Steagul Roşu, iunie 1969 (Anul 24, nr. 5074-5098)

1969-06-01 / nr. 5074

4 > Anul XXIV Nr.5.074 (6.553) Duminică 1 IUNIE 1969 4 pagini 30 bani j ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ?( AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN) j j I j­i | In Editura politică a apărut: Tezele Comitetului Central al Partidului Comunist Român pentru Congresul al X-lea al partidului 48 pag. 1 Ie. Lucrarea a apărut într-un tiraj­­ de masă. * »__­__________________________.|-----------------------------------------------------­ I*I44 II•jI*»I*i*II%J In ultimii patru ani, energia creatoare și efor­turile poporului nostru au fost îndreptate spre în­făptuirea amplului­ program stabilit de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, pentru dezvoltarea forțelor de producție, perfecționarea relațiilor socialiste, a întregii idenii economice și sociale a tării. ___ „ Bilanțul realizărilor pe anii 1966—1968 arata ca planul cincinal —­ elaborat pe baza directivelor Congresului și cuprinzând prevederi superioare a­­cestora — se îndeplinește cu succes, obtinîndu-se progrese însemnate în toate sectoarele de activi­tate. . Ritmul mediu anual de dezvoltare a in­dustriei în perioada 1966—1968 a fost de 12,3 la sută, față de 10,8 la sută cit s-a prevăzut un cincinal pentru acești trei ani, rea­­lizîndu-se o producție suplimentară de circa 20 miliarde lei. Producția industrială a anului 1968 este m­ai mare decât cea obținută în decursul pri­mului cincinal 1951—1955. In toate ramurile s-au realizat sporuri importante de producție, iar în cele care au rol esențial pentru progresul în­tregii economii­ naționale — energia electrică, metalurgia, construcția de mașini și chimia s-au obținut creșteri superioare față de media pe an­samblul industriei.­ în anul 1968, producția de energie electrică a ajuns la 27,8 miliarde Kwh, sporind cu 62 la sută față de 1965. S-a dezvoltat baza de metal a tării, producția de otel — de aproape 5 milioane tone__fiind cu 39 la sută mai mare decit la înce­putul cincinalului. Producția industriei construc­țiilor de mașini a crescut cu 56 la sută , această ramură asigură în prezent circa două trenmi din necesarul de utilaje și mașini al economiei, va­­lorificînd la un nivel mai înalt importante resurse ale țării, chimia — cea mai dinamică ramura in­dustrială — a realizat o producție care a depășit cu 75 la sută nivelul anului 1965. Industria bunu­rilor de consum a cunoscut, de asemenea, o creș­tere însemnată ■: ea produce o gamă mai largă de sortimente și contribuie în mai mare măsură la satisfacerea cerințelor variate ale populației. In perioada 1966—1968, ritmul mediu anual de creș­tere a producției industriei ușoare a fost de 11,5 la sută, iar cel al industriei alimentare de 7,7 la sută. In acești trei ani s-a asigurat ridicarea nivelului tehnic al producției, s-a asimilat un număr însem­nat de produse cu caracteristici tehnico-economice superioare, a sporit capacitatea uzinelor noastre de a rezolva cu succes probleme tehnologice de o tot mai mare complexitate. Agricultura a înregistrat, de asemenea, progrese simțitoare în creșterea și intensificarea producției, punînd mai larg în valoare avantajele formelor socialiste de organizare și rezervele existente în această ramură. Deși condițiile climatice nefavora­­b­ile nu au permis realizarea integrală a produc­țiilor agricole planificate pe 1968, totuși în perioa­da 1966—1968 s-a obținut o producție globală a­­gricolă care a depășit limita superioară prevăzută în cincinal pentru acești ani cu peste 2 miliarde lei, asigurîndu-se nevoile de consum ale popu­lației, aprovizionarea industriei cu materii prime și disponibilități pentru export. Comparativ cu anii 1963—1965 s-au obținut producții