Steagul Roşu, octombrie 1969 (Anul 24, nr. 5178-5203)

1969-10-01 / nr. 5178

Anul XXIV Nr. 5.178 (6.657) Miercuri 1 Oct. 1969 4 pagini 50 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACǍU AL IIm. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN I 1 In 34 cooperative agricole s-a încheiat recoltatul cartofilor In această perioadă volumul lucrărilor agricole este destul de mare, iar în acest context culesul cartofilor nu este o treabă de neglijat. Se știe doar cite dificultăți prezintă mai ales păstrarea acestui produs. Ca urmare a unei munci active, în 34 cooperative agricole ca cele din Berești-Bistrița, Horgești, Parincea, Buhoci, Tamași, Valea Seacă, Faraoani, Corbasca, Tg. Trotuș, Găiceana, Huruiești, Urechești, Roșiori și altele culesul tuberculilor s-a terminat, iar acum se face depozitarea lor. în alte unități cultivatoare de cartofi, această lucrare se face inadmisibil de greoi, îngrijorează mai cu seamă faptul că recoltatul acestei culturi este întîrziat mai ales în cooperativele cu suprafețe mari. Realizări extrem de mici sînt la C.A.P. Poduri, Bucșești, Livezi, Bîrsănești, Bogdănești, ca și în celelalte enumerate în titlu. Ce împiedică executarea în ritm alert a acestei importante lucrări ? Răspunsul trebuie să ni-1 dea în primul rând președinții acestor unități, întrebăm insă ce fac și secretarii comitetelor comunale de partid. Repetăm un adevăr simplu că locul cartofilor este în sacoșa gospodinelor și in silozuri. Nimănui nu-i este îngăduit să lase pe cîmp, pradă deprecierii, această valoroasă cultură. Organele agricole județene să acționeze în așa fel ca paralel cu impulsionarea celorlalte lucrări, culesul cartofilor să fie terminat în cel mult 2—3 zile. In același timp, să se dea toată atenția conservării cantităților de sămînță pentru a nu se mai repeta deficiențele din anul acesta. CE SE AȘTEAPTA LA Buhuți, Ardeoani, Scorțeni, Berești-Tazlău, Pîrjol, Solonț, Poduri, Bucșațu, Strugari, Sânduleni, Helegiu, Bîrsănești, Livezi, Gura Văii, Ștefan cel Mare, Cașin, Bogdănești, Hemeiuși, Racova și în alte părți ? Vivat Academia Conf. dr. GH. HASAN, rectorul Institutului pedagogic de 3 ani Bacău Perspectivele luminoase pe care le-a deschis Congresul al x-lea înfloririi economiei, științei și culturii din patria noastră se proiectează cu claritate și în cimpul de activitate al institutului nostru de învățămînt superior. In noul an universitar, al nouălea din viața acestui institut, vom întîmpina, pe lingă studenții facultăților existente, prima serie de studenți ai secției de limba franceză, nou înființată în cadrul Facultății de filologie. Aceasta, ne oferă satisfacția majoră de a pregăti, în afară de profesorii de matematică, de științe naturale și agricultură, de istorie și geografie, de limba română și de cultură fizică, și profesori de limba franceză, de care școlile generale de pe întinsul județului Bacău și al altor județe au o mare și presantă nevoie. De aceea, nerăbdarea cu care așteptăm noul contingent de studenți este îndreptățită. Datorită cifrei de școlarizare crescută comparativ cu anii trecuți, s-a creat posibilitatea ca la concursul de admitere să candideze un număr foarte mare de absolvenți de liceu, ceea ce a condiționat o selecție riguroasă a celor mai bine pregătite elemente. La această mare afluență de candidați la admitere au contribuit și condițiile optime de studiu și (Continuare în pagina a 11-a) Un nou an universitar O oră de curs în amfiteatrul Institutului pedagogic din Bacău. Foto : C. BURSUC Astăzi (1 octombrie), în jurul orei 12,00, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite, în direct, mitingul ce va avea loc în Capitală cu ocazia deschiderii noului an universitar 1969—1970. Deși în ultimul timp vremea s-a menținut favorabilă desfășurării muncilor agricole de sezon, ritmul recoltării culturilor de toamnă este mult sub nivelul posibilităților, a forțelor și mijloacelor existente, ceea ce indică de fapt slaba preocupare a unor consilii de conducere și specialiști din unitățile cooperatiste. Cu totul nesatisfăcător se desfășoară recoltatul porumbului, cultură care pe județ ocupă o suprafață de circa 45.600 hectare. Astfel, pînă în seara zilei de 28 septembrie a. e. în cooperativele agricole de producție