Steagul Roşu, februarie 1969 (Anul 24, nr. 4972-4995)
1969-02-01 / nr. 4972
j  r J In foate domeniile Puternică și însuflețită activitate creatoare ÎN ÎNTIMPINAlA ALEGERILOR DE LA 2 MARTIE Adîncirea democratismului socialist în țara noastră Victor ENĂȘORE țelul Secției de propagandă a Comitetului județean Bacău al P.C.R. Etapă de etapă, transformările revoluționare structurale au fost întovărășite în țara noastră de adîncirea și perfecționarea democratismului socialist. Aceasta se datorește faptului că Partidul Comunist Român, în cadrul marelui complex de măsuri luate pentru construcția și desăvîrșirea construcției socialismului, a acordat atenția cuvenită rolului important pe care îl are în orînduirea socialistă democratismul, înțeles în adevărata lumina a științei marxist-leniniste, precum și a experienței proprii în acest sens. Momentul istoric în care ne aflăm este generos iluminat de documentele Congresului al IX-lea al partidului nostru, care au marcat un deosebit de însemnat pas înainte și pe linia dezvoltării teoretice și practice a democrației socialiste. După cum se știe, democrația reprezintă o formă de guvernămînt bazată pe participarea poporului la exercitarea puterii in stat, pe Libertatea și egalitatea reală a cetățenilor, pe manifestarea liberă a fiecărui individ. Prin acest conținut general, democrația exprimă totodată un ideal umanist de organizare statală și socială, de drepturi și libertăți la care au visat de veacuri clasele și păturile sociale progresiste și pentru realizarea căruia luptă astăzi milioane și milioane de oameni. Nu există însă democrație în sine, democrație „pură“; în realizarea sa concretă, idealul democrației îmbracă un conținut social-istoric determinat. Formele istorice anterioare de democrație au avut un caracter iluzoriu, fiind în fapt forme de dominație politică a unor clase și pături privilegiate. Idealul democrației se poate realiza din plin numai în condițiile orînduirii socialiste, în care poporul este deținătorul puterii economice și politice. Bazele democrației socialiste rezidă tocmai în faptul că poporul deține în mîinile sale puterea politică, este stăpînul mijloacelor de producție pe care le fructifică în folosul său, al propășirii materiale și spirituale a întregii națiuni, hotărăște și conduce în mod nemijlocit propriile destine și își făurește în mod conștient istoria. Sîntem îndreptățiți a sublinia și faptul că democrația socialistă este expresia sintetică, pe plan social-poliic, a celui mai profund umanism, umanismul socialist. Ea concretizează idealurile luptei de veacuri a popoarelor și a celor mai luminate spirite ale umanității, năzuința lor spre dreptate și libertate, justiție și echitate socială, spre făurirea unei societăți constituită pe respectul și grija pentru om. Desființînd exploatarea, socialismul crează premisele obiective pentru înflorirea și manifestarea liberă a personalității fiecărui membru al societății, pentru ca fiecare om să-și poată aduce aportul său creator, să-și dea întreaga măsură a capacității sale. Lichidarea exploatării și asupririi, realizarea egalității în drepturi, crearea posibilităților reale de manifestare liberă a personalității, excluderea îngrădirilor din trecut generate de avere, de naționalitate, poziție socială moștenită etc. constituie o importantă victorie a orînduirii noastre, a democrației socialiste. Pe de altă parte, bazele economice și politice ale societății socialiste crează terenul propice pentru participarea conștientă a maselor, a întregului popor la conducerea statului și a treburilor obștești. Comparînd-o cu așa-numita democrație burgheză, democrația socialistă își afirmă superioritatea incontestabilă ori din care unghi de vedere ar fi privită, în mod obișnuit, constituțiile statelor burgheze înscriu (declarativ) egalitatea cetățenilor, o serie de drepturi și libertăți democratice, dar acestea au în esență un caracter formal. Este de la sine înțeles că atât timp cât mijloacele de producție și venitul național nu aparțin celor ce muncesc, ei nu pot și