superioare cu 2 milioane de tone la cereale, cu 26,4 la sută la legume și 31—35 la sută la sfecla de zahăr, floa­­rea-soarelui și cartofi. Odată cu Industria și agricultura, o dezvoltare continuă au cunoscut transporturile, construcțiile și celelalte ramuri ale producției materiale, care au contribuit la progresul multilateral al patriei. Creșterea potențialului economic al țării a fost asi­gurată prin înfăptuirea unui susținut program de in­vestiții. In­ anii 1966—1968, în economia națională s-a­u investit din fondurile centralizate ale statu­lui circa 155 miliarde lei — cu 2 miliarde lei mai mult decit s-a prevăzut — ceea ce depășește volumul investițiilor realizate în întreaga perioadă 1950-1960. Corespunzător orientărilor stabilite de Congresul al IX-lea, cea mai mare parte a investi­țiilor a fost îndreptată spre ramurile producției materiale, îndeosebi spre industrie și agricultură. Prin realizarea acestui important volum de inves­tiții, în primii trei ani ai cincinalului au intrat în funcțiune peste 700 noi capacități de producție și obiective industriale importante, au fost moderni­zate și reutilate numeroase întreprinderi din toate ramurile economiei, s-a extins baza materială a activității științifice și social-culturale , s-a îmbu­nătățit, în continuare, repartiția pe teritoriul țării a forțelor de producție, au fost amplasate noi o­­biective industriale în zonele mai puțin dezvoltate. In industrie și alte ramuri­leagricole s-a creat aproape o jumătate de milion de noi locuri de muncă, asigurîndu-se mai buna folosire a forței de muncă și creșterea veniturilor populației, înnoirea și modernizarea mijloacelor de muncă și ,a proceselor tehnologice, ridicarea nivelului teh­nic al producției în toate ramurile, creșterea nive­lului de pregătire și a experienței cadrelor, folo­sirea mai deplină a capacităților de producție și a tim­pului de lucru în întreprinderi, au dus la sporirea productivității muncii, reducerea cheltu­ielilor de producție și creșterea acumulărilor bă­nești. O mare însemnătate pentru ridicarea efi­cienței economice au avut-o acțiunile inițiate de partid privind perfecționarea organizării produc­ției și a muncii, reducerea cheltuielilor de produc­ție, sporirea rentabilității — acțiuni care au con­tribuit la identificarea și punerea în valoare a unor rezerve din economie. Productivitatea mun­cii pe un salariat a crescut în industrie cu aproape 27 la sută, într-un ritm mediu anual superior ce­lui prevăzut, reasezadu-se pe această cale mai mult de două treimi din sporul­­ producției indus­triale. Beneficiile obținute peste prevederile ini­țiale însumează circa 6 miliarde lei. Dezvoltarea economiei naționale a avut loc în condițiile unei mai largi participări a României la schimburile internaționale, la diviziunea interna­țională socialistă și mondială a muncii. Ritmul mediu anal de creștere a comerțului exterior a fost în perioada 1966—1968 de peste 12 la sută , a sporit ponderea produselor industriale în ex­portul țării. S-au dezvoltat continuu relațiile co­merciale cu țările membre ale CAER, cu toate ță­rile socialiste; au fost extinse, totodată, legăturile economice cu alte țări. Realizările obținute în industrie și agricultură, în toate ramurile producției materiale se oglin­desc sintetic în dinamica venitului național, care în 1968 a fost cu circa 26 la sută mai mare decât în anul 1965; ritmul mediu anual de creștere a venitului național — de 8 la sută — a fost supe­rior celui prevăzut pe primii trei ani din planul cincinal. Pe această bază au fost create condiții ca, pa­ralel cu alocarea unor fonduri sporite pentru acu­mulare, să se asigure resursele necesare creșterii sistematice a nivelului de trai. începînd cu anul 1967, un mare