Steagul Roşu, iulie 1968 (Anul 23, nr. 4789-4814)
1968-07-02 / nr. 4789
ANUL XXIII — NR. 4.789 (6.268) MARȚI 2 IULIE 1968 4 pagini 30 bani UN IMPERATIV MAJOR: îmbunătățirea aprovizionari ■ [UNK] populației cu legume și fructe Printre problemele majore care preocupă permanent organele de partid ș de stat se numără și aceea a aprovizionării tot mai bune a populației cu produse agro-alimentare, iar în sezonul de vară, în mod deosebit cu legume și fructe, ca formă concretă de realizare a creșterii nivelului de trai al oamenilor muncii. Accentul deosebit care se pune pe o aprovizionare abundentă cu legume și fructe, într-o gamă cit mai largă de sortimente, este determinat atât de condițiile climaterice mai nefavorabile din acest an, cit mai ales de ponderea mare pe care o au in alimentație și respectiv in cheltuielile populației asemenea produse. Din unele calcule, rezultă că in sezonul de vară și toamnă, aproape 40 la sută din cheltuielile salariaților din orașele județului nostru pentru alimentație sunt destinate cumpărării de legume și fructe. Este incontestabil că in ultimii ani, prin măsurile luate pentru creșterea și diversificarea producției de legume și fructe și printr-o organizare mai bună a aprovizionării magazinelor și piețelor, s-au obținut rezultate tot mai bune, s-a realizat un echilibru mai stabil intre producție și consum și in nivelul prețurilor acestor produse. Dar posibilitățile de care dispune agricultura județului nostru din punct de vedere al producției n-au fost încă suficient și rațional valorifcate, cererea de consum depășind in mod constant producția, nu numai la produsele timpurii care în mod obiectiv nu se pot asigura în cantități suficiente, dar și la o serie de sortimente de sezon, fiind necesare mutații din alte județe a unor mari cantități de legume și fructe, ceea ce reclamă cheltuieli in plus, perisabilități și de multe ori întreruperi in aprovizionare. Din experiența anilor trecuți, dar mai ales a acestui an, se desprinde concluzia că mutațiile de produse din alte județe care nu excedente, pentru a acoperi cerințele populației județului nostru, nu rezolvă decit parțial problema aprovizionării și uneori, datorită fie unor fenomene neprevăzute (calamități), fie unor lipsuri organizatorice in procesul de aprovizionare, se creează lipsuri acute pe piață a unor produse de bază în alimentație (să dăm numai exemplul din acest an cu ceapa, usturoiul sau morcovul). Mergind pe firul ciclului economic (producție - aprovizionare - desfacere), trebuie să arătăm că la fiecare dintre aceste verigi există o serie de deficiențe, care condiționează buna aprovizionare a populației orașelor și centrelor industriale cu legume și fructe. Principala bază de producție legumicolă o constituie cooperativele agricole de producție. Dar modul cum este în prezent organizată producția legumicolă în județul nostru nu va putea satisface integral cerințele mereu crescinde pentru aceste produse in viitor. Practic, nu se poate vorbi încă de cooperative agricole de producție specializate in aceste culturi, nu numai in zonele preorășenești așa cum există in majoritatea orașelor mai mari ale țării (Arad, Brăila, Craiova, Timișoara, București etc.), dar nici în restul județului. Spre exemplu, suprafața cultivată în acest an cu legume în cele 10 C.A.P. din jurul municipiului Bacău reprezintă 375 hectare, iar în cele 7 C.A.P. din jurul Municipiului Gheorghe Gheorghiu-Dej 138 hectare, revenind in medie cite 30 hectare pe fiecare C.A.P., fără a mai vorbi de celelalte orașe din județ ca Moinești, Comănești, Buhuși, unde baza de producție din zona preorășenească este și mai slabă. Pe de altă parte, chiar și aceste suprafețe nu sunt in măsură să asigure producții mari, datorită dispersării lor în numeroase parcele mărunte, unde nu este posibilă o organizare științifică a producției, prin construirea unor sisteme permanente de irigații, prin diferite amenajări necesare în procesul de producție, recoltare și transport, prin aplicarea mecanizării pe o scară mai mare