porumbul se recoltase pe suprafața de 3.703 hectare, adică 8,1 la sută, in ultimele trei zile recolta find adunată fie pe numai 1.465 hectare, ceea ce înseamnă o viteză medie zilnică de 48S hectare ( ?). De reținut este faptul că în timp ce în unele cooperative procentul de realizare, era de 50 la sută, in alte unități care dispun de condiții aproximativ asemănătoare, lucrarea abia începuse. Harta alăturată indică modul în care muncesc unele consilii de conducere pentru executarea acestei lucrări. Serioase rămîneri în urmă sunt și la recoltatul florii-soarelui, pe județ pînă la data amintită realizîndu-se doar 77 la sută, viteza medie zilnică calculată pentru ultimele 3 zile fiind de numai 60 hectare (! ?). Treieratul producției, de asemenea, este mult întîrziat, el reprezentind abia 55 la sută din suprafața recoltată. Urgentarea recoltării porumbului cit și a florii-soarelui este impus și de faptul că pe însemnate suprafețe de teren urmează a se însămînța grîu sau alte culturi de toamnă. Concomitent cu urgentarea recoltărilor trebuie să se acorde atenția cuvenită și eliberării terenurilor literare care la această dată este complet neglijată, fapt ce atrage după sine întîrzierea efectuării pregătirii patului germinativ al vnsămînțărilor. Intrucit vremea se menține favorabilă efectuării lucrărilor agricole de sezon, consiliile de conducere, specialiștii din unități trebuie să acționeze cu mai multă hotărîre in scopul executării la timp și de bună calitate a tuturor lucrărilor agricole din actuala campanie. Fruntași la recoltatul porumbului, cooperativele agricole : LICHITIȘENI — 50 la suta, VALEA SEACĂ — 41 la sută, ORBENI — 34 la sută, URECHEȘTI —32 la sută, GLAVANEȘTI — 31 la sută,și altele. La data de: 281s’ep.org&lfie_nu începuseră recoltatul cooperativețe t AEJA, BLĂGEȘTI, HEMEIUȘI, GIáSENI SIRET, ITEȘTI, CIUPEȘTI, NEGRI, RĂUULfIÎASA, RACATAU Scriptologia și indiferența pot impulsiona ritmul semănatului! nu Raid-ancheta Categoric, în aceste zile nu pot exista alte sarcini mai importante in agricultură, decit grăbirea, prin toate mijloacele a stringerii recoltei și însămînțării griului. Cum se împacă aceste imperative cu unele situații negative întîlnite luni pe teren ? Absolut nimeni n-a putut să mai invoce alte cauze obiective pentru încetineala semănatului decit... indiferența. Dacă masivul angrenaj care trebuie să desfășoare larg lucrările agricole de toamnă are pe ici pe colo, defecțiuni, nu-i vina decit a unor factori de răspundere, care din apatie, lasă totul la voia întîmplării, își găsesc alte preocupări sau culmea, sînt luați nepregătiți de volumul mare și complex al muncilor. Tractoarele stau iar lamentările circula întîrziate sînt lucrările agricole la C.A.P. Izvoru Berheciului. Din cele 500 hectare care urmează să fie semănate cu grîu, se realizează doar 70 hectare. Vina aparține deopotrivă conducerii C.A.P. cit și mecanizatorilor. Să ne explicăm : Este clar că utilizarea cu randament sporit a tractoarelor și semănătorilor este o obligație de prim ordin. Dar iată că I.M.A. Traian (director ing. Gheorghe Vernica) nu se dezminte nici în această toamnă, maladia staționărilor fiind aproape pe toate flancurile. La secția de mecanizare din Izvoru Berheciului, am numărat nu mai puțin de 6 tractoare din cele 11 existente, care în ziuă de 29 septembrie, la ora 8,20, ședeau la sediul secției. Nominal, tractoarele, conduse de Cezar Țurcanu, Gheorghe Irimia, Alexandru Savin, Gheorghe Pruteanu și încă două în loc să se afle la arat, discuit sau semănat, se găseau, revoltător, în repaus. Unele cu defecțiuni mai mici (explozii la cauciucuri), altele cu hibe mai mari (semn al superficialității cu care au fost reparate), ședeau, dar pe banii cui? Șeful secției era dus, nimeni nu știa un Tudor STANCIU (Continuare In pagina a Il-a) La C.A.P. Colonești, scriptologia se alia... și centrul atenției președintelui și unității. — Sîntiîtt peste cap de ocupați. In-riviinirurile mai încet. Situațiile în primul Situația recoltării porumbului în C.A.P., la data de 28 septembrie a. .c. pe comune (in procente) (In comunale cu mai multe C.A.P. s-a făcut media realizărilor). Secția de deschidere Sunt opt ani de cină Bacăul trăiește ziua de 1 octombrie ca pe o sărbătoare. Devenit