număr de salariați au beneficiat de sporirea, cu un an mai devreme decit era stabilit, a salariilor mici. Pe baza noului sistem de salari­zare, pînă în prezent s-a aplicat majorarea sala­riilor la circa 1,4 milioane salariați. In cursul a­­cestui an, se va realiza generalizarea noului sis­tem de salarizare în toate ramurile de activitate economică și social-culturală, astfel ca în 1970 toți salariații să beneficieze de salarii majorate. Pensia medie a crescut în perioada 1966—1968 cu 39 la sută, față de 35 la sută cii a fost prevăzut în planul cincinal pentru anul 1970; a fost intro­dus sistemul de pensionare a membrilor coopera­tivelor agricole de producție ; bursele studenților au fost mărite cu circa 20 la sută ; din anul 1969 au sporit alocațiile de stat pentru copii. Cheltuielile social-culturale din bugetul statului au crescut cu 37 la sută — de la 22,4 miliarde lei în 1965, la aproape 31 miliarde lei în 1968 — con­tribuind, alături de creșterea veniturilor directe, la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. In această perioadă s-a dezvoltat baza materială și s-a îmbunătățit activitatea în domeniul învătămîn­­tului, culturii, ocrotirii sănătății. Eforturi continue s-au făcut pentru îmbunătățirea condițiilor de lo­cuit ale populației: în primii trei ani ai cincinalu­lui s-au construit, din fondurile statului, peste 159.000 de apartamente; au fost luate măsuri pen­tru diversificarea construcțiilor de locuințe și spri­jinirea populației în construcția de locuințe pro­prietate personală. Cu toate că în cursul cincina­lului au fost majorate unele tarife și prețuri, da­torită faptului că veniturile sectoarelor respective nu acopereau cheltuielile, se prelimina ca nivelul salariului real — să sporească pînă la sfîrșitul cin­cinalului cu circa 23 la sută, situîndu-se între li­mitele de 20—25 la sută înscrise în directivele Congresului al IX-lea al partidului. Se prevede, de asemenea, că în 1970 se vor realiza sarcinile stabilite de congres cu privire la creșterea veni­turilor reale ale țărănimii. Pe baza programului stabilit de Congresul al IX-lea și de Conferința Națională a Partidului Co­­munist Român din decembrie 1967, a fost adoptat și este în curs de aplicare un complex de măsuri privind îmbunătățirea continuă a organizării so­cietății noastre, perfecționarea conducerii și pla­nificării economiei naționale. In timpul scurt care a trecut de la adoptarea acestor măsuri, viața a demonstrat utilitatea și viabilitatea lor, faptul că ele creează condiții pentru stimularea inițiativei maselor de oameni ai muncii, pentru ridicarea efi­cienței economice în toate sectoarele de activi­tate. Desfășurarea activității economice în primele luni ale anului 1969 evidențiază că planul pe acest an se înfăptuiește în bune condițiuni. Oamenii muncii, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, desfășoară o activitate intensă pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, a angajamentelor luate în cinstea celui de-al X-lea Congres al parti­dului și a celei de-a XXV-a aniversări a eliberării patriei. Există toate premisele, ca încă din 1969, să fie atins nivelul stabilit pentru 1970 — anul fi­nal al cincinalului — da o serie de produse im­portante cum sunt: aluminiu, cazane de abur in­dustrial, motoare cu combustie internă, aparate electrice de măsură, control și mijloace de auto­matizare, mașini și utilaje pentru industria meta­lurgică, industria materialelor de construcții și in­dustria ușoară, vagoane de marfă, ciment, m­edica­­mente, țesături tip bumbac, încălțăminte, conser­ve de carne, de pește și de legume, lapte de con­sum și altele. Realizările din primii 3 ani ai cincinalului și mersul îndeplinirii planului pe acest an, dovedesc în