nu vor putea hotărî niciodată asupra destinației lor. Firesc, nu există o egalitate reală, de fapt, între muncitori și capitaliști. Această realitate face, ca democrația burgheză să se prezinte în esența ei drept „un democratism pentru o minoritate, numai pentru clasele avute, numai pentru cei bogați", așa cum o caracteriza Lenin. Opusă acesteia și cu adevărat autentică ne apare democrația noastră socialistă, care înseamnă realmente exercitarea puterii de către popor. Caracterul său autentic este determinat de proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producție și de eliberarea maselor de exploatare. Puterea aparține poporului, pe care acesta o folosește ca instrument al construirii socialismului, al promovării și apărării propriilor sale interese. Este deci o democrație a imensei majorități, a maselor populare. Evidentă este superioritatea democrației socialiste și din punct de vedere al sferei de cuprindere, în timp ce pretinsa democrație burgheză nu cuprinde nici măcar formal latura economică, fiind astfel nu numai neautentică dar și limitată, democrația noastră este atotcuprinzătoare, exercitîndu-se atit în domeniul politico-juridic, cit și economic, social-cultural și obștesc. Pentru prima dată în istoria democrațiilor avem de-a face cu o democrație care să asigure posibilități reale poporului de a se pronunța deliberativ asupra direcțiilor de dezvoltare a economiei, vieții sociale, culturii. Privită la scară internațională, democrația socialistă derivă din noul tip de relații ce se statornicesc între statele socialiste, exprimate magistral in principiile pentru aplicarea cărora militează consecvent partidul și statul nostru , respectarea independenței și suveranității, egalității în drepturi între state, indiferent dacă sunt mari sau mici, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc și întrajutorării tovărășești, toate fiind în concordanță cu principiul internaționalismului proletar. în lumea capitalistă, asemenea principii sunt doar un deziderat al tarilor mici sau slab dezvoltate. (Continuare în pagina a Il-a) Breviar propagandistic electoral . Peste 5.000 de propagandiști și activiști culturali sunt antrenați in acțiunile culturale și de propagandă care se desfășoară de-a lungul campaniei electorale. In vederea intensificării acestor acțiuni și creșterii valorii și a eficienței lor, circa 300 de lectori ai Comitetului județean de partid și ai Comitetului județean pentru cultură și artă au fost repartizați în toate circumscripțiile electorale din județ. ■ In sprijinul muncii de propagandă au fost tipărite și difuzate în circumscripții monografia județului Bacău, pliante cu cele mai însemnate realizări social-economice, fluturași, broșuri, afișe etc. ■ Membrii Biroului Comitetului județean de partid, lectori ai C.C. al P.C.R., ai Comitetului județean de partid și ai Comitetului județean pentru cultură și artă au ținut expuneri în peste 350 localități, case de cultură, cluburi și cămine culturale, școli etc. și au dat răspunsuri la numeroase întrebări privind realizările economice și social-culturale în anii construcției socialismului, politica externă a țării noastre, semnificația primului vot ș. a. ■ Peste 5.000 de țărani cooperatori au participat la expunerile susținute la căminele culturale de către 40 de juriști pe tema dezvoltării democrației socialiste in țara noastră. Candidați ai Frontului Unității Socialiste Un vrednic gospodar al satului Bădia Ionică — cum mulți săteni din Glăvănești îi zic lui Ion Bălan — este unul dintre cei mai vrednici gospodari ai satului. Activitatea sa rodnică din cadrul C.A.P. este armonios împletită cu preocuparea ca treburile obștești să fie duse pînă la capăt, spre folosul tuturor. La repararea fîntînilor și amenajarea drumului comunal, la lărgirea ulițelor pentru a li se da un aspect civilizat, Ion Bălan s-a aflat tot timpul în frunte. Multi locuitori ai comunei ca : Maria Gh. Orbeanu, Paraschiva Bucur, Maria Gh. Bucur și alții, fruntași în acțiunile de muncă patriotica, nu uită ca atunci cînd