a lucrărilor, ceea ce scade mult din eficiența acestei activități. Din cele 513 hectare cultivate cu legume în acest an de către cele 17 C.A.P. din jurul municipiilor Bacău și Gheorghe Gheorghiu-Dej, numai 80 la sută sunt irigate, deși sunt posibilități nu numai de a iriga întreaga suprafață, dar și pentru a extinde, în general, culturile irigate. Despre existența serelor încă nu se poate vorbi în județul nostru, iar culturile insolarii și sub foi de polietilenă, care să asigure legume timpurii, reprezintă abia 10,7 hectare. Rezultă deci, că pentru a asigura o bază trainică și stabilă de producție de legume, cu o eficiență economică care să-i cointereseze pe producători, se impun măsuri organizatorice de concentrare și specializare a producției în cadrul C.A.P., mai ales în cele din zonele preorășenești. Sunt prea evidente și cunoscute avantajele și eficiența pe care le-ar avea concentrarea și specializarea producției, atît pentru C.A.P., cit mai ales pentru asigurarea unei abundențe de produse pe piață, pentru a mai insista asupra acestor probleme. Numai că aceasta reclamă o muncă organizatorică concretă și meticuloasă, de la nivelul C.A.P. pînă la organele județene care răspund de problema producției agricole. O serie de lipsuri s-au manifestat în procesul de aprovizionare și transport a legumelor. De această problemă se ocupă în principal centrele de legume și fructe ale întreprinderii județene pentru legume și fructe - Bacău. De la început trebuie arătat că planurile de preluare a produselor au un ele o însemnată doză de formalism, ele fiind neacoperite în întregime cu contracte și grafice concrete pe fiecare C.A.P. La data de 26 iunie, față de planul de preluări pe trimestrului de 1.036 tone legume și zarzavaturi, s-au stabilit grafice de preluări de la C.A.P. de 723 tone, din care s-au preluat pînă la data respectivă numai 541,2 tone. Este adevărat că în acest an o parte din producție a fost calamitată, iar unii furnizori din alte județe nu au putut, din această cauză, să-și respecte obligațiile contractuale. Aceasta confirmă încă o dată justețea ideii de a avea o bază corespunzătoare de producție proprie. Dar această restanță considerabilă față de planul de preluări se datorește in bună parte și defecțiunilor in I. MIRZAC directorul Direcției județene de statistică (Continuare in pagina a ll-a) Festivități prilejuite de Ziua învățătorului Entuziasm și hotărîre Intr-o atmosferă de mare însuflețire și entuziasm, cadrele didactice din județul Bacău au sărbătorit, alături de cele din întreaga țară, ziua de 30 iunie* Ziua învățătorului. Festivitățile prilejuite de Ziua învățătorului s-au desfășurat în municipiul Bacău, Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, orașele Comănești, Buhuși, Moinești și Tg. Ocna, precum și în toate comunele județului unde au avut loc adunările tuturor cadrelor didactice, care activează pe raza localităților respective. La aceste adunări au participat membri și membri supleanți ai Biroului Comitetului județean Bacău al P.C.R., ai Comitetului executiv al Consiliului popular județean, alți activiști de partid și de stat. In municipiul Bacău cele peste 600 cadre didactice s-au regăsit într-o emoționantă adunare festivă ce a avut loc în sala mare a Casei de cultură. La festivitate au participat tovarășii Ioan Ichim, prim-secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Emil Donici, membru al Biroului Comitetului județean Bacău al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Bacău al P.C.R., primarul municipiului Bacău, alți activiști de partid și de stat. Cuvîntul de deschidere li revine tovarășului Emil Donici, care, în numele Comitetului municipal Bacău al P.C.R. și al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal aduce un cald salut și urări de fericire, sănătate și succese în muncă întregului corp profesoral din cuprinsul municipiului. Din partea Inspectoratului școlar a vorbit Maria Iacobeanu, inspector șef-adjunct, care a spus, referindu-se la nobila misiune a școlii și slujitorilor