mod convingător că sunt create condiții ca sar­cinile cu privire la creșterea producției industriale în anul 1970 față de 1965 cu 66—73 la sută și în­tr-un ritm mediu anual de 10,6—11,6 la sută să se realizeze peste limita superioară. Rezultatele ob­ținute pînă în prezent arată că este pe deplin po­sibil ca ritmurile și proporțiile dezvoltării econo­miei, principalele nivele ale producției materiale prevăzute în cincinalul actual să fie îndeplinite și depășite. Din analiza mersului economiei se desprinde însă că, pe lingă succesele dobîndite în acești ani, în anumite ramuri și sectoare de activitate s-au manifestat și neajunsuri, în unele cazuri investi­țiile se realizează la costuri nejustificat de mari, cu durate lungi de execuție. Datorită întîrzierilor în elaborarea proiectelor și documentațiilor teh­nice, în contractarea instalațiilor din țară și din import, o serie de capacități de producție, îndeo­sebi din chimie, metalurgie, prelucrarea lemnului și industria alimentară, nu au fost date în produc­ție la termenul planificat; unele întreprinderi puse în funcțiune lucrează încă sub nivelul para­metrilor tehnico-economici proiectați. La îngrășă­minte chimice, cauciuc sintetic, plăci aglomerate și fibro-lemnoase, unele produse din industria a­­limentară realizările sunt sub prevederile cincina­lului. Neajunsuri importante au existat în apro­vizionarea cu materiale și utilaje; ele au ențat negativ ritmicitatea producției, gradul inclu­de folosire­a capacităților, nivelul productivității muncii. In multe întreprinderi, cheltuielile mate­riale sunt ridicate, rentabilitatea nu corespunde gradului de dotare tehnică a producției. Este ne­cesar­ă ca întreprinderile, centralele industriale. Obiectivele de bază ale economiei în perioada Partidul Comunist Român pune în centrul poli­ticii sale economice continuarea în ritm înalt a procesului de edificare a unei economii moderne — bazată pe o industrie puternică și o agricul­tură înaintată, pe folosirea cuceririlor revoluției tehnico-științifice contemporane și valorificarea superioară a resurselor tării, pe utilizarea inten­sivă a întregului potențial de producție, pe o înaltă productivitate a muncii sociale — în vede­rea asigurării condițiilor pentru satisfacerea în tot mai largă măsură a cerințelor materiale și spirituale ale membrilor societății. Aceasta va avea o importantă hotărîtoare pentru apropierea țării noastre de nivelul statelor cu economie a­­vansată, pentru făurirea multilaterală și deplină a socialismului, crearea condițiilor necesare tre­cerii treptate spre comunism, pentru creșterea contribuției României la întărirea sistemului mon­dial socialist, la afirmarea ideilor socialismului în lume. Obiectivele și sarcinile principale ale dezvoltă­rii economice pe perioada 1971—1980 sunt urmă­toarele : 1. Continuarea susținută a industrializării țării, creșterea aportului industriei —ramură conducă­toare a economiei — la sporirea­­ venitului național, la satisfacerea nevoilor productive și de consum interne, la extinderea cooperării și schimburilor comerciale cu alte țări, asigurînd participarea mai activă a țării noastre la arcuitul economic mondial. Trăsătura de bază a dezvoltării industriei noas­tre în perioada următoare va fi îmbunătățirea structurii sale, creșterea accentuată a unor ra­muri moderne, strîns legate de progresul tehnico­­științific contemporan, pentru a se asigura valo­rificarea superioară a resurselor materiale și a capacității tehnice a forței de muncă, ridicarea productivității muncii sociale. Se vor dezvolta mai intens industria electrotehnică și electroni­că, producția elementelor de automatizare, fabri­cația de mașini-unelte de înaltă tehnicitate, de utilaje tehnologice și instalații