vorbesc de rezultatele dobîndite în gospodărirea și înfrumusețarea comunei să amintească și numele lui Ion Bălan, sufletul unor activități însuflețitoare. Iată de ce în adunarea cetățenească care a avut loc în circumscripția comunală nr. 20 — Glăvănești mulți locuitori au susținut cu căldură candidatura lui Ion Bălan. — Ne gîndim că mai avem multe de făcut în circumscripția noastră — ne spune candidatul. Plănuim să „deschidem" un drum de 500 m, să terminăm electrificarea acelei părți a satului, să continuăm transportul și împrăștierea de pietriș pe ulițe. Am făgăduința cetățenilor din circumscripție că vor pune timbrul la înfăptuirea acestor treburi de folos obștesc. CETĂȚENI! Ați verificat dacă sunteți înscris! în listele de alegători ? Pagina a IlI-a Trepte spre belșug și bunăstare Contraste semnificative în prima lună a anului Pentru cititorul obișnuit al presei, luna ianuarie a anului 1969 — dar oare numai această lună? — a venit să demonstreze, încă o dată contrastele fundamentale care există între orînduirea socialistă și cea capitalistă într-un domeniu atit de important cum este atitudinea față de om, față de grijile și nevoile sale cotidiene. Ziarele, această oglindă zilnică a faptelor, au ilustrat în mod elocvent o serie de acțiuni întreprinse în țara noastră — din inițiativa conducerii partidului și statului — pentru a se asigura îmbunătățirea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii și, pe de altă parte, au informat despre acțiunile muncitorilor din țările capitaliste, care se străduiesc să smulgă prin luptă o îmbunătățire a condițiilor de muncă și de salarizare. Să lăsăm faptele să vorbească. ...Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, trasînd liniile directoare ale dezvoltării economice și social-culturale ale țării noastre în anii actualului cincinal a stabilit, printre numeroase alte acțiuni concrete, ca pe măsura creșterii potențialului economic al țării să se îmbunătățească continuu condițiile de viață și salarizare ale oamenilor muncii, încă din anul 1967 au fost majorate salariile mici din toate ramurile economiei naționale, în numeroase sectoare economice a început experimentarea noului sistem de salarizare, iar cheltuielile statului pentru acțiuni social-culturale au crescut de la 22 miliarde lei în 1965, la 31 miliarde în 1968 (pentru 1969 sunt prevăzute 33 miliarde). Plenara din decembrie 1968 a C.C. al P.C.R. a precizat că în cursul anului 1969 se va realiza de fapt generalizarea îmbunătățirii salarizării, fiind cuprinși in acțiunea de majorare toți oamenii muncii din economie. Aceasta acțiune a și început de la 1 ianuarie 1969. După cum se știe, printr-o hotărîre a Consiliului de Miniștri, începînd de la această dată au fost majorate, în medie cu 19,1 la sută, salariile cadrelor didactice și ale tuturor lucrătorilor din întregul sistem de învățămînt din țara noastră. In ultima decadă a lunii ianuarie, alte două hotărîri ale Consiliului de Miniștri au venit să anunțe că începînd de la 1 februarie 1969 se generalizează experimentarea noului sistem de salarizare și se majorează salariile în industria alimentară (in medie cu 10,6 la sută) și în industria ușoară (în medie cu 11,5 la sută). Din calculele făcute, fără a se ține seama și de majorarea salariilor mici efectuată in 1967, rezultă că cei aproximativ 500.000 salariați din industria ușoară și alimentară vor primi începînd din anul acesta un spor de salarii in valoare de peste 740.000.000 lei. Ne-am obișnuit să privim asemenea acțiuni ca pe un lucru firesc, făcînd parte din viața noastră socialistă, deoarece avem înrădăcinată convingerea că eforturile depuse de întregul popor pentru dezvoltarea continuă a economiei și creșterea an de an a venitului național, constituie baza trainică a ridicării nivelului de trai material și cultural al poporului, obiectiv major și țel suprem al politicii partidului și statului nostru. Luna ianuarie a anului 1969 ne-a întărit și mai mult (Continuare în pag. a IV-a) Plenara Consiliului Uniunii județene a C.A.P. cu activul și