ei: «Societatea socialistă cere școlii absolvenți Înarmați cu cunoștințe moderne necesare în toate domeniile spre a forma o intelectualitate capabilă să răspundă cerințelor epocii noastre, muncitori și tehnicieni de o înaltă calificare, în stare să stăpînească tainele celor mai perfecționate mașini, generații cu o largă informație, cu ferme convingeri moral-civice, cu un autentic respect față de om, izvorât din idealul umanist al societății socialiste. Pentru realizarea acestor deziderate o uriașă răspundere, derivată din nobilele obligații profesionale, revine dascălului, de orice specialitate, printr-o pregătire temeinică, printr-o sobrietate demnă și un veritabil exemplu personal". Dacă la acestea adăugăm cuvintele pătrunse de o cuceritoare sinceritate juvenilă ale elevei Tamara Negrea, din clasa a Xl-a a Liceului „Vasile Alecsandri" sau salutul rostit de o delegație a pionierilor, ne facem o imagine clară asupra armoniei și comunității de interese dintre toate generațiile, a nestrămutatei hotărîri de a îndeplini mărețele sarcini cerute de construirea societății viitorului. Primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tovarășul Ioan Ichim, care, adresîndu-se cadrelor didactice, în numele Biroului Comitetului județean de partid și al Comitetului executiv al Consiliului popular județean Bacău, a spus printre altele : „Fiecare dintre noi păstrăm încă vie în memorie imaginea învățătorului care ne-a pus pentru prima dată condeiul în mină și, o dată cu literele alfabetului, ne-a deschis cartea de aur a istoriei românilor, învățîndu-ne să iubim patria și poporul căruia ii aparținem și ne-a dat învățămintele care ne călăuzesc pașii în viată. Țin să evidențiez faptul că pe lângă sarcinile atît de complexe și dificile ale învățământului, ale educației, învățătorii și profesorii au fost întotdeauna prezenți la marile evenimente politice și sociale aducîndu-și contribuția la accelerarea ritmului dezvoltării civilizației socialiste pe pămîntul patriei noastre. O manifestare concretă a prețuirii de care se bucură învățătorii și profesorii din partea conducerii superioare de partid și de stat, pentru rezultatele lor în muncă și pentru devotamentul și competenta lor, o constituie și acordarea în fiecare an a unor înalte titluri, ordine și medalii, a numeroase premii, celor ce se disting în activitatea profesională și obștească. Numai în județul Bacău, în ultimii (Continuare in pagina a II-a) Pagina a 3-a SPORT in pagina a IV-a Semnarea la Moscova a Tratatului de neproliferare a armelor nucleare Constituirea Ateneului centrului universitar La Cluj s-a constituit Ateneul centrului universitar, care își propune să asigure o largă informare de cultură generală și de specialitate în cele mai variate domenii ale cunoașterii. Ateneul are 10 secții și este condus de un comitet al cărui președinte a fost ales cunoscutul om de știință, prof. dr. docent Virgil Vătășianu, membru corespondent al Academiei. In colaborare cu institutele de învățămînt superior, Casa de cultură a studenților, Universitatea populară, cu societățile științifice și organizațiile de tineret ale studenților, Ateneul va organiza molestări științifice, sesiuni de comunicări, expoziții cu caracter de informare științifică, va coordona activitatea de cercetare a studenților și va promova lucrările valoroase. (Agerpres) Conducătorii de și de stat Ia la expoziția „Revoluția de la 1848 oglindita în arta plastică" Luni după-amiază, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Mihai Gere, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Vasile Patilineț au vizitat expoziția „Revoluția de la 1848 oglindită în arta plastică“, deschisă în sălile Muzeului de Artă al Republicii Socialiste România. La sosire, conducătorii de partid și de stat au fost întîmpinați de tovarășii Pompiliu Macovei, președintele Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, Brăduț Covaliu, președintele Uniunii Artiștilor Plastici, Ovidiu Maitec, vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici, și