complexe. In con­cordanță cu cerințele calitativ noi ale dezvoltării industriei, va fi îmbunătățită structura producției de metal, punîndu-se accent pe creșterea ponde­rii oțelurilor aliate și de calitate superioară. In­dustria chimică va cunoaște o dezvoltare accele­rată, sporindu­-se cu precădere producția de fire și fibre sintetice, mase plastice, îngrășăminte chi­mice. .Va fi lărgită și modernizată baza energe­tică. O atenție deosebită se va acorda extinderii și diversificării producției bunurilor de consum, co­respunzător creșterii puterii de cumpărare și a cerințelor populației. 2. Accelerarea procesului de dezvoltare inten­sivă a agriculturii, prin folosirea mai bună a pă­­mîntului, realizarea unui amplu program de iri­gații, chimizarea complexă, dotarea cu o gamă variată de tractoare și mașini agricole moderne, pentru a asigura producții înalte și stabile, apro­vizionarea populației cu mărfuri agroalimentare și a industriei cu materii prime, precum și crește­­­rea resurselor de export. Se va dezvolta și per­fecționa activitatea sectorului agricol de stat, va continua consolidarea economico-organizatorică a unităților cooperatiste. 3. înfăptuirea unui program susținut de Inves­tiții, în scopul extinderii și perfecționării bazei tehnico-materiale a societății, sporirii avuției na­ționale. Fondurile de investiții vor fi dirijate cu prioritate spre dezvoltarea producției materiale. O deosebită atenție se va acorda reducerii dura­tei de execuție a lucrărilor, scăderii ponderii ministerele și celelalte organe centrale să ia toate măsurile pentru eliminarea acestor lipsuri, pentru perfecționarea organizării producției și a muncii și îmbunătățirea continuă a activității economice. Realizările dobîndite în anii cincinalului pe tă­­rîmul dezvoltării economice și sociale a țării au cerut eforturi susținute din partea întregului po­por. Prin munca rodnică și­­ însuflețită a clasei muncitoare, țărănimii, intelectualității, a maselor largi de cetățeni, fără deosebire de naționalitate, România socialistă înaintează neabătut pe drumul progresului și prosperității. La aniversarea unui sfert de veac de la Eliberare, poporul nostru, în­făptuind politica marxist-leninistă a Partidului Comunist Român, se prezintă, cu succese remar­cabile în dezvoltarea economiei și culturii, în toate domeniile vieții sociale și de stat și este ferm hotărât să asigure construcția victorioasă a socialismului și comunismului în patria noastră, și sarcinile dezvoltării naționale 1971 -1980 construcțiilor în totalul Investițiilor, creșterii efi­cientei economice a investițiilor, obținerii unui spor­­it mai mare de producție și de venit national la fiecare leu investit. Se va urmări îmbunătățirea în continuare a repartizării teritoriale a forțelor de producție. 4. Promovarea largă a progresului tehnic în economia națională, extinderea proceselor tehno­logice avansate, introducerea tehnicii electroni­ce de calcul în producție și gestiune, ridicarea calității produselor și asimilarea de noi produse, în pas cu cerințele revoluției tehnico-științifice. Potrivit obiectivelor și sarcinilor dezvoltării e­­conomiei naționale în perspectivă, se stabilesc următoarele directive pentru perioada 1971—1975, cu exigențele crescînde ale pieței interne și ex­terne. La soluționarea problemelor pe care le ri­dică progresul tehnic în economie, o contribuție sporită trebuie să aducă cercetarea științifică, ac­tivitatea de concepție proprie. 5. Ridicarea în ritm susținut a productivității muncii în toate ramurile economiei naționale pe baza perfecționării și modernizării proceselor de producție, a organizării științifice a producției și a muncii, creșterii calificării și specializării ca­drelor, utilizării complete a timpului de lucru, raționalizării consumului de muncă în fiecare u­­nitate și la scara întregii societăți. 