specialiștii din agricultură Ieri, în sala Casei de cultură a sindicatelor din Bacău au avut loc lucrările plenarei Consiliului Uniunii județene a C.A.P. La lucrările plenarei au participat : tovarășul IOAN ICHIM, prim-secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean, tovarășii RADU MANOLIU și VALERIAN GHINEȚ, secretari ai Comitetului județean Bacău al P.C.R., tovarășul ȘTEFAN CROITORU, membru al Biroului Comitetului județean Bacău al P.C.R., prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean. Din partea Comitetului executiv al U.N.C.A.P. a participat tovarășul NICOLAE OPREA. Au fost prezenți ca invitați președinții cooperativelor agricole, secretarii comitetelor comunale de partid, secretarii comitetelor de partid, sau organizațiilor de bază din C.A.P., principali, contabilii șefi din inginerii C.A.P., medici veterinari, instructorii Comitetului județean de partid, aparatul Uniunii județene a C.A.P. și al Direcției agricole, directorii I.M.A., conducătorii întreprinderilor contractante, reprezentanți ai organizațiilor de masă. Plenara a adoptat următoarea ordine de zi: Referatul privind activitatea Uniunii județene a C.A.P. și a consiliilor de conducere din cooperativele agricole pentru îndeplinirea planului economic pe 1968 și sarcinile pentru anul 1969 , Proiectul de hotărire al Consiliului A.J.C.A.P. privind îmbunătățirea activității de îndrumare a cooperativelor agricole și asigurarea condițiilor realizării sarcinilor de plan pe acest an . Darea de seamă a Comitetului filialei județene a casei de pensii cu privire la activitatea de constituire a fondului de pensionare pe anul 1968 și plata pensiilor ; Măsuri organizatorice. Referatul de la primul punct al ordinei de zi a fost prezentat de către tovarășul inginer SILVIU STRASSER, președintele Uniunii județene a C.A.P. care a reliefat rezultatele obținute în anul 1968 pe linia consolidării economice și organizatorice a C.A.P., eforturile cooperatorilor și mecanizatorilor pentru diminuarea efectelor negative ale secetei, munca desfășurată de către Consiliul uniunii județene, de către consiliile de conducere ale C.A.P. și specialiști. Referatul, bogat în cifre și fapte a subliniat numeroase exemple bune, precum și deficiențele semnalate în privința organizării și retribuirii muncii, folosirii fondurilor bănești ale cooperativelor, a creditelor, destinate dezvoltării producției agricole vegetale și animale, neajunsurile privind munca de ridicare a gradului de folosință al pămîntului și sarcinile sporite ce revinn agriculturii în acest an. Pe marginea materialelor prezentate au urmat discuții. Au luat cuvîntul tovarășii: MIHAI MITITELU, președintele C.A.P. Nicolae Bălcescu, inginer EDUARD BĂLAN, președintele C.A.P. Faraoani, VALERIU RADU, secretarul comitetului comunal de partid Săucești, inginer IOAN NICA de la C.A.P. Negri, ENACHE POPA, președintele C.A.P. Odobești, inginer MIRCEA CRUCEANU, directorul I.M.A. Hemeiuși, JENICA ZAHARIA, contabil șef la C.A.P. Parava, inginer JEAN DUMITRAȘCU de la C.A.P. Coțofănești, GHEORGHE BUCUR, președintele C.A.P. Lipova, VASILE DIACONU, secretarul comitetului de partid de la C.A.P. Păncești, VICTOR PERJU, președintele C.A.P. Fruntești, GHEORGHE DOBRE, președintele C.A.P. Bîrsănești, OSVALD FLAMAN, director adjunct al Direcției agricole, inginer IONEL VASILE de la C.A.P. Măgirești, VASILE BUTNARU, președintele C.A.P. Parincea, PAVEL SEBASTIAN, directorul Băncii agricole județene, inginer ȘTEFAN CAZACU, președintele C.A.P. Letea Veche, economist PETRE SURCINSCHI, directorul I.J.V.S.F. și inginer DUMITRU GAVNA, directorul Direcției agricole județene. Vorbitorii și-au exprimat hotărîrea de a depune eforturi susținute, de a prelua ce este valoros în munca altora, incit cifrele de plan pentru acest an să fie nu numai realizate ci și depășite, în încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul tovarășul IOAN ICHIM, prim-secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean care a făcut o amplă expunere asupra realizărilor obținute de către cooperativele