M. H. Maxy, directorul Muzeului de Artă al Republicii Socialiste România. Erau prezenți membrii Biroului Uniunii Artiștilor Plastici, artiști expozanți, critici de artă. Salutînd pe conducătorii de partid și de stat, președintele Uniunii Artiștilor Plastici a exprimat satisfacția și mulțumirile creatorilor din acest domeniu al artei pentru grija deosebită manifestată de partid și guvern pentru dezvoltarea artelor plastice. În continuare, conducătorii de partid și de stat au vizitat sălile expoziției. Explicațiile au fost date de directorul Direcției artelor plastice din C.S.C.A., Dan Grigorescu. Revoluția din 1848, pe care au slăvit-o în lucrările lor numeroși poeți, prozatori și compozitori, a fost, în același timp, izvor de nobilă și generoasă inspirație pentru artiștii plastici din trecut și constituie un motiv de inspirație pentru artiștii plastici contemporani. Expresie a acestei bogate surse de inspirație, expoziția „Revoluția de la 1848 oglindită în arta plastică“ grupează un mare număr de lucrări dintre cele mai reprezentative. Vastă frescă a neuitatului an revoluționar 1848, expoziția cuprinde, in prima sa parte, lucrări ale pictorilor români din secolul al XIX-lea, la loc de frunte situîndu-se tablourile executate de Ion Negulici, C. D. Rosenthal, Barbu Iscovescu, participanți direcți la revoluție. Artiștii acelei vremi s-au ridicat la o înaltă conștiință patriotică, punîndu-și opera în slujba reprezentării elanurilor revoluționare ale poporului. In chipurile revoluționarilor și ale cărturarilor — deschizători de drumuri noi în istoria patriei — se dezvăluie gînduri, sentimente și credințe izvorîte din marile idealuri naționale pentru care a luptat generația de la 1848. Aspirațiile de libertate și de unitate ale luptătorilor revoluționari din Țara Românească, Moldova și Transilvania sunt înfățișate într-o suită de picturi, gravuri și litografii, creații ale unor artiști plastici martori ai memorabilului eveniment. In cea de-a doua sală a expoziției sunt prezentate picturi și sculpturi — opere ale unui mare număr de artiști plastici contemporani, care preiau, în noi viziuni artistice, ideile luptelor revoluționare de la 1848, dezvoltînd astfel tradiția artei noastre plastice în oglindirea principalelor evenimente din istoria și activitatea creatoare a poporului nostru. Lucrările expuse în această sală a expoziției constituie o expresie a faptului că actualii artiști plastici — vîrstnici și tineri — dau viață hotărîrilor luate la recenta Conferință pe țară a artiștilor plastici — de a pune mai bine in valoare tradițiile artei non partid fizică stre plastice și strălucirea artei populare, de a promova necontenit toate talentele, pentru a da an de an artei plastice românești noi străluciri, noi opere de artă caracteristice pentru viața nouă a poporului nostru constructor al României socialiste. Conducătorii de partid și de stat s-au oprit îndelung in fața a numeroase opere de artă prezentate în expoziție în încheierea vizitei, tovarășul Nicolae Ceaușescu a felicitat pe organizatorii expoziției — Uniunea Artiștilor Plastici, Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă, precum și pe artiștii expozanți care au reușit să redea insplendoarea și măreția sa trecutul de luptă al poporului nostru. Secretarul general al C.C. al P.C.R. și-a exprimat convingerea că pictorii, sculptorii și graficienii vor contribui în continuare la dezvoltarea artei puse in slujba construcției socialiste și se-a uzat succese și mai mari in realizarea unor lucrări valoroase consacrate aniversării a 25 de ani de la eliberarea patriei noastre. (Agerpres) Luni după-amiază, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Paul Niculescu- Mizil, Virgil Trofan, Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Mihai Gere, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Vasile Patilineț au vizitat expoziția lucrărilor de sfîrșit de an și a lucrărilor de diplomă prezentate de studenții Institutului de arte plastice „Nicolae Grigorescu" din Capitală. In