centru universitar, orașul își primește, de fiecare dată, cu simpatie ,studenții. Ei sunt deplin integrați peisajului social, cultural, artistic, sportiv local. Fără prezența lor, viața orașului ar fi, neîndoielnic, mai săracă, mai anostă. După opt ani de la înființarea Institutului pedagogic superior, aceste constatări sînt, credem, la îndemina oricărui băcăuan. Astăzi acordurile imnului studențesc, tînăr prin veacuri, vor răsuna în sălile institutului și pe străzile orașului, tulbu de Const. CĂLIN ‘ rîndu-ne, cu amintiri din timpul trecut. Momentul e solemn, dar nu sentimental. Efuziunea Unico-elegiacă, patetismul nestrunit ori excesiva gravitate sînt, în această zi, la fel de nepotrivite. 1 octombrie e ziua, ce poate rămîne memorabilă, a lecțiilor de deschidere. Cel de la catedră are datoria să comunice profesiunea sa de credință, iar nu să desfășoare — cum, din nefericire, s-a mai întîmplat, bibliografii generale și speciale în proporții monstruoase,umilitoare pentru un începător, sau să emită lucruri comune, intr-un limbaj ceva mai complicat decit al profesorului de liceu, este adată nu tocmai precis, despre un anumit domeniu de studiu. Lecțiile de deschidere sunt lecțiile delimitărilor esențiale, fie că acestea se fac într-un stil de manifest, avîntat, fie că se comunică tehnic, sobru. Au existat în tradiția universitară românească astfel de lecții memorabile, cum, de pildă, a fost cea,rostită de G. Călinescu la 1 octombrie 1945, la inaugurarea cursului de istoria literaturii române, ținut (Continuare în pagina a II-a). Deficiențele în organizarea producției nu pot fi remediate cu paleative Adunarea generală a reprezentanților salariaților de la întreprinderea industrială de stat Mărgineni — Bacău, ținută cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1970 a constituit cadrul propice analizei activității desfășurată în cursul anului curent, și pe baza concluziilor trase, s-a trecut la întocmirea unui plan de măsuri tehnico-organizatorice necesare pentru îndeplinirea cu succes a planului pe 1969 și 1970. Darea de seamă a scos în evidență aspectele pozitive și negative din activitatea colectivului, a arătat greutățile și lipsurile întîmpinate în îndeplinirea planului pe lunile anterioare. Realizarea și depășirea sarcinilor de plan la producția globală în proporție de 102,3 la sută, la producția marfă — 102,2 la sută — este urmarea obținerii unor însemnate cantități peste plan la sortimentele : bere finită — 2.250 hl, spirt rafinat — 200.000 gr dai, lichior — 152.000 gr dai, amidon — 46 tone, ape minerale — 5.000 litri etc. Eficiența cu care s-a soldat activitatea desfășurată în cursul celor 8 luni, pe care o reflectă cifrele arătate mai sus, se datorează în mare parte măsurilor luate de comitetul de direcție pentru folosirea judicioasă a capacităților de producție, a forței de muncă și a timpului de lucru, pentru creșterea rentabilității producției și înlăturarea pierderilor materiale și bănești etc. Ca urmare a acestor măsuri, la majoritatea secțiilor de producție , s-a asigurat depășirea planului fără efectuarea unor lucrări suplimentare pentru mărirea capacității, iar sporurile de producție au fost rezultatul unei organizări raționale a locurilor de muncă și folosirii mai completa a spațiilor și capacităților existente.Trăgînd o concluzie generală, s-ar putea spune că fabrica are o situație bună, însă la o analiză mai amănunțită se constată o îndeplinire neritmică a planului de producție pe decade, luni, secții, sortimente. Această analiză a fost făcută chiar de către vorbitori, care prin exemplele date au scos în evidență o serie de deficiențe din activitatea întreprinderii. Inginera Geta Dumbrăveanu, inginera Maria Ionașcu, inginerul Gheorghe Sebe, tehnicianul Aurel Toxan au insistat asupra necesității de a se trece neîntârziat la înlăturarea acestor deficiențe, demonstrând că astfel sarcinile de plan pe perioadele următoare sunt în situația de a nu fi îndeplinite integral; în mod concret, ei s-au referit la proasta înzestrare a secțiilor de producție cu utilajele necesare, aprovizionarea necorespunzătoare cu materie primă ce are rolul dogeta DUMITRU (Continuare în pagina a II-a) Dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1970