Stafie din satul Băhnișoara (comuna Izvoare, raionul Roman) din ce cauză i-au ars casa, grajdul, cerealele și multe alte obiecte. Dacă va fi obiectiv, va împărtăși cite ceva din amara lui experiență intr-ale neglijenței : improvizații de burlane la sobă. • Nu numai propria casă ci și pe cea a vecinului său a distrus-o incendiul provocat de Dumitru Balfă din comuna Nicolae Bălcescu, raionul Bacău. , Și cind te gîndești de cite ori i s-a atras atenția că soba folosită de el în mod cu totul necorespunzător îi poate aduce surprize. Baltă a răspuns nepăsător: „Om trăi, și-om vedea !". Ce să mai vadă ? Urmările ? • Casandra Iscarberg din Piatra Neamț (strada Tipografiei) a fost victima propriei sale imprudențe : coșul incorect folosit a emanat bioxid de carbon. A doua zi, bătrîna locatară în vîrstă de 71 de ani a fost găsită asfixiată. SECVENȚE LAMIHORISTE Pînă acum, colectivul de cercetare științifică al Uzinei de țevi din Roman a propus și realizat numeroase îmbunătățiri în funcționarea complexelor agregate cu care este dotată întreprinderea, în urma unor perseverente investigații și experimentări, în secția laminor a fost pusă în funcțiune o instalație de măsurare, în flux și la cald, a grosimii pereților, prin izotopi radioactivi. Aceasta constituie o pîrghie esențială oferită laminoriștilor în acțiunea de restrîngere a toleranțelor prevăzute în normele de fabricație. ★ Eficiența economică a secției turnătorie din cadrul Uzinei de țevi s-a înscris pe o linie ascendentă. Elaborarea unei noi tehnologii, îmbunătățirile propuse de tînărul inginer Relu Petroiu și aplicarea acestora, au influențat pozitiv scăderea consumului specific de oțel lichid, care a fost redus cu 10 kg pe tona de piese brut turnate. Acest lucru a fost înlesnit de perfecționarea procesului de elaborare-turnare, de respectarea riguroasă a acestuia și reducerea maselotelor inutile și a rețelelor de turnare, în contextul diversificării producției de țevi și creșterii calitative a acestora, a fost experimentat cu rezultate pozitive procedeul de laminare a furnalelor de foraj din oțel calitatea 155, care s-a asimilat pentru prima oară în țara noastră de către oțelăriile de la Combinatul siderurgic Hunedoara, APROVIZIONARE RITMICĂ îmbunătățirea sistemului de aprovizionare a secțiilor de foraj de către baza Dărmănești a Trustului de foraj din Moinești a avut ca efect sporirea eficienței economice a lucrărilor executate în ultima perioadă cu aproape 340.000 lei. Perpetuarea aprovizionării ritmice a întreprinderilor de foraj din Tg. Ocna și Moinești precum și reducerea numărului de curse de transport cu aproape 50 la sută va permite petroliștilor să obțină pînă în 1970 beneficii în valoare de 2.765.000 lei. Cifra nu este deloc mare dacă o gîndim în contextul unor laborioase măsuri operate pe terenul așezării producției pe baze științifice. ""T" Astă seară la Bacău Ttnăra violonistă Cornelia Vasile Concertul simfonia de săptămânaaceasta, pregătit sub conducerea dirijorului Igor Giornei, programează la Bacău o tînără laureată a ultimului concurs internațional „George Enescu". Este vorba de violonista Cornelia Vasile, care va interpreta, în compania, orchestrei noastre simfonice Concertul în Re major de P. I. Ceaikovski. în cadrul aceleiași manifestări muzicale vor mai putea fi audiate r Patru dansuri simfonice de D. Bughici, Simfonia nr. 100 „Militară“ de V. Haydn. La Filipeni, la temelia școlii S-a scurs un an de zile, ba mai bine de cînd, peste comunele vecine, zbura un zvon purtat de cetățeni: „Se face școală nouă-n Filipeni!“. Dar zvonul a murit, de-acum un an, aiurea, prin raionul băcăuan. I-adevărat că s-au adus „urgent" o tonă jumătate de ciment, nisip (în mod greșit și nu prundiș) dar a pierit cimentul pe furiș, ori s-a-mpărțit rapid pe plan local (a mai furat și vîntul cîte-un val) iar temelia care s-a turnat e coșcogea rușinea pentru sat. Un om ar trebui prea bun să fie să-i zică „temeliei", temelie. S-au risipit valori materiale și toate au costat ceva parale și ceea ce atristează îndeobște că banii au fost plătiți de-ntreaga obște cu multă bucurie și cu fală să se ridice-n sat o nouă școală. La Filipeni, la temelia școlii stau lipsurile gloată (ca șobolii 1). Rubrică redactată de AUREL STANCIU cu sprijinul corespondenților voluntari A