întîmpinarea oaspeților au venit acad. Ștefan Bălan, ministrul învățămintului, Ion Iliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, membri ai conducerii institutului, decani și șefi de catedre, membri ai Consiliului științific. Expoziția, organizată in sălile institutului cuprinde peste 400 lucrări de pictură, sculptură, grafică, scenografie, de arte decorative și artă monumentală, toate creind un univers artistic plin de sensibilitate, de tinerețe și prospețime. Inspirat din bogăția folclorului și din inepuizabilul tezaur al artei noastre culte. Lucrările expuse conturează de pe acum talente un prag de Împlinire. în cursul vizitei, explicațiile au fost date de Costin Ioanid, rectorul Institutului de arte plastice „Nicolae Grigorescu", de profesorii Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Mac Constantinescu, Boris Caragea și de alte cadre didactice. Apreciind munca rodnică ce se desfășoară în acest institut de artă, tovarășul Nicolae Ceaușescu a adresat felicitări conducerii institutului și profesorilor, unind in același timp studenților noi succese in strădania lor de a-și insuși cunoștințe artistice cât mai temeinice, pentru a deveni artiști valoroși, folositori poporului, operei de construire a socialismului in patria noastră. (Agerpres) La expoziția studenților Institutului de arte plastice „N. Grigorescu“ RECOLTA 1968 Autoliniștirea poate cîntări greu în balanța producției Cele două cooperative agricole din comuna Izvoru Berheciului, deși au condiții similare, rezultatele obținute în actuala campanie de întreținere a culturilor sunt totuși mult diferite. Astfel, în timp ce la C.A.P. Obîrșia prașila a doua la porumb este executată pe aproape întreaga suprafață (vineri 28 iunie a. c. era realizat din plan circa 90 la sută), la C.A.P. Izvoru Berheciului realizările la această lucrare sunt cu aproape 10 procente mai mici. După însăși declarația tovarășului Ion Stăneață, președintele cooperativei, mai erau de prășit încă pentru prima oară circa 22 hectare porumb. Cum se explică această întirziere ? l-am întrebat pe tovarășul președinte. Răspunsul a fost echivoc : Să vedeți, din cauza secetei, porumbul pe această suprafață a răsărit mai tirziu , apoi nu prea am reușit noi să mobilizăm toți cooperatorii la treabă, dar porumbul din această tarla este frumușel. Cred că va merge cu o singură prașilă... Ascultînd cele spuse de tovarășul Stăneață, nu trebuie să fii neapărat specialist pentru a-ți da seama ce producție de porumb boabe vor culege cooperatorii de pe suprafața unde se aplică o singură prașilă, și aceea mult întîrziată, mai ales în condițiile secetei din acest an. Cauza principală a întîrzierii lucrărilor de întreținere a porumbului, ca și a altor culturi, la C.A.P. Izvoru Berheciului constă în primul rînd în slaba preocupare a consiliului de conducere, a brigadierilor și șefilor de echipă de a mobiliza pe toți cooperatorii la muncă în perioada optimă. Paradoxal este faptul că, cu toată întîrzierea lucrărilor, conducerea cooperativei manifestă o atitudine de automulțumire, in discuția purtată cu tovarășul președinte Stăneață, drept răspuns la aprecierea noastră că în comparație cu alte cooperative cu condiții similare, C.A.P. Izvoru Berheciului este rămasă în urmă cu lucrările în cîmp, ne-a replicat . — Totuși noi suntem mulțumiți. Stăm chiar mult mai bine în comparație cu anul trecut. Așa o fi. Dar condițiile climatice ale anului trecut și cu cele ale acestui an nu pot fi comparate. Soarta recoltei la culturile prăsitoare depinde foarte mult de felul cum se execută lucrările agricole de întreținere : încadrarea în perioada optimă, calitate, combaterea efectelor secetei prin toate mijloacele. Or, tocmai aceste deziderate sunt neglijate la această unitate, dominînd in schimb, după cum se vede, o stare de autoliniștire, care dacă nu va fi grabnic curmată, va „cîntări" greu in balanța producției la strîngerea recoltei. , Tovarășii Ion Maftei, secretarul comitetului comunal de partid și C. Botez, președintele consiliului