Steagul Roşu, februarie 1969 (Anul 24, nr. 4972-4995)

1969-02-01 / nr. 4972

j  r J In foate domeniile Puternică și însuflețită activitate creatoare ÎN ÎNTIMPINAlA ALEGERILOR DE LA 2 MARTIE Adîncirea democratismului socialist în țara noastră Victor ENĂȘORE țelul Secției de propagandă a Comitetului județean Bacău al P.C.R. Etapă de etapă, transformările revo­luționare structurale au fost întovă­rășite în țara noastră de adîncirea și perfecționarea democratismului so­cialist. Aceasta se datorește faptului că­­ Partidul­ Comunist Român, în ca­drul marelui complex de măsuri luate pentru construcția și desăvîrșirea con­strucției socialismului, a acordat aten­ția cuvenită rolului important pe care îl are în orînduirea socialistă demo­cratismul, înțeles în adevărata lumina a științei marxist-leniniste, precum și a experienței proprii în acest sens. Momentul istoric în care ne aflăm este generos iluminat de documentele Congresului al IX-lea al partidului nostru, care au marcat un deosebit de însemnat pas înainte și pe linia dez­voltării teoretice și practice a demo­crației socialiste. După cum se știe, democrația repre­zintă o formă de guvernămînt bazată pe participarea poporului la exercita­rea puterii in stat, pe Libertatea și e­­galitatea reală a cetățenilor, pe ma­nifestarea liberă a fiecărui individ. Prin acest conținut general, democra­ția exprimă totodată un ideal umanist de organizare statală și socială, de drepturi și libertăți la care au visat de veacuri clasele și păturile sociale pro­gresiste și pentru realizarea căruia luptă astăzi milioane și milioane de oameni. Nu există însă democrație în sine, democrație „pură“; în realizarea sa concretă, idealul democrației îmbracă un conținut social-istoric determinat. Formele istorice anterioare de demo­crație au avut un caracter iluzoriu, fiind în fapt forme de dominație po­litică a unor clase și pături privi­legiate. Idealul democrației se poate realiza din plin numai în condițiile orînduirii socialiste, în care poporul este deținătorul puterii economice și politice. Bazele democrației socialiste rezidă tocmai în faptul că poporul deține în m­îinile sale puterea politică, este stă­­pînul mijloacelor de producție pe care le fructifică în folosul său, al propă­șirii materiale și spirituale a întregii națiuni, hotărăște și conduce în mod nemijlocit propriile destine și își fău­rește în mod conștient istoria. Sîntem îndreptățiți a sublinia și fap­­tul că democrația socialistă este ex­presia sintetică, pe plan social-poli­­ic, a celui mai profund umanism, u­­manismul socialist. Ea concretizează idealurile luptei de veacuri a popoare­­lor și a celor mai luminate spirite ale umanității, năzuința lor spre dreptate și libertate, justiție și echitate socială, spre făurirea unei societăți constituită pe respectul și grija pentru om. Desființînd exploatarea, socialismul crează premisele obiective pentru în­­florirea și manifestarea liberă a per­sonalității fiecărui membru al socie­tății, pentru ca fiecare om să-și poată aduce aportul său creator, să-și dea întreaga măsură a capacității sale. Li­chidarea exploatării și asupririi, rea­lizarea egalității în drepturi, crearea posibilităților reale de manifestare li­beră a personalității, excluderea în­grădirilor din trecut generate de a­­vere, de naționalitate, poziție socială moștenită etc. constituie o importantă victorie a orînduirii noastre, a demo­crației socialiste. Pe de altă parte, ba­zele economice și politice ale socie­tății socialiste crează terenul propice pentru participarea