agricole de producție în anul trecut și sarcinile ce revin Uniunii județene a C.A.P., Direcției agricole, consiliilor de conducere, specialiștilor din cooperative, întreprinderilor de mecanizare a agriculturii, insistind în mod deosebit asupra îndatoririlor organelor și organizațiilor de partid — în lumina prețioaselor indicații cuprinse în cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Plenara Consiliului Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție. Au fost subliniate succesele dobîndite de către cooperatorii din județ ca urmare a strădaniei și priceperii lor, a sprijinului acordat de partidul statul nostru prin credite pe terimen lung în vederea realizării de investiții, materializate în plantații vitipomicole, amenajări pentru irigații sau procurări de animale, prin fondurile alocate de la buget pentru diferite acțiuni ,cu caracter agricol. De asemenea, tractoarele și mașinile puse la dispoziție, prețurile ferme acordate pentru achiziționarea produselor agricole ș.a. —• remarca vorbitorul — au dus la creșterea an de an a producțiilor, a veniturilor cooperatorilor, la întărirea economico-organizatorică a C.A.P. în acest sens pot fi evidențiate unități ca cele de la Faraoani, Nicolae Bălcescu, Berești Bistrița, Negri, Glăvănești, Tg. Trotuș, Măgirești și altele, în care consiliile de conducere, cooperatorii, specialiștii au folosit cu chibzuință pămîntul, fondurile bănești, acumulările, au acordat atenție organizării producției și a muncii. De asemenea, tovarășul Ioan Ichim a exemplificat și o serie dificnltăți în care munca nu este organizată în concordanță cu cerințele, cu posibilitățile de care dispun, ceea ce are ca efect creșterea în mică măsură a averii obștești, a acumulărilor și valorii zilei-muncă. O altă categorie de probleme asupra cărora s-a oprit tovarășul Ioan Ichim au constituit-o : necesitatea întăririi rolului brigăzilor și echipelor, răspunderea față de calitatea lucrărilor executate , importanța și necesitatea îmbunătățirii evidenței activității de producție în toate compartimentele ; răspunderea față de respectarea normelor statutare în ce privește repartiția după cantitatea și calitatea muncii depuse ; păstrarea avutului obștesc. Reliefînd deficiențele existente în munca organelor agricole, a consiliilor de conducere, vorbitorul s-a oprit pe larg asupra sarcinilor și rolului organelor și organizațiilor de partid în îmbunătățirea întregii activități a cooperativelor agricole . Pornind de la cauzele lipsurilor manifestate, prin măsuri concrete pentru toți factorii de răspundere de la nivelul județului și pînă la fiecare unitate în parte, trebuie să se facă o cotitură radicală în muncă, în așa fel, incit sarcinile trasate de conducerea partidului și statului să fie exemplar realizate. Pentru aceasta însă se cer eforturi sporite din partea fiecărui cooperator, mecanizator și specialist, este necesară sporirea răspunderii personale față de sarcinile ce le revin. La punctul 4 al ordinei de zi, plenara a eliberat din funcția de vicepreședinte al U.J.C.A.P. pe tovarășul Pavel Sebastian în legătură cu trecerea în altă muncă de răspundere și a ales în această funcție pe tovarășul Alexandru Dragomir; a fost eliberat din Biroul executiv al consiliului tovarășul Dumitru Paloșanu, în legătură cu trecerea sa în altă muncă și cooptat in consiliu și ales în Biroul executiv pe tovarășul Mișu Bălăiță, în încheierea lucrărilor plenarei, participanții au adoptat o telegramă adresată C.C. al P.C.R., a tovarășului Nicolae Ceaușescu. TELEGRAMA Comitetului Central al Partidului Comunist Român tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU BUCUREȘTI SCUMPE TOVARĂȘE NICOLAE CEAUȘESCU, Plenara Consiliului uniunii județene a C.A.P. cu activul și specialiștii din agricultură, în numele țăranilor cooperatori din județul Bacău, își manifestă deplina adeziune față de sarcinile izvorîte din cuvîntarea dumneavoastră la Plenara Consiliului Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție din 27—28 ianuarie 1969 și hotărîrile Plenarei. Acestea au