popular comunal, ne-au informat că, conducerea cooperativei Izvoru Berheciului (deși sediul cooperativei este la cîteva sute de metri depărtare față de cel al consiliului popular), manifestă tendința de a nu informa în mod curent organele comunale de partid și de stat cu problemele mai importante. De exemplu, inginerul agronom Vasile Zamfirescu, vine și transmite săptămînal la Direcția agricolă județeană situația operativă a lucrărilor agricole de la telefonul consiliului popular comunal, dar nu trece și pe la secretarul comitetului comunal de partid sau pe la președintele consiliului, chiar dacă aceștia se află la sediu, pentru a-i informa măcar sumar cu stadiul lucrărilor agricole. In aceste condiții este explicabil de ce la cooperativa agricolă nu sunt înlăturate la timp greutățile , nu se solicită, dar nici nu se acordă din inițiativă proprie, sprijinul cuvenit din partea organelor comunale. Un asemenea stil defectuos de muncă care se pare că și-a făcut loc în practica organelor comunale și a conducerii C.A.P. Izvoru Berheciului trebuie grabnic înlăturat, pentru că în prezent acesta influențează negativ asupra desfășurării în ritm corespunzător a tuturor lucrărilor de sezon. Trebuie să arătăm că C.A.P. Izvoru Berheciului nu stă prea bine nici cu lucrările în vie. Udatul s-a făcut numai pe suprafața de 4 hectare, iar punerea pe spalieri pe 12 hectare. Există pericolul ca 10 hectare de vie tînără, neintrată încă pe rod, să rămînă în acest an neridicată pe spalieri sau araci ? ? ! Paralel cu celelalte lucrări agricole trebuie confecționați în cel mai scurt timp și cei 20.000 araci necesari acestei lucrări urgente. De asemenea, nu mai poate suferi nici o amînare strîngerea frunzarilor planifcați pentru asigurarea bazei furajere necesare, în comparație cu C.A.P. Obîrșia, la C.A.P. Izvoru Berheciului s-a realizat pînă în prezent cu 7 tone frunzar mai puțin, deși cele două unități dispun de o forță de muncă relativ egală. Cele semnalate în rîndurile de față trebuie să constituie un semnal de alarmă nu numai pentru consiliul de conducere și organizația de partid din C.A.P. Izvoru Berheciului, dar și pentru conducerea Uniunii județene a C.A.P. Petre CIOBĂNIȚĂ In campania de întreținere a culturilor Cu toate forțele și LA RECOLTATUL mijloacele GRIULUI Preludiul recoltării păioaselor s-a consumat. Aproape tot orzul este deja în hambare. Cele mai multe unități agricole au trecut la recoltatul grîului Și în condițiile unui an normal această lucrare se impune a fi făcută în cel mai scurt timp posibil. Cu atît mai mult în 1968, este necesar să se mobilizeze toate forțele și mijloacele incit recoltatul griului să dureze cit mai puțin. Pierderea de boabe trebuie exclusă cu desăvîrșire. Întrucît în aceeași parcelă se pot găsi porțiuni de grîu cu talia joasă, pe care masa de tăiere să nu-l poată prinde în totalitate, aceste porțiuni să fie ocolite de către combine și recoltate manual. De asemenea, să fie reinventariate loturile recunoscute pentru producția de semințe, să fie identificate noi suprafețe, nncit fiecare cooperativă să-și asigure din producția proprie necesarul de grîu de sămînță. Întrucît nu în toate unitățile noastre agricole s-au instalat și pus în stare de funcționare selectoarele, se impun grabnice măsuri ca absolut toate selectoarele și în primul rînd cele noi, de mare capacitate, să fie instalate, probate. Consiliile de conducere, specialiștii din cooperative, să asigure operativ completarea măsurilor înscrise în planurile operative incit toate compartimentele (recoltat, transport, selectat, dezmiriștit) să înregistreze ritmul stabilit. Nici un minut pierdut, nici un bob risipit, fiecare bob de grîu și pas la locul lui, acesta să fie cuvintul de ordine al zilei ! Succesul deplin al acestei importante lucrări depinde de întreaga masă de cooperatori și mecanizatori. Nu mai e timp pentru îndemnuri. Fiecare să se considere răspunzător de ritmul și calitatea lucrărilor făcute de echipa, brigada și cooperativa în care muncește. La recoltatul lucernei.