6. Creșterea permanentă a eficienței economi­ce — factor hotărîtor al dinamismului economic — trebuie să stea la baza întregii activități eco­nomice. Este necesar ca în toate ramurile și în­treprinderile să fie accelerată viteza de rotație a fondurilor materiale și bănești, să se intensifice preocuparea­ pentru folosirea cu maximum de ran­dament a mijloacelor de producție, pentru econo­misirea fondurilor materiale, reducerea prețului de cost și creșterea rentabilității. 7. Dezvoltarea învățămîntului de toate gradele, continua lui modernizare, în vederea satisfacerii cerințelor crescînde de muncitori calificați, cadre medii de specialitate, subingineri și cadre cu stu­dii superioare, cerințe determinate de progresul economic și social al țării; se vor crea condiții pentru ridicarea nivelului general de cultură al populației. 8. Extinderea relațiilor de colaborare economi­că internațională, dezvoltarea comerțului exteri­or, îmbunătățirea structurii acestuia și ridicarea eficienței sale. Va trebui promovată pe scară lar­gă cooperarea în producție, tehnică și în cerceta­rea științifică — formă superioară a relațiilor e­­conomice între state. Dezvoltînd colaborarea e­­conomică și tehnico-științifică cu statele membre ale C.A.E.R. și cu celelalte țări socialiste, Româ­nia va extinde totodată relațiile cu toate statele, indiferent de orînduirea lor socială, va participa activ la diviziunea internațională socialistă a muncii și la diviziunea mondială. 9. Ridicarea continuă a bunăstării poporului — țelul suprem al întregii activități a partidului și statului nostru. Calea principală de creștere nivelului de trai o va constitui sporirea venitu­­­­rilor directe, rezultate din aplicarea consecventă a repartiției socialiste după cantitatea, calitatea și importanța socială a muncii, se va urmări ca principiul cointeresării materiale să se înfăptu­iască în cadrul unui raport rațional și echitabil între veniturile diferitelor categorii de oameni ai muncii. Va fi dezvoltată construcția de locuințe, se va extinde baza materială a învățămîntului și culturii, a ocrotirii sănătății, pe baza cărora se va elabora proiectul planului cincinal, care va fi supus spre dezbatere și adop­tare Marii Adunări Naționale în anul 1970. PROIECT DIRECTIVELE Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român privind planul cincinal pe anii 1971-1975 și liniile directoare ale dezvoltării economiei naționale pe perioada 1976 -1980 Dezvoltarea economiei naționale în perioada 1971 -1975 PRINCIPALII INDICATORI ORIENTATIVI AI DEZVOLTĂRII ECO­NOMIEI NAȚIONALE PE PERIOADA 1971—1975 (ÎN PROCENTE) Anul 1975 față de Ritm mediu anual 1970 în perioada 1971—1975 Producția globală industrială 150—157 8,5 — 9,5 Producția globală agricolă (media anuală pe perioada de 5 ani) 128—131 5,0 — 5,5 Productivitatea muncii pe un salariat: — în industrie 137—140 6,5 — 7,0 — în construcții-montaj 127—131 5,0 — 5,5 — în transporturi feroviare 133—135 5,9 — 6,2 Reducerea cheltuielilor în 1.000 lei producție marfă în industria de stat 6—7 — Volumul comerțului exterior (pe perioada de 5 ani) 140—145 — Investițiile centralizate din fondurile statului (pe perioada de 5 ani) — miliarde lei 420—435 — Venitul național 145—150 7,7 — 8,5 Venitul național pe un locuitor 137—142 6,5 — 7,3 Creșterea numărului de salariați în economia na­țională (mii persoane) 400—500 — Fondul de salarii 130—135 5,4 — 6,2 Volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul 130—135 5,4 — 6,2 Salariul real 116—120 3,0 — 3,7 Veniturile reale ale țărănimii provenite din pro­ducția agricolă 115—120 2,9 — 3,7 (Continuare in pagina a 11-a1

Next