fost primite cu un profund interes și aprobare unanimă de masele largi ale cooperatorilor din județul Bacău. Folosind experiența acumulată, baza tehnico-materială de care dispunem, precum și ajutorul acordat de stat ne vom perfecționa metodele de organizare a muncii, pentru creșterea continuă a producțiilor agricole, vegetale și animale, întărirea economico-organizatorică a cooperativelor agricole și sporirea aportului acestora la dezvoltarea economiei naționale. Pentru a asigura îndeplinirea angajamentului luat de Conferința județeană de partid, vom lua cele mai judicioase măsuri astfel ca, în toate cooperativele agricole sarcinile stabilite să fie depășite substanțial. Ne stau la indemînă mijloace importante. Prin extinderea mecanizării lucrărilor agricole, a irigațiilor, folosirea îngrășămintelor chimice și îmbunătățirea organizării muncii, vom depăși producția medie planificată cu cel puțin 6 la sută la grâu, 3 la sută la porumb, 10 la sută la legume și 3 la sută la struguri. Vom executa lucrări de combatere a eroziunii pe o suprafață de cel puțin 12.000 ha și vom amenaja pentru irigații 2.250 ha. De asemenea, vom spori efectivele de animale față de anul 1968, cu 8 la sută la bovine, 15 la sută la porcine, 9,5 la sută la ovine și cu 5 la sută la păsări. Ne vom aduce contribuția la sporirea fondului centralizat al statului, livrînd în plus produse vegetale și animale in valoare de 5 milioane lei. Vom dezvolta averea obștească a cooperativelor agricole cu 3 la sută peste prevederile planului de producție și vom depăși veniturile bănești planificate cu 3 la sută. Ne angajăm să muncim cu hotărîre pentru lărgirea și întărirea continuă a democrației cooperatiste, a principiului muncii colective, vom îmbunătăți stilul și metodele de muncă ale Uniunii județene și ale consiliilor de conducere a cooperativelor agricole. Vom respecta principiile statutare de organizare și retribuire a muncii, întărind rolul brigăzilor permanente de producție și ale echipelor, singurele forme de organizare socialistă a muncii în cooperativele agricole. Sub conducerea Comitetului județean de partid și cu sprijinuil specialiștilor, Uniunea județeană și consiliile de conducere ale cooperativelor agricole se vor preocupa în permanență de îmbunătățirea muncii pe care o desfășoară pentru a asigura îndeplinirea cu succes a sarcinilor mereu sporite ce revin agriculturii cooperatiste. PLENARA CONSILIULUI UNIUNII JUDEȚENE A C.A.P. CU ACTIVUL ȘI SPECIALIȘTII DIN AGRICULTURĂ BACĂU în 1968 — noi și importante realizări pe drumul desăvirșirii construcției socialiste • In anul 1968 cheltuielile social-culturale finanțate de la bugetul de stat s-au ridicat la suma de 30,7 miliarde lei, cu 3 miliarde lei mai mult decit in 1967 și cu 8,3 miliarde lei mai mult decit în 1965. Datorită sporirii cheltuielilor social-culturale au fost asigurate condiții mai bune pentru dezvoltarea continuă a invățămîntului, culturii, artei, științei și ocrotirii sănătății. • In anul 1968 au fost date în folosință în invățămintul de cultură generală, mediu, profesional și tehnic peste 1.900 săli de clasă, s-au construit peste 32.000 mp suprafață destinată spațiilor de învățămînt superior la București și Iași, 6 cămine studențești cu o capacitate de peste 2.700 locuri și 2 cantine studențești cu o capacitate de deservire pentru 6.000 persoane. • Au sporit sistematic cheltuielile statului ce revin în medie anual pentru un elev din școlile de cultură generală de la 1.040 lei în 1965, la 1.190 lei în 1968 ; pentru un student de la 10.405 lei în 1965 la 11.800 lei în 1968. întregul învățămînt este gratuit. • In anul școlar 1968/1969 au fost cuprinși 3,3 milioane elevi în invățământul de cultură generală, 249,6 mii elevi in învățământul profesional, 141,9 mii în liceele de specialitate, școlile tehnice și post-liceale și 147,6 mii studenți ; fiecare al cincilea locuitor este elev sau student. (DIN COMUNICATUL CU PRIVIRE LA ÎNDEPLINIREA PLANULUI DE STAT, DE DEZVOLTARE A ECONOMIEI NAȚIONALE A REPUBLICII CIALISTE ROMÂNIA PE LOANUL 1968).