conștientă a ma­selor, a întregului popor la conduce­rea statului și a treburilor obștești. Comparînd-o cu așa-numita demo­crație burgheză, democrația socialistă își afirmă superioritatea incontesta­bilă ori din care unghi de vedere ar fi privită, în mod obișnuit, constituțiile state­lor burgheze înscriu (declarativ) ega­litatea cetățenilor, o serie de drep­turi și libertăți democratice, dar a­­cestea au în esență un caracter for­mal. Este de la sine înțeles că atât timp cât mijloacele de producție și venitul național nu aparțin celor ce muncesc, ei nu pot și nu vor putea hotărî niciodată asupra destinației lor. Firesc, nu există o egalitate reală, de fapt, între muncitori și capitaliști. Această realitate face, ca democra­ția burgheză să se prezinte în esența ei drept „un democratism pentru o minoritate, numai pentru clasele a­­vute, numai pentru cei bogați", așa cum o caracteriza Lenin. Opusă acesteia și cu adevărat au­tentică ne apare democrația noastră socialistă, care înseamnă realmente e­­xercitarea puterii de către popor. Ca­racterul său autentic este determinat de proprietatea socialistă asupra mij­loacelor de producție și de elibera­rea maselor de exploatare. Puterea aparține poporului, pe care acesta o folosește ca instrument al construirii socialismului, al promovării și apără­rii propriilor sale interese. Este deci o democrație a imensei majorități, a maselor populare. Evidentă este superioritatea demo­crației socialiste și din punct de ve­dere al sferei de cuprindere, în timp ce pretinsa democrație burgheză nu cuprinde nici măcar formal latura e­­conomică, fiind astfel nu numai neau­tentică dar și limitată, democrația noastră este atotcuprinzătoare, exerci­­tîndu-se atit în domeniul politico-ju­­ridic, cit și economic, social-cultural și obștesc. Pentru prima dată în isto­ria democrațiilor avem de-a face cu o democrație care să­ asigure posibi­lități reale poporului de a se pro­nunța deliberativ asupra direcțiilor de dezvoltare a economiei, vieții so­ciale, culturii. Privită la scară internațională, de­mocrația socialistă derivă din noul tip de relații ce se statornicesc între sta­tele socialiste, exprimate magistral in principiile pentru aplicarea cărora mi­litează consecvent partidul și statul nostru , respectarea independenței și suveranității, egalității în drepturi în­tre state, indiferent dacă sunt mari sau mici, neamestecului în treburile in­terne, avantajului reciproc și întra­jutorării tovărășești, toate fiind în concordanță cu principiul internațio­nalismului proletar. în lumea capitalistă, asemenea prin­cipii sunt doar un deziderat al tari­lor mici sau slab dezvoltate. (Continuare în pagina a Il-a) Breviar p­ropagandistic electoral . Peste 5.000 de pro­pagandiști și activiști culturali sunt antrenați in acțiunile culturale și de propagandă care se desfășoară de-a lungul campaniei electorale. In vederea intensificării acestor acțiuni și creșterii valorii și a e­­­­ficienței lor, circa 300 de lectori ai Comitetu­lui județean de partid și ai Comitetului jude­țean pentru cultură și artă au fost repartizați în toate circumscripțiile electorale din județ. ■ In sprijinul mun­cii de propagandă au fost tipărite și difuzate în circumscripții mono­grafia județului Bacău, pliante cu cele mai în­semnate realizări so­­cial-economice, flutu­rași, broșuri, afișe etc. ■ Membrii Biroului Comitetului județean de partid, lectori ai C.C. al P.C.R., ai Comitetu­lui județean de partid și ai Comitetului jude­țean pentru cultură și artă au ținut expuneri în peste 350 localități, case de cultură, cluburi și cămine culturale, școli etc. și au dat răs­punsuri la numeroase întrebări privind reali­zările economice și so­­cial-culturale în anii construcției socialismu­lui, politica externă a țării noastre, semnifica­ția primului vot ș. a. ■ Peste 5.000 de ță­rani cooperatori au par­ticipat la expunerile susținute la căminele culturale de către 40 de juriști pe tema dezvol­tării democrației socia­liste in țara noastră. Candidați ai Frontului Unității Socialiste Un vrednic gospodar al satului Bădia Ionică — cum mulți săteni din Glăvănești îi zic lui Ion Bălan — este unul dintre cei mai vrednici gospodari ai satului. Activitatea sa rodnică din cadrul C.A.P. este armonios împletită cu preocuparea ca treburile obștești să fie duse pînă la capăt, spre folosul tu­­turor. La repararea fîntînilor și a­­menajarea drumului comunal, la lărgirea ulițelor pentru a li se da un aspect civilizat, Ion Bălan s-a aflat tot timpul în frunte. Multi locuitori ai comu­nei ca : Maria Gh. Orbeanu, Paraschiva Bucur, Maria Gh. Bucur și alții, fruntași în acți­unile de muncă patriotica, nu uită ca atunci cînd vorbesc de rezultatele dobîndite în gospo­dărirea și înfrumusețarea comu­nei să amintească și numele lui Ion Bălan, sufletul unor activi­tăți însuflețitoare. Iată de ce în adunarea cetățenească care a avut loc în circumscripția comunală nr. 20 — Glăvănești mulți locuitori au susținut cu căldură candida­tura lui Ion Bălan. — Ne gîndim că mai avem multe de făcut în circumscripția noastră —­ ne spune candidatul. Plănuim să „deschidem" un drum de 500 m, să terminăm e­­lectrificarea acelei părți a satu­lui, să continuăm transportul și împrăștierea de pietriș pe ulițe. Am făgăduința cetățenilor din circumscripție că vor pune ti­mbrul la înfăptuirea acestor treburi de folos obștesc. CETĂȚENI! Ați verificat dacă sunteți înscris! în listele de alegători ? Pagina a IlI-a Trepte spre belșug și bunăstare Contraste semnificative­­ în prima lună a anului Pentru cititorul obișnuit al pre­sei, luna ianuarie a anului 1969 — dar oare numai această lună? — a venit să demonstreze, încă o dată contrastele fundamentale care exis­tă între orînduirea socialistă și cea capitalistă într-un domeniu atit de important cum este atitudinea față de om, față de grijile și nevoile sale cotidiene. Ziarele, această oglindă zilnică a faptelor, au ilustrat în mod elocvent o serie de acțiuni întreprinse în ța­ra noastră — din inițiativa condu­cerii partidului și statului — pen­tru a se asigura îmbunătățirea con­tinuă a nivelului de trai al oame­nilor muncii și, pe de altă parte, au informat despre acțiunile muncito­rilor din țările capitaliste, care se străduiesc să smulgă prin luptă o îmbunătățire a condițiilor de mun­că și de salarizare. Să lăsăm faptele să vorbească. ...Congresul al IX-lea al Partidu­lui Comunist Român, trasîn­d liniile directoare ale dezvoltării economice și social-culturale ale țării noastre în anii actualului cincinal a stabi­lit, printre numeroase alte acțiuni concrete, ca pe măsura creșterii po­tențialului economic al țării să se îmbunătățească continuu condițiile de viață și salarizare ale oamenilor muncii, încă din anul 1967 au fost majorate salariile mici din toate ra­murile economiei naționale, în nu­meroase sectoare economice a în­ceput experimentarea noului sistem de salarizare, iar cheltuielile statu­lui pentru acțiuni social-culturale au crescut de la 22 miliarde lei în 1965, la 31 miliarde în 1968 (pentru 1969 sunt prevăzute 33 miliarde). Plenara din decembrie 1968 a C.C. al P.C.R. a precizat că în cursul a­­nului 1969 se va realiza de fapt ge­neralizarea îmbunătățirii salarizării, fiind cuprinși in acțiunea de majo­rare toți oamenii muncii din eco­nomie. Aceasta acțiune a și început de la 1 ianuarie 1969. După cum se știe, printr-o hotărîre a Consiliului de Miniștri, începînd de la această da­tă au fost majorate, în medie cu 19,1 la sută, salariile cadrelor didactice și ale tuturor lucrătorilor din între­gul sistem de învățămînt din țara noastră. In ultima decadă a lunii ianuarie, alte două hotărîri ale Con­siliului de Miniștri au venit să a­nunțe că începînd de la 1 februarie 1969 se generalizează experimenta­rea noului sistem de salarizare și se majorează salariile în industria alimentară (in medie cu 10,6 la su­tă) și în­ industria ușoară (în medie cu 11,5 la sută). Din calculele făcu­te, fără a se ține seama și de majo­rarea salariilor mici efectuată in 1967, rezultă că cei aproximativ 500.000 salariați din industria ușoară și alimentară vor primi începînd din anul acesta un spor de salarii in va­loare de peste 740.000.000 lei. Ne-am obișnuit să privim aseme­nea acțiuni ca pe un lucru firesc, făcînd parte din viața noastră so­cialistă, deoarece avem înrădăcina­tă convingerea că eforturile depuse de întregul popor pentru dezvolta­rea continuă a economiei și crește­rea an de an a venitului național, constituie baza trainică a ridicării nivelului de trai material și cultu­ral al poporului, obiectiv major și țel suprem al politicii partidului și statului nostru. Luna ianuarie a a­­nului 1969 ne-a întărit și mai mult (Continuare în pag. a IV-a) Plenara Consiliului Uniunii județene a C.A.P. cu activul și specialiștii din agricultură Ieri, în sala Casei de cultură a sin­dicatelor din Bacău au avut loc lu­crările plenarei Consiliului Uniunii județene a C.A.P. La lucrările plenarei au participat : tovarășul IOAN ICHIM, prim-secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R., președintele Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular județean, tovarășii RADU MANOLIU și VALE­RIAN GHINEȚ, secretari ai Comitetu­lui județean Bacău al P.C.R., tovară­șul ȘTEFAN CROITORU, membru al Biroului Comitetului județean Bacău al P.C.R., prim-vicepreședinte al Co­mitetului executiv al Consiliului popu­lar județean. Din partea Comitetului executiv al U.N.C.A.P. a participat tovarășul NICOLAE OPREA. Au fost prezenți ca invitați președinții coope­rativelor agricole, secretarii comite­telor comunale de partid, secretarii comitetelor de partid, sau organiza­țiilor de bază din C.A.P., principali, contabilii șefi din inginerii C.A.P., medici veterinari, instructorii Comi­tetului județean de partid, aparatul Uniunii județene a C.A.P. și al Direc­ției agricole, directorii I.M.A., condu­cătorii întreprinderilor contractante, reprezentanți ai organizațiilor de masă. Plenara a adoptat următoarea or­dine de zi: Referatul privind activi­tatea Uniunii județene a C.A.P. și a consiliilor de conducere din coopera­tivele agricole pentru îndeplinirea planului economic pe 1968 și sarcinile pentru anul 1969 , Proiectul de hotă­­rire al Consiliului A.J.C.A.P. privind îmbunătățirea activității de îndruma­re a cooperativelor agricole și asigu­rarea condițiilor realizării sarcinilor de plan pe­ acest an . Darea de seamă a Comitetului filialei județene a ca­sei de pensii cu privire la activitatea de constituire a fondului de pensio­nare pe anul 1968 și plata pensiilor ; Măsuri organizatorice. Referatul de la primul punct al or­­dinei de zi a fost prezentat de către tovarășul inginer SILVIU STRASSER, președintele Uniunii județene a C.A.P. care a reliefat rezultatele obținute în anul 1968 pe linia consolidării econo­mice și organizatorice a C.A.P., efor­turile cooperatorilor și mecanizatori­lor pentru diminuarea efectelor nega­tive ale secetei, munca desfășurată de către Consiliul uniunii județene, de către consiliile de conducere ale C.A.P. și specialiști. Referatul, bogat în cifre și fapte a subliniat numeroa­se exemple bune, precum și deficien­țele semnalate în privința organizării și retribuirii muncii, folosirii fondu­rilor bănești ale cooperativelor, a cre­ditelor, destinate dezvoltării produc­ției agricole vegetale și animale, nea­junsurile privind munca de ridicare a gradului de folosință al pămîntului și sarcinile sporite ce revinn agriculturii în acest an. Pe marginea materialelor prezentate au urmat discuții. Au luat cuvîntul tovarășii: MIHAI MITITELU, preșe­dintele C.A.P. Nicolae Bălcescu, ingi­ner EDUARD BĂLAN, președintele C.A.P. Faraoani, VALERIU RADU, se­cretarul comitetului comunal de par­tid Săucești, inginer IOAN NICA de la C.A.P. Negri, ENACHE POPA, președintele C.A.P. Odobești, inginer MIRCEA CRUCEANU, directorul I.M.A. Hemeiuși, JENICA ZAHARIA, contabil șef la C.A.P. Parava, inginer JEAN DUMITRAȘCU de la C.A.P. Coțofănești, GHEORGHE BUCUR, președintele C.A.P. Lipova, VASILE DIACONU, secretarul comitetului de partid de la C.A.P. Păncești, VICTOR PERJU, președintele C.A.P. Fruntești, GHEORGHE DOBRE, președintele C.A.P. Bîrsănești, OSVALD FLAMAN, director adjunct al Direcției agricole, inginer IONEL VASILE de la C.A.P. Măgirești, VASILE BUTNARU, pre­ședintele C.A.P. Parincea, PAVEL SEBASTIAN, directorul Băncii agri­cole județene, inginer ȘTEFAN CA­­ZACU, președintele C.A.P. Letea Veche, economist PETRE SURCIN­­SCHI, directorul I.J.V.S.F. și inginer DUMITRU GAVNA, directorul Direc­ției agricole județene. Vorbitorii și-au exprimat hotărîrea de a depune eforturi susținute, de a prelua ce este valoros în munca alto­ra, incit cifrele de plan pentru acest an să fie nu numai realizate ci și de­pășite, în încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul tovarășul IOAN ICHIM, prim-secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R., președintele Comite­tului executiv al Consiliului popular județean care a făcut o amplă expu­nere asupra realizărilor obținute de către cooperativele agricole de pro­ducție în anul trecut și sarcinile ce revin Uniunii județene a C.A.P., Di­recției agricole, consiliilor de condu­cere, specialiștilor din cooperative, întreprinderilor de mecanizare a agri­culturii, insistind în mod deosebit a­­supra îndatoririlor organelor și orga­nizațiilor de partid — în lumina pre­țioaselor indicații cuprinse în cuvîn­­tarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Plenara Consiliului Uniunii Națio­nale a Cooperativelor Agricole de Producție. Au fost subliniate succesele dobîn­dite de către cooperatorii din județ ca urmare a strădaniei și priceperii lor, a sprijinului­­ acordat de partidul statul nostru prin credite pe ter­­i­men lung în vederea realizării de investiții, materializate în plan­tații vitipomicole, amenajări pen­tru irigații sau procurări de a­­nimale, prin fondurile alocate de la buget pentru diferite acțiuni ,cu ca­racter agricol. De asemenea, tractoa­rele și mașinile puse la dispoziție, pre­țurile ferme acordate pentru achizi­ționarea produselor agricole ș.a. —• remarca vorbitorul — au dus la creș­terea an de an a producțiilor, a veni­turilor cooperatorilor, la întărirea e­­conomico-organizatorică a C.A.P. în acest sens pot fi evidențiate unități ca cele de la Faraoani, Nicolae Bălces­cu, Berești Bistrița, Negri, Glăvănești, Tg. Trotuș, Măgirești și altele, în care consiliile de conducere, cooperatorii, specialiștii au folosit cu chibzuință pămîntul, fondurile bănești, acumulă­rile, au acordat atenție organizării producției și a muncii. De asemenea, tovarășul Ioan Ichim a exemplificat și o serie difi­cnltăți în care munca nu este organizată în concordanță cu cerințele, cu posibilitățile de care dis­pun, ceea ce are ca efect creșterea în mică măsură a averii obștești, a acu­mulărilor și valorii zilei-muncă. O altă categorie de probleme asu­pra cărora s-a oprit tovarășul Ioan I­­chim au constituit-o : necesitatea întă­ririi rolului brigăzilor și echipelor, răspunderea față de calitatea lucrări­lor executate , importanța și necesita­tea îmbunătățirii evidenței activității de producție în toate compartimente­le ; răspunderea față de respectarea normelor statutare în ce privește re­partiția după cantitatea și calitatea muncii depuse ; păstrarea avutului ob­ștesc. Reliefînd deficiențele existente în munca organelor agricole, a consilii­lor de conducere, vorbitorul s-a oprit pe larg asupra sarcinilor și rolului organelor și organizațiilor de partid în îmbunătățirea întregii activități a cooperativelor agricole . Pornind de la cauzele lipsurilor manifestate, prin măsuri concrete pentru toți factorii de răspundere de la nivelul județului și pînă la fiecare unitate în parte, trebuie să se facă o cotitură radicală în muncă, în așa fel, incit sarcinile trasate de conducerea partidului și statului să fie exemplar realizate. Pentru aceasta însă se cer eforturi sporite din partea fiecărui cooperator, mecanizator și specialist, este necesa­ră sporirea răspunderii personale față de sarcinile ce le revin. La punctul 4 al ordinei de zi, ple­nara a eliberat din funcția de vice­președinte al U.J.C.A.P. pe tovarășul Pavel Sebastian în legătură cu tre­cerea în altă muncă de răspunde­­­re și a ales în această funcție pe to­varășul Alexandru Dragomir; a fost eliberat din Biroul executiv al consi­liului tovarășul Dumitru Paloșanu, în legătură cu trecerea sa în altă mun­că și cooptat in consiliu și ales în Biroul executiv pe tovarășul Mișu Bălăiță, în încheierea lucrărilor plenarei, participanții au adoptat o telegramă adresată C.C. al P.C.R., a tovarășului Nicolae Ceaușescu. TELEGRAMA Comitetului Central al Partidului Comunist Român tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU BUCUREȘTI SCUMPE TOVARĂȘE NICOLAE CEAUȘESCU, Plenara Consiliului uniunii județene a C.A.P. cu ac­tivul și specialiștii din agricultură, în numele țăranilor cooperatori din județul Bacău, își manifestă deplina a­­deziune față de sarcinile izvorîte din cuvîntarea dumnea­voastră la Plenara Consiliului Uniunii Naționale a Coo­perativelor Agricole de Producție din 27—28 ianuarie 1969 și hotărîrile Plenarei. Acestea au fost primite cu un profund interes și aprobare unanimă de masele largi ale cooperatorilor din județul Bacău. Folosind experiența acumulată, baza tehnico-materia­­lă de care dispunem, precum și ajutorul acordat de stat ne vom perfecționa metodele de organizare a muncii, pentru creșterea continuă a producțiilor agricole, vege­tale și animale, întărirea economico-organizatorică a coo­perativelor agricole și sporirea aportului acestora la dezvoltarea economiei naționale. Pentru a asigura îndeplinirea angajamentului luat de Conferința județeană de partid, vom lua cele mai judi­cioase măsuri astfel ca, în toate cooperativele agricole sarcinile stabilite să fie depășite substanțial. Ne stau la indemînă mijloace importante. Prin extinderea mecani­zării lucrărilor agricole, a irigațiilor, folosirea îngrășă­mintelor chimice și îmbunătățirea organizării muncii, vom depăși producția medie planificată cu cel puțin 6 la sută la grâu, 3 la sută la porumb, 10 la sută la legume și 3 la sută la struguri. Vom executa lucrări de combatere a e­roziunii pe o suprafață de cel puțin 12.000 ha și vom a­­menaja pentru irigații 2.250 ha. De asemenea, vom spori efectivele de animale față de anul 1968, cu 8 la sută la bovine, 15 la sută la porcine, 9,5 la sută la ovine și cu 5 la sută la păsări. Ne vom aduce contribuția la sporirea fondului centra­lizat al statului, livrînd în plus produse vegetale și ani­­male in valoare de 5 milioane lei. Vom dezvolta averea obștească a cooperativelor agricole cu 3 la sută peste prevederile planului de producție și vom depăși venitu­rile bănești planificate cu 3 la sută. Ne angajăm să muncim cu hotărîre pentru lărgirea și întărirea continuă a democrației cooperatiste, a princi­piului m­uncii colective, vom îmbunătăți stilul și meto­dele de muncă ale Uniunii județene și ale consiliilor de conducere a cooperativelor agricole. Vom respecta principiile statutare de organizare și re­­tribuire a muncii, întărind rolul brigăzilor permanente de producție și ale echipelor, singurele forme de orga­nizare socialistă a muncii în cooperativele agricole. Sub conducerea Comitetului județean de partid și cu sprijinuil specialiștilor, Uniunea județeană și consiliile de conducere ale cooperativelor agricole se vor preocu­pa în permanență de îmbunătățirea muncii pe care o desfășoară pentru a asigura îndeplinirea cu succes a sar­cinilor mereu sporite ce revin agriculturii cooperatiste. PLENARA CONSILIULUI UNIUNII JUDEȚENE A C.A.P. CU ACTIVUL ȘI SPECIALIȘTII DIN AGRICULTURĂ BACĂU în 1968 — noi și importante realizări pe drumul desăvirșirii construcției socialiste • In anul 1968 cheltuielile social-culturale finanțate de la bugetul de stat s-au ridicat la suma de 30,7 miliarde lei, cu 3 miliarde lei mai mult decit in 1967 și cu 8,3 miliarde lei mai mult decit în 1965. Datorită sporirii cheltuielilor social-cul­turale au fost asigurate condiții mai bune pentru dezvoltarea continuă a invățămîntului, cul­turii, artei, științei și ocrotirii sănătății. • In anul 1968 au fost date în folosință în invățămintul de cultură generală, mediu, profe­sional și tehnic peste 1.900 săli de clasă, s-au construit peste 32.000 m­p suprafață destinată spațiilor de învățămînt superior la București și Iași, 6 cămine studențești cu o capacitate de peste 2.700 locuri și 2 cantine studențești cu o capacitate de deservire pentru 6.000 persoa­ne. • Au sporit sistematic chel­tuielile statului ce revin în medie anual pentru un elev din școlile de cultură generală de la 1.040 lei în 1965, la 1.190 lei în 1968 ; pentru un student de la 10.405 lei în 1965 la 11.800 lei în 1968. întregul învățămînt este gratuit. • In anul școlar 1968/1969 au fost cuprinși 3,3 milioane e­­levi în invățământul de cultură generală, 249,6 mii elevi in în­vățământul profesional, 141,9 mii în liceele de specialitate, școlile tehnice și post-liceale și 147,6 mii studenți ; fiecare al cincilea locuitor este elev sau student. (DIN COMUNICATUL CU PRIVIRE LA ÎNDEPLINIREA PLANULUI DE STAT, DE DEZ­VOLTARE A ECONOMIEI NA­ȚIONALE A REPUBLICII CIALISTE ROMÂNIA